Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Legea 219
Legea 219
Cuprins
Introducere
Capitolul 1 Riscuri si pericole generate de gestionarea deseurilor medicale
Tipuri de risc
Cine este expus la risc?
Riscuri generate de deseuri infectioase si intepatoare-taietoare
Riscuri generate de deseuri chimice si farmaceutice
Riscuri generate de deseuri genotoxice
Riscuri generate de modalitatile de eliminare finala a deseurilor
Impactul deseurilor medicale asupra sanatatii publice
Impactul produs de deseurile cu potential infectios si intepatoare-taietoare
Anexa 1: Aria de contaminare a infectiilor nozocomiale
Capitolul 2 Legislatie
Acord international Conventia de la Basel 1989
Principii internationale importante care guverneaza domeniul protectiei mediului si implicit gestionarea
deseurilor periculoase
Reglementari nationale ce trateaza si gestioneaza deseurile rezultate din activitatea medicala
Capitolul 3 Deseuri rezultate din activitatea medicala
Definitii si clasificari
Generarea deseurilor rezultate din activitatea medicala
Structura deseurilor rezultate din activitatea medicala
Compozitia chimica aproximativa a deseurilor rezultate din activitatea medicala
Tipuri de deseuri periculoase generate in diverse sectii si laboratoare ale unui spital general
Evidenta tipurilor si cantitatilor de deseuri rezultate din activitatea medicala
Anexa 2: Responsabilitati privind gestionarea deseurilor medicale
Anexa 3: Model de program cadru de management al deseurilor rezultate din activitatea medicala
Capitolul 4 Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara
Etapele minimizarii cantitatii de deseuri
Capitolul 5 Etapele gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala
Colectarea deseurilor la sursa
Ambalarea deseurilor
Deseurile chimice si farmaceutice
Depozitarea temporara
Transportul
Eliminarea finala
Masuri de indepartare si eliminare finala a anumitor fluxuri de deseuri rezultate din activitatea medicala
Responsabilitatile in domeniul gestionarii deseurilor in unitatea sanitara
Capitolul 6 Costuri legate de managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala
Principii
Costuri interne
Costuri externe
Metode de finantare
Recomandari privind reducerea costurilor
Verificarea periodica si controlul costurilor
Capitolul 7 Educare, formare profesionala si sensibilizare a personalului din unitatea sanitara
Educare si pregatire profesionala
Programe de educare a personalului
Responsabilitatea educarii
Mijloace de sensibilizare si educare
Anexa 4: Exemple de materiale informative ilustrate
Anexa 5: Exemple de postere
Anexa 6: Poster Managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala
Bibliografie
Capitolul 1
Riscuri si pericole generate de gestionarea incorecta a deseurilor medicale
Contactul cu deseurile medicale periculoase poate determina aparitia de boli sau leziuni.
Tipuri de risc
Riscurile prezentate de deseurile medicale se datoreaza urmatoarelor caracteristici:
contin agenti infectiosi;
sunt genotoxice;
contin produse chimice sau farmaceutice toxice sau periculoase;
sunt radioactive;
prezinta caracter intepator-taietor.
Cine este expus la risc?
Toti indivizii care vin in contact cu deseurile medicale periculoase prezinta un risc potential de imbolnavire. Sunt
expuse persoanele care lucreaza in cadrul unitatilor sanitare producatoare de deseuri medicale, precum si cei din
afara acestor unitati, care, fie manipuleaza aceste deseuri, fie vin in contact cu acestea ca urmare a unei
gestionari incorecte.
Principalele grupe de risc sunt:
medici, asistente medicale, personal auxiliar si de intretinere a unitatii sanitare;
pacienti;
vizitatori;
lucratori din serviciile auxiliare: spalatorie, depozitul de materiale sanitare, cei insarcinati cu colectarea si
transportul deseurilor;
lucratori din serviciile ce se ocupa cu tratarea si eliminarea deseurilor in unitatea sanitara.
vezi Anexa 1
Existenta in unitatile sanitare a bacteriilor rezistente la antibiotice si dezinfectante chimice poate contribui la
pericolul reprezentat de gestionarea incorecta a deseurilor. A fost demonstrat, de exemplu, ca plasmidele din
probele de laborator prezente in deseurile medicale au fost transferate bacteriilor indigene.
Exemple de infectii provocate de contactul cu deseurile medicale, agenti patogeni si modul de
transmitere:
Tip de infectie
Agenti patogeni
Calea de transmitere
Infectii gastrointestinale
Enterobacteria:Salmonella,
Shigella spp.
Vibrio cholerae
Helminths
Mycobacterium tuberculosis
Virusul rujeolei
Streptococcus pneumoniae
Herpes virus
Neisseria gonorrhoeae
Herpes virus
Streptococcus spp.
