Recoltarea produselor biologice si patologice introducere.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE INTRODUCERE Recoltarea diverselor probe ( de

sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele
mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe.
In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa
pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde
ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare.. Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie
invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe glucotest).
Importanta analizelor de laborator
-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective -infirma sau confirma diagnosticul
clinic -reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului -confirma vindecarea
-semnaleaza aparitia unor complicatii -permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a
persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni
Rolul asistentei recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul recoltarilor pregatirea
psihica si fizica a pacientului
O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in scop
diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra. Explicandu-i
pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si cooperarea sa. De exemplu,
inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa
informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De
asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat
timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa
coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei
recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l
supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda
ingrijirile specifice in orice situatie. Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura
de cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele
necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( o dieta
speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc). Consimtamantul pacientului
Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege exact ce i se va face,
procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca
este de accord cu efectuarea procedurii. A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele
riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se
va asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul
atunci cand este necesar. pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 1. Eprubeta pentru
examen sumar urina (Examen sumar de urina)
2. Urocultor (Urocultura) 3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si
imunologice (capac rosu) 4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si
imunologice (capac galben) 5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor
hematologice (capac mov) 6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea
testelor de coagulare (capac bleu) 7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru
determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru) 8. Tub recoltare sange Sodium
F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri) 9. Coprocultor (materii fecale) 10. Coprocultor
cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura) efectueaza tehnica cu professionalism
completeaza imediat si corect buletinul de analiza etichetarea produsului transporta la laborator
ambalate corespunzator(cutii cu capac)
Masuri de protectie:
Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. Dupa recoltare,
produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu afecteze rezultatul. Tipuri de
laboratoare :
Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se executa in majoritatea

bolilor si in mod special in bolile de sange.

Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte produse,analizand
substantele minerale sau organice din compozitia lor.
Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor infectioase.
Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat.
Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in corpul uman.
Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale
boli microbiene.
Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale
Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.
Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor
Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .
RECOLTAREA SANGELUI Sngele se recolteaz pentru examene: hematologice biochimice
bacteriologice parazitologice serologice
Recoltarea se face prin: punctie capilara puncie venoas puncie arterial
PUNCTIA CAPILARA
Definitie Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator
Scop
Recoltare -glicemie,cholesterol,hemoleucograma,hemoglobina TS(timp de sangerare),TC(timp de
coagulare),grup sanguin,Rh
Materiale necesare
lanteta sterila sau ac de punctie steril,stilet special steril de unica folosinta
antiseptic pentru tegument(alcool 90grade)
tampoane sterile
pipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate),
hartie de filtru
lame de sticla,lamele(pentru frotiu)
benzi de testare
manusi de protectie,
tavita renala
Locuri de electie pulpa degetului inelar sau mediu lobul urechii, fata plantara a halucelui si calcai,
la copil
Pregatire pacient
Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul
sprijinit;spalarea mainilor cu apa si sapun,se usuca corect
Tehnica
se spala mainile
se imbraca manusile
se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool
se asteapta evaporarea alcoolului
cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului,perpendicular pe straturile cutanate
se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru
se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune
o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului;1picatura pe lama de sticla
pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa;
pentru determinarhematologice(hemoglobina,hematii,leucocite )se utilizeaza pipeta Potain
Efectuarea unui frotiu
la extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4 mm diametru
se aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 cu lama (pictura se ntinde prin
capilaritate)
lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceeai nclinaie i antrennd toat pictura
fr s o fragmenteze

se agit lama pentru uscare

se eticheteaz i se trimite la laborator
un frotiu bun este fara goluri,cu un strat regulat
Examenul in picatura groasa
pentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub form de pictur groas
se recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 3 picturi ct mai apropiate ntre ele
cu colul unei lame lefuite se amestec picturile formnd o pat circular cu diametrul de
aproximativ 1,5-2 cm
se continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic cheag semnul unei defibrinri
complete
uscarea frotiului se face prin agitarea lamei
numele bolnavului i numrul buletinului de analiz se nscriu direct pe lam cu creion dermatograf
pictura groas se execut pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei (recoltarea se face n
cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte mare).
PUNCTIA VENOASA
Definitie
Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de
puncie.
Scop
explorator recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice, hematologice, serologice
i bacteriologice
terapeutic administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase recoltarea
sngelui n vederea transfuzrii sale executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui
sngerare 300 500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial.
Materiale necesare
Materialele se pregatesc in functie de scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusi
Locul punctiei paduri cu alcool tavita renala holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder
vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina)
seringi+ace sterile etichete formular analize pentru laborator recipient special de colectare si
transportare a probelor de laborator solutii medicamentoase materiale pentru perfuzie materiale
pentru transfuzie bandaj adeziv pentru locul punctiei recipiente pentru colectarea deseurilor
venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un Mvenos prin anastomozarea lor
venele antebratului
venele de pe fata dorsal a mainii
venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare interne
venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici
orice vena accesibila
punctie subclaviculara
Pregatirea
pacientului
pregtirea psihic se comunica pacientului ce i se va face,
i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne
asigura de cooperarea sa
pregtirea fizic pentru puncia la venele braului,
antebraului:
se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru
pacient, ct i pentru persoana care execut puncia
(decubit dorsal)
se examineaz calitatea i starea venelor
se aeaz braul pe perni i muama n abducie i

extensie,decliv
se dezinfecteaza tegumentele
se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra
locului punciei,
se recomand pacientului s strng pumnul, venele
devenind astfel turgescente
Tehnica
spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor
se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul
punciei, exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos
asupra esuturilor vecine
se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu
bizoul n sus, n mna dreapt, ntre police i restul degetelor;
se ptrunde cu acul traversnd, n ordine tegumentul n
direcie oblic (unghi de 30 grade), apoi peretele venos
nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul nainteaz
n gol;
se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;
se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa
se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea
sngelui, perfuzie
n caz de sngerare, se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care se introduce n
vasul colector, garoul rmnnd legat de bra
se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a pumnului
se aplic tamponul mbibat n soluie antiseptica la locul de ptrundere a acului i se retrage brusc
acul
se comprim locul punciei 2-3 minute, braul fiind n poziie vertical
Puncionarea venei femurale se va face n regiunea femural (sub nivelul ligamentului inghinal), la
circa 1 cm medial de artera femural, reperat prin palpare, cu pacientul aflat n decubit dorsal.
direcia de ptrundere a acului va fi oblic n sus sub un unghi de 60-70 de grade exercitnd n
permanen o aspiraie uoar asupra pistonului seringii, pn ce sngele venos ptrunde n sering.
Dup puncie se va exercita o presiune moderat asupra
regiunii timp de 1-2 minute pentru a evita formarea unui hematom
Ingrijiri post tehnica
se face toaleta local a tegumentului
se schimb lenjeria dac este necesar
se asigur o poziie comod n pat
se supravegheaz pacientul
Consideratii speciale: pentru evidenierea venelor
se fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea cubital a minii pe faa anterioar a
antebraului
se introduce mna i antebraul n ap cald
tapotament la locul punctiei pentru puncionarea venelor jugulare, pacientul se aeaz n decubit
dorsal, transversal pe pat, cu capul lsat s atrne prin puncia venoas, se pot fixa catetere Se
utilizeaz numai materiale de unic folosin.
Se evita
puncionarea venei din lateral
puncionarea venei cu acul avnd bizoul n jos
manevrarea incorect a instrumentarului steril
atingerea produsului recoltat
flectarea antebraului pe bra cu tamponul la plica cotului, deoarece mpiedic nchiderea plgii
venoase, favoriznd revrsarea sngelui.

Accidente
Interveniile asistentei
Hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos)
- se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minute
Strpungerea venei (perforarea peretelui opus)
- se retrage acul n lumenul venei
Ameeli, paloare, lipotimie
- se ntrerupe puncia, pacientul se aeaz n decubit dorsal fr pern, se anun medicul.
Recoltarea cu sistem vacutainer
Inaintea recoltarii sangelui,
desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.
inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care
se gaseste acul (2)
asamblati acul la holder (3).
Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai jos
a.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului, ajutandu-va de
degetul mare si indexul mainii drepte. b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce
acul a penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele
mijlocii sustinandu-l. c.sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza
proprie ;se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in
vacutainer,cu mana stanga ,sustinand in continuare holderul d.se retrage vacutainerul cu mana
dreapta,apasand usor cu degetul mare pe una din marginile holderului
e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de
inversiune a tubului. f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si
repetati pasii descrisi mai sus . . Ordinea de recoltare a tuburilor: 1. recipientele pentru
hemocultura; 2. tuburile fara aditivi; 3. tuburile ce contin citrat; 4. tuburile ce contin heparina; 5.
tuburile ce contin EDTA De respectat
utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe de sange
evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;
dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de
alcool 70%, prin miscari circulare, din interior spre exterior
dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda,
poate fi indusa hemoliza probei);
la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita
formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute);
formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului, analizele
cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele.
fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului
a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza.
acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau taiat, ci va fi
depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.
TIPURI DE VACUTAINERE
CULOARE DOP
ANTICOAGULANT SAU ADITIV
ANALIZE DE LABORATOR
ROSU
Fara aditivi
Biochimie,serologie
MOV
EDTA
Hematologie :Ht,Hb,HLG
NEGRU

Citrat de sodiu
VSH
ALBASTRU
Citrat de sodiu
Hematologie:factori ai coagularii-timp Quik,APTT
VERDE
Heparina
Biochimie :ionograma,hormone,gaze arteriale
GALBEN
Citrate de dextroza=mediu de cultura pentru eritrocite
Hemocultura
GRI
Florura de sodiu
Glicemie
Examene hematologice Hemoleucograma completa( HGL)
Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati: RBC (eritrocite sau hematii)
Numarul de globule rosii din sange WBC (leucocite ) Numarul de globule albe din sange HGB
(hemoglobina) Cantitatea totala de hemoglobina din sange PLT (platelete sau trombocite)
Numarul de trombocite HCT ( hematocrit) Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange
exprimata in procente numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara)
neutrofilele(NEU)
eozinofilele(EOS)
limfocitele(LY)
monocitele(MO)
basophile(BAS)
indici eritrocitari :
Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si continutului in hemoglobina
se realizeaza prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii: volumului eritrocitar mediu
(VEM,MCV); hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH); concentratia eritrocitara medie de
hemoglobina (CHEM,MCHC); largimea distributiei eritrocitare (RDW)
Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz K3 EDTA; RBC Hematiile sunt celule ale
sangelui, cu forma rotunda, avand central
de culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate. Hematiile sunt cele mai numeroase celule
din sange si totodata cele mai specializate celule ale organismului, avand rol in ransportul O2 de la
plamani la tesuturi si transferul CO2
de la tesuturi la plamani (lucru care se realizeaza prin intermediul hemoglobinei continute in
hematii). Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea
globulelor rosii si hemoglobinei Globule roii i un limfocit vzute la microscop Valori normale
-barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub -femei=3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub poliglobulia
defineste valorile crescute ale numarului de eritrocite ; apare n insuficienta respiratorie, bolile
cardio-pulmonare, etc. anemia defineste valorile scazute ale numarului de eritrocite, apare n
hemoragii,hemoliza, insuficienta maduvei hematogene din intoxicatii, iradiere, infectii, etc.
Eritropoieza - formarea globulelor rosii
Reticulocitele sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizi
nucleici reziduali (ARN). Aceste hematii tinere se maturizeaza complet in circulatia periferica in
aproximativ 1-2 zile dupa ce parasesc maduva osoasa (unde stau pana la 4 zile dupa expulzarea
nucleului), timp in care pierd complet capacitatea de sinteza proteica, iar sinteza de Hb
inceteaza.Prezenta reticulocitelor constituie un indicator al activitatii medulare. Implicatii clinice
Numarul de reticulocite creste in cazul unor pierderi masive de sange sau in cazul unor afectiuni in
care hematiile sunt distruse prematur, cum ar fi anemia hemolitica.
Scaderea numarului de reticulocite se intalneste in cazul chimioterapiei, neoplasme osoase, anemia
pernicioasa, etc. Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol in

