Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Reumatologie
Curs Reumatologie
cu afecfiuni reumatismale
Bolile reumatice sunt vechi ca si omul, ele afectand oasele si articulable. Aceste boli constituie
una din cauzele de suferinje fizice si pierderi economice pe motiv de boala prin incapacitatea
temporara de munca pe care o creeaza. Ele implica probleme ale individului, familiei si
comunitatji.
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacienjilor cu aceste suferinje prezinta particularitati in
raport cu cauza si evolujia acestor imbolnaviri:
Boli reumatismale inflamatorii - cu evolutie acuta RAA (reumatism articular acut)
- cu evolu|ie cronica PR, SA (poliartrita reumatoida,
spondilita anchilozanta)
Boli reumatismale degenerative - artroze - gonartroza, coxartroza, spondiloza
Boli reumatismale abarticulare - PSH (periartrita scapulohumerala), nevralgie sciatica,
nevralgie cervico-brahiala, mialgii miozite, tendinite,
bursite.
Boli reumatismale metabolice
- guta .
Fig.57
Goniometru
goniometrul, lucrandu-se cu blandete, pentru a evita rezistenja musculara.
Alte examinari
- explorari functionate ale inimii: electrocardiograma si fonocardiograma
- examene stomatologice
- examene otorinolahngologice
Redoarea
articulara
Impotenta
functionala
articulara sau
musculara
Tumefacjia
articulara
Deformare
articulara
Atrofia
musculara
Modificarea
mobilitatii
articulare
localizare:
- osoasa sau articulara
- la articulatii mici sau mari, persistand la o singura articulate
sau migrand de la o articulatie la alta
condifii de aparipe:
- la inceputul miscarii, dimineata la sculare
- permanent
- poate fi precedata de un episod inflamator amigdalian
- poate aparea dupa o masa abundenta, consum excesiv de
alcool in accesul de guta, diferentiind-o de durerea din puseul
reumatismal
condifii de accentuare: miscarea, frigul
condifii de ameliorare: repausul, caldura
- reprezinta intepenirea, reducerea mobilitajii articulare
instalare - dimineata
localizare
- in poliartrita reumatoida, la nivelul articulatiilor mici de la maini si
picioare
- in spondilita anchilozanta, in regiunea lombara si apoi, dorsala.
conditii de aparitie - inflamatie articulara sau musculara, anchiloza
articulara
localizare
- centurile membrelor, coloana vertebrala (spondilita anchilozanta)
- segmentele distale (poliatrtira reumatoida)
- afecteaza activitatea profesionala si autoservirea
- este un semn obiectiv
caracteristici
articulatie rosie, calda, marita de volum (RAA)
tumefactiie fluctuenta (hidrartroza)
- cauzata de prezenfa osteofitelor, exostozelor osoase
- apare in poliartrita reumatoida la maini si picioare
- se intalneste in poliartrita reumatoida, este dureroasa, incepe la muschii
interososi ai mainilor
- limitarea mobilitatii
- mobilitate excesiva
In cadrul unui atac reumatismal o articulatie poate fi afectata mai multe ori, de-a lungul
anilor putand apare recidive, dar nici o modificare reziduala articulara nu se constituie. In timpul
atacului reumatic starea generala a bolnavului se altereaza, febra mare se insoteste de transpiratii
si uneori de dureri abdominale.
Cardita conditioneaza totdeauna prognosticul, fiind absent paralelismul intre gravitatea
atingerii cardiace, semnele articulare si perturbarile inflamatorii. Cele 3 tunici ale cordului
(endocard, miocard si pericard) pot fi afectate in grade diferite, leziunile valvulare putand evolua
tardiv, silentios si chiar in absenta manifestarilor articulare. Prinderea simultana a celor 3 straturi
cardiace este numita pancardita reumatica.
Modificari cardiace: palpitatii cu ritm rapid discordant fata de febra; se constata
accentuarea zgomotului 1, cu sau fara zgomot de galop si aparitia unui suflu de insuficienta mitrala
functionala; cardiomegalia ( cardiologic si ecografic); formele de insuficienta cardiaca fiind rar
descrise la cazurile cu pancardita. Cele mai specifice leziuni inflamatorii sunt nodulii Aschoff
miocardici si degenerescenta fibrinoida a colagenului.