Bacillus anthracis
Neisseria meningitidis
HIV
Virusuri Junin, Lassa, Ebola
Marburg
Staphylococcus ssp
VHA
VHB, VHC
Infectii respiratorii
Infectii oculare
Infectii genitale
Infectii ale pielii
Anthrax
Meningita
SIDA
Febre hemoragice
Septicemia
Hepatita virala tip A
Hepatita virala B si C
Cantitati mai mari de astfel de deseuri apar atunci cand se indeparteaza produse chimice si farmaceutice
nedorite sau expirate. Acestea pot provoca intoxicatii prin absorbtie, prin piele sau mucoase, prin inhalare sau
ingestie. Produsele chimice si farmaceutice pot, de asemenea, povoca leziuni la nivelul pielii, ochilor, mucoasei
cailor aeriene. Cele mai frecvente leziuni sunt arsurile.
Deseurile chimice indepartate prin sistemul de canalizare pot avea efecte toxice asupra ecosistemelor apelor in
care sunt deversate. Efecte similare pot avea si deseurile farmaceutice, care pot contine antibiotice si alte
medicamente, metale grele precum mercurul, fenolul si derivatii, dezinfectante si antiseptice.
de
Toate persoanele expuse la risc trebuie sa fie informate cu privire la modul de transmitere, simptomatologie,
epidemiologie, semnale de alarma referitoare la o posibila contaminare si procedura ce trebuie urmata in cazul
contaminarii.
Anexa 1
PERSOANE
MEDIU INCONJURATOR
Personal medical
Pacienti
Apa
Personal medical infectat in urma
contactului cu pacientii, care nu mai lucreaza in unitate
Deseuri
Hrana
Aer
contaminarea
mainilor
personalului
medical
contaminarea
obiectelor prin
contactul cu
sange, excretii
sau alte fluide
biologice
contaminare
a aerului
prin
tuse/stranut
contact sau
circulatia
muscaturi/
aerului in
spitale
intepaturi de
sobolan/tantar
hrana si
medicamente
in spitale
INFECTIE
apa potabila si
igiena
personalului in
spitale
Capitolul 2
Legislatie
Acord international Conventia de la Basel 1989:
Principiul proximitatii recomanda ca eliminarea finala a deseurilor se sa realizeze cat mai aproape
posibil de sursa de producere, in scopul reducerii riscurilor pentru mediu si sanatate legate de transport.
Principiul devine aplicabil doar atunci cand exista posibilitati tehnice, iar mediul inconjurator nu este
afectat.
Ordonanta nr.195/2005 privind protectia mediului, care abroga Legea 137/1995 cu completarile
si modificarile ulterioare;
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul deseurilor;
HGR nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
incluziv deseurile periculoase;
HGR nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare (HGR nr.
349/2005);
HGR nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare (HGR nr.
268/2005);
Ordinul MAPM nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor;
HGR nr. 1862/2005 pentru aprobarea proiectului Incinerarea deseurilor periculoase si sterilizarea
deseurilor periculoase generate din activitatea medicala.
Ordinul MAPM nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;
HGR nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului
national de gestionare a deseurilor;
Ordinul MTCT nr. 211/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului
deseurilor pe teritoriul Romaniei;
Protocol incheiat intre MMGA, MS si GNM/octombrie 2004 ce are ca scop conformarea unitatilor
sanitare generatoare de deseuri medicale periculoase la prevederile legislatiei de protectie a mediului;
Ordonanta nr. 18/2005 pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica;
Legea nr. 147/2005 privind aprobarea Ordonantei nr. 18/2005 pentru modificarea Legii nr. 98/1994
privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica;
Ordinul MS nr. 713/2004 privind aprobarea Normelor de autorizare sanitara a unitatilor sanitare cu
paturi;
Ordinul MS nr. 536/1997 cu modificarile si completarile ulterioare (ord. MS nr. 1.028/2004) pentru
aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;
Capitolul 3
Deseuri rezultate din activitatea medicala
Definitii si clasificari
deseuri rezultate din activitatea medicala toate deseurile periculoase sau nepericuloase care se
produc in unitatea sanitara;
deseuri periculoase deseuri rezultate din activitatile medicale care prezinta un risc real pentru sanatatea
umana si pentru mediu, fiind generate in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, preventia
bolilor si recuperare medicala, inclusiv cercetarea medicala si producerea, testarea, depozitarea si distributia
medicamentelor si produselor biologice;
deseurile nepericuloase deseuri asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale,
tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distributie a hranei; aceste
deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere; deseurile asimilabile celor menajere
inceteaza sa mai fie nepericuloase atunci cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri
periculoase; urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor
sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte fluide biologice, ghipsul
necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor care provin de la sectiile de
boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticla care nu au venit in contact cu
sangele sau cu alte fluide biologice, etc.
deseuri anatomo-patologice si parti anatomice deseurile care cuprind parti anatomice, material
biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate
din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si
experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase, conform Precautiunilor Universale;
deseuri infectioase - deseurile lichide sau solide care contin sau au venit in contact cu sangele sau alte
fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor. Exemple: seringi,
ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipienti care au continut sange sau alte lichide biologice,
campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale
contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator
folosite;
deseuri intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere.
