Sunteți pe pagina 1din 20

Cuprins

Motivarea alegerii temei


Partea teoretica-definitie, clasificare, functii sintactice ale adjectivului
Partea practica-prezentarea metodelor
Concluzii
Anexe
Bibliografie

METODE SI PROCEDEE FOLOSITE IN PREDAREA ADJECTIVULUI


MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Alegerea metodei de predare a limbii romne la ciclul primar are o importan
hotrtoare in alegerea scopului urmrit de institutor ,metoda fiind un instrument de organizare a
condiiilor invrii.
In practic, realizarea unui anumit obiectiv necesit combinarea mai multor metode.
Sarcina complex de a imprima procesului de invmnt un caracter activ, de a asigura
invrii o desfsurare euristic, ce poate s angajeze capacitile intelectuale ale elevilor, s
favorizeze dobndirea independent a cunostinelor nu poate fi realizat prin folosirea unei
singure metode, fie ea orict de eficient in ocazii diferite.
Indiferent de metodele folosite, institutorul trebuie s urmeze calea inductiv, adic s
porneasc de la fapte de limb (exemple izolate sau cuprinse intr-un text) spre a se ridica la
definiie si reguli.Aceasta inseamn c elevii vor fi solicitai s observe faptele de limb, s le
compare, s descopere elementele comune si apoi s trag concluziile.Se poate folosi si calea
deductiv,dar la o clas cu nivel ridicat, in acest caz pornind de la definiie, elevii fiind solicitai
s caute faptele care o ilustreaz.
In predarea adjectivului la clas am folosit urmatoarele metode: conversaia,
demonstraia,

exerciiul,

explicaia,

brainstormingul,

jocul

didactic,

analiza

gramatical,problematizarea, fise de lucru.


PARTEA TEORETICA-DEFINITIE, CLASIFICARE, FUNCTII SINTACTICE
ALE ADJECTIVULUI
Adjectivul este un cuvnt care nsoete un substantiv sau pronume, pentru a-l califica sau
a-l determina. Se disting adjective calificative ca mare, greu, rece i adjective determinative:
primul, al treilea, acest. Adjectivul i schimb genul, numrul i cazul, n funcie de substantivul
la care se raporteaz.
1.

Funcii

n propoziie adjectivul poate fi:


-atribut: Copil frumos, Cer senin.
2

-nume predicativ: oferul este prudent.


-complement indirect: Din mare s-a fcut mic (= el a fost mare i a devenit mic).
-complement comparativ: Mai mult lung dect lat.
-complement de cauz: De nervos, a trntit ua.
-complement de timp: l cunoteam de mic.
2.

Grade de comparaie
Se numete comparativul unui adjectiv ansamblul format din acest adjectiv i adverbele

mai (pentru comparativul de superioritate), mai puin (pentru comparativul de inferioritate), tot
aa de, la fel de ca (pentru comparativul de egalitate):
Grdina lui este mai lung, mai puin lat, dar la fel de frumoas ca a mea.
Se numete superlativul unui adjectiv acest adjectiv nsoit de cel mai (superlativul
relativ) sau foarte, extrem de, extraordinar de, nemaipomenit de etc. (pentru superlativul
absolut):
Grdina lui este foarte frumoas, este cea mai frumoas.
Exist mai multe mijloace expresive de formare a superlativului absolut, care permit
varietatea exprimrii. Acestea ne permit s evitm repetarea frecvent, la distane mici a
adverbului foarte, care nu este elegant. Din acelai motiv, abuzul de expresii ca fantastic,
formidabil, teribil, ultra, dar mai ales a adjectivelor la mod super, trsnet, mortal, de milioane i
altele este nerecomandabil.
Nu toate adjectivele se pot compara. Nu au grade de comparaie:
-Adjectivele care la origine sunt vechi comparative i superlative: exterior, interior,
superior, inferior, optim, excelent sau cele care au form de pozitiv, dar exprim, prin sensul lor,
superlativul: supraaglomerat, ultrasensibil, excelent, admirabil, splendid, perfect etc. [util.] Unii
vorbitori nu mai simt astzi c aceste adjective se afl deja la un grad de comparaie sau l conin
n sensul lor lexical i au tendina s le formeze un comparativ sau un superlativ: *Cel mai
superior, *Foarte inferior, *Condiiile cele mai optime. Aceste forme sunt greite i, ca atare,
trebuie evitate.
-

Adjectivele care exprim o nsuire absolut, care nu poate fi comparat: complet, mort,

viu, pulmonar, principal, perfect. [util.] Exprimri ca *Cel mai principal lucru, *O list foarte
complet sunt greite.
3.

