Virusul HIV

Virusul HIV ataca anumite tipuri de globule albe care fac

parte
din
sistemul
imunitar.
Pe
masura
ce sistemul
imunitar incepe sa slabeasca, globulele albe devin incapabile sa
opuna rezistenta impotriva bolilor si de a lupta impotriva
germenilor. Germenii care in mod normal ar fi rapid neutralizati,
raman in organism si se inmultesc.
Virusul Imunodeficientei Umane (HIV) este un virus
care ataca sistemul imun, si ingreuneaza lupta organismului cu
infectiile si cu bolile. HIV este virusul care produce Sindromul
Imunodeficientei Dobandite (SIDA). Totusi a fi infectat cu virusul
HIV nu inseamna a avea SIDA. SIDA este ultimul si cel mai sever
stadiu al infectiei cu virusul HIV. Unii oameni traiesc cu infectia cu
virusul HIV multi ani, chiar zeci de ani pana la a avea SIDA.

Cauze
Infectia este cauzata de virusul imunodeficientei umane
(HIV).Odata
ajuns
in
organism,
HIV
ataca
si
distrugelimfocitele CD4+, celule componente ale sistemului
imunitar. Prin distrugerea acestor celule de catre virus, este
favorizata aparitia unor boli precum pneumonia sau cancerul, boli
care se dezvolta mai usor intr-un organism al carui sistem
imunitar este slabit. Aceste stari patologice sunt semne ca
infectia cu virusul HIV evolueaza inspre SIDA.

Virusul HIV se transmite atunci cand sangele, sperma sau

secretia vaginala a unei persoane infectate intra in organismul
altei persoane, de obicei prin contact sexual sau prin folosirea
aceluiasi ac la injectarea drogurilor. Mai rar, HIV se poate
transmite prin transfuzii.

Simptome
-febra mai mare de 39.4 grade;
- febra mai mare de 38.3 grade timp de 24 h;
- respiratie dificila;
- tuse productiva, cu expectoratie mucoasa (un fluid
gros produs in plamani si in caile aeriene pulmonare);
- modificari de echilibru sau tulburari ale simturilor
(amorteli, insensibilitate, tiuituri in urechi, dureri)
recent aparute;
- diaree permanenta;
- sangerari neobisnuite din nas sau din gingii, sange in
urina sau in scaun;
- dureri de cap permanente;
- tulburari de vedere;
- pierdere in greutate rapida si inexplicabila;
- transpiratii nocturne;
- fatigabilitate (oboseala);
- marire in volum a ganglionilor de la gat, din axila sau
cei abdominali;
- rani (ulceratii) neobisnuite pe piele sau in gura;
- amorteli sau durere in maini sau picioare;
- tulburari de personalitate sau declin a facultatilor
mentale, cum ar fi confuzie,dezorientare;
- rani, umflaturi, eruptii cutanate, pustule (basici),
verucozitati (negi) aparute la nivel genital sau in zona
anala.

Mod de transmitere

In comparatie cu alte virusuri, HIV se transmite relativ dificil. El

nu poate supravietui in afara organismului, departe de caldura si
lichide si, prin urmare, nu se gaseste in aer. Aceasta inseamna ca
oamenii nu se pot infecta inspirandu-l. In conditii normale HIV nu
poate fi contactat prin tuse, stranut, insecte, ca muste si tantari
sau prin folosirea colectiva a prosoapelor, tacamurilor sau a altor
obiecte.
HIV se poate transmite prin trei cai principale, fiecare implicand
schimbul de sange sau de lichide din organism. Oamenii pot
contacta virusul atunci cand sangele sau un lichid (de exemplu
sperma) din corpul unei persoane infectate intra in contact cu
propriul lor sange sau lichide in interiorul organismelor lor.
O cale de transmitere a virusului HIV este prin contact sexual.
Acesta include atat relatiile heterosexuale cat si pe cele
homosexuale. Virusul este transmis de la un partener la celalalt
prin interme lichidelor din corp.
A
doua
cale prin
care
se
transmite
HIV
este
cea transplacentara de la mama infectata la copilul aflat inca in

uter. Virusul poate patrunde in sangele copilului inainte ca acesta

sa se nasca, cand se dezvolta in uter sau in timpul nasterii.
A treia cale de contactare a virusului este prin sange sau prin
lichidele corpului, de obicei prin injectare. Inainte ca sangele sa
fie testat pentru HIV, unele persoane au donat sange. Unii dintre
ce care au primit sangele contaminat au fost infectati. In prezent,
sangele donat este examinat cu atentie, in scopul prevenirii
raspandirii virusului HIV printransfuzii. Virusul poate fi transmis si
prin refolosirea unui ac hipodermic nesterilizat sau a unei seringi
nesterile, deja folosita de o persoana infectata.