transportul de oxigen (oxihemoglobina) si a dioxid de carbon (carbohemoglobina). Hemoglobina este

alcatuita dintr-o componenta proteica formata din doua perechi de lanturi polipeptidice numite
globinae, fiecare dintre acestea fiind conjugat de un grup hem (un complex al unui ion de fier cu
pigment rosu numit porfirina).Fiecare gram de hemoglobina poate transporta 1,34 ml oxigen per 100
ml de sange. In circulatia sanguina formele de hemoglobina intalnite sunt: deoxihemoglobina (HHb),
oxihemoglobina (O2Hb), carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina (MetHb), toate acestea
fiind determinate impreuna in sangele total. Valori normale
- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange
- la femei = 11-15 g la 100 ml sange scaderea hemoglobinei sub valorile de referinta determina
aparitia anemiei cresterea hemoglobinei conduce la aparitia eritrocitozei (numita si policitemie).
Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumul
sanguin total. El depinde de masa de hematii, de volumul mediu al hematiilor si de volumul
plasmatic, astfel ca atunci cand hematiile sunt de marime normala, modificarile hematocritului le
urmeaza pe cele ale numarului de hematii. Valori normale
- la barbati = 40-48%
- la femei = 36-42%
Indicii eritrocitari VEM indica volumul mediu al eritrocitului.
Valori normale: 80 - 100 m3 Variatii patologice: valori mai mici dect 80 m3 caracterizeaza
microcitele (n cazul anemiei prin deficit de Fe, microsferocitoza) valori mai mari de 100 m3
caracterizeaza macrocitele (n cazul anemiei prin deficit de acid folic si vitamina B12, anemia
Biermer, anemia megaloblastica) CHEM reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite.
Valori normale: 32 - 36 g Hb/100 ml eritrocite (normocromie).
Variatii patologice: valori < 31 g Hb/100ml eritrocite definesc hipocromia.
HEM reprezinta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit.
Valori normale: 20 - 34 pg.
Variatii patologice: valori mai mici dect 20pg definesc hipocromia.
INDICELE DE DISTRIBUTIE ERITROCITAR
(RDW RED CELL DISTRIBUTION WIDTH)
RDW reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare raportate la
VEM si se determina cu ajutorul histogramelor curbe de distributie % a marimii
celulelor.
Valori normale: 11,5 - 14,5 %.
Variatii patologice: variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor defineste
anizocitoza(RDW crescut). Astfel, cu ct RDW va fi mai mare, cu att anizocitoza
este mai marcata
Celule normale Reticulocitoza crescuta
WBC Leucocitele Leucocitele sau globulele albe sunt celule ale
sistemului imunitar produse de maduva osoasa si care apara organismul de
boli infectioase si de corpuri straine.
Valori normale
- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub
- la copii (1-6 ani) = 4000-10000 pe 1 mm cub.
Leucocitoza (L>10000/l Leucopenie (L<4000/L) Exista diferite tipuri de celule albe care in mod
normal apar in singe: Neutrofile (PMN), Eozinofile (EO), Bazofile (BAS), Limfocite (LY), Monocite
(MO). PLT Trombocitele reprezinta un tip special de celule ale sangelui cu rol
important in procesul de coagulare. Daca un pacient nu are o cantitate suficienta de trombocite in
sange, poate fi supus unui risc crescut de hemoragii si echimoze. Valori normale
150 000-400 000/mm cub
- cresterea numarului de trombocite conduce la trombocitoza
- scaderea numarului de trombocite conduce la trombocitopenie care este cea mai frecventa cauza
de sangerare. Timp de sangerare
Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. Cu un ac se inteapa usor lobul

urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand
intepatura nu mai sangereaza. Valori normale
3-4 minute.
Prelungirea TS indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu tendinta la hemoragie.
Timp de coagulare
Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in vederea unei
operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din
pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la
coagularea sangelui. Valori normale 5-8 minute. Cresteri anormale Depasirea acestui timp (t.c.
crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu intarziere, fapt ce poate predispune la sangerari,
la hemoragii. Scaderi anormale Un timp de coagulare scazut (sub cinci minute) indica o coagulare
anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa cum
se intampla in unele infectii microbiene Timp Quick
Timpul Quick este un test screening pentru diagnosticul deficientelor de coagulare. Valori normale
12-15 secunde sau 80-100%.
Un timp de protrombina prelungit se intalneste in deficienta de factori II, V,VII sau X, deficienta de
vitamina K, hemoragie, afectiuni hepatice, obstructie biliara, terapie cu anticoagulante orale,
absorbtie deficitara a grasimilor. Dozarea timpului de protrombina ( timpul Quick) este o metoda de
explorare a factorilor coagularii din sistemul extrinsec ( I, II, V, VII, si X), in prezenta de
tromboplastina tisulara in exces. Determinarea timpului de protrombina se utilizeaza pentru
controlul terapiei anticoagulante orale si explorarea caii extrinseci a coagularii APTT
Timpul partial de tromboplastina activata ( APTT) este o metoda care masoara activitatea totala a
sistemului intrinsec de coagulare. APTT prelungit apare in deficiente ale sistemului intrinsec de
coagulare, terapie cu heparina, streptokinaza, urokinaza, deficienta de vitamina K,
hipofibrinogenemie, afectiuni hepatice. Un APTT scazut apare in hemoragii acute, cancer hepatic
etc. Fibrinogen
Fibrinogenul este factorul I plasmatic al coagularii. Fibrinogenul este o proteina globurala prezenta
in plasma sanguina care, sub actiunea trombinei, este hidrolizata partial rezultand o proteina
insolubila, fibrina. Afectarea nivelului plasmatic al fibrinogenului este expresia afectarii directe a
diverse organe, intre care a ficatului, ca sediu principal al sintezei sale. Valori normale
200-400mg/dl
Cresteri ale valorii fibrinogenului au fost observate in inflamatii, infarct miocardic acut, sindrom
nefrotic, cancer, sarcina. Un fibrinogen scazut apare in afectiuni hepatice, cance,
disfibrinogenemie, hipofibrinogenemie congenitala etc. anticoagulante orale si explorarea caii
extrinseci a coagularii. VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o prob care exprim grosimea statului de depunere
a eritrocitelor (hematiilor), exprimat n milimetrii [mm], n eprubet, ntr-un interval de o or [1h],
2 ore [2h] sau o zi [24h] . Dup cum se tie, n plasm, eritrocitele se afl n suspensie. Dup
recoltarea unei probe de snge i depunerea ei ntr-o eprubet mpreun cu o substan
anticoagulant, are loc o sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) care const n depunerea lor la
fund, proces ce are loc simultan cu limpezirea, clarificarea probei n partea ei superioar.. Mod de
recoltare punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru sau seringa de 2ml si ac de
punctie venoasa; pipete Westergreen cu stativul corespunzator; citrat de sodiu 3,8%, solutie sterila;
materiale necesare recoltarii sngelui prin punctie venoasa.
Tehnica
- se aspira n seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa,
retinndu-se 0,4ml;
- se punctioneaza vena, dupa dezinfectare, si se aspira snge n seringa pna la
2 ml;
- continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare;
- proba se trece apoi ntr-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen
pna la diviziunea 0, astfel nct coloana de snge sa fie continua;

metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un

suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm
dupa 1 ora; in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore, dar acesta
nu furnizeaza informatii suplimentare
- se plaseaza pipeta n stativ n pozitie perfect verticala;
- citirea se face dupa o ora, iar rezultatul se exprima n mm coloana de plasma
separata de eritrocite n decurs de o ora (mm/ora).
Valori normale:
- barbat: 1 10 mm/ora;
- femeie: 2 13 mm/ora;
Variatii fiziologice: la femei, V.S.H.-ul creste n timpul menstruatiei; la femei, V.S.H.-ul creste n
sarcina (mai ales n ultimele luni). Variatii patologice: Cresterea V.S.H.-ului apare n boli
infectioase sau inflamatorii (pneumonii, rheumatism articular acut, tuberculoza activa, septicemie,
pielonefrite), n anemii, infarct miocardic,leucemii, neoplasme, etc. Scaderea V.S.H.-ului apare n
poliglobulii, etc.
Tabel cu analize hematologice
Test
Mod de recoltar Pv=punctie venoasa Pc =punctie capilara
Valoare normala/unitate de masura
- Hemoleucograma cu formula
leucocitara
pc pv.cu holder+ac in vacutainer dop mov (contine EDTA) sau cu seringa 2ml- 2ml sange/EDTA
Hemoglobina(Hb)
B:13-17g/100mL F:11-15g/100mL Hematocrit (Ht)

B:42-48% F:40-43%
Eritrocite (H)
(hematii,globule rosii)
4 000 000-6 000 000/mmc Leucocite (L)
(globule albe)
4000-10000/mmc >leucocitoza >leucopenie Formula leucocitara
-

Granulocite neutrofile
nesegmentate(GNnesegm)=1-4%;50-250/mmc -segmentate(GNsegm)=50-70%;2500-4800/mmc
Limfocite=25-30/%;1200-2400/mmc
Monocite =4-8%;300-640/mmc
Eozinofile =1-3%;100-200/mmc
Bazofile =0,5-1/%;20-40/mmc Trombocite

150 000-400 000/mmc

- VSH(viteza de sedimentare a hematiilor)
pv fara staza; vacutainer dop negru(cu citrate de Na) sau cu seringa 2ml -1,6mlsange/0,4ml citrate
de sodium 3,8%
F:1h=2-12mm;2h=12-20mm B:1h=1-10mm;2h=7-15mm
- Teste de coagulare:
APTT(activitate partial a tromboplastinei tisulare
pv.vacutainer dop bleu
25-35 Timp Quick
Timp Howel