Acestea cuprind: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, perfuzoare, lame de bisturiu de unica folosinta,
pipete, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in contact cu material infectat.
Aceste deseuri se considera infectioase, conform Precautiunilor Universale. Sticlaria de laborator sparta
necontaminata se incadreaza la categoria deseuri intepatoare-taietoare deoarece au caracter agresiv si
prezinta pericolul de intepare sau taiere;
deseuri chimice si farmaceutice deseurile reprezentate de substantele chimice solide, lichide sau
gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile.
Deseurile farmaceutice includ: serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamentele
expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare.
Deseurile chimice provin din activitatea medicala de diagnostic si tratament, a serviciilor de curatenie si
dezinfectie in unitatea sanitara. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor
necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit, vor fi considerate deseuri chimice. Deseurile
chimice periculoase sunt considerate acele deseuri care prezinta cel putin una din urmatoarele proprietati:
toxic, croroziv (ex: acizi pH<2 si baze pH > 12), inflamabil, reactiv (exploziv, care reactioneaza cu apa,
sensibil la soc), genotoxic (ex: medicamente citostatice). Exista totusi si deseuri chimice considerate
nepericuloase care sunt reprezentate de acele deseuri care nu prezinta una din proprietatile enumerate mai
sus, cum ar fi: zaharurile, aminoacizii si cateva saruri organice si anorganice.
Deseuri chimice periculoase utilizate in mod curent in cadul unitatilor sanitare sunt reprezentate de:
formaldehida, substante chimice fotografice, solventi, substante chimice organice, substante chimice
anorganice.
deseuri radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare medicale, de
diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive. Acestea sunt gestionate in tara noastra, conform
Normelor Republicane de Securitate Nucleara; regimul de lucru cu surse radioactive.
deseuri speciale deseurile periculoase care sunt generate in cursul activitatii medicale si care sunt
reprezentate de: deseuri genotoxice si citotoxice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate,
deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de medicina nucleara, etc. Deseurile cu caracter special se vor
colecta separat in vederea reciclarii si reutilizarii continutului, daca este cazul.
15%
Deseuri nepericuloase
1%3% 1%
80%
* citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de medicina nucleara
24%
50%
6%
Carbon
Oxigen
Hidrogen
Alte elemente
20%
Tipuri de deseuri periculoase generate in diverse sectii si laboratoare ale unui spital general:
Tipuri de deseuri
Sange, produse de
sange, alte lichide
biologice
Exemple
Sange uman care se arunca,
componente sau produse de sange,
diverse materiale imbibate cu
sange, cu produse de sange, sau cu
lichide biologice, sau impregnate cu
sange uscat
Seringi, pipete, bisturie, flacoane,
ace, tuburi capilare, obiecte de
sticla sparte
Comentarii
Generate in aproape toate
departamentele
Deseuri anatomice si
deseuri anatomopatologice
Obiecte intepatoaretaietoare
Deseuri produse in
laboratoare
Generate in laboratoare
Deseuri generate in
sectiile de dializa
Generate in sectiile de
dializa si terapie intensiva
Culturi de
microorganisme
Laboratoare si
departamente de cercetare
Materiale sanitare
contaminate
Chemotherapeutice
Sectii de oncologie
Deseuri nepericuloase
(kg/24 ore)
51
Deseuri periculoase
(kg/24 ore)
13
51-100 paturi
101-250 paturi
251-400 paturi
401-600 paturi
601-800 paturi
801-1000 paturi
> 1000 paturi
60
113
185
322
482
852
1069
16
36
56
135
202
425
511
vezi Anexa 2
vezi Anexa 3
Anexa 2
Farmacie
Radiatii
Sefi de departamente:
Sectii
Laboratoare de tehnica
dentara
Farmacie
Radiologie
Laboratoare
Banca de sange
Bloc alimentar/Catering
Servicii de curatenie
Sistem intern de
transport
Serviciu administrativ
Serviciu
financiar
Personal
tehnic
Coordonatorul activitatii de
protectie a mediului
Assistenti medicali,
infirmiere
Personal auxiliar
Anexa 3 Model de program cadru de management al deseurilor rezultate din activitatea medicala
Domenii
Responsabilizarea
personalului
Colectarea si separarea pe
categorii a deseurilor
Depozitarea temporara
Obiective
- Constientizarea
personalului asupra
necesitatii unui sistem
corect de management;
- Reducerea pericolelor
generate de manevrarea
deseurilor periculoase.
- Reducerea riscului de
contactare a bolilor
infectioase;
- Minimizarea cantitatilor de
deseuri.