Reumatismul articular afecteaza cel mai frecvent valvele mitrala si aortica si mai rar valva
tricuspida si niciodata valva pulmonara..
Coree minora Sydenham reprezinta o tulburare a sistemului nervos central
caracterizata prin aparitia unor miscari bruste neregulate si ilogice. Debutul acesteia este
progresiv dupa o lunga perioada de latenta dupa atacul reumatismal. Pacientii devin neobisnuit de
nervosi, agitati, au dificultati la scris, la vorbit, la indeletniciri normale sau apucarea unor obiecte,
se impiedica si cad, fac grimase necontrolate. Treptat apar miscari spasmodice in orice parte a
corpului, fara nici o simetrie sau sincronism care se exagereaza la eforturi fizice si la oboseala. La
examenul obiectiv, medicul va constata hipotonie musculara.
Eritemul marginat, roz cu centru pal, fugace, mobil, localizat pe trunchi si la radacina
membrelor si nodulii subcutanati palpabili pe fetele de extensie ale membrelor, fermi, indolori se
observa destul de rar mai ales in cazurile cu cardita reumatismala.
Problemele pacientului:
- hipertermie,
- durere articulara cu caracter migratory,
- intoleranta la activitatea fizica,
- dificultate de mers si mobilizare,
- necoordonarea micrilor,
- postur inadecvat,
- deficit in a-si acorda ingrijiri igienice,
- risc de complicate cardita reumatismala, coree, valvulopatii, deshidratare.
Obiective:
- pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice
- sa se obtina o stare de bine, prin dispari|ia durerilor articulare
- s aib tonusul muscular i fora muscular pstrat
- sa fie ferit de pericole interne si externe,
- s-i menin integritatea tegumentelor i a activitii articulare
- sa se previna complicatiile
- sa fie satisfacule nevoile fundamentale
- sa fie echilibrat psihic
Interventii:
Asistenta:
5
- asigura repausul la pat, pana la disparitia durerilor articulare si, in continuare, 2-3 saptamani, cu
reluarea treptata a mersului
- foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase
- asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului
- participa la investigatiile clinice si de laborator prin:
- recoltarea sangelui pentru determinarea VSH-ului, fibrino-genului, ASLO, proteinogramei,
proteinei C reactive
recoitarea exsudatului faringian
efectuarea EKG, FKG
- administreaza tratamentul:
- antistreptococic (penicilina G, macrolide), efectuand testarea sensibilitatii organismului la
antibiotic), respectand doza si ritmul de administrare
- antiinflamator cu antiinflamatoare nesteroidiene si cortizon in doze descrescatoare pana la
normalizarea VSH-ului (va sesiza efectele secundare ale corticoterapiei - dureri epigastrice, edeme,
hipertensiune arteriala, insomnie)
- asigura alimentatia pacientului:
- dieta de crutare in perioada febrila (regim hidrozaharat, apoi, lacto-fainos, care se va imbogati
treptat)
- dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea
dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon
- supravegheaza zilnic semnele vitale: puis, tensiune arteriala, temperatura, notarea greutatii
corporale
- educa pacientul si antreneaza familia privind:
- prevenirea reinfectarilor streptococice - continuarea tratamentului prescris cu moldamin, in
dozele si la intervalele stabilite de medic
prezentarea la controale periodice, clinice si biologice, prin policlinica teritoriala
asanarea focarelor de infecjie amigdaliana si dentara (sub protectie de antibiotice)
- internarea dupa caz a copiilor fosti bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru
dispensarizarea lor.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA
PR este o afectiune autoimuna, caracterizata prin inflamatia cronica a articulatiilor si
tesuturilor adiacente acestora. Boala este progresiva, in ultimele stadii aparand deformarea
articulatiilor si anchiloza.
Culegerea datelor
Circumstance de aparitie
Desi se fac cercetari ample in acest domeniu, nu s-au descoperit cauzele exacte care pot duce la
instalarea artritei. Pot fi amintiti insa factori asociati afectiunii, si anume:
infectii frecvente (streptococ, stafilococ, bacilul Koch);
factori de mediu (expuneri indelungate la frig, umezeala, alimentatie irationala);
predispozitie genetica;
stres, fumat, disfunctii hormonale;
aparitia unui raspuns autoimun.
persoanele de sex feminin in perioada de menopauza
factori favorizanti: climatil rece si umed
Astazi poliartrita reumatoida este privita ca o boala imunologica. La aceasta a contribuit
descoperirea factorului reumatoid, care este un anticorp anti-gammaglobulinic. Stimulul antigenic
este inca necunoscut. Se discuta despre rolul unui streptobacil hemofil, al unei micoplasme, despre
virusurile persistente, latente.