Acord
3

Adjectivul se acord n gen, numr i caz cu substantivul sau pronumele la care se


raporteaz: Un fotoliu comod. O canapea comod. Aceti copii sunt inteligeni.
Cnd un adjectiv se raporteaz la mai multe substantive nume de fiine de sex diferit,
masculinul are prioritate: Colegii i colegele sale au rmas surprini cnd l-au vzut.
Se evit n general plasarea unui adjectiv la masculin plural imediat dup un substantiv
feminin. Este preferabil s spunem deci: Fetele i bieii inteligeni i nu *Bieii i fetele
inteligeni.
Exist tendina, n limba vorbit i uneori i n cea scris, de a nu mai face acordul
adjectivului cu substantivul, mai ales cnd acesta nu urmeaz imediat dup substantiv, ci la o
oarecare distan: *Apariia lucrrii despre tratamentul homeopatic scris de celebrul
specialist.
Aici greeala const n faptul c adjectivul scris nu se acord n caz cu substantivul
lucrrii; corect este lucrrii scrise.
4.

Locul adjectivului
n principiu, n limba romn, locul adjectivului este dup substantivul la care se

raporteaz.
PARTEA PRACTICA-PREZENTAREA METODELOR
a)Metoda conversaiei- se folosete in condiiile in care cunotinele pot fi desprinse de elevi
din cercetarea unui material intuitiv, din analiza unor exemple. Conversaia trebuie s fie o
modalitate specific de investigaie, pe baza unui schimb de idei intre institutor i elevi, prin care
acetia sunt ajutai s analizeze, s comenteze, s descopere aspecte noi.
Consider c este o metod eficient deoarece in cadrul desfurrii cursurilor am observat c:
-antreneaz elevii in cercetarea faptelor de limb i in descoperirea regulilor;
-dezvolt gandirea elevilor i ii obisnuiete cu munca in colectiv;
-ii obliga la o exprimare corect.
Prin aceast metod am urmrit stimularea i orientarea gandirii elevilor mei, punandu-le
anumite intrebri, dar i improsptarea cunotinelor dobandite, apeland la memorie. Prin
intrebrile mele am incercat s-i fac s observe, s compare, s descopere insuiri comune i
deosebite, apoi s trag concluzii sub form de definiii, s ilustreze definiiile prin exemple noi.
4

Conversatia, cu toate virtuile exprimate, prezint anumite limite. Astfel, uneori, in cadrul
altor lecii, prin modul cum am organizat i condus conversaia, mi-am impus felul de a observa
i de a analiza realitatea, modul de a gandi, fr a da elevilor posibilitatea s anticipeze, s emita
ipoteze, s propun alternative, s aleag intre mai multe soluii, s ajung la descoperire. In
acest caz, sunt obligai s urmeze un drum precis, strict, jalonat de succesiunea intrebrilor, fr
a-i putea manifesta initiaiva i spontaneitatea in gandire.
Pentru stabilirea definiiei adjectivului am scris pe tabl un text cuprinzand substantive
insoite de adjective. Am pus intrebri de felul:
-Care sunt substantivele din acest text? (se subliniaz).
-Ce arat ele?(lucruri, fiine, fenomene ale naturii, stri sufleteti).
-Care sunt cuvintele care arat cum sunt substantivele? (se subliniaz cu cret colorat).
-Ce arat aceste cuvinte?(forma, culoarea, mrimea, etc.).
-Ce sunt forma, mrimea, culoarea ?(insuiri ale lucrurilor i fiinelor).
-Cum se numesc cuvintele acestea?(pot spune eu c se numesc adjective i cer elevilor s incerce
s formuleze o definiie).
b)Demonstraia
Etimologic, a demonstra inseamn a arta, a convinge.
In gramatic aceast metod se folosete in leciile de predare a noilor cunotinte i se
asociaz cu metoda conversaiei i cu analiza gramatical.
Ceea ce este caracteristic acestei metode este folosirea de mijloace intuitive: scheme,
plane, tablouri etc in construirea unor raionamente logice, evitandu-se astfel inelegerile greite.
Ea devine eficient dac institutorul se organizeaz astfel incat elevii s fie pui concomitent in
situaia aplicrii in practic a celor demonstrate.
Am scris pe tabl textul urmtor:
Apare in aren tigrul fioros.Pete ca o pisic uria i cuminte. Ii leagn coada grea i
lung. La comanda scurt a urcat cu pas mldios pe mingea uria.
Sarcin: Copiai din nou textul dar cu substantivele la numrul plural. Observati cum se
schimb adjectivele.
Prin aceast sarcin s-a demonstrat legtura dup ineles a adjectivului cu substantivul,
modul cum se schimb propoziiile din textul dat.
In rezolvarea cerinei de mai sus elevii au transformat textul corect, fr nici o dificultate,
5