Limitarea accesului
persoanelor neautorizate
Actiuni
Responsabil
- Directorul unitatii
sanitare;
- Comisia de
investigatie.
Personalul
care
realizeaza actul medical
(medicul,
asistenta
sefa, asistenta, etc.);
- Comisia de investigatie
- Comisia de investigatie
- Personalul auxiliar.
Domenii
Transport intern
Eliminare finala
Necesarul de materiale
Informatii financiare
Obiective
Protejarea pacientilor si a
vizitatorilor
Distrugerea rapida si
completa a factorilor cu
potential nociv pentru
mediu si pentru starea de
sanatate a populatiei.
Realizarea unui
management corect si
eficient
Actiuni
Responsabil
- Comisia de investigatie
- Personalul auxiliar
- Personalul care
deservesrte instalatia de
ardere
- Comisia de investigatie
- Compartimentul
administrativ se va
ocupa de achizitionarea
efectiva si gestionarea
materialelor necesare
- Personalul auxiliar
- Compartimentul
financiar
Domenii
Evidenta deseurilor
Obiective
- Cunoasterea cantitatii de
deseuri produsa in unitatea
sanitara
- Perfectionarea
(imbunatatirea) sistemului
de management al
deseurilor
Actiuni
- Completarea anexelor 4-9 din Ordinul MS 219/2002 cu modificarile
ulterioare (Ord. MS 997/MO nr. 771 din 23.08.2004 pag. 11)
Responsabil
- Persoana desemnata
din comisia de
investigatie
- Comisia de investigatie
Capitolul 4
Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara
Reducerea pe cat posibil a cantitatii de deseuri medicale (periculoase si nepericuloase) se realizeaza si prin
reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri generate in unitatea sanitara care se preteaza la aceste
operatiuni.
Materialele folosite in practica medicala, care sunt de utilizare indelungata (nu de unica folosinta) pot fi
recuperate, refolosite si reciclate dupa ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele si
instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator sunt si ele supuse sterilizarii.
In cadrul unitatii sanitare trebuie sa se initieze programe de minimizare a cantitatii de deseuri ce au ca scop
scaderea cantitatii de deseuri, precum si reducerea riscurilor ce pot aparea ca urmare a depozitarii
indelungate a deseurilor periculoase ce se preteaza la reciclare si recuperare.
Minimizarea cantitatii de deseuri implica urmatoarele etape:
reducerea la sursa a deseurilor se poate realiza prin:
- achizitionarea de materiale care genereaza cantitati mici de deseuri;
- utilizarea de metode si echipamente moderne ce nu genereaza substante chimice periculoase, cum ar fi:
inlocuirea metodei clasice de dezinfectie chimica cu dezinfectia pe baza de abur sau ultrasunete, inlocuirea
termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate in locul celor clasice.
- gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi;
separarea la sursa asigurarea ca deseurile sunt colectate in ambalajele corespunzatoare fiecarei
categorii;
recuperarea si reciclarea la sursa:
- reciclarea hartiei si a cartonului, a sticlei, a ambalajelor din aluminiu (conserve), deseuri din constructii si
demolari;
- achizitionarea de produse din materiale ce se pot recupera;
- compostarea deseurilor alimentare organice;
- recuperarea argintului din substatele fotografice.
tratarea deseurilor utilizarea metodelor de neutralizare pentru deseurile periculoase;
eliminarea finala in conditii corespunzatoare. Dupa reducerea cantitatii de deseuri pe cat posibil,
deseurile tratate se vor elimina prin metode de eliminare finala cu impact minim asupra mediului.
In cazul deseurilor chimice si farmaceutice, o masura importanta de prevenire si minimizare ar fi aceea ca
unitatea sanitara sa achizitioneze produse farmaceutice in cantitati relativ mici, pentru a fi utilizate in
tratamentul medical pana la depasirea termenului de valabilitate. In situatia in care unitatea sanitara a
acumulat totusi o cantitate mare de medicamente expirate, acestea ar trebui sa fie returnate la furnizor.
Avantajele minimizarii cantitatii de deseuri sunt reprezentate de protejarea mediului inconjurator, o mai buna
protectie a muncii, reducerea costurilor privind managementul deseurilor in unitatea sanitara, imbunatirea
relatiei de comunicare cu membrii comunitatii.
Exemple:
Reciclarea hartiei
Metode
de
prevenire
a
generarii
deseurilor:
Achizitionarea corecta a materialelor;
Inlocuirea prosoapelor de unica folosinta
cu cele din material textil sau utilizarea
de uscatoare electrice pentru maini;
Inlocuirea pipetelor de laborator din
plastic cu cele din sticla/portelan;
Stabilirea
dimensiunilor
(volumului)
recicientelor de colectare;
Reutilizarea produselor confectionate din
matertial textil, la locul de munca.