6
patul trebuie s fie dotat cu materiale auxiliare necesare confortului fizic (asternuturi usoare,
cort pentru asezarea cearceafului si a pturii);
poziia pacientului (n stadiul 4 al bolii, se schimb de ctre dou-trei persoane, pentru a
preveni escarele de decubit, la 2 ore);
- ajut pacientul dependent pentru satisfacerea nevoii de a elimina, a fi curat, a se mbrca si
dezbrca
asigur alimentaia, adaptnd-o problemelor pe care le prezint pacientul:
regim hipercaloric, dac a sczut n greutate;
regim hipocaloric, dac pacientul este obez;
- regim hiposodat n perioada tratamentului cu antiinflamatoare;
- pacientul este ajutat s mnnce la pat, pe masu special si cu vesel adaptat, dac este
imobilizat la pat;
- susine pacientul din punct de vedere psihic, pentru a preveni strile depresive si anxietatea,
cauzate de constientizarea invaliditii sale;
- recolteaza snge pentru determinarea VSH-ului, proteinei C reactive, reaciei Waller-Rose;
- administreaza tratamentul prescris:
antialgic - monitoriznd efectul analgeticelor;
antiinflamator - AINS (indometacin, fenilbutazona), lund msuri de protecie gastric;
corticoterapie;
tratament cu sruri de aur, sesiznd efectele secundare (alergii, tulburri gastrointestinale)
- supravegheaz, zilnic, temperatura, pulsul, tensiunea arterial
n faza de mobilizare
- kinetoterapeutul stabileste programul de recuperare:
la nceput, exerciii generale pentru restabilirea tonusului muscular general;
treptat, se introduc exerciii specifice pentru anumite grupe musculare si pentru recuperarea
mobilitii articulare;
n faza de reabilitare
- ncurajeaz pacientul s fac miscri care s-i asigure independena:
- s se mbrace, s manance singur, s se deplaseze la sala de mese;
i recomanda activitatj precum cusutul, mpletitul, care antreneaza articulaiile mici ale
minii;
recomand noi profesii, cum ar fi cartonar, legtor de cri;
ine legatura cu familia, pentru a fi suportul psihic al pacientului si a-l ajuta n cazul
apariiei infirmitii;
n legtur cu serviciile de asisten social, atunci cand evoluia bolii determin stare de
dependen total, n vederea internrii pacientului ntr-o instituie de ocrotire social, pregteste
psihic si fizic pacientul pentru intervenia chirurgical ortopedic recomandat pentru corectarea
deformrilor si a contracturilor n cazul poziiilor vicioase, sau nlocuirea elementelor articulare
distruse (proteze articulare).
- mediul ambiant trebuie sa fie cald si uscat;
- tratament BFT si terapie ocupationala
de menisc, prezena corpilor intraarticulari, a chistelor osoase sau sinoviale, osteonecroza aseptic,
incongruena suprafeelor articulare, afectarea precoce a osului subcondral. RMN aduce n plus
date despre prile moi.
Alte explorri: artroscopia, biopsia, mielografia, termografia servesc exclusiv pentru
diagnosticul diferenial.
Problemele pacientului:
- disconfrort
- imobilitate
- deficit de autoingrijire
- impotena funcional de diferite grade
- postura inadecvata
- inabilitatea de a se mbrca si a se dezbrca.
- atingerea integritii fizice
- neputinta
- nemultumire
- devalorizare
- risc de limitare a capacitii de munc si chiar de autoservire (n coxartroz)
- risc de pareze, paralizii n artrozele cotului, umrului
Obiective
Vizeaz:
- sa se diminueze durerile articulare;
- sa se pstreze mobilitatea articulaiilor, pacientul putndu-si satisface autonom nevoile de
deplasare, de igien, de mbrcare;
- s se pastreze greutatea corporal n limitele normalului, n funcie de vrst;
- pacientul s poat exprima o stare de contort fizic si psihic;
- s se previn apariia complicaiilor invalidante;
- pacientukui sa-i fie satisfacute nevoile fundamentale.