19 nu au avut greeli i 6 elevi au intampinat dificulti in sensul c au acumulat 1-2 greeli.


c)Exerciiul se folosete in leciile de consolidare a cunotinelor i deprinderilor. Poate fi folosit
i in cadrul leciilor de predare, cand se face fixarea cunotinelor predate. De obicei se asociaz
cu alte metode. Const in efectuarea unor aplicaii orale sau scrise in legtur cu cunotinele
teoretice dobandite. Metoda menine treaz interesul i sporete spiritul de independen, cu atat
mai mult cu cat exerciiile se prezint intr-o varietate de forme. Aceste exerciii vor fi gradate,
incadrandu-se in acumulrile anterioare, iar de fiecare dat vor prezenta un plus de noutate, chiar
dac vizeaz acelai scop.
La clas am cutat s lucrez exerciii care s indeplineasc anumite condiii:
-

s aiba caracter aplicativ;

s prezinte interes pentru elevi;

s cear efort de gandire din partea elevilor, dar s nu depeasc puterea lor de
inelegere;

s fie corect formulate i aplicate suficient;

s nu fie prea numeroase pentru a nu-i supraincrca pe elevi;

s fie gradate i chiar individualizate;

s fie controlate i cercetate la timp;

s aib un rol educativ, s nu plictiseasc elevii.

In toate manualele alternative exist exerciii la fiecare capitol, dar in predarea


adjectivului nu m-am limitat numai la aceste exercitii. De asemenea, folosesc si exerciiile
creatoare (compunerile gramaticale). Folosesc aceste exerciii urmrind la elevi exprimarea
corect, utilizarea cunotinelor teoretice intr-o compunere proprie, pe o tem dat. In general
acestea pot fi: descrieri, portrete, caracterizri, etc.
d)Explicaia este o form de expunere oral in care predomin argumentarea rational. Provine
de la termenul latin explicare ce inseamn aciune de descoperire, de dezvluire a adevrurilor ce
nu ies imediat in eviden. Presupune redarea de ctre institutor a notelor eseniale proprii
problemei noi puse in discuie i integrarea acesteia in sistemul cunotinelor anterioare.
Explicaia este un model coerent de gandire tiinific i de vorbire, un mod de abordare raional
a realitii prin care institutorul ii indrum pe copii spre forme de gandire pe care ei nu ar avea
cum s le descopere spontan; ii inva s-i organizeze cunotinele la un nivel de abstractizare
superior, s sesizeze problemele de sintez, s extrag esenialul.
6

Funcia activizat a metodei const in introducerea elevilor in investigarea unor elemente