- sau cu seringa de 5ml cu ac sterile-4,5ml sange/0,5ml citrat de sodiu

13-15 1-2minute IP(Indice de protrombina)
85-100% Fibrinogen
200 -400mg/dl Timp de sangerare TS
este timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la
oprirea sangerarii
pc
2-4minute Timp de coagulare-TC
este timpul scurs de la recoltare(punere pe lama) pana la coagularea picaturii
pc
5-8minute
BIOCHIMIE- SANGE
-Ureea
Ureea este sintetizata in ficat ca si produs secundar al dezaminari aminoacizilor Eliminarea ei in
urina reprezinta calea majora de excretie a azotului. Concentratiile plasmatice crescute de uree
apar ca rezultat al unei diete hiperproteice, al catabolismului crescut al proteinelor, dupa hemoragii
gastrointestinale, deshidratare medie, soc sau functionare cardiaca defectuoasa sau datorita
tratamentului cu glucocorticoizi( uremie pre-renala). Uremia post-renala este cauzata de factori
care obstructioneaza fluxul urinar: nefrolitiaza, tumori sau hipertrofie a prostatei.Utilitatea ureei
ca indicator al functiei renale este limitata de variabilitatea concentratiei plasmatice ca rezultat al
factorilor non-renali.
- Creatinina
Creatinina este produsul catabolic final al creatinei (sau fosfocreatinei). Cantitatea produsa in
fiecare zi este legata de masa musculara. Creatinina este filtrata liber de catre glomerulii renali
(mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de catre tubuli).
Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor (perfuzie
renala defectuoasa, pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizarea
dializei renale. Valori crescute ale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii: Functionare
renala defectuoasa Nefrita cronica Afectiuni musculare( cauzate de gigantism, acromegalie,
miastenia gravis, distrofie musculara, poliomielita) Afectiuni cardiace congestive Soc Deshidratare
Valori scazute apar in cazul: Afectiuni ale ficatului avansate si severe Dieta proteica inadecvata
Sarcina
-Acid uric seric
Acid organic care se gaseste in urina si in sange, rezultat din arderea proteinelor. Acidul uric este
produsul final al degradarii purinelor libere: adenina, hipoxantina, guanina. Patologia lui este in
primul rand dominata de guta, boala specifica omului. Nivelul acidului uric in sange se numeste
uricemie. Valori normale
In sange: 2-5 mg/100 ml ser la adulti; Variatii fiziologice
- Acidul uric se defineste ca cel mai important produs final al oxidarii purinelor in organism.
- Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie, sex, varsta, factori genetici, diferite stari
fiziologice ( effort fizic, menopauza ).
-Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce alimentatia saraca in
purine produce o scadere pana la 0,8 mg / 100 ml sange.
- La copii acidul uric este mai scazuta decat la adulti, la barbati valoarea lui este mai crescut decat
la femei, dar e relativ constant de-alungul vietii.
- La femei, uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa aceasta, cand poate
atinge valorile prezente la barbati.
- Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in urmatoarele cazuri: Guta
Insuficienta renala cronica Leucemie Boli infectioase Poliglobulie Procese insotite de
degradari tisulare precum si dupa radioterapie Tratamente cu medicamente antimicotice si
antimetabolice Terapie cu ACTH sau hidrocortizon Toxicoza gravidica Intoxicatiile cu plumb si

mercur
- Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson
- Glicemia
Glicemia reprezinta una din constantele fundamentale ale mediului intern, iar determinarea sa este
modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului intermediar al hidratilor de
carbon.
Glucoza este formata la nivelul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin conversia
glicogenului in glucoza. Nivelul glicemiei este reglat, in principal, prin actiunea a doi
hormoni si anume insulina si glucagonul, insulina crescand permeabilitatea membranelor
celulare pentru glucoza, facilitand transportului glucozei in celule, stimuland formarea
glicogenului si reducerea nivelului glicemiei, iar glucagonul accelerand scindarea
glicogenului in glucoza, determinand cresterea glicemiei.
obiectiv glicemia<100mg/dl
Cresteri anormale
Valori crescute (hiperglicemia) sunt prezente in urmatoarele cazuri: Diabetul de origine
pancreatica Diabetul de origine hipofizara Diabetul de origine suprarenala Diabetul de
origine tiroidiana Unele infectii Intoxicatii (oxid de carbon, cofeina) Unele tumori
Accidente cerebro-vasculare
Scaderi anormale
Hipoglicemia estet prezenta in: Insuficienta cortico-suprarenala (boala Addison)
Insuficienta tiroidiana Insuficienta antehipofizara Insuficienta hepatica grava
Administrarea unor doze mari de insulina
- Hemoglobina glicozilata
Hemoglobina glicozilata este o forma de hemoglobina folosita in special pentru a identifica
concentratia plasmatica a glucozei de-a lungul timpului. Se formeaza pe o cale non-enzimatica prin
expunerea normala a hemoglobinei obisnuite la niveluri crescute ale glucozei sanguine. Glicozilarea
hemoglobinei este implicata in neuropatia diabetului zaharat si in retinopatia diabetului zaharat. In
ciclul de 120 de zile cat traiesc globulele rosii, moleculele de glucoza se leaga de hemoglobina
formand hemoglobina glicozilata. La persoanele cu diabet prost controlat se observa cresteri ale
acestei hemoglobine glicozilate. Odata ce o molecula de hemoglobina este glicozilata ea ramane
asa. Cresterea concentratiei de hemoglobina glicozilata din sange reflecta nivelul mediu de glucoza
la care au fost expuse hematiile in cursul ciclului vietii lor. Masurand hemoglobina glicozilata putem
determina eficacitatea tratamentului prin monitorizarea pe termen lung a reglarii nivelului de
glucoza serica. Unii cercetatori sustin ca nivelul de hemoglobina glicozilata este proportional cu
concentratia medie de glucoza din sange pe parcursul ultimelor patru saptamani pana la trei luni.
Valori normale Valorile normale ale hemoglobinei glicozilate- cele pe care le intalnim la persoanele
sanatoase sunt: 4%5.9%
- GGT
Gama glutamiltransferaza se gaseste in concentratii mari in ficat, in tubulii renali si in intestine,
desi este prezenta si in alte tesuturi cum ar fi pancreasul, prostata, glandele salivare, veziculele
seminale, creier si inima.Dozarea ggt este utilizata pentru a se detecta disfunctia celulelor hepatice
si pentru a detecta afectiunile hepatice induse de alcool. Activitatea GGT este crescuta in oricare si
in toate formele de afectare hepatica, cele mai crescute valori aparand in cazul obstructiei biliare
intra sau post hepatice. Niveluri crescute sunt de asemenea observate la pacientii cu neoplasm
metastazat al ficatului. Consumul de alcool duce la aparitia unor valori crescute ale nivelurilor de
GGT seric. In pancreatita si anumite afectiuni ale pancreasului, activitatea enzimei poate fi
moderat crescuta.
- TGO,TGP
Prin masurarea transaminzelor se masoara afectarea ficatului. In mod normal aceste enzimele se
gasesc in celulele ficatului dar cand acestea sunt distruse enzimele ajung in sange. Cele mai folosite
enzime sunt TGO (AST) si TGP (ALT). TGO inseamna transaminaza glutamica oxaloacetica sau
aminotransferaza aspartat (AST) iar TGP inseamna transaminaza glutamica piruvica sau

alaninaminotransferaza (ALT)
- TGO se gaseste in mod normal in multe tesuturi inclusiv in ficat, muschi, rinichi, inima, creier.
Este eliberata in sange cand unul din organe este afectat, deci nu este foarte specifica pentru
afectarea ficatului
- TGP in schimb se gaseste in majoritate in ficat. Se gaseste si in alte oragane dar in general valori
mari ale TGP in sange inseamna o afectare
hepatica. Este deci destul de specifica pentru afectarea ficatului.
Cele mai mari cresteri ale transminazelor se gasesc in hepatita A sau B, supardoza de paracetamol,
soc hipovolemic. Cresterile moderate ale transaminzelor se intalnesc cel mai des. Sunt deseori
descoperite intamplator in cursul unor analize de rutina la persoane sanatoase. Cea mai comuna
cauza a acestor cresteri este depunerea de grasime in ficat, care poate fi cauzata de alcool, diabet
si obezitate. Hepatita cronica C este si ea o cauza de crestere moderata a transaminazelor.
Medicamente care cresc transaminazele ? Acid valproic Aspirina Diclofenac Fenilbutazona
Fenitoin Ibuprofen Naproxen Carbamazepina Fenobarbita Tetraciclina Sulfonamidele
Izoniazida Sulfametoxazol Trimetoprim Nitrofurantoin Statinele Amiodarona Chinidina
Antidepresivele triciclice
- Trigliceride
Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului si acizilor grasi obtinuti din dieta sau prin sinteza lor, in
special in ficat.. Trigliceridele sunt transportate in plasma de lipoproteine si sunt utilizate de
tesutul adipos, de cel muscular, dar si de altele. Functia primara este aceea de furnizor de energie
pentru celule. In organismul uman trigliceridele intra in constitutia lipoproteinelor cu densitate
foarte joasa ( VLDL ) 59 %, chilomicronilor 81-88 % si HDL ( 3 % ). Determinarea in plasma sau ser a
trigliceridelor este importanta, deoarece se identifica cu determinarea factorilor de risc in
ateroscleroza.
Valori crescute ale trigliceridelor serice pot fi cauzate de afectiuni ale ficatului, diabet zaharat,
nefroza, hipotiroidism, alcoolism, hiperlipoproteinemie familiala de grad IV sau V,
precum si din alte cauze.
Valori scazute ale trigliceridemiei se intalnesc in -- lipoproteinemia congenitala,
malnutritie, sindrom de malabsorbtie, hipertiroidism etc.
- Lipide totale
Lipemia repreznita detreminarea concentratiei lipidelor totale la o suta de mililitri de
plasma. Cunoasterea valorii lipemiei totale este utila in a orienta investigatiile in fata unei
hiperlipemii.
Pregatirea pentru recoltare consta in :
1. impunerea bolnavului la un regim echilibrat nutritiv , cu trei zile anterior efectuarii
dozarii lipemiei totale; 2. respectarea somnului de noapte ( cu 12 ore inainte recoltarii probei de
sange, care se face dimineata ; bolnavul nu va manca nimic )
- Cresteri peste limita superioara a normalului sunt denumite hiperlipemii.
-Scaderile valorilor lipemiei sub limita inferioara a normalului sunt denumite hipolipemie
- Colesterolul
Colesterolul este un steroid cu masa mare moleculara si cu structura de cicolpentanofenantren.
Colesterolul din hrana este partial absorbit si de asemenea sintetizat de ficat si alte tesuturi.
Colesterolul este transportat in plasma cu ajutorul lipoproteinelor. Este excretat nemodificat in bila
sau dupa transformarein acizi biliari. Cresterea valorilor colesterolului total se asociaza in principal
cu cresterea progresiva a riscului aterosclerozei si a bolilor coronariene. Cresterea nivelului
colesterolului total apare si in alte tipuri de afectiuni cum ar fi: colestaza, afectiuni hepatocelulare,
afectiuni renale, hipotiroidism, alcoolism, diabet zaharat prost controlat, neoplasme, alcoolism,
obezitate, dieta bogata in grasimi. Scaderi anormale-hipocolesterolemia este constatata in
urmatoarele boli: Hepatite acute, hepatite cronice ( numai colesterolul esterificat )
Hipertiroidie Infectii bacteriene ( pneumonie, difterie,lepra, tuberculoza, febra tifoida )
Hemopatii severe ( anemie Biermer, leucemii, boala Hodgkin, limfosarcom,). In aceste afectiuni
este prezenta si o hipolipemie concomitenta.