Intervenii
Asistenta aplic interveniile specifice n funcie de localizarea procesului de artroz:
- asigur repausul la pat cel puin cte o jumtate de ora n timpul zilei pentru pacientul cu
suferine ale coloanei vertebrale si membrelor inferioare
- nva pacientul ca, n timpul repausului, s evite poziia de flexie a articulaiei (aceasta
favorizeaz redoarea articular)
- ajut pacientul imobilizat la pat pentru a-si satisface nevoia de a se alimenta, de igien
corporal
- asigur alimentaia n funcie de restriciile impuse (desodat n tratamentul cu
antiinflamatoare) si de bolile asociate (hipocaloric, cnd pacientul prezint obezitate;
hipoproteic, la pacienii cu gut; hipoglucidic, pentru pacienii cu diabet zaharat)
- recolteaz produsele pentru examene de laborator
- pregateste pacientul pentru examene radiologice
- administreaz tratamentul medicamentos antialgic, prescris de medic
- particip la efectuarea injeciei intra- si periarticular
- educ pacientul privind modul de via, pentru a limita apariia dependenelor:
- evitarea mersului si ortostatismului prelungit, a poziiilor profesionale vicioase, ridicarea de
greuti mari
- alternarea ortostatismului cu clinostatismul (clinostatismul prelungit accentueaz osteoporoza si
redoarea articular)
11
- pozitie n scandur (coloan vertebral rectilinie) daca boala a fost corect tratata;
- reducerea capacittii functionale prin anchiloz
- durere i redoare toracic
- limitarea micrilor coloanei vertebrale
- limitarea expansiunii toracice
- irit
- rigiditate
- subfebrilitatea, astenia, cresterea V.S.H., usoara anemie normocroma, leucocitoza moderata pot
aparea in puseurile evolutive
- in stadiul avansat, durerea scade in intensitate. Daca boala nu a fost corect tratata, deformarile
sunt mari, realizand aspectul in Z" sau in pozitia de bun schior" (cifoza, capul proiectat anterior,
stergerea lordozei lombare, flexiunea in solduri si genunchi).
- in toate stadiile descrise pot aparea manifestari oculare (irita, iridociclita), cardiace (insuficienta
aortica, insuficienta cardiaca), neurologice (prin compresiune), amiloidoza, colita ulceroasa.
Distribia spondilartropatiilor
Probleme de dependenta:
- dureri:
- lombare, care se accentueaz nocturn
- coxofemurale sau scapulohumerale
- mobilitate redus, mergand pan la posturi
caracteristice
- reducerea capacitii ventilatorii pulmonare,
cauzat de anchiloza articulatiilor costovertebrale
- risc de pierdere treptat a capacitaii
functionale
- risc de complicaii: oculare, cardiace,
neurologice si infecii intercurente
- incapacitate de autongrijire (n stadiile
avansate)
Obiective :
- sa fie diminuatea durerile lombare si articulare
- sa se mentina mobilitatea coloanei vertebrale
- sa fie prevenite deformrile si anchilozele coloanei vertebrale
- sa fie meninut unui maxim de independent n capacitatea funcional a pacientului
pacientul sa se reintegreze intr-o activitate utila
pacientul sa-si recapete increderea in sine.
Intervenii
Asistenta asigur ngrijirea pacientului n spital si prin activitatea de cabinet medicina de
familie, la domiciliu.