de limb, de vocabular, pe baza cercetrii anumitor surse de informare, a dezvluirii conexiunilor
interne pe baza experienei anterioare, a evidenierii relaiilor cauzale, a inelegerii esenei
lingvistice.
Investigaia, explicarea cauzelor i expunerea argumentat a adevrurilor constituie
esena muncii de cercetare tiinific, activitate pe care elevii o cunosc treptat, inc din clasele
mici, cand trebuie familiarizai cu adevrul tiinific, cu dorina de a ptrunde in universul
relaiilor dintre fenomene, explicandu-le cauzele. La varsta colar mic explicaia are un
caracter elementar, ca strategie mintal predominand inducia. Cand se utilizeaz mijloacele de
invmant adecvate obiectivelor coninutului tiinific, metoda sporete in calitate i eficien.
e)Metoda brainstormingului metoda asaltului de idei, este aplicabil elevilor claselor a III-a
i a IV-a. Prin ea se stimuleaz divergena gandirii in sensul propunerii unor soluii, emiterii unor
idei, in legtur cu problema lansat, orice form critic sau de discuie fiind exclus. Prin
folosirea acestei metode se provoac participarea activ a elevilor, se dezvolt capacitatea de a
tri anumite situaii, de a le analiza, de a lua decizii in ceea ce privete alegerea soluiilor optime
i se exerseaz atitudinea creativ i exprimarea personalitii.
De

asemenea,

utilizarea

brainstormingului

optimizeaz

dezvoltarea

relaiilor

interpersonale constatm c persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante.


Etapele metodei:
1.Se alege tema i se anun sarcina de lucru;
2.Se solicit exprimarea intr-un mod cat mai rapid, in enunuri scurte i concrete, fr cenzur, a
tuturor ideilor chiar trznite, neobinuite, absurde, fanteziste, aa cum vin ele in minte legate de
rezolvarea unei situaii-problem conturate. Se pot face asociaii in legtur cu afirmaiile
celorlali, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, fr referiri critice. In acest caz
funcioneaz principiul cantitatea genereaz calitatea.
3.Totul se inregistreaz in scris, pe tabl, flipchart, video, reportofon, etc.
4.Se las o pauz de cateva minute pentru asezarea ideilor emise i recepionate.
5.Se reiau pe rand ideile emise, iar grupul gsete criterii de grupare a lor pe categorii
simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezint posibile criterii.
6.Grupul se imparte in subgrupuri, in funcie de ideile listate, pentru dezbatere. In aceast etap
are loc analiza critic, evaluarea, argumentarea i contraargumentarea ideilor emise anterior. Se
7

selecteaz ideile originale i cele mai apropiate de soluii fezabile pentru problema pus in
discuie. Se discut liber, spontan, riscurile i contradiciile care apar.
7.Se afieaz ideile rezultate de la fiecare subgrup, in forme cat mai variate i originale: cuvinte,
propoziii, imagini, desene, cantece, colaje, joc de rol, pentru a fi cunoscute de ceilali.
In experimentarea acestei metode la clas am incercat s incurajez exprimarea ideilor, s
nu permit intervenii inhibante i s stimulez explozia de idei.
f)Jocul didactic Prin aceast metod se face apel la cunotinele elevilor, reuindu-se
aprofundarea i sistematizarea lor intr-o form placut; este inlaturat starea de pasivitate, se
dezvolt capacitile intelectuale, este stimulat interesul copiilor, se dezvolt spiritul de echip.
Structura unui joc didactic este urmtoarea:
- sarcina didactic;
- coninutul jocului;
- elementele jocului;
- reguli de desfurare.
Acest tip de activiti ii menin esena de joc, dar i specificul instructiv-educativ.
Jocurile sunt o form de activitate atractiv i accesibil copilului de 5-10 ani, prin care se
realizeaz o parte din sarcinile educaionale, dar corespunztoare nu numai copilriei, ci i
naturii umane in general. Jocul didactic poate fi folosit in anumite scopuri i in diferite faze ale
leciei.
Am obinut rezultate bune in cadrul leciei Adjectivul la clasa a -III-a in captarea
ateniei dar i in fixarea cunotintelor cu jocurile didactice Cum poate fi? sau Ce tii despre
mine? avand ca obiective :
-

s recunoasc adjectivele dintr-un text dat sau dintr-o enumerare de cuvinte;

s sesizeze importana adjectivelor in comunicarea scris, comparand texte cu i fr


adjective;

s potriveasc adjective date la substantive i invers;

s gseasc insuiri opuse;

s foloseasc adjectivele in exprimare, in scopul precizrii i nuanrii comunicrii;

s stabileasc relaii de colaborare in timpul lucrului in echip i in timpul


desfurrii jocurilor.