- Bilirubina totala
Bilirubina este un reziduu derivat din gruparea hem a hemoglobinei eliberata din eritrocitele
imbatrinaite sau afectate de diversi factori, ce sunt distruse in celulele reticuloendoteliale. Dupa
producere, bilirubina este transportata catre ficat prin legare de albumine. In interiorul
hepatocitelor, bilirubina este legata de acidul glucuronic si este excretata sub forma de bila in
vezica biliara. Anumite afectiuni innascute sau dobandite afecteaza producerea, absorbtia,
metabolismul si excretia bilirubinei, ducand la hiperbilirubinemie. O alimentatie bogata in grasimi
interfera cu dozarea bilirubinei. De asemenea, morcovii influenteaza dozarea bilirubinei, datorita
culorii caracteristice pe care-l da serului. Anorexia creste nivelul bilirubinei. Hiperbilirubinemia
neconjugata este intalnita la nou-nascuti (icter fiziologic), in caz de distrugere crescuta a
eritrocitelor (anemie hemolitica, hematoame extinse), in eritropoieza deficitara si in anumite
afectiuni genetice rare . Hiperbilirubinemia conjugata este asociata cu o excretie scazuta a bilei,
datorata afectarii ficatului( hepatita sau ciroza) sau datorita colestazei intra sau extrahepatice.
Icterul este o manifestare clinica a hiperbilirubinemiei, ce consta in acumularea de pigmenti biliari
la nivelul pielii, rezultand o culoare galbuie a pielii si mucoaselor
- CK
Creatin kinaza este un marker cu specificitate inalta pentru boli sau leziuni ale tesutului cardiac.
Dozarea creatin kinazei este de asemenea un test de electie in afectiunile muschilor striati.
Valori crescute ale CK infarct miocardic acut, contuzia cardiaca, angioplastie coronariana,
miocardita, colagenoze cu prindere cardiaca, necroza sau inflamatie a muschilor striati, arsuri,
hipotermie, travaliu etc. Valori scazute se inregistreaza in pierderea masei musculare, boala
Cushing, metastaze hepatice etc.
- Creatinfosfokinaza serica
Creatinfosfokinaza serica CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime: CK-MB
CK-MM CK-BB
- CK-MB se gasete la nivelul miocardului, CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si al
muschiului , iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos.
- CK-BB se gaseste cel mai frecvent in tesuturi iar nivelele serice au arareori importanta.
- CK-MM se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 1-2%.
- In miocard insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%. Enzima intervine in procesul de
depozitare sau de mobilizare a energiei din celule.
Valori normale Valorile serice normale ale creatinfosfokinazei variaza cu modul de determinare
astfel: dupa metoda cu hexokinaza: sub 50 mUi/ml dupa metoda cu piruvatkinaza: 1-6 mUi/ml
Pentru a fi considerate semnificativ anormale , cresterile serice ale CK trebuie sa atinga de 10-20
ori valoarea normala. Variatiile anormale serice pot ajunge pana la 1000-1500 mUi/ml ( vezi
infarctul miocardic ). Principalele afectiuni care asociaza valori serice ridicate ale
creatinfosfokinazei sunt urmatoarele: infarctul miocardic miopatii diverse gen: paralizia
paroxistica hipokalemica , din disfunctiile tiroidiene, boala Addison acidoza diabetica distrofii
musculare traumatisme musculare iatrogene:dupa biopsii musculare, post infectii
intramusculare, hipertermia maligna post-operatorie afectiuni autoimune: dermatomiozita,
polimiozita traumatism rabdomioliza Determinarile creatinfosfokinazei se fac la pacientii veniti
de urgenta, sau la cei cu durere toracica sau insuficienta renala acuta. Scaderi ale CK sunt un
indicator al afectarii ficatului de cauza etilica ( consum exagerat de alcool ) sau al poliartritei
reumatoide.
- LDL-colesterol
LDL- colesterolul ( lipoproteine cu densitate joas) sunt bogate n colesterol, ele transport
si faciliteaz depozitarea colesterolului n tesuturi, crescnd riscul de ateroscleroz. Valorile
LDL- colesterol reflect foarte bine nivelul de colesterol total si de aceea organizatiile
internationale utilizeaz LDL- colesterolul ca tint primar n terapia hipolipemianta.
Concentratii plasmatice crescute de LDL colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu
incidenta afectiunilor aterosclerotice, ce stau la baza infarctului miocardic si accidentelor
cerebrovasculare.

Sunt cateva afectiuni sau influente ale mediului de viata asociate cu niveluri crescute de
LDL colesterol: nefroza, diabetul, obezitatea, anumite medicamente si fumatul
Nivelul optim al LDL - colesterolului este mai mic de 160 mg/dl pentru adultul tanar, mai
mic de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai
mic de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta.
- HDL colesterol(colesterol bun)
Lipoproteinele cu densitate inalta ( HDL- colesterolul) sunt produse in special la nivelul
ficatului, rolul lor principal constand in indepartarea colesterolului din tesuturile periferice
prin transportul catre ficat si excretia ulterioara. Nivelele de HDL- C variaza in functie de
sex si varsta. Fumatul si consumul de alcool se asociaz cu scaderea HDL - colesterolului
seric, iar dup un infarct de miocard nivelul de HDL- colesterol ramane o perioad de circa
3 luni scazut. HDL- colesterolul se asociaza invers proportional cu riscul cardiovascular.
Nivelul optim de HDL - colesterol este in jur de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55
mg/dl pentru femei.
Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de HDL - colesterol este
sub 35 mg/dl.
Nivelurile plasmatice scazute de HDL-colesterol sunt corelate in mod pozitiv cu incidenta
crescuta a afectiunilor aterosclerotice,a infarctului miocardic si a accidentelor vasculare
cerebrale.
- Fosfataza alcalina
- Prezentare generala
Fosfataza alcalina catalizeaza hidroliza monoesterilor fosfatilor organici la pH alcalin. Enzima este
prezenta practic in toate tesuturile organismului, dar in special la nivelul membranelor celulare, si
apare in mod particular in concentratii mari la nivelul placentei, epiteliului intestinal, tubulilor
renali, osteoblastelor si ficatului. Forma prezenta in serul adultilor normali deriva in special din
ficat si oase.
- Implicatii clinice
Valori crescute ale concentratiei serice a ALP au fost observate la pacientii cu afectiuni osoase
legate de cresterea activitatii osteoblastice( boala Paget, hiperparatiroidism primar si secundar,
tumori osoase, osteomalacie, fracturi osoase) si, de asemenea, la pacienti cu afectiuni
hepatobiliare ( obstructie biliara, hepatite, hepatotoxicitate cauzata de medicamente, cancer
hepatic). Modificari fiziologice, cum ar fi cresterea oaselor si sarcina pot duce la cresterea
nivelurilor serice ale ALP
- Proteine totale serice
Proteinile serice sunt substante complexe formate din aminoacizi. Totalitatea proteinilor serice
defineste proteinemia ( 6,5 8,6 g/100 ml ser la adulti ) Proteinele plasmatice se impart in trei
categorii: - Albumine ( cca 4,5 g/100 ml ser ) - Globuline ( cca 3 g/100 ml ser ) - Fibrinogen ( cca
0,3 g/100 ml ser ) Cresteri anormale
Hipergamaglobulinemiile sunt prezente in urmatoarele stari anormale:
- Hemoconcentratii Insuficienta de aport lichidian Pierdere lichidiana ( diaree, vomismente,
holera, acidoza diabetica ) Mielomul multiplu Scaderi anormale Hipogamaglobulinemiile sunt
constatate in: Hemodilutie ( prin hidratare indrumata necorespunzator ) Denutritie ( prin
carente alimentare sau insuficienta de absorbtie ) Afectiuni renale ( sindroame nefrotice, nefrite
glomerulare cronice ) Ciroza hepatica Pierderi proteice Hemoragii Stari de soc Intoxicatii
cronice ( benzen, fosfor, tetraclorura de carbo Electroforeza proteinelor serice Proteinele totale din
ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice.
Valori normale
Fractiunea proteica a serului
Proportii inprocente
Proportii in grame
Albumine
52-62%

3,64-4,34
Globuline din care:
38-48%
2,66-3,36
alfa-1-globuline
2-5%
0,14-0,35
alfa-2-globuline
6-9%
0,42-0,63
beta-globuline
8-11%
0,56-0,77
gama-globuline
14-21%
Raportul albumin/globuline ( A/G ), daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor
se obtine un raport, care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5.
- Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare, dar scaderea acestui raport sub cifra 1
arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care cresc sinteza
de globuline.
- Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea proteinelor
totale.
- Scaderea proportiei de albumine duce la o crestere relativa a proportiei de globuline. Cresterea
reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice, in bolile
virotice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in reumatism, boli de sange,
dupa vaccinari etc.
- In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se
intampla in hepatita cronica, cand cresc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A).
- Magneziu seric
Magneziul ( Mg ) are rol important in glicoliza, respiratia celulara, transportul calciului
transmembranar. In celulele musculare Magneziul actioneaza ca antagonist de calciu. Mg are rol in
reducerea contractiei musculare si a tonususlui vascular inhiband disponibilitatea calciului
intracelular in celula miocardica si in miocitele vasculare. In mod natural Mg este un blocant de Ca.
Homeostazia Mg este reglata de absorbtia intestinala ( intestinul subtire ) dar in special de secretia
renala. Scaderi anormale Hipomagneziemia Simptomele clinice sunt asemanatoare cu ale
hipocalcemiei, iar homeostazia Mg este adesea dereglata simultan cu cea a Ca. Mg scade prin
pierderi la nivel renal ( semnele clinice apar la valori ale Mg < 1,22 mg/dl ) datorita: unor
medicamente nefrotoxice cisplatin, aminoglicozide, metrotrexat fortarea diurezei ( furosemid,
thiazide )
alcoolism, malabsorbtie intestinala tulburari endocrine hiperaldosteronism, hiperparatiroidie,
hipertiroidie, cetoacidoza diabetica hipomagneziemia familiala asociata cu hipermagneziuria si
hipercalciuria Cresteri anormale Hipermagneziemia afectiuni renale acute si cronice aport
excesiv de antiacide , sau preparate cu Mg simptomele clinice apar la valori de 6,08 mg./dl iar la
valori de 12, 2 mg./ dl apare paralizia muschilor respiratori
- Calcemie ionica
- Prezentare generala
Calciul este cationul predominant din organism, distribuit in cea mai mare parte in oase(99%), dar
se gaseste si in tesuturile moi si in fluidele extracelulare.Concentratia plasmatica este controlata de
hormonul paratiroidian, de vitamina D si de calcitonina. Ionul de calciu este important in
transmiterea impulsurilor nervoase, in mentinerea contractilitatii normale a muschilor, ca si
cofactor in anumite reactii enzimatice, precum si in coagularea sangelui Valori normale2,12,65mmol/l