- asigur repausul pacientului pe un pat tare si neted (scndur sub saltea) in poziie decubit dorsal
sau ventral, fr pern sub cap; repausul este necesar n perioadele acute, dureroase, fr
exagerare; repausul la pat se alterneaz cu repaus n poziie seznd pe un scaun dur cu spatarul
nalt;
- recamanda mentinerea unei posturi cat mai bune a corpului si o cat mai buna expansiune a cutiei
toracice;
13
- supravegheaz pulsul, tensiunea arterial, temperatura, sesiznd apariia unor modificri ale
acestora, determinate de complicaii cardiace sau infecii intercurente
administreaz tratamentul antialgic si antiinflamator (AINS) prescris sau corticoizi,
- asigur alimentaia pacientului n funcie de nevoile cantitative si calitative ale organismului
nva pacientul s execute exerciii posturale si respiratorii:
- 3-4 cure pe zi de repaus de 5-10 minute, n decubit dorsal
- de cteva ori pe zi, ortostatism cu spatele la perete (ceafa, umerii si clciele n contact cu
peretele)
mers cu capul ridicat si retropulsia umerilor
exerciii respiratorii, dimineaa si seara
- kinetoterapeutul nva pacientul s efectueze exerciii de gimnastic pentru ntrirea centurilor
si cresterea amplitudinii articulare
- asistenta educ pacientul s continue singur la domiciliu aceste exerciii
- recomand pacientului s practice sporturi ca: not, baschet, volei, tenis, sporturi care presupun
miscri si poziii convenabile coloanei vertebrale
- recomand rencadrarea pacientului care depune eforturi fizice mari n activiti cu efort redus
pregteste preoperator si ngrijeste postoperator pacientul care necesit intervenie chirurgical
pentru corectarea poziiei vicioase a coloanei vertebrale si corectarea anchilozei coxofemurale
(corset gipsat, ortoplastie total de sold).
educa pacientul
pentru a cunoaste care sunt manifestarile bolii sau complicatiile care pot sa apara; acest
lucru poate ajuta la controlarea simptomelor si mentinerea unei activitati fizice cat mai bune ;
pentru a-si schimba stilul de viata,
a efectua control medical periodic,
a respecta indicatiile terapeutice:
- tratament medicamentos;
fizioterapie pentru mentinerea unei posturi cat mai corecte a corpului si
exercitii de respiratie profunda, pentru a se mentine la normal capacitatea pulmonara; un
fizioterapeut poate sa informeze pacientul cum sa foloseasca caldura si frigul pentru un control al
durerii si rigiditatii; caldura poate sa ajute la relaxare si indepartarea durerii si frigul poate sa scada
inflamatia,
- folosirea dispozitivelor adjuvante: folosirea de tije speciale in timpul mersului, care pot
mentine o activitate fizica, reducand stresul in articulatie,
- terapii alternative , care ajuta la reducerea durerii si imbunatatirea stilului de viata.
Roentgenterapia este folosita pentru efectul sau antiinflamator. Este utila chiar in formele
incipiente de boala (suspecte), in doze antiinflamatorii de 450 - 600 r, doza totala, in sedinte la 2
zile interval, reluate dupa 3-6 luni. Se va tine seama de varsta bolnavului si se vor lua precautiile
necesare.
Tratamentul de reeducare si recuperare (kineziterapia) vizeaza corijarea cifozei, diminuarea
redoarei, ameliorarea functiei respiratorii, prevenirea si corectarea deformarilor articulare.
Exercitiile de postura sunt obligatorii, inca din faza de debut. Somnul de noapte trebuie sa
fie de minimum 10 ore, in decubit dorsal strict, fara perna, pe pat tare. Ziua se fac 3 - 4 cure de
repaus de 5 -10 minute de decubit dorsal. Dimineata si seara, cateva minute de exercitii de
respiratie, de gimnastica medicala si exercitii de postura cu capul perfect drept, calcaiele, sacrul si
occiputul in contact cu peretele.
Exercitiile de gimnastica medicala se fac in pozitiile de ortostatism, decubit dorsal si ventral,
de cel putin doua ori pe zi la domiciliu (dupa insusirea acestora intr-un serviciu de specialitate)
pentru intarirea musculaturii paravertebrale, a centurilor si cresterea amplitudinii articulare. Se
utilizeaza extensia dorsala in procubit sau in pozitie sezanda, gimnastica la spalier, mobilizarea
dorso-lombara dupa metoda cvadrupedica Klapp, cea mai relaxanta pentru coloana, cu mers incrucisat sau liniar (in buiestru"), asa cum merg camila, ursul, si uneori, calul.
14
ARTROSCOPIA
Artroscopia este o procedura chirurgicala folosita pentru a cerceta si a trata problemele care
apar in interiorul articulatilor. Aceasta investigatie ii permite chirurgului sa analizeze detaliat
interiorul articulatiei pentru a pune diagnosticul corect. Aceasta investigatie ii permite chirurgului
sa analizeze detaliat interiorul articulatiei pentru a pune diagnosticul corect.