Am convertit aa zisa metod a cubului ce presupune explorarea unui subiect din mai
8

multe perspective intr-un joc didactic eficient aplicabil tot la clasa a -III-a . Am imprit elevii in
6 grupe, apoi am solicitat ca fiecare din cele formate s-i aleag un simbol din urmtoarele
jetoane: ursule, minge, mainu, clovn, zar, papu (toate aceste simboluri reprezentand
jucrii). Le-am prezentat apoi un cub care are desenat pe fiecare latur una din jucriile amintite
mai sus, pe care va trebui s:
1.ursuleul- DESCRIE
2.mingea- COMPAR
3.mainua- ANALIZEAZ
4.clovnul- ASOCIAZ
5.zar- APLIC
6.papua- ARGUMENTEAZA
Toate aceste operaiuni elevii le-au fcut pe fie, fiecare echip primind la inceput o fi
conform simbolului ales. La final reprezentantul fiecrei echipe a prezentat colegilor rezultatele
finale ale fielor de lucru.
Am observat fantezia, iniiativa, voina, spontaneitatea pe care le provoac jocul didactic
elevilor, punandu-i in situaii noi, i nu in ultimul rand usurina aprofundrii elementelor
teoretice. Am incercat s creez i alte tipuri de jocuri ce se pot aplica in cadrul leciilor.
g)Analiza gramatical
Este metoda principal de studiere a limbii romane in clasele primare, gimnaziale, liceale.
Este folosit in forme diferite, in predarea tuturor capitolelor de limb i in toate tipurile de lecii.
Analiza morfologic i sintactic am folosit-o in leciile de dobandire de cunotine pentru a
descoperi elementele necesare in vederea formulrii unor noi reguli i definiii; in leciile de
fixare i consolidare, de recapitulare, de verificare cu scopul de a realiza sarcinile specifice
acestor tipuri de lecii.
Analiza gramatical nu am folosit-o singur, ci asociat mai ales cu metoda conversaiei
i a exerciiului, de care nu poate fi desprit.
Exemplu de exercitii de analiz gramatical folosite in predarea adjectivului:
1. . Analizeaz morfologic i sintactic adjectivele din textele urmtoare:
a) Pe luciul plumburiu al apei se ivete n curmezi o coam glbuie i crea."(Al.
Vlahu, Romnia pitoreasc ")
b) Astfel, cnd iscusitul meu clugr, prinse a scoate din vinele mute i negre ale unei
9

cremene reci, un izvor de scntei luminoase, i cnd, mai ales, din frunzele uscate i
ngrmdite peste iasca aprins, ncepu s se ridice fumul negru i nduit, am crezut c st
n faa mea Achates."(C. Hoga, Pe drumuri de munte ")
2.

Analizeaz adjectivele din textele urmtoare, completnd tabelul dat:

Adjectivul

Substantivul

pe

care l Genul

Numrul Funcia

determin

ntrebarea

sintactic

a) Aerul e viu i proaspt! El trezete i nvie


Balta-n aburi se ascunde sub un vl misterios
Ateptnd voiosul soare ca pe-un mire luminos. " (V. Alecsandri, Balta")
b) Noaptea e limpede, luminoas, -atta linite este n aer, c frunzele nemicate ale
slciilor i par nmrmurite de parc au fost vrjite. "(Al.Vlahu, Romnia pitoreasc")
Ca metod de cercetare a limbii, analiza gramatical const in descompunerea intregului
in pri componente, cercetarea naturii acestor pri, stabilirea funciei lor in actul de vorbire dat,
stabilirea raportului cu celelalte pri componente. Analiza nu se face ins numai pentru
cunoaterea mai bun a prilor, ci i pentru inelegerea mai profund a intregului.
Analiza morfologic se practic pe scar larg in predarea morfologiei dar i ca parte a
analizei sintactice, in etapa predrii sintaxei. Ea are ca scop s clarifice i s consolideze
cunotinele despre prile vorbirii, despre modificrile pe care acestea le sufer din punct de
vedere sintactic.
h)Problematizarea
Elementele de problematizare au avantajul c pot fi uor adaptate la diferite lecii sau
etape ale lectiei sau la diverse forme ale muncii scolarului. Pentru a dobandi un caracter
problematizat, o tem trebuie s trezeasc o reacie de surpriz, de mirare, chiar de uimire. In
activitatea exploratorie a elevului se identific patru momente:
-perceperea problemei;
-studierea i restructurarea datelor problemei;
-cautarea soluiilor posibile;
-obinerea rezultatului final.
Invarea prin descoperire se desfoara intr-un cadru problematizat, fiind de fapt o
10