- Deficit tetanie spasm muscular datorita excitabilitatii nervoase crescute hipotensiune insuficienta
renala
- Exces dezechilibru al activitatii muscular atonie musculara si letargie poliurie,polidipsie
- Potasiu ( potasemie )
Determinarea valorilor serice ale potasiului. Valori normale 3,5-5mmol/l Scaderi anormale pierderi
digestive ( diaree, voma ) disgravidii stenoza pilorica diaree
fistule digestive pierderi urinare Cresteri anormale insuficienta corticosuprarenala distrugeri
celulare cu alterari ale functiei renale insuficienta renala acuta sau cronica Semnificatie clinica
Mineral cu rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. De aceea, lipsa
potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor. In mod normal, excesul de
potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. Dar in bolile in
care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi ( insuficienta renala,coma diabetica, boala
Addison ), aceasta se aculumeaza in organism provocand tulburari ale inimii. Valorile potasiului sunt
scazute in sange cand se consuma alimente sarace in acest mineral ca: paine alba, dulciuri rafinate
ori dupa medicamente diuretice sau pe baza de cortizon. De asemenea, medicamentele laxative si
purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu. De aceea, cand se
analizeaza potasiul, se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamente cu 48 de ore inainte de
analiza.
Transpiratia abundenta, varsaturile si diareea, mai ales la copii mici, diabetul, postul prelungit sunt
cauze frecvente de pierderi ale potasiului din organism. ( 40-400 mEq/L intracelular, citoplasma
celulelor, musculatura striata, miocard, hematii
- Deficit slabiciune musculara oboseala crampe sau paralizie a inteastinelor generand constipatie
ameteala,cofuzie,aritmii
- Exces crampe musculare aritmii care pot genera stop cardiac
- Clor
Clorul este un anion extracelular implicat in mentinerea echilibrului acidobazic. Normal 95103mmol/l Valori serice crescute se intalnesc in: alcaloza respiratorie, acidoza tubulara renala
(acidoza metabolica hipercloremica), deshidratare, perfuzare de solutie salina in
exces,administrare excesiva de anticonvulsivante, etc Valori serice scazute apar in: boala Addison,
transpiratii excesive, varsaturi, arsuri, insuficienta cardiaca congestiva, acidoza respiratorie
cronica, nefrita cu pierdere de sare.
- Sodiul seric Na
Sodiul este un microelement cu proprietatea de a mentine constant echilibrul apei la exteriorul
celulelor si cu rol in mentinerea echilibrului acido-bazic. Sodiul favorizeaza excitabilitatea
musculara. Sodiul contribuie la buna functionare a sistemului nervos si a musculaturii. Nivelul
sodiului existent in organism este reglat de rinichi, care creste sau scade excretia, in functie de
cantitatea ingerata. Cantitatea de sodiu din organism este de 80-100 grame. Valori normale135145mmol/l Scaderi anormale aport salin insuficient deshidratari globale ingestii scazute de
lichide poliurii ( diabet zaharat ) insuficienta renala cronica insuficienta corticosuprarenala
Cresteri anormale pierderi de lichide la nivel extrarenal ( transpiratii excesive, diaree, voma )
pierderi de lichide la nivel renal ( diabet insipid, insuficienta renala ) insuficienta cardiaca
traumatisme cerebrale
- Fosforemia
Fosforemia se refera la concentratia de fosfor din sange. Denumirea corecta medical a nivelului
sanguin al fosforului este in fapt de fosfatemie, deoarece in plasma ionul se gaseste exclusiv sub
forma acestui radical fosfat. In organism ionul fosfor intervine in: 1. structura fosfoproteinelor,
nucleoproteinelor si compusilor macroergici 2. metabolismul osos, impreuna cu calciul Normal
fosfati=0,9-1,3mmol/l Principalele afectiuni asociind perturbarea homeostaziei fosforului :
Hiperfosfatemia ( termenul reprezinta cresteri ale nivelului din sange de fosfos ): o acromegalie o
gigantism o hipoparatiroidie o tubulopatii renale o hipervitaminoza D Hipofosfatemia ( scaderi ):
o hiperparatiroidie
o intarzierile in crestere de diverse etiologii Determinarea nivelului sanguin de fosfor este

importanta alaturi de determinarea nivelului sanguin de calciu in calculul raportului CA2+/PO4H2-,

raport care prezinta indicii asupra gradului de mineralizare a osului , deoarece intre cele doua
exista o relatie de proportionalitate directa. De asemenea un rol important il are acidul fosforic a
carui valoare normala in sange este de aproximativ 10 mg . Rolul lui se observa in metabolismele
muscular glucidic calcic : Creste excitabilitatea nervoasa Participa la anabolismul cat si la
catabolismul osos Cresteri anormale travaliu muscular tetanie uremie catabolism proteic
toxic coma diabetica exces de vitamina D dupa iradieri Scaderi anormale
osteita
fibroosteita hiperfunctie paratiroidiana rahitism osteomalacie malabsorbtie diabet
fosfatic renal
- Sideremie
Sideremia defineste concentratia procentuala de fier din plasma. Continutul de fier al sangeului
circulant din organism se repartizeaza in doua sectoare: In eritrocite, in structuram hemoglobinei
Valori normale 13-32micromol/l Cresteri anormale Cauzele hipersideremiei pot fi: Hepatita acuta
virala Eritropoieza diminuata: anemii aplastice, anemie pernicioasa etc Anemii sideroacrestice
(tulburari in distributia fierului etc) In primele zile dupa o hemoragie acuta Anemii hemolitice
Lipsa de fixare a fierului in celule reticulare ( sindromul Shahidi Mathan Diamond ) Scaderi
anormale Hiposideremia poate aparea in urmatoarele cazuri: Carenta generala de fier: cloroza
( anemia fetelor la pubertate ), anemia prematurilor etc Infectii si tumori maligne ( aspect relativ,
prin focalizare in procesul lezional ) Postoperator (in primele saptamani) Eritropoieza crescuta
( post-hemolize, post hemoragii cel mai frecvent cronice )
Avitaminoza C ( scorbutul )
- Amilazemie
Valori normale 20 - 140 UI ( provin din pancreas, gl. salivare, ficat) Cresteri anormale
Se obserba cresteri anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita acuta, ulcer peptic
perforat (posterior), colecistita acuta, obstructie canal cistic, cancer pancreatic, pseudochist
pancreatic, ascita pancreatica, ocluzie intestinala, perforatie intestinala, infarct intestinal,
peritonita, apendicita acuta, sarcina, sarcina extrauterina, ruptura de chist ovarian,
coledocolitiaza, parotidita, oreion, traumatism de gl. salivare sau pancreas, infarct pulmonar,
arsuri, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, alcoolism acut, colangiopancreatografie
retrograda endoscopica, macroamilazemia, Medicamente (Morfina, Aspirina, diuretice tiazidice,
corticosteroizi, Azartioprina, contraceptive orale), ciroza.
Scaderi anormale Se obserba scaderi anormale in cazul urmatoareolor afectiuni: pancreatita cronica
in stadiu terminal, insuficienta hepatica, hepatita severa.
RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEI Rapid, usor de recoltat, folosind o
picatura de sange capilar din deget, lobul urechii sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o
metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet, de screening
pentru diabetul mellitus, de depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential intre
coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul pacientului.
Materiale necesare
manusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adeziv
Pregatirea echipamentului: se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, reserve,
banda de citire, baterie etc)
Recoltarea:
-confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt
pacient).
- se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a
ne asigura de cooperarea sa.
- se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie pentru nounascut)
- se spala mainile bine si se pun manusi
- daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de 10
minute

- se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa

- se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o
singura miscare scurta si rapida
- dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se stoarca locul, pentru a evita
amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.
Consideratii speciale:
- se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca este
suficienta pentru citirea rezultatului
- dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea
- dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv.
- se noteaza rezultatul , data si ora.
- se va evita recoltarea din locuri edematiate, cianotice.Daca nu se poate obtine sange capilar, se
va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de
sange
- daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie invatat
sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un ghid scris de folosire a glucometrului.De
asemenea va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la
spital
TABEL CU ANALIZE DE SANGE -BIOCHIMIE
Test
Mod de recoltare
Valori normale/unit.mas. Uree
p.v. vacutainer cu dop rosu (fara anticoagulant)
15 -45 mg/dl Creatinina

0,6 -1,2 mg/dl Acid uric

1,5-7mg/dl Glicemie
65 -110 mg/dl ALT/TGP
TGP(transaminaza glutam piruvica) ALAT/ALT(alaninaminotransferaza) AST/TGO
TGO(transaminaza glutam oxalica) ASAT/AST(aspartaminotransferaza
9-52/U/L 14-36U/L GGT-gama GT

0-40U/L Ionograma(dozarea ionilor)

Cl -98 107 mmol/l K-3,5 -5,00 mmol/ l Na -135 -145 mmol/l Ca-85-110/mmol/L Trigliceride
40-165mg/dl Colesterol
120 - 200 mg/dl
HDLcolesterol bun
LDLcolesterol rau
F:45-65mg% B:35-55mg% <150mg% Bilirubina totala Bilirubina directa Bilirubina indirecta
0-12mg/L 0-3mg/dl 0-11mg/dl Fosfataza alcsalina
38-126/U/L Magneziu

1.70-2.70mg/dl Rezerva alcalina

22-29mmol/l Amilaza
25-110/U/L Electroforeza
-proteine totale -albumine -globuline -raport albumin/globuline A/G -globuline
67-86g/l 53-65%;42-56g/l 34-47%;15-30g/1 1,13 Alfa1=2-5,5% Alfa 2=6-12% Beta = Gamma=11-21%
ANALIZE SEROLOGICE - IMUNOLOGICE Examenele serologice:
- cerceteaz prezena sau absena anticorpilor n serul bolnavului.
- se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor infecto-contagioase,a bolilor dermato-venerice
transmisibile pe cale sexual,prin sange infectat
Serul nehemolizat are o culoare glbuie, cel hemolizat este roz.
- ASLO
Prezentare generala Anti-streptolizina O este anticorpul specific streptolizinei O, o enzima
extracelulara produsa de streptococul beta-hemolitic de grup A (Streptococcus pyogenes). Anticorpii
impotriva streptolizinei O pot fi detectati in interval de la o saptamana la o luna de la debutul
infectiei streptococice
Implicatii clinice Se recomanda in: infectii streptococice si monitorizarea tratamentului acestora;
afectiuni post-streptococice de tipul reumatismului articular acut sau endocardita.
- Crioglobuline
Prezentare generala
Crioglobulinemia se caracterizeaza prin prezenta crioglobulinelor in ser, care precipita cand sunt
racite sub temperatura corpului, fie in vitro, fie in capilarele superficiale expuse la temperaturi
scazute. In ultimul caz, ele produc ulceratii superficiale ale pielii si purpura, si produc simptome de
sensibilizare la rece.
Implicatii clinice Crioglobulinele pot apare in diverse afectiuni, cum sunt : mielomul multiplu,
colagenoze, leucemii limfatice, poliartrita cronica evolutiva, lupus eritematos diseminat,
mononucleoza infectioasa etc.
- Proteina C reactiva Este o proteina clasica de faza acuta a inflamatiei , care apare cu raspuns
rapid la bolnavii cu diferite infectii microbiene (cu streptococ, pneumococ etc.) in inflamatii
(reumatism), in infarctul miocardic, in tumori, etc. Proteina C Reactiva este sintetizata in ficat si
initiaza opsonizarea si fagocitoza celulelor care patrund in organism , dar rolul ei principal rezida in
fixarea si neutralizare asubstantelor toxice endogene provenite din leziunile celulare. Proteina C
reactiva este o proteina care nu exista in mod normal in serul uman.
Semnificatie clinica Ea are importanta alaturi de alte teste cum ar fi VSH si fibrinogen. Toate cele
trei indica prezenta unui sindrom inflamator(este marker al
inflamatiei). Reactia prin care pune in evidenta proteina C reactiva este o reactie in urma caruia
are loc un fenomen de precipitare. Proteina C reactiva precipita prin testarea serului de cercetat cu
un antiser specific in caz de boli inflamatorii. Prin proteina c reactiva se poate masura si riscul ca
un pacient sa prezinte o boala cardiovasculara. Astfel daca el are o concentratie de sub 1mg/l
atunci riscul este practic 0, iar daca are peste 3mg/l atunci riscul este foarte ridicat.
Dozarea CRP e utila in: depistarea proceselor inflamatorii sistemice (cu exceptia lupusului
eritematos diseminat, si a rectocolitei hemoragice ) aprecierea eficacitatii tratamentului
antiinfectios, sau antiinflamator detectia precoce a unor complicatii postoperatorii (infectii al
plagii ,tromboze, pneumonie) diferntierea inter infectie si reactie de rejet dupa transplant de
maduva osoasa.
- Factor reumatoid
Prezentare generala Factorul reumatoid este reprezentat de un grup de anticorpi IgM( desi au fost
descrise si IgG si IgA) orientati catre grupul Fc al moleculelor de IgG.
Implicatii clinice Factorul reumatoid este prezent in special in serul pacientilor cu artrita
reumatoida, dar si alte afectiuni pot produce factor reumatoid: procese inflamatorii cronice, boli
infectioase cum ar di endocardita bacteriana subacuta, malaria, sifilisul, lepra, tuberculoza precum
si o varietate de boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic
- IgA

Anticorpii (imunoglobulinele) sunt capabili sa se combine necovalent, reversibil cu antigenul

specific, rezultatul fiind declansarea functiilor efectorii imune ce au ca scop indepartarea
antigenului. Anticorpii sunt implicati de asemenea la imunomodulare fie amplificand, fie deprimand
raspunsul imun, contribuind astfel la cresterea capacitatii de epurare a antigenului declansator din
organism si la reducerea la minimum posibil a efectelor secundare asupra organismului gazda. Pe
baza structurii imunoglobuline au fost izolate cinci clase : A, M, G, D si E. Imunoglobulina A ( IgA)
este clasa majora de imunoglobuline prezente in secretiile sero-mucoase. .