Minimizarea deseurilor:
Reducerea la sursa a deseurilor;
Utilizarea produselor reciclabile;
Promovarea unei politici corecte si eficiente de
achizitionare a bunurilor;
Separarea corecta pe categorii a deseurilor.
Reutilizare:
Se vor reutiliza numai materialele
special create pentru reutilizare;
Colectare pe categorii
Reciclare:
Hartie si carton;
Capitolul 5
Etapele gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala
Deseuri nepericuloase
asimilabile celor menajere
Deseuri
periculoase
Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile
trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa
impiedice scoaterea acestora dupa umplere, avand pentru aceasta un sistem de inchidere definitiva. Capacul
cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se
confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie
prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si ulterior
la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "pericol biologic".
Caracteristicile recipientului destinat colectarii deseurilor
intepatoare-taietoare:
a) recipientul trebuie sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar
prin sistemul de inchidere definitiva sa impiedice posibilitatea de
contaminare a personalului care manipuleaza deseurile intepatoaretaietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a
acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare;
b) recipientul trebuie sa fie inscriptionat, pentru recipientele importate,
si in limba romana. Inscriptia trebuie sa cuprinda: modul de utilizare,
pictograma "pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de
umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana
desemnata a fi responsabila de manipularea sa, data umplerii
definitive;
c) recipientul trebuie supus procedurilor de testare specifica a rezistentei
materialului la actiuni mecanice. Testele trebuie sa fie realizate de
catre laboratoare acreditate pentru astfel de testari, rezultatele
testelor determinand calitatea produsului. Produsul, in urma testarii,
nu trebuie sa-si modifice nici una dintre caracteristicele privitoare la
structura, forma, culoare.
Recipient pentru
colectarea deseurilor
intepatoare-taietoare
In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate, prin detasare in recipientele pentru intepatoaretaietoare, seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in interior cu sac din polietilena
de inalta densitate de culoare galbena si marcate cu pictograma "pericol biologic". Termosuturile sacului
trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid.
Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi, in locul sacilor de polietilena, cutiile din carton rigid
prevazute in interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu pictograma pericol biologic.
Al doilea ambalaj, in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase, este reprezentat de
containere mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri
infectioase si intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate cu deseuri medicale si poarta
pictograma pericol biologic. Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile
mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si
prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau
adaptat sistemului de golire in echipamentul de eliminare finala. Dimensiunea containerelor se alege astfel
incat sa se asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produsa in intervalul dintre doua indepartari
succesive. In aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile
celor menajere.
Partile anatomice sunt colectate obligatoriu in cutii din carton rigid prevazute in interior cu sac din
polietilena de inalta/joasa densitate sau direct in saci de polietilena cu marcaj galben, special destinati
acestei categorii de deseuri. Sacii vor fi pe suport holder sau in galeti de plastic cu capac. Sacii trebuie sa
fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. In cazul recuperarii placentelor, acestea
sunt ambalate si supuse dezinfectiei in conformitate cu cerintele beneficiarului. De asemenea, pentru
colectarea partilor anatomice se folosesc cutii din plastic rigid (polipropilena) cu capac.
In cazul inhumarii in cimitire, partile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupa care se vor depune in cutii
speciale, etanse si rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific.
Lichide
Vochtig ?
Intepatoare-Scherp
taietoare
Infectioase
solide
Deseurile lichide periculoase se colecteaza in recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se
poate realiza fie de catre o firma specializata, sau se pot ideparta in sistemul de canalizare, daca unitatea
sanitara dispune de statie de tratare a apelor uzate.
Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare ale
sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (numele sectiei sau laboratorului si data). In cazul in care nu
exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa direct pe sacul gol
sau pe cutie.
Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci de polietilena de culoare
neagra. In lipsa acestora se pot folosi saci de polietilena transparenti si incolori.
Depozitarea temporara
Depozitarea temporara trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere.
Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate depozitarii temporare.
Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de
igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de
ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Amenajarea spatiului pentru
depozitarea temporara trebuie prevazuta in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor constructii. Unitatile
sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara, vor construi sau
amenaja ulterior.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:
un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai
accesul persoanelor autorizate;
un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform cu normelor de igiena
in vigoare, privind mediul de viata a populatiei.
Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a
cantitatii de deseuri periculoase acumulate in perioada de timp dintre doua indepartari succesive a acestora.
Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat
functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere. Incaperea trebuie prevazuta cu sifon
de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatirii si
dezinfectiei. Spatiul trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute,
care nu permit descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase. Trebuie asigurate
dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).
Transportul extern (in afara unitatii sanitare) a deseurilor periculoase rezultate din activitatea
medicala se va realiza pe rute cat mai scurte posibil, evitandu-se arterele aglomerate, in conformitate cu
prevederile Ordinului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 211 din
06.02.2004 (M.O. 324/15.IV.2004) pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al
transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei.
Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- sa fie conceput si amenajat special pentru transportul deseurilor periculoase medicale;
- sa fie sigur din punct de vedere tehnic (lucru confirmat de o autorizatie tehnica);
- compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului, sa aiba inaltimea de 2,2 m si
realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agenti chimici si abur folositi la curatenie si dezinfectie;
- sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului;
- sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident;
- sa existe permanent o trusa (sau minicompartiment) ce contine saci de plastic, echipament de protectie,
echipamente de curatenie, dezinfectie;
- pe timp de vara (temperaturi inalte) interiorul autovehicului va fi prevazut cu sisteme de racire
(ventilatie aer rece, aer conditionat, etc.);
- autovehiculul va fi marcat in inscriptionat cu datele de identificare ale firmei transportatoare, activitatea
prestata (Transport deseuri medicale) si pictograma Pericol biologic.
Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura incarcaturii si la normele de igiena
privind deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala.
Eliminarea finala
Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile
in vigoare referitoare la aceasta categorie de deseuri.
Deseurile periculoase produse de unitatile sanitare trebuie eliminate specific fiecarei categorii de deseuri,
prin procedee autorizate.
Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru
mediu si pentru starea de sanatate a populatiei.
Metodele acceptate pentru eliminarea finala a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala sunt:
Incinerarea. Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala se pot elimina prin incinerare in
incineratoare zonale, de capacitate mare, care sa deserveasca mai multe unitati medicale. Indiferent de tip si
capacitate, incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile in
atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare si din procesele de
retinere si purificare a gazelor (cenusa zburatoare, zgura, ape reziduale). Aceste produse vor fi colectate si
indepartate in asa fel incat sa nu afecteze mediul.
Incineratoare regionale de mare capacitate
Un aspect important care trebuie luat in considerare este faptul ca nu toate categoriile de deseuri se
preteaza a fi incinerate, deoarece continutul acestora, prin ardere afecteaza major mediul si implicit
sanatatea populatiei. Deseurile care nu trebuie incinerate sunt:
- recipiente ce contin gaz sub presiune;
- reactivi chimici in cantitati mari;
- deseuri readioactive;
- saruri ce contin argint sau deseuri ce provin de la radiografii;
- deseuri din material plastic halogenat (PVC);
- recipiente ce contin metale grele.
Depozitarea in depozitul de deseuri. Deseurile periculoase medicale pot fi supuse tratamentelor
de neutralizare, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri. Procedeul de
neutralizare pentru deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala, acceptat pana la data de
31.12.2008 este sterilizarea termica, in conformitate cu Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si
cu Planul de Implementare a Directivei 76/2000 privind incinerarea deseurilor. Se interzice depozitarea
deseurilor periculoase netratate in depozitul de deseuri.
Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a
deseurilor municipale.
In Romania, deseurile periculoase medicale inca se elimina final prin ardere in crematoriu. Unitile
medicale care nu dispun de crematorii proprii transporta deseurile periculoase generate la unitatea
apropiata. Exista, totusi si cateva incineratoare care functioneaza in sistem centralizat, dar care nu pot
deservi decat unitatile sanitare si cabinetele medicale din zona respectiva. Distantele fiind mari, deseurile
periculoase nu se recomanda a fi transportate cateva sute de kilometri.
In scopul rezolvarii acestei probleme privind eliminarea finala a deseurilor periculoase medicale, a fost initiat
si elaborat un Protocol incheiat intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Sanatatii si Garda
Nationala de Mediu ce are ca scop conformarea unitatilor sanitare generatoare de deseuri medicale
periculoase, la prevederile legislatiei de protectia mediului. Implementarea prevederilor acestui protocol
vizeaza inchiderea etapizata a crematoriilor (2004-2008) si inlocuirea acestora cu echipamente
corespunzatoare de tratare si eliminare finala a deseurilor periculoase medicale, atat din punct de vedere
tehnic cat si a protectiei mediului.
Capitolul 7
1
2
vezi Anexa 4
vezi Anexa 5
Anexa 4
Deseuri intepatoare-taietoare
Anexa 5
EXEMPLE DE POSTERE
DESEURI PERICULOASE MEDICALE
DESEURI MEDICALE
RECIPIENTE
Da
Exista deseuri
radioactive?
Deseuri anatomo-patologice
Medicamente si citostatice
Lichide
Intepatoaretaietoare
Solide
NO
DESEURI NEPERICULOASE
U Non hazardous medical Waste
Deseuri
radioactive
Instructiuni
speciale
Exista
deseuri
medicale?
Exista deseuri
periculoase
medicale?
Deseuri ne-reciclabile
RECIPIENTE
Nu
U Deseuri periculoase medicale
U Deseuri intepatoare-taietoare
U Deseuri reciclabile (ex.. carton)
Exista deseuri
periculoase cu
regim special?
RECIPIENTE
Filme radiografice
DESEURI RECICLABILE
RECIPIENTE
Exista deseuri
reciclabile?