continuare a problematizrii prin care elevii sunt pui s descopere adevarul, refcand drumul
elaborrii cunotinelor prin activitate proprie independent. Aceast form de invare a aprut
din necesitatea de a-l pune pe elev in ipostaza de subiect al cunoaterii tiinifice.
i)Utilizarea fielor de munc independent
In concepia unui invmant de calitate, modern, formativ, un rol important il au
metodele, tehnicile i procedeele de studiu.
Munca independent este o form de baz, esenial i actual a invrii. Locul i rolul
su in procesul invrii limbii, se justific prin valenele ei multiple, incontestabile. Ea continu,
intregete, completeaz, reactualizeaz, fixeaz, concretizeaz i finalizeaz cunotinele i
deprinderile legate de lecie, manual sau alt instrument de lucru al elevului. Se poate spune c
munca independent respect toate principiile didactice. Dezvoltand capaciti intelectuale de
investigare, munca independent consolideaz atitudinile pozitive fa de invtur, ii dezvolt
elevului caliti i trsturi de personalitate ca: perseverena, constiinciozitatea, corectitudinea,
disciplina, spiritul de ordine, capacitile de autocontrol, il deprinde cu aciunea eficient, cu
lucrul bine fcut. Pentru aceasta am iniiat, indrumat i inarmat elevii cu diferitele strategii de
invare, am elaborat i aplicat cu succes diferite fie de lucru. In funcie de scopul lor, am folosit
urmatoarele tipuri de fie:
-fie folosite in predare;
-fie de fixare i consolidare a cunotinelor;
-fie de greeli tipice sau lacune desprinse din lucrri de control sau teste de evaluare;
-fie de teme in clas sau acas, pe uniti de invare.
Pentru elevii cu greuti in invtare am folosit fie de recuperare care au un caracter de
recapitulare, fixare i consolidare.
Pentru elevii cu preocupri deosebite i sustinute, am folosit fie de autoinstruire,
incepand cu sarcini de informare i documentare, pan la exerciii i teme suplimentare. Tehnica
muncii cu fie solicit pregtirea minuioasa a cadrului didactic, dar uureaz i difereniaz
munca independent a elevilor.
Prin munca independent are loc odat cu transferul de cunotine, un transfer de metode,
tehnici i procedee de munc de la profesor la elev, acetia cutand s-i insueasc in mod
independent cunotine prin cutare, descoperire i redescoperire, pe aceast cale, a organizrii
muncii, elevul ii insuete disciplina de a invta, de a studia.
11

Fiele folosite in predare, au ca scop stimularea gandirii elevilor pentru inelegerea


materiei noi, pregtesc terenul inelegerii noilor cunotine, pe baza celor vechi, precum i
motivarea lor.
Fiele de consolidare i fixare a cunotinelor - sunt cele mai raspandite tipuri de fie. Se
utilizeaz in momentul in care s- lucrat suficient de mult, lamurindu-se cazurile generale i
particulare. Coninutul trebuie incadrat perfect in timp, pentru ca elevul s rezolve tot ce i s-
propus. Scopul urmarit prin acest tip de fi este de consolida o anumita tem sau unitate de
invtare, de depista greelile colective i individuale pe care le fac elevii, precum i de fixa
cazurile dificile. Pe tot parcursul experimentului didactic am folosit fia de consolidare
cunotinelor pentru selectarea datelor necesare, pentru stabilirea momentului optim de trece de
la o categorie de obiective la alta i nu in ultimul rand pentru ine o eviden stict
progresului sau regresului fcut de fiecare elev in parte.
Am discutat cu elevii fiecare fi in parte, greelile tipice, greelile colective, rezultatele
lor fiind punctul de plecare in munca de corectare greelilor din cunotinele elevilor.
Fiele de lucru m-au ajutat in atingerea obiectivelor propuse lecie de lecie, inlturand
monotonia, mrind productivitatea leciei i asigurandu-i o not aparte.
CONCLUZII

12

ANEXE
Fisa de lucru
Nume:

Dat:

Prenume:
Clasa: a III a
Fia de evaluare
1. Completeaz proverbele urmtoare cu adjective corespunztoare:

Bate fierul ct e .