Valori crescute ale Ig A au fost observate in afectiuni hepatice, icter, alcoolism,

exercitii fizice, iar valori scazut
-au observat in gastroenteropatii cu pierdere de proteine, deficit congenital,
ataxia- telangiectazia, sarcina etc.
- Ig E Imunoglobulina E este un test extrem de util in depistarea alergiilor.
Cresterea nivelului de Ig E indica prezenta diverselor afectiuni parazitare sau
alergice. Valorile Ig E depind de tipul de alergen, durata stimularii si de
eventualele masuri de desensibilizare.
- Ig G Ig G reprezinta 75- 80% din imunoglobulinele totale.
Ig G este singura imunoglobulina care traverseaza placenta si este raspuzator de protectia nou
nascutului in primele luni de viata. Cresteri ale Ig G se intalnesc in infectii, boli hepatice,
malnutritie severa, disproteinemia, artrita reumatoida. Ig G scade in agamaglobulinemia, deficienta
selectiva de Ig G, proteinemia Bence- Jones, leucemie limfoblastica cronica.
-Anti HBs Anti HBs - anticorpi specifici de tip Ig G, anti-antigene de suprafata a virusului hepatitei B.
Cand testul este pozitiv, inseamna ca persoana respectiva are deja dezvoltata imunitate impotriva
virusului hepatitei B
Semnificatie clinica Anti HBs apar dupa o hepatita cu HBV (semn de convalescenta sau imunitate)
sau dupa vaccinare contra hepatitei B.
Anti HBs sunt detectabili toata viata. Au rol de monitorizare a succesului terapeutic in hepatita de
tip B acuta. In cazul vaccinarii anti HVB permite verificarea necesitatii si succesului vaccinarii anti
HVB.
- Anti HCV Test specific de depistare in sange a anticorpilor anti-virus hepatita C. Anticorpii nu sunt
suficienti pentru a oferi imunitate organismului si testul nu poate face distinctia intre infectia acuta
si cea cronica. Daca testul este pozitiv se recomanda repetarea sa pentru eliminarea erorilor de
laborator.
Valori normale Negativ Semnificatia clinica Anticorpii pot lipsi in primele 4 saptamani dupa infectare
la aprox. 30 % dintre persoane. Dupa 3 luni de la infectare, anticorpii sunt detectati la 90 % din
persoanele infectate doar biopsia hepatica poate apoi identifica tipul si gradul leziunilor hepatice si
determina severitatea bolii, fiind necesara pentru evaluarea inceperii tratamentului Enzimele
hepatice (GOT, GPT) pot fi crescute (ele sunt eliberate in sange cand celulele hepatice sunt
distruse) sau pot fi normale, in functie de perioadele de activitate sau inactivitate a bolii.
Daca este depistata prezenta anticorpilor (HCV-Ac), se poate determina prezenta in sange a ARNului viral (HCV-RNA) care confirma prezenta virusului in sange Aceasta determinare este necesara
apoi pentru initierea si evaluarea tratamentului. Este utila si determinarea genotipului viral,
anumite tipuri de virus raspunzand mai bine la tratament decat altele. Genotipul nu are insa
legatura cu felul in care va evolua boala ca severitate. Este util de stiut genotipul viral doar pentru
a putea face o evaluare a raspunsului care ar putea fi obtinut la tratamentul antiviral. Astfel,
studiile au aratat ca genotipul 1 (cel mai frecvent in SUA) este cel mai rezistent la tratament.
Bolnavii care au acest tip de virus au sanse 40-45% de a obtine un raspuns sustinut dupa tratamentul
asociat. Bolnavii care au infectie cu genotipul 2 au sanse de 85% de a obtine un raspuns sustinut la
tratament in cadrul procesului de determinare a diagnosticului trebuie discutata si prezenta
factorilor de risc si calea prin care infectarea s-a produs.
- VDRL
Prezentare generala Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema

pallidum. VDRL si RPR- carbonul sunt teste de screening utilizate frecvent in diagnosticarea infectiei
simptomatice. Testele se pozitiveaza la 7 10 zile de la infectare, iar un titru ridicat indica
o infectie acuta.
Implicatii clinice Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.
- TPHA
Prezentare generala Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala determinata de Treponema
pallidum. TPHA ( testul treponemic de hemaglutinare) este un test utilizat in confirmarea,
stadializarea si monitorizarea terapiei sifilisului.
Implicatii clinice Testele sunt utilizate in diagnosticarea si monitorizarea terapiei sifilisului.
ANALIZE IMUNOLOGICE
Afectiunea
Agent etiologic
Test serologic
Mod de recoltare
Valori normale
SIDA(sindromul imuno-deficientei umane)
Virusul HIV
ELISA
Pv5-7ml sange Vacutainer cu dop rosu
negativ
Sifilis (lues)
Treponema palidum
VDRL,RPR,RBW (Bordette Wasserman)
Pv 5ml sange fara anticoagulant
negativ
RAA(Reumatism articular acut)-scarlatina
Streptococ beta hemolitic
ASLO (antistreptolizinele O)
Pv5-7ml sange Vacutainer cu dop rosu
100-200ui
Hepatita A
VHA
Anticorpi antiVHA
negativ
Hepatita B
VHB
Anticorpi antiVHB
negativ
Hepatita C
VHC
Anticorpi antiHCV
negativ
Alergii
Diverse alergene
Testul cu anticorpi IgE Testul RAST
Pv5-7ml sange vacutainer cu dop auriu
negativ
Bruceloza
Brucella abortis/suis/ melitesis
brucela
Pv7-10ml sange vacutainer cu dop rosu
absent

Gripa
Virusuri gripale:A AH1N1 AH1N5
Test sanguine ELISA sau exudat faringian
Pv5-7ml sange vacutainer cu dop albastru sau mov
absent
EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE HEMOCULTURA:
Definitie introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic
Scop
- identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza
- o septicemie(cu stafilococ,meningococ,bacil Koch-bolnavul are febra ridicata cu oscilatii
mari,frison,stare generala alterata)
- totodata se examineaza si rezistenta bacteriilor la antibiotice si chimioterapice-se efectueaza
antibiograma
- o bacteriemie:febra tifoida,bruceloza,endocardita maligna subacuta
Materiale necesare:
- garou
- manusi sterile,masca faciala
- paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod
- seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil
- camp decupat steril
- 3 sau 4 ace sterile
- recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul cu dop galben si unul cu dop albastru)
- formular cerere analize laborator
- recipient pentru transportat analizele
-comprese
- bandaj adeziv
- etichete
-tavita renala
Pregatirea echipamentului: se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura.
Recoltarea:
- confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt
pacient).
- se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a
ne asigura de cooperarea sa.
- se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la intervale diferite de timp.
- se spala mainile bine si se pun manusi sterile
- se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa
pentru punctie
- se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool iodat sau betadine .Curatarea
zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora
existenta pe pielea din jur.
- dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare
- se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil
- se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura
- se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele
- se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil
- se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului, data si ora recoltarii numele
medicului care a indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii, specificarea oricarei
antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic.
- se transporta imediat la laborator
- se descarca seringa, manusile si acele in recipiente specifice, separate
- se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom.In cazul in care s-a produs

hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde.
Evaluarea rezultatelor
- normal-hemocultura negative
- patologic se identifica germeni patogeni;
-se efectueaza antibiograma
Consideratii speciale:
- fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite
- se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in afara
de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul.
- principala complicatie a manevrei poate fi hematomul
RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa,
care poate suferi modificari in anumite stari patologice.
Analiza urinei cuprinde :
- examenul macroscopic :volum,densitate,culoare,miros,aspect
- examenul microscopic :sediment-elemente figurate, celule epiteliale,cilindri
- examenul bacteriologic-urocultura-pune in evidenta germenii patogeni
- examenulchimicph,proteine,bilirubina,urobilinogen,nitriti,uree,creatinina,elect
roliti( clor,sodiu,potasiu,calciu),proteine
RECOLTAREA
- Examinri calitative-prima urin de diminea
- Examinri cantitative-urina de pe parcursul a 24 h(excep ie prima urincare
se arunc)
- Pentru clearence creatinina urina de pe parcursul a 3h
- Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale pentru recoltare
Proprieti fizice
1.Culoarea-normal galben pai
-hematurie rou
hemoglobinurie-ca zeama de carne
melanurie-neagr
albastru de metilen-albastru
antipiretice-portocaliu
2.Transparena-normal-transparent
aspect tulbure-fosfai-nor alb sau roz
filamente de mucus
bacteria
leucocite sau hematii
Aspect tulbure fosfati
3.Mirosul-normal-slab aromatic datorita acizilor volatile
in prezenta bacteriilor-hidrogen sulfurat
in cetoacidoza-acetona
Acetone hidrogen
EXAMENUL DE URINA
Determinarea se face cu stripuri
Se determina 10 parametri
Proprieti fizice
- pH-ul-rinichiul eliminexcesul de acizi din organism prin acidifierea urinii n
tubul contort proximal
pH-ul normal:5-7
Msurarea-cu strip-uri
Intervalul de msurare de la 5-9
Zona indicatoare conine 3 substane:albastru de bromtimol,fenolftaleina i

rou-metil
Culoarea vireaz de la galben portocaliu la albastru
pH alcalin-contaminarea urinii cu bacterii,leucocite
pH acid-cetoacidoza dar numai dac rinichiul func ioneaz normal
- DENSITATEA URINAR
Pentru evaluarea capacitii de concentrare i diluie a rinichiului i starea de
hidratare a pacientului
Determinarea:-cu urodensitometrul
cu strip
Principiu-se determina concentraia ionic pe baza eliberrii protonilor n
prezena cationilor cu care formeazun complex care modificculoarea
indicatorului albastru de bromtimol de la GALBEN la ALBASTRU
Normostenuria-1.015-1.025
Hiperstenuria-(>1.025)-diabet,proteinuria,transpira ii abundente,aport
lichidian scazut
Hipostenuria(<1.010)-diabet insipid,aport lichidian crescut
Izostenuria-densitatea urinilor emise n 24 h este egala i n jur de 1.010-arat
incapacitatea rinichiului de a concentra urina in IRC
densimetru
- GLUCOZA
Principiu:reacie specificpentru glucoz(glucoxidaza) care nu identifica i alte
zaharuri.Oxigenul eliminat din reacie modificculoarea tetrametilbenzidinei n
albastru.
Glicozuria apare dac:
-crete glicemia peste pragul renal de absorbie(170-180 mg/dl)
-scade pragul renal sarcina
-n tulburari de transport a glucozei
- CORPII CETONICI
Principiu:identificarea se face cu nitroprusiatul de Na,prezen a corpilor cetonici
modificculoarea zonei indicatoare n VIOLET
n urina normalABSENTI!!!!!
Prezeni-dac sursa principal de energie sunt AGcetoacidoza,
inaniie,vrsturi abundente,regim alimentar dezechilibrat,efort
intens.
- PROTEINELE
Principiu:determinarea pe strip se bazeazpe eroarea proteica indicatorilor de
pH;culoarea indicatorului vireazde la galbenla albastru
n mod normal cantitatea de proteine eliminata este 0,03-0,20 g/24h i nu este
detectat prin aceast metod
Proteinuria poate fi:-selectiv-se eliminnumai proteine cu GM mic
-semiselectiv-se adaugIgA i G
-neselectiv-se pierd i proteine cu GM mare
- PROTEINELE
Cauzele proteinuriei:
o -prerenal-crete RFG
o renal-se elimin0,30-2 g/24h
o postrenal-1-2 g/24 h-proteine tubulare cu GM mic(beta 2 microglobulina)
Proteinele Bence-Jones-eliminare de lanuri uoare de Ig care precipit la nclzirea
urinii la 70 Ci pp.dispare cnd se nclzete urina la 100C
- UROBILINOGENUL
Principiu:reacia Ehrlich-sare de diazoniu care n prezen a UBG n mediu acid