Uleiul de la bucatarie
Fragmente metalice
Capitolul 6
Costuri legate de managementul deseurilor
rezultate din activitatea medicala
Principii
Pe baza principiului poluatorul plateste, fiecare unitate sanitara trebuie sa-si gaseasca resurse
financiare, pentru derularea unui management corect al deseurilor pe care le genereaza. Implementarea si
functionarea continua a sistemului corect de gestionare a deseurilor reprezinta o cheltuiala importanta in
bugetul unitatii sanitare. Costurile legate de gestionarea deseurilor medicale se impart in costuri interne si
costuri pentru contracte sau externe.
Costurile interne cuprind:
Separarea la sursa;
Ambalarea;
Amenajarea spatiilor de depozitare temporara;
Transportul intern;
Tratamente de neutralizare;
Daca exista incinerator propriu la aceste costuri se mai adauga:
Costuri legate de investitia initiala de capital;
Costurile de operare a incineratorului;
Amortizarea incineratorului si a echipamentelor;
Costurile utilitatilor (combustibil, electricitate, apa, etc.).
Toate aceste costuri interne reprezinta de fapt salariile celor care realizeaza aceste operatii si costurile legate
de aprovizionare cu materialele necesare bunei desfasurari a gestionarii deseurilor.
Costurile pentru contracte cuprind:
Transportul deseurilor periculoase/nepericuloase la locul de eliminare finala;
Eliminarea finala pentru deseurile periculoase/nepericuloase in incinerator/statie de neutralizare/depozit
de deseuri.
Costurile externe constau in plata serviciilor oferite de agentii economici privati.
Costurile proiectarii, functionarii si mentinerii unui sistem de management corect al deseurilor rezultate din
activitatea medicala pot reprezenta o cheltuiala importanta in bugetul total al unitatii sanitare si ar trebui
acoperite dintr-un fond special creat in bugetul spitalului.
Resursele financiare disponibile din sectorul public sau privat vor influenta alegerea unui sistem corect si
eficient de management a deseurilor rezultate din activitatea medicala.
Metode de finantare
Bugetul spitalului poate fi alimentat din mai multe surse de finantare:
Bugetul de stat;
Bugetul asigurarilor de sanatate;
Venituri proprii;
Venituri extrabugetare (sponsorizari).
In ultimul timp privatizarea a fost utilizata ca o metoda alternativa de finantare a diferitelor servicii oferite
pana nu demult de sectorul public.
Utilizarea serviciilor furnizate de agentii economici privati are numeroase avantaje, dar si dezavantaje.
Avantaje:
Se folosesc servicii autorizate chiar si in situatia in care unitatea sanitara nu dispune de capital;
Transferul riscului pentru operare de la spital la agentul privat;
Eficienta mai mare decat a serviciilor publice;
Existenta mai multor agenti economici determina o concurenta intre acestia avand ca efect scaderea
costurilor legate de trasport si eliminare finala;
Utilizarea spatiului mare care ar putea fi ocupat de incinerator, in alte scopuri;
Transferul cheltuielilor de functionare si intretinere a incineratorului la agentul economic.
Aceste cheltuieli sunt reprezentate de: salarii pentru personal, formare profesionala, combustibili, apa,
electricitate, filtre si reactivi pentru purificarea si filtrarea gazelor de ardere, reparatii, piese de schimb,
uniforme si echipament de protectie, cheltuieli pentru depozitarea finala a cenusii, monitorizarea gazelor de
ardere.
Dezavantaje:
Pierderea controlului asupra filierei de eliminare finala;
Furnizarea serviciilor la un nivel minim, in special in ceea ce priveste increderea, siguranta, riscurile
pentru sanatate;
Riscul aparitiei unor pericole privind protectia mediului;
Necesita control la intervale de timp regulate.
Recomandari privind reducerea costurilor
Reducerea costurilor poate fi realizata prin luarea unor masuri speciale in diferite etape ale sistemului de
management al deseurilor:
La locul de producere
Cel mai eficient mod este sa se aplice corect separarea la sursa in functie de tipul deseurilor;
Gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi pentru a minimiza cantitatea de deseuri;
Aprovizionarea cu materiale care genereaza cantitati mici de deseuri;
Imbunatatirea recunoasterii tipului de deseu pentru a simplifica separarea la sursa, tratamentul de
neutralizare si reciclarea.
Planificarea coerenta a sistemului de gestionare
Dezvoltarea si implementarea sistemului de gestionare a deseurilor la nivelul fiecarei sectii din spital;
Organizarea colectarii si a transportului deseurilor astfel incat toate operatiunile sa nu prezinte risc si sa
fie eficiente.