Buturuga rstoarn carul

Mai bine puin i dect mult i

Prietenul la nevoie se cunoate.

Maa zgrie ru. Vorba mult aduce.

Rde ciob de oal

2. Adug silab des/dez n faa adjectivelor urmtoare: aprobat, fcut, legat, motenit, armat,
considerat, prins, infectat, cresctor, agreabil, echilibrat, lipit. Scrie adjectivele obinute.

3. Dintre cuvintele scrise n fiecare grup, taie pe acelea care nu sunt adjective.:
Model:
o a sili, silit, silitor, silina
o deschis, a deschide, deschidere, deschiztor
o tiin, tiut, a ti, netiutor, tiinific
o lmuritor, a lmuri, lmurire, lmurit
o a scrie, scris, scriitor, scriere
o limpede,a limpezi, limpezit, limpezire
o plcere, plcut, a plcea
o mare, mrit, a mari, mrire
o a deosebi, deosebire, deosebit
13

4. Analizeaz adjectivele din urmtorul text, dup model:


Femeia e nalt, uscat, cu obrajii stricai de vrsat, ari de soare i de vnt. Pete larg,
tropotind cu cizmele tari, pline de umflturi uscate. Calul cu gtul ntins, scoblind (cltinnd)
din picioarele ciolnoase, poart pe spinarea desalata dou corci ( couri ) desgite.
(Ion Agrbiceanu Fefeleaga)
Model: nalta adj., se acorda cu substantivul comun femeia, numrul singular.
5. Alctuiete propoziii n care cuvintele uor, nchis, nceput, sfrit s fie adjective.
6. Alctuiete un scurt text cu titlul Colegul meu de banc , folosind cel puin zece adjective.
Subliniaz cu o linie adectivele i cu dou linii substantivele pe care le determina acestea.
Unitatea de nvare: Morfologia
Coninuturi: Adjectivul. Acordul adjectivului n numr cu substantivul pe care l determina.
Obiective operaionale:

S completeze proverbele cu adjectivele corespunztoare;

S asocieze cuvintelor date silab corespunztoare.

S recunoasc adjectivele.

S analizeze adjectivele din text dup model.

S alctuiasc propoziii n care cuvintele uor, nchis, nceput, sfrit s fie adjective.

S alctuiasc un text cu un titlu dat folosind cel puin zece adjective.

Descriptori de performan:
Item
1.

Insuficient
completeaz
propoziiile

Calificative
Suficient
Bine
Foarte bine
completeaz una sau completeaz trei sau completeaz
cu dou

dintre patru

dintre sau

adjective sau cuvinte propoziiile date cu propoziiile


nepotrivite;
2.

adjectivele

dintre

cu propoziiile date cu
adjectivele

corespunztoare;
corespunztoare;
corespunztoare;
adug corect silab adug corect silaza adug corect silaza adug corect silaza
des/dez la dou, trei des/dez la

3.

adjectivele

date

ase

cinci

patru, des/dez la opt, nou des/dez la toate cele

cuvinte;
cinci cuvinte;
cuvinte;
doisprezece cuvinte;
rezolv corect una, rezolv corect trei, rezolv corect cinci, rezolv toate cele opt
dou

grupe

dup patru

grupe

dup ase
14

grupe

dup grupe corect.