formeazun compus ROU

n mod normal doar 1% din UBG ajunge n urin
Crete n:
-suprancrcarea funciei hepatice
-anemii hemolitice,intoxicaii,accidente transfuzionale
-alterarea funciei hepatice-hepatite acute i cronice,ciroz,tumori hepatice
- BILIRUBINA
Normal nu apare n urin
dar daca este prezenteste vorba de Bi conjugat(hidrosolubil)
Principiu-identificarea cu o sare de diazoniu care n prezen a Bi determin virarea
culorii indicatorului n VIOLET
Crete n obstrucia canalului biliar de ctre calculi,tumori,presiune
canaliculara extrahepatic, fibroza hepatic
- ACIDUL ASCORBIC
Dei nu apare n mod normal n urinprezena lui interfercu determinarea
glucozei i hematiilor fiind un puternic agent reductor
Pozitiv-la persoanele care consuma cantiti mari de vit.C i poate arta o
predispoziie pentru formarea calculilor
- NITRIII
Principiu:n urina n care exist bacterii, nitra ii sunt transforma i n nitri i, care
mpreuncu o sare de diazoniu formeazun derivat azo colorat n RO U
Intensitatea culorii este direct proporional cu cantitatea de nitri i, dar nu i cu
severitatea infeciei
- LEUCOCITELE
Principiu:esteraza leucocitar mpreuncu esterul indolic aflat pe zona de test i un
derivat diazo formeaz un compus VIOLET
Pozitiv n:
-inflamaii ale cilor urinare datoritbacteriilor,levurilor,parazi ilor
-contaminare cu secreii genitale
-leucocituria abacteriann pielonefrite cr.
- HEMATIILE
Principiu:activitatea de tip pseudoperoxidazic a Hb i Mb catalizeaz oxidarea
substanei indicatoare de ctre un hidroperoxid organic la un compus verde-albastru
Testul este pozitiv dac exista Hb dar i hematii-diferen ierea pe baza
sedimentului cu condiia s fie efectuat imediat
Hemoglobinuria-boli hematologice, hemoliza intravasculara, hemoglobinuria
paroxistic nocturn
Hematuria-leziuni ale rinichilor si cilor urinare,calculi,infec ii
Sediment urinar
Definitie
Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile din urina, care se
obtin prin centrifugare.
Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric, urati, carbonat sau
oxalat de calciu, fosfati alcalini sau amoniacomagnezemii), iar mai rar sunt
prezente xantina si aminoacizi de tipul cisteinei, tirozinei sau leucinei.
Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in
forme specifice, usor de recunoscut la microscop.
- Sedimentul urinar calitativ
Examenul microscopic direct (intre lama si lamela) sau dupa colorare cu albastru
de metilen, eozina, violet de gentiana si Sudan III, reprezinta metoda de evaluare
calitativa a componentelor sedimentului urinar.
- Sedimentul urinar cantitativ

Eset examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din

sedimentul urinar dupa una din metodele uzuale: Addis, Hamburger, StanfeldWebb.
Se pot folosi pentru citirea sedimentului i cititoare automate care analizeazn timp
mai scurt un numr mai mare de probe i o cantitate mai mare de proba
- LEUCOCITELE
Majoritatea sunt PMN dar pot fi i monocite,eozinofile,macrophage
Prezente n ITU,contaminare cu secreii genitale,pielonefrite cr.
Normal se admit 0 - 5 leucocite/cmp microscopic.
Patologic ( >5 l e u c o c i t e / c mp ) : i n f e c i i u r i n a r e j o a s e ( c i s t i t ,
u r e t r i t ) s a u n a l t e (pielonefrit).
-HEMATII
Prezente n :
-leziuni ale rinichilor sau cilor urinare
Calculi
infecii urinare
Normal se admit 0 - 2 hematii /cmp microscopic.
Patologic : hematurie - microscopic,>3 hematii /cmp- macroscopic, cmp
plin de hematii
- CELULE EPITELIALE
-scuamoase-din segmentele inferioare ale cilor urinare(nu au importan patologic)
-epiteliale renale-din tubii renali,n afeciuni ale parenchimului renal
-tranziionale renale-din uroteliu,apar n procese inflamatorii
Normal -se admi t 3 4 celule epi tel iale plate/ cmp mi c roscopic,
proveni te dindescuamarea epiteliului care tapeteaz tractul urinar.
Fiziologic : celule mari, plate, pavimentoase care provin din straturile superficiale
alevezicii urinare, celule cilindrice, alungite care provin din uretr i uretere.
Patologic:c r e t e r e a n u m r u l u i d e c e l u l e epi tel iale (5 10/cmp) n
i n f l a ma i i l e tractului urinar.
- CILINDRI HIALINI
-formai din proteinele care trec membrana bazal i coaguleazla nivelul tubilor
contori distali i proximali
- CILINDRI GRANULOI I CEROI
Cilindri granuloi sunt considerai forma de degradare a cilindrilor hialini
Cilindri ceroi se formeaza dupa stagnarea ndelungata n tubi (afectare
tubulara cr.)
- CILINDRI CELULARI
Pot fi formai din leucocite,hematii,bacterii,levuri
Arata o afectare tubularacut
- PARAZII,LEVURI,BACTERII
Dintre parazii cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalis
Levuri-importana patologic deosebit Candida
Bacterii-coci sau bacili mobili
coli trichomonas
candida
- CRISTALE-ACID URIC
Cel mai frecvent ntlnite
- CRISTALE-OXALAT DE CALCIU
Pot fi sub formde mono sau dihidrat,birefringente
Apar n hiperoxalurie,intoxicaii cu polietilenglicol
Pot arta un risc de nefrocalcinoz
- CRISTALE-FOSFAT AMONIACO-MAGNEZIAN

n urina depozitatnecorespunztor sau asociat cu infec ii urinare

- CRISTALE PATOLOGICE
TIROZINA
LEUCINA-n boli hepatice grave
CISTINA-n tulburri ale metabolismului proteic
tir leu
- CRISTALE PATOLOGICE
-Prezena cristalelor de colesterol este n mod normal nsoit de o proteinurie masiv.
- Cristalele de colesterol sunt foarte rare.
DETERMINRI CANTITATIVE
- Ureea=15 - 35 g/24 ore
Patologic: Valori crescute: - regim hiperproteic, diabet zaharat, hipertiroidism Valori sczute: perioada de cretere rapid, IRA faza de stare, IRC terminal
- Creatinina urinar Valori normale : 0,8 - 2 g/24 ore
Patologic: Valori crescute: - dup efort fizic, acromegalie
Valori sczute: - n imobilizri prelungite, IRA i IRC.(insuficienta renala acuta si cronica)
- Acidul uric urinar Valori normale 0,3 - 0,8 g/24 ore.
Patologic: Valori crescute: - gut, leucemii, tratament cu corticoizi. Valori sczute: - IRA i IRC
Biochimie urina
Test
Valori normale albumina
absent glucoza
absent ph
5,5-6 densitate
1015-1025 corpi cetonici
absent hematii
absent leucocite
absent nitriti
absent bilirubuna
absent
urobilinogen
absent
Pathologic
Prezenta albuminei-indica o afectiune renala Prezenta glucozeiDZ Elemente patologice in
sediment :numeroase leucocite,frcventehematii,cilindri,germeni,cristali,oxalati Prezenta
pigmentilor biliari indica o hepatita virala(urina are culoare brun inchisa ca berea
RECOLTAREA SUMARULUI DE URINA
Inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale Se recolteaza prima urina de dimineata
Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de urina La femei se va evita recoltarea
urinei in perioada menstruala
Definitie
o recoltarea urinei pentru analize de rutina ce pot depista afectiuni renale,diabet zaharat prin
prezenta glucozei,elemente patologice,etc
Scop
-explorator-diagnosticul afectiunilor renale,dozarea glicozuriei,etc
Se recolteaza obligatoriu la toti bolnavii internati
Materiale necesare urinar sau plosca daca este necesar manusi recipient de unica folosinta curat si
uscat etichete formular cerere analiza laborator recipient pentru transportarea analizelor la
laborator
Pregatirea pacientului
- psihica-informare cu o seara inainte,explicarea tehnicii
-fizica se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun

Efectuarea tehnicii
- se recolteaza dimineata de la prima mictiune
- asigurarea intimitatii
- i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze intr-o plosca/urinar;celui care
nu este imobilizat i se va explica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru a urina
-se pun manusile
- din plosca sau urinar se pun cel putin 10-20 ml urina in recipientul pentru recoltat si se
insurubeaza capacul; daca diureza pacientului trebuie monitorizata, restul de urina se va masura cu
ajutorul recipientului gradat
- daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca
- se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, data si
ora recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de formularul de cerere a analizei
- intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale probei
- se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul pacientului
- pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina in plosca sau urinar dupa care se
va proceda la fel ca mai sus
URINA DIN 24 ORE
Deoarece hormonii , proteinele si electrolitii sunt excretati in cantitati mici si variabile in urina ,
probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp pentru a avea o valoare diagnostica .
Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale, deoarece sunt semnificative
pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada.
Obiective
- obtinerea datelor privind starea morfofunctionala a aparatului renal si asupra altor imbolnaviri
- cunoasterea volumului diurezei
- efectuarea unor analiza biochimice
- urmarirea bilantului lichidian(ingesta-excreta)
Materiale necesare recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri
manusi plosca sau urinar daca este nevoie recipient gradat daca trebuie monitorizata cantitativ
diureza etichete formular de cerere analize pentru laborator
Pregatirea pacientului psihica si fizica
- se explica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de cooperarea acestuia si pentru a
preveni pierderile accidentale de urina in timpul recoltarii
- se pot monta etichete la baie prin care pacientul sa-si reaminteasca ca nu trebuie sa arunce urina,
sau pe punga urinara daca pacientul este sondat
- se vor explica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo unde este necesar
Recoltarea
- confirmarea si verificarea identitatii pacientului
- se cere pacientului sa urineze dimineata; aceasta urina se arunca
- in timpul zilei,al noptii si prima urina de a doua zi dimineata se colecteaza in recipientul de
colectare curat si uscat
- recipientul de colectare se pastreaza la rece pe perioada colectarii(se eticheteaza)
- a doa zi dimineata,se masoara exact cantitatea de urina colectata,se omogenizeaza si se trimit la
laborator un esantion de 100ml
- esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele
si prenumele pacientului,volumul urinar/24h,analizele cerute
Consideratii speciale :
-daca pacientul are sonda urinara, se va mentine punga urinara pe toata periada recoltarii intr-un
recipient cu gheta pus sub patul bolnavului
- daca accidental se pierde una din probe, recoltarea trebuie sa fie reluata integral
Test Addis Hamburger
Scop
- studiul cantitativ al elementelor figurate din urina hematiilor, leucocitelor si a cilindrilor din