Mausri de protectie
Folosirea corect a prezervativului de fiecare dat cnd ai un
contact sexual este singura cale de te proteja mpotriva infeciei
cu HIV.
Pilula contraceptiv este bun pentru prevenirea sarcinii, dar nu
protejeaz mpotriva transmiterii virusului. Steriletul protejeaz la
rndul sau doar mpotriva sarcinilor nedorite, dar nu i mpotriva
infeciilor cu transmitere sexual.
Faptul c i cunoti bine partenerul/partenera nu i asigur protecie
mpotriva HIV. Dup ce ntlneti o persoan de cteva ori, s-ar putea
s i se par c o cunoti destul de bine. ns nu poi ti dac
persoana respectiv este infectat doar uitndu-te la ea. Uneori i se
poate prea dificil s-i spui partenerului/partenerei c vrei s
foloseti prezervativul. Acest lucru pare i mai dificil n cazul
cuplurilor cstorite n care fiecare dintre parteneri este ngrijorat de
faptul c el/ea va interpreta dorina de a purta prezervativ ca pe o
lips de ncredere.
Trebuie s te gndeti ns c prezervativul v ajut, pe tine i pe
partener/partener, s fii n siguran. Simindu-v n siguran, vei
fi relaxai i v vei putea bucura i mai mult de experiena sexual.
Folosirea prezervativului n timpul actului sexual v protejeaz i de
contractarea altor infecii dect cea cu HIV. Aa cum am mai spus,
infeciile cu transmitere sexual (ITS) - cele mai frecvente dintre ele
fiind gonoreea, sifilisul, hepatita (B, C) - nu afecteaz corpul doar la
nivelul organelor genitale. Nedescoperite sau netratate la timp, ele
pot avea efecte extrem de grave asupra strii voastre generale de

sntate. Ele pot produce infertilitate, impoten i pot cauza chiar

moartea dac nu sunt tratate corespunztor.
Poi renuna la prezervativ doar n momentul n care, n urma unor
analize, te-ai asigurat c att tu ct i partenerul/a suntei sntoi.
Testul HIV este singura modalitate prin care poi afla dac eti
infectat cu HIV. n cazul n care rezultatele sunt negative (fapt care
arat c nu eti infectat), poi decide mpreun cu partenerul/a s
renunai la prezervativ.
Trebuie ns s ii cont de faptul c pe parcursul unei relaii pot
aprea situaii n care unul dintre parteneri (sau ambii) s-a expus
riscului infectrii: intervenii chirurgicale sau stomatologice, relaii
sexuale neprotejate n afara cuplului, consum de droguri injectabile
etc. De aceea, este recomandat ca testul HIV s fie repetat de dou
ori pe an, ca verificare de rutin, iar prezervativul s nu fie considerat
o piedic n calea plcerilor, ci singura metod de protecie.

Infectii provocate de virusul SIDA

Categoria A reprezint infecia simptomatic cu HIV. Categoria

B cuprinde afeciuni care nu definesc SIDA, care par a fi
dependente de un deficit imun.

angiomatoz bacilar

inflamaii de bazin, mai ales anexite repetate

herpes zoster repetate sau larg rspndite

purpur trombocitopenic

temperatur ( hipertermie ) i diaree de lung durat,

peste o lun

listerioz

candidoz bucal, cea vaginal cronic sau greu de tratat

displazie de col uterin

carcinoame in situ

neuropatii periferice.

Categoria C cuprinde acele afeciuni care definesc SIDA. Sunt de

regul afeciuni oportuniste sau maligne care nu apar la
organisme cu un sistem imun intact sau nu apar cu o asemenea
prezentare i evoluie.
Infecii micotice

candidoze a cilor respiratorii i esofagului

histoplasmoz cronic

coccidoidomicoz extrapulmonar sau diseminat

Criptococoz extrapulmonar

pneumonie cu Pneumocistis carinii

Sarcom Kaposi cutanant la un bolnav de SIDA

infecie cu virus citomegalic (cu excepia afectrii ficatui, splinei

i ganglionilor limfatici)

retinit citomegaloviral

encefalopatie determinat de HIV.

herpes simplex cu ulceraii cronice depind 1 lun, bronite

produse de virusul Herpes simplex

sarcom Kaposi

encefalopatie multifocal progresiv viral

Infecii bacteriene, protozoare

esofagit

criptosporidiaz cronic intestinal

pneumonie , pneumonii bacteriene recidivante (peste 1 an)

salmoneloz septicemic recidivant

tuberculoz

toxoplasmoza cerebral

Tumori maligne

limfoame blastice (imune), primar-cerebrale, limfom Burkitt

carcinom invaziv de col uterin

sindromul Wasting (scdere de greutate brusc fr factor

etiologic)