4.

model;
model;
analizeaz corect unul analizeaz
sau

dou adjective patru

dup model;
5.

sau

adjective

model;
corect analizeaz

toate

cinci apte sau opt adjective adjectivele din textul


dup dup model ;

model ;
alctuiete propoziii alctuiete propoziii alctuiete
incorecte cu cuvintele corecte

corect analizeaz
dat dup model;

propoziii alctuiete propoziii

folosind corecte folosind trei corecte folosind toate

date sau alctuiete o dou dintre cuvintele dintre cuvintele date;

cele

singur

date;

propoziie date;

patru

cuvinte

corect folosind un
cuvnt
6.

dintre

cele

date.
rezolv cerina greit rezolv

cerina rezolv

cerina rezolv

integral

sau parial folosind folosind doar patru folosind apte sau opt corect
doar unul sau dou sau cinci adjective, adective,
adjective,

subliniaz respectnd

subliniaz greit o adjectivele

i normele

cerina
i
aezrii

nerespectand normele parte din adjective i substantivele i respcta corect a textului n


aezrii
pagina;

textului

n substantive

normele

nerespectand
normele

aezrii pagina.

textului n pagina cu
aezrii mici greeli;

textului n pagina;

FI DE LUCRU LA LIMBA I LITERATURA ROMN


15

Clasa a III-a
1. Adjectivul este partea de vorbire care exprim:
a) numere

b) fiine

c) nsuiri

d) obiecte

2. Subliniaz adjectivele din textul urmtor :


,, Vacana de iarn. Cei doi biei stau de vorb pe covoraul multicolor. Bradul e
mpodobit cu globuri aurii, cu beteal argintie. n odia mic e cald. Pe mas stau
bucate alese. Pe la ferestrele orbite de nserare se cern fulgi uori de nea.
3.

Schimb forma adjectivelor din paranteze pentru a realiza corect acordul .

a) Copiii ............................. ( veseli ) se joac n zpada .............................. (pufos) .


b) Sniile ........................... ( uori ) zboar prin vzduhul .......................... ( nnorat).
c) Brazii ........................(verde) sunt acoperii de neaua .............................( strlucitor).

4. Alctuii propoziii folosind grupurile de substantivele-adjective: hain nou,


stele strlucitoare, mini dibace, feti harnic, prieten bun, frumoasele lalele.

5. Gsete adjective potrivite pentru substantivele :


16

mr : ,

.. ,

floare : , , . .
elev :

, ,
6. Trece de la singular la plural adjectivele :
cafeniu

..

aurie

..

cenuiu

..

plumburiu

...

maroniu

7. Adaug adjectivelor descoperite la exerciiul anterior cte un substantiv i scrie


grupurile de cuvinte nou formate pe liniile punctate.
.

.......

...

...

8. Alctuiete propoziii cu trei din cele trei grupuri notate mai sus, punnd
adjectivul n faa substantivului.
.

.................

.............

.............

9. Cine poate fi ? Descoper cuvntul potrivit nsuirilor date :


17

verde, ascuit, lucioas

auriu, arztor, strlucitor

neagr, glgioas, urt

..

ascuit, lung, colorat

neagr, lucioas, dreptunghiular .


vesel, drgla, mic

..

Adjectivul
18

Fi de lucru
1. Subliniaz cu o linie substantivele i cu dou linii adjectivele, din textul urmtor:
,,Stpni pe un pmnt frumos, bogat i darnic, dacii erau viteji, mndri, netemtori de
moarte, cinstii i drepi. Purtau prul lung, barba mare i stufoas.
Femeile erau nalte, mndre la port, cu mult blndee i duioie n chipul lor frumos, n
ochii lor mari, galei, umbrii de gene lungi.
2. Subliniai adjectivele din textul de mai jos. Analizai adjectivele preciznd: genul,
numrul i substantivul a crui nsuire o arat.
Pe muchiul gros, cald ca o blana moale a pmntului, cprioara blnd st jos lng
iedul ei. Acesta i-a ntors capul cu botul mic, catifelat i umed, pe spatele mamei lui, i cu
ochii nchii se las dezmierdat.

(Emil Grleanu - ,,Cprioara)

3. Schimbai numrul adjectivelor din casete!


mpodobit

alb
tcute

btrne

4. Realizai corespondene ntre substantivele i adjectivele de mai jos:


bunic

luminoas

noapte

ierttoare

coal

ntunecat

suflet

harnic

copil

bun

cadou

grozav

19

5. Gsii i scriei n dreptul fiecrui substantiv, adjectivele care arat nsuiri potrivite
pentru :
nori

ninsoare.

vnt..

noapte

copii..........................

case..............................

6. Gsii adjective cu neles asemntor:


lasensibildificil-

vesellihniiinteligent-

Bibliografie
20