urina .
Pregatirea bolnavului psihica si fizica
- informarea,explicarea necesitatii examenului ,obtinerea consimtamantului
- se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei
- dimineata bolnavul este rugat sa urineze,se noteaza ora ;aceasta urina se arunca
- din acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat timp de trei ore
- nu consuma lichide in tot acest timp
Pregatire materialelor
- se pregateste recipientul pentru recoltare
- se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale externe
Recoltarea urinei
- dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun
- se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul
- se trimite la laborator 50ml, intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota
numele si prenumele pacientului si volumul
urinar colectat
Interpretare
- normal se elimina 0-1000hematii/min si 1000-2000leucocite/min
- patologic eliminare>100000elemente/min
- hematuria macroscopica apare cand se elimina>300000H/min
Proba celor trei pahare Se pune bolnavul s urineze n trei pahare diferite. n primul pahar se
colecteaz urina de la nceputul miciunii, n cel de-al doilea aceea de la mijlocul ei, iar n cel de-al
treilea urina de .la sfritul miciunii. Se presupune c este vorba de o hemoragie reno-uretral
cnd hematuria este prezent n toate cele trei pahare (hematurie total). Hematurie prezent
numai n ultimul pahar (hematurie terminal) sugereaz o hemoragie vezical. Hematurie prezent
numai n primul pahar (hematurie iniial) presupune o hemoragie de origine prostatic sau
uretral.
BACTERIOLOGIE Urocultura
Prezentare generala
Cultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare. Este important ca
recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice ! Urocultura presupune izolarea si
identificarea microorganismelor responsabile pentru infectia tractului urinar.
Definitie
- examenul bacteriologic din urina pentru depistarea germenilor patogeni
Scop
diagnostic al infectiilor urinare, prin punera in evidenta a germenilor patogeni
Material necesare
-recipient steril de unica folosinta cu capac,materiale pentru toaleta organelor genitale externe
Pregatire pacient
-psihica-informare,explicarea tehnicii si necesitatea ei,consimtamant -fizica-toaleta organelor
genital externe cu apa si sapun inainte de recoltare
Tehnica recoltarii
- se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea anterioara
- se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu
cel putin 7zile inaintea recoltarii
- cu 12ore inainte nu va consuma lichide
- nu va urina cu 6 ore inainte
- se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si sapun urmata de
uscare prin tamponare cu tifon steril
- spalarea si stergerea se fac in sens unic,din fata in spate ;la barbat dinspre meatul urinar spre
santul balanopreputial(glandul fiind decalotat)
- stergerea se face c user fiziologic steril sau apa fiarta si racita

- la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea unui tampon steril in vagin si apoi
recoltarea probei
- la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul decalotat
- la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor genitale externe se fixeaza in jurul penisului sau
vulvei
orificiul pungii speciale pentru recoltare
- la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face prin sondaj vezical sau punctie
suprapubiana
- se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a intrerupe jetul de urina se recolteaza 5-10ml din
jetul mijlociu in urocultorul steril,cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de tegumente sau
lenjerie
- restul urinei se evacueaza la toaleta
- recipientul se inchide cu capac ermetic,avand grija sa nu se atinga interiorul capacului sau
recipientului
- daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se vor spala si usca
- pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini
- se va eticheta recipientul
- trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza
- se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimite la laborator imediat
Pentru sugari
- Se spal zona urogenital cu ap i spun i se tamponeaz cu, comprese sterile pentru a se usca.
- Se fixeaz pungua steril prin intermediul benzilor adezive n jurul orificiului urinar.
- Punga este bine fixat dac orificiul urinar se afl n interiorul acesteia.
- Se verific fermitatea aderrii benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita
scurgerea urinei pe lng pung i contaminarea acesteia.
- Dup recoltare, punga se dezlipete de tegumentul copilului i cele dou benzi adezive se lipesc
ntre ele asigurndu-se astfel nchiderea pungii. Pung pediatric de recoltare a urinei
Interpretarea valorilor normal urocultura este negativa pathologic-prezenti germeni patogeni
Germenii intalniti cel mai frecvent in bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae
(Escherichia colli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Providencia). Dar mai pot fi izolati
din infectiile urinare si germeni din alte grupe: Staphylococcus, Enterococcus, Pseudomonas,
Acinetobacter, Alcaligenes, Acromobacter, Haemophilus. dupa identificare se determina
antibiograma
In situatii speciale, urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana
Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala( a demeure )
- se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei
- se pun manusile;
- daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular, acesta se va
dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli in
recipientul steril
- daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din cateter;
- se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj;
- se lasa timp de 1minut,pentru ca antisepticul sa se usuce
-apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml;
- se introduce in urocultor(recipient steril cu capac)
- recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se, daca este cazul,
tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul
- nu se recolteaza din sacul colector
- nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis
MASURAREA PH-ULUI URINAR:
Materiale necesare :
- manusi

- recipient de recoltare
- benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar
- cartela standard de citire
Masurare :
- confirmarea si verificarea identitatii pacientului
- se spala mainile si se pun manusile
- i se explica pacientului procedura
- i se da pacientului recipient si i se explica cum sa colecteze proba de urina
- se scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste .
Consideratii speciale
- se va utiliza o proba de urina recoltata in momentul efectuarii testului, nu cu mult inainte,
deoarece o proba stand la temperatura camerei isi modifica ph-ul .
- se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea ph-ul urinii este mai acid decat ph-ul urinar
diurn .
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Definitie
- materiile fecale-scaunul-cuprind resturile alimentare supuse procesului de digestie si eliminate
prin defecatie
Scopul recoltarilor
- depistarea germenilor patogeni responsabili de imbolnaviri digestive
- depistarea purtatorilor de germeni
- depistarea tulburarilor de digestie alimentara
- stabilirea diagnosticului
Examene efectuate
- examen macroscopic :cantitate,forma,aspect,miros,
consistenta
- examen bacteriologic-coprocultura-permite diagnosticarea bolilor infectioase,gastrointestinale
prin depistarea bacilului dizenteric,tific,tuberculos,vibrioni holerici,salmonella
- examen parazitologic-depistarea parazitilor sau a oualor de paraziti
- examen biochimic-ofera informatii asupra procesului de digestie si absorbtie,prezenta
microscopica a sangelui etc.
Metode de recoltare
- scaun spontan sau provocat
- direct din rect cu tampon steril
- cu sonda Nelaton-la copii
Materiale necesare
- material de protectie pentru pacient si pat
- bazinet steril
- material pentru toaleta perianala
- coprocultor cu sau fara mediu de cultura
- tub cu tampn sterile montat pe porttampon
- sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie
- banda adeziva transparentascotchpentru oxiuri
- port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda adeziva
- pentru sugari scutec sterilizat
- purgative saline
- etichete
- formulare pentru analize laborator
Pregatirea bolnavului psifica si fizica
- se informeaza pacientul
- se va explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si de corectitudinea
manevrei de recoltare

- se instruieste pacientul pentru etapele de lucru :

- toaleta regiunii perianale
- utilizarea de vas colector steril
- interdictia de a urina in plosca
- pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate
- adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu tamponul din rect
-ingerarea unui purgativ salin pentru a favoriza defecarea
- se goleste vezica urinara
- se instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de recoltare
- pastrarea scaunului dupa eliminare la rece,atunci cand prelucrarea nu se face imediat
Executie recoltare din scaun spontan sau provocat
- colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie pe plosca sterila cu respectarea
instructiunilor de la pregatirea pacientului
- se protejeaza patul cu musama,aleza
- se aseaza bazinetul sub bolnav
- se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale din diferite parti suspecte cu continut de
mucus,puroi,sange ,
- se introduce lingurita in recipient
- in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu lucreaza ,se recolteaza o portiune din
materiile fecale
pe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat mai tarziu
recoltarea din rect cu tampon steril
- se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
- se asigura intimitatea pacientului
- se aseaza pacientul in decubit lateral stang
-se imbraca manusi de protectie
-se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun
- se departeaza fesele bolnavului si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in
rect
- se introduce aplicatorul eprubeta
- se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala
mainile
- se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularul
recoltarea cu sonda Nelaton-la copii
- se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta de 10-15cm
- se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu care
se aspira in sonda continutul
- se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila
- produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau lichid
conservant.
Transportul Prelevatele de materii fecale destinate examenelor microbiologice se transporta la
laborator in cel mai scurt timp (2 ore de la prelevare). Daca nu poate fi asigurat este obligatoriu
folosirea mediului de conservare si transport
Interpretarea rezultatelor Izolarea si identificarea unei bacterii patogene in proba coprologica
examinata confirma fie starea de boala fie de purtator In mod obligatoriu se efectueaza si
antibiograma In cazul izolarii unui germen din grupul Vibrio se anunta urgent si organul abilitat
pentru aplicarea de masuri (Directia de Politie Sanitara).
recoltarea pentru examen coproparazitologic
- Examenul parazitologic al materiilor fecale vizeaza decelarea prezentei parazitilor intestinali
- Examenul se efectueaza in conditiile regimului alimentar obisnuit al pacientului.
- Recoltarea se face in recipiente curate. Sunt necesare circa 3g de materii fecale
- Pentru examinarea oxiurilor,recoltarea o efectuam din regiunea anala,pliurile anale iar la copii de

sub unghii(copii se scarpina in regiunea anala pruriginoasa)

- Pentru oua de paraziti se recolteaza prin raclare cu o spatula de os sau o bagheta de lemn bine
lustruita inmuiata in glicerina cu apa in parti egale
- Se racleaza pielea din vecinatatea orificiului anal
- Raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata devreme
-Dupa raclare bagheta se introduce in eprubeta curata si sterile si se trimite la laborator
- La copii se recolteaza mucus nazal si depozit de sub unghii-se inmoaie marginea unghiei cu hidrat
de sodiu sau potasiu1% dupa care se curata capatul proximal al unghiei cu un tampon sau o pensa.
o Materialul recoltat se introduce in eprubete si se trimite la laborator
Ingrijirea ulterioara a pacientului
- Se efectueaza toaleta regiunii anale
- Se ajuta pacientul la imbracat si se aseaza comod
- Se aeriseste salonul
Examenul biochimic Se pun in evidenta bilirubina,acizi biliari,substante proteice(creatoree),acizi
organici,sangele,grasimile(steatoree),prezenta puroiului etc. Pentru punerea in evidenta a
fermentilor digestivi si aprecierea capacitatii functionale a tubului digestiv,recoltarea materiilor
fecale va fi precedata de un regim alimentar bogat in toate elementele regimului mixt-timp de 3
zile(dieta Schmidt Strasburger)
Recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte
Prezentare generala Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in fecale este un test
des utilizitat pentru screeningul sangerarilor digestve. Testele de depistare a sangerarilor oculte
sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor ascunse (gastrointestinale), pentru diferentierea intre
melena si scaunul cu aspect de melena. Anumite medicamente cum ar fi fierul, bismutul, pot
innegri scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena. De asemenea, aceste teste sunt
foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale, deoarece 80% din pacientii
cu aceste boli prezinta sangerari oculte. Pe de alta parte, un singur test pozitiv nu indica neaparat
sangerare gastrointestinala sau cancer colorectal. Pentru a putea fii considerat pozitiv, testul
trebuie repetat de cel putin 3 ori intr-o perioada anume, timp in care pacientul va respecta o dieta
specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte.Cu toate acestea, un test pozitiv si in