Artroscopul este un tub ingust cu o sursa de lumina unde este atasata o camera video care
transmite fotografii pe un monitor. Artroscopul este introdus in organism printe-o mica incizie in
piele, iar cu ajutorul luminii articulatie este marita pentru ca chirurgul sa observe detaliat
afectiunea.
Mici instrumente pot fi atasate artroscopului pentru a lua o mostra pentru biopsie, pentru
curatarea sau inlaturarea oricaror fragmente de tesuturi, oase sau cartilaje desfacute.
Artroscopia poate fi folosita pentru a investiga afectiuni precum: artrita, simptome de
durere sau slabiciune in articulatii si leziunile cartilagelor sau ligamentelor.
Initial, artroscopul era folosit pentru a examina articulatiile genunchiului, dar tehnica a
evoluat si acum este folosita si pentru alte zone: sold, umar, glezna, incheietura mainii si micile
articulatii ale degetelor. Cand se face artroscopia? Artroscopia este folosita atunci cand medicul
doreste sa afle cu exactitate ce se intampla in interiorul articulatiei si ce anume trebuie facut
pentru tratarea acesteia.
In majoritatea cazurilor, afectiunile articulatiilor pot fi diagnosticate folosid o metoda
nechirurgicala, cum ar fi Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM sau RMM), sau tratata prin
fizioterapie. Totusi, razele-x si IRM nu sunt intotdeauna suficiente pentru diagnosticarea corecta,
mai ales atunci cand problema implica tesuturi fine din jurul oaselor.
Medicul recomanda aceasta procedura daca:
-trebuie analizat interiorul articulatiei pentru a determina cu exactitate cauzele afectiunii: durerea,
umflatura sau inflamatia;
-este o ruptura in cartilajul articulatiei (cartilajul acopera partea finala a osului si face legatura cu
articulatia);
-este o ruptura la unul din ligamentele articulatiei (un ligament este o legatura formata din fibrele
tesuturilor care conecteaza oasele sau cartilajele intre ele);
-este o piesa desfacuta din os sau articulatie;
-articulatia a devenit instabila;
-articulatia a fost afectata de artrita.
Artita poate cauza o afectiune a membranei din interiorul articulatiei, numita membrana sinoviala,
care poate fi usor inlaturata prin antroscopie.
15
16
SUBSTANE CU IOD
- Gastrografin - soluie apoas gastro enteric folosit cnd sulfatul de bariu nu se poate administra
- flacon cu 100ml, conine 37 gr iod
- Odiston75 % - fiole de 10 ml, soluie injectabil 75%, se pstreaz la temperatura camerei, ferit
de lumin
Se face testarea sensibilitii nainte de injectarea soluiei (1ml lent i.v., se ateapt 1- 2',
apoi se injecteaz restul strict intravenos).
Modific rezultatul scintigrafiei tiroidiene timp de 2 -6 sptmni
- Urografin 76% - soluie injectabil, fiole de 20 ml (1 ml conine 370 mg iod)
Folosit mai ales pentru urografii
- Iodidum (Lipiodol) - 190 mg, capsule moi, Blistere cu 3 capsule pentru bronhografie,
histerosalpingografie, uretrografie, colangiografie intraoperatorie.
- Iodixanolum - soluie hidrosolubil produs sub denumirea de Visipaque 150mg/ml (flacoane de
50, 200ml) 270mg/ml (flacoane de 20, 50, 100, 200ml) i 370mg/ml(flacoane de 20, 50, 100ml,
200ml).
Se folosete pentru examinarea radiologic la aduli: angiografie, urografie, flebografie,
CT.
- Iohexolum - soluie apoas injectabil intravenos, intraarterial, intratecal, intracavitar.
Produs farmaceutic sub denumirea de Oranipaque, fiole sau flacoane cu concentraii de 140, 180,
240, 300, 350mg iod/ml.
Se folosete pentru: cardioangiografie, arteriografie, urografie, flebografie, CT,
mielografic, colangiopancreatografie endoscopic, histerosalpingografie.