Verificarea periodica si controlul costurilor
Documentarea despre managementul deseurilor si despre costuri: stabilirea costurilor reale faciliteaza
identificarea prioritatilor pentru reducerea costurilor si pentru monitorizarea progresului in atingerea
obiectivelor;
Costurile determinate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala trebuie sa reprezinte o
rubrica separata in bugetul spitalului. Aceasta separare permite compararea acestor costuri din perioade
diferite si poate oferii informatii importante pentru a reduce aceste costuri.
Alegerea metodelor si echipamentelor corespunzatoare de tratare si eliminare finala a deseurilor periculoase
Utilizarea unei instalatii (echipament) de eliminare finala corespunzatoare pentru tipurile de deseuri si
cantitatile produse;
Alegerea metodelor si echipamentelor de eliminare finala corespunzatoare, in functie de conditiile locale.
Masuri ce trebuie luate la nivelul personalului
Organizarea de cursuri pentru formarea profesionala a personalului pentru a imbunatati calitatea muncii
prestate;
Protejarea personalului impotriva riscurilor;
Cooperarea intre unitatile sanitare locale
Achizitionarea in comun a ambalajelor pentru deseuri, contracte comune pentru transport si eliminare
finala cu agentii privati;
Organizarea de seminarii si sesiuni de comunicare, prin participarea mai multor unitati sanitare. Scopul
fiind o mai buna comunicare prin impartasirea experientei intre unitatile sanitare, in domeniul gestionarii
deseurilor;
Constituirea in asociatii a spitalelor dintr-o anumita regiune pentru construirea in comun a unui
incinerator de mare capacitate, astfel costurile vor fi reprezentate doar de investitia initiala, amortizare si
costuri de operare (functionare).
Alte masuri
Proiectarea tuturor componentelor sistemului de gestionare la capacitatea necesara (evitarea
subdimensionari sau supradimensionarii);
Anticiparea tendintelor viitoare in domeniul gestionarii deseurilor si a legislatiei.
Deseuri medicale
De ce ?
Pentru protectia :
ta
a colegilor tai
a pacientilor
a mediului, bineinteles !
Nepericuloase-deseuri Periculoase-deseuri
a caror compozitie este
asemanatoare cu cea a
deseurilor menajere .
Exemple:
Textile
necontaminate cu
sange sau alte
lichide biologice
Bonete, masti de
unica folosinta
Deseuri
menajere
Ambalajele
materialelor sterile
Mulaje de ghips
Manusi plastic
necontaminate
Flacoane solutii
perfuzabile
Separati, va rog:
termometrele, tensiometre
>>> mercur
baterii
Bibliografie
1. Cole, E.C.: Internal Medical Waste Management, Durham, North Carolina, 1995.
2. Negulescu, M, Vaicum, L, Patru, C, et al.: Protectia mediului inconjurator, Editura tehnica, Bucuresti,
1995.
3. Dumitrescu, A., Nicorici, M., Sandu, S., Lupascu, C.: Descrierea modului de gestionare a deseurilor
rezultate din activitati medicale in Romania, Sesiunea Stiintifica a Institutului de Igiena, Sanatate Publica,
Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti, 29 februarie- 1 martie 1996.
4. Dumitrescu, A., Vacarel, M., Qaramah, A.: Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale,
Ministerul Sanatatii, Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere
Bucuresti, Bucuresti 1997.
5. Dumitrescu, A., Vacarel, M., Qaramah, A: Metode de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea de
ingrijire medicala, Conferinta anuala a Institutului de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de
Conducere Bucuresti, 8-9 mai 1997.
6. Dumitrescu, A., Qaramah, A., Vacarel, M., Moroianu, A., Georgescu, O., M.Petrescu: Audit de mediu
privind deseurile din unitati de ingrijire medicala, Conferinta anuala a Institutului de Sanatate Publica
Bucuresti, 28-29 mai 1998.
7. World Health Organization: Management of Wastes from Healthcare Activities - Teachers guide, Geneva,
1998.
8. World Health Organization, Regional Office for Europe, Healthcare waste, Copenhagen, 1998.
9. Health and Safety Commission: Safe Disposal of Clinical Waste, UK, 1999.
10. World Health Organization: Safe Management of Wastes from Healthcare Activities, Geneva, 1999.
11. UK Environment Agency: Technical Guidance on Clinical Waste Management Facilities, UK, 2003.
12. Healthcare Without Harm Europe: Non-Incineration Medical Waste Treatment Technologies in Europe,
Cehia, 2004.
13. Asociatia Expertilor de Mediu: Metode de Minimizare si eliminare a deseurilor medicale periculoase
rezultate din activitatea unitatilor sanitare, Bucuresti, 2006.
Leopoldstraat 3
2800 Mechelen - Belgium
Tel: 0032.(0)15.416515 - Fax: 0032.(0)15.420635.
E-mail: gsaks@attglobal.net - info@feht.be - web: www.feht.be
Contact: Karel Seghers - Bart Seghers
Mobile: 0032.(0)475.246093 - 0032.(0)495.237712.