- Iopamidolum (Iopamiro 300,370) - soluie injectabil 30% sau 37%, flacoane cu 30, 50, 100, 200
ml, fiole 20 ml, folosit mai ales pentru studierea vaselor
- Iopromidum (Ultravist - 300) - soluie injectabil -flacoane cu 50, 10 ml i Ultravist 370 flacoane cu 50, 100, 200, 500ml.
SUBSTANE GAZOASE RADIOTRANSPARENTE (O2, H2, aer, CO2, NO, N2 ) folosite pentru examinarea creierului, articulaiilor, spaiului subarahnoidian, spaiului pleural,
caviatatea peritoneal, spaiului pericardic
REACII ADVERSE POSIBILE LA SUBSTANELE DE CONTRAST
- pot apare din partea unor sisteme i aparate, reaciile avnd intensitate diferit: uoar, medie,
grav.
- reaciile din partea aparatului cardiovascular: paloare, diaforez, tahicardie, bradicardie,
palpitaii, aritmie, edem pulmonar acut, soc, insuficien cardiac congestiv, stop cardiac
- reacii din partea aparatului respirator: strnut, tuse, rinoree, wheezing, criz de astm
bronic, laringospasm, edeme laringiene, cianoz, apnee, stop respirator,
- manifestri cutanate: eritem, senzaie de cldur, urticarie, prurit, dureri la locul injectrii
edem angioneurotic
- manifestri gastrointestinale: grea, vom, gust metalic, crampe abdominale, diaree, ileus
paralitic
- manifestri neurologice: anxietate, cefalee, ameeli, vertij, agitaie , dezorientare,
convulsii, com
- manifestri urinare: durere n flancuri, hematurie, oligurie, albuminurie, insuficien
renal acut
PRECAUII SPECIALE PENTRU SUBSTANE IODATE
- Reaciile adverse sunt mai frecvente ntre 20 i 50 de ani i scad dup 70 de ani.
- Se acord un plus de atenie persoanelor predispuse
- Dac un pacient a avut o reacie alergic trebuie informat, riscul de a face din nou fiind de 3-4 ori
mai mare
- Istoricul privind alergia trebuie consemnat n dosarul nursing/planul de ngrijire
18
- Substanele de contrast iodate se administreaz pe nemncate sau dup cel puin 90 de minute de
la servirea mesei. Fac excepie urgenele.
- Pentru prevenirea accidentelor grave (stopul cardio-respirator) este necesar s fie pregtite
materiale pentru resuscitare
- n cazul reaciilor moderate se administreaz prompt antihistaminice orale la recomandarea
medicului
- Nu se asociaz administrarea sulfatului de bariu cu substane de contrast iodate
- Injectarea substanei de contrast iodate poate s determine modificri ale funciilor vitale
- nainte i dup examen se msoar TA, P, R, pentru a sesiza eventualele modificri (tahicardie,
bradicardie, aritmie, creterea sau scderea TA, tulburri respiratorii).
- Pacientul este instruit s consume o cantitate mare de lichide pentru a favoriza eliminarea iodului
din organism.
- Pregtirea pacientului pentru examen trebuie fcut corect pentru a evita necesitatea repetrii i
riscul de iradiere sau de apariie a reaciilor adverse la substanele de contrast.
- Se respect protocolul de pregtire n funcie de examenul cerut
- Obinerea consimmntului informat evit o serie de neajunsuri
PRECAUII PRIVIND FOLOSIREA BaSO4
- Examinarea cu bariu trebuie fcut dup alte examene (radiologice cu iod, echografii, cu izotopi
radioactivi, tomografii, scintigrafii, etc.) pentru a nu modifica rezultatele
- Pentru a favoriza eliminarea bariului dup procedur se administreaz un laxativ
- Se observ i se noteaz aspectul, culoarea, consistena scaunului. Pacientul care a fcut
examenul ambulator este instruit s se autoobserve. Scaunul are culoare alb aproximativ 2 zile.
- Se supravegheaz atent persoanele n vrst i inactive la care riscul de constipaie este crescut
- Se evit pe ct posibil administrarea narcoticelor, a medicamentelor care ncetinesc tranzitul.
- Sulfatul de bariu poate agrava colita ulceroas, i poate fi cauza de ocluzie intestinal.
- Nu se administreaz bariu bolnavilor cu suspiciune de perforaie. Sunt inui sub supraveghere i
se anun medicul dac apar modificri n starea acestora.
- Pregtirea pentru examinare se face conform recomandrii medicale i n funcie de segmentul
sau organul care va fi explorat
- Pacientul cu stom necesit pregtire special. Rezultatul examenului depinde de pregtirea
pacientului.
TIPURI DE EXAMENE
Radiografia - nregistrare a imaginilor pe un film special.
Xeroradiografia - nregistrarea imaginii pe o suprafa de seleniu.
Avantaje:
Imagine clar datorit contrastului ridicat putnd fi interpretate zone mai mici.
Este util pentru extremiti i mai ales pentru esuturi moi
Expunerea este de scurt durat
Tomografia computerizat (CI)
Utilizeaz radiaii x i un sistem de scanare, elimin suprapunerile.
Metod computerizat care prezint imagini anatomice arteriale eliminnd oasele i esuturile
Avantaje.
o Risc de toxicitate redus prin scderea cantitii de substan de contrast
o Risc de complicaii sczut, se poate face ambulator.
o Imagini mbuntite pe CD i reproduse pe un monitor TV.
o Face posibil examinarea vaselor mici
Limite
o Se folosete ntre 40 - 65 ani
o Nu se folosete la bolnavii cu stare grav sau cu angin pectoral
o n cazul examinrii membrelor inferioare sau a zonei abdominale mrimea cmpului observat
necesit mai multe injecii cu substan de contrast
19
- nsoii pacientul i ajutai-l s se dezbrace (dac este cazul); predai pacientul colegei de la
radiologie pentru administrarea substanei de contrast
NGRIJIREA PACIENTULUI
- Se ajut pacientul s se aeze pe pat
- Se monitorizeaz: T, P, TA, R.,eliminrile.
- Se observ aspectul tegumentelor pentru a depista manifestri alergice(eventual)
- Se asigur repausul, se administreaz lichide pentru a elimina mai repede substana de contrast
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- Se cur materialele refolosibile
- Se colecteaz materialele folosite conform P.U.
- Se aeaz materialele curate n dulapuri
- Splai minile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data efecturii examenului i comportamentul pacientului
- Dac pacientul trebuie s revin la radiologie
EVALUAREA PROCEDURII
Rezultate ateptate/dorite:
- Pacientul prezint stare general bun, exprim confort
- Nu sunt semne de alergie/sensibilitate la substana de contrast
Rezultate nedorite/ce facei
- Pacientul prezint fenomene de hipersensibilitate (prurit intens, roea i edem al feei, cefalee,
dispnee cu greuri i vrsturi) care pot apare mai trziu, dup efectuarea examenului.
- Se anun medicul (dac nu este prezent), se administreaz medicaia recomandat
- Se monitorizeaz pacientul:
Pacientul acuz dureri de-a lungul venei i gust metalic
- Explicai pacientului c manifestrile sunt trectoare
EXAMENE CU IZOTOPI RADIOACTIVI
ASPECTE GENERALE
DEFINIIE
- Examinarea cu izotopi radioactivi (radionuclizi) care emit radiaii a, , puse n eviden
cantitativ i calitativ cu ajutorul detectoarelor
OBIECTIVE
- Detectarea modificrilor structurale ale unor organe fa de care izotopii prezint tropism
(afinitate) i se fixeaz n organul respectiv.
- Identificarea defectelor de perfuzie sanguin.
TIPURI DE EXAMENE
- Scintigrafia cardiac - se realizeaz prin injectarea unui radiotrasor (Technetium 99m, Thaliu
201) i studiaz perfuzia miocardic.
- Scintigrafia hepatobiliar- se studiaz funciile ficatului i vezicii biliare, permeabilitatea duetului
biliar. Se realizeaz cu Technetium 99m.
- Scintigrafia hepatosplenic - d relaii despre poziia, forma i dimensiunile ficatului i splinei.
Substana radioactiv este albumina coloidal marcat cu sulfura de Technetinum.
- Scintigrafia osoas - permite diagnosticarea unei leziuni osoase (traumatic, neoplazic, etc).
Substana de contrast - Technetium 99m administrat i.v.
- Scintigrafia paratiroidian - evalueaz paratiroidele la pacienii cu hipercalcemie sever,
localizeaz adenoamele paratiroidiene. Se realizeaz cu Technetium 99m sau iod 123.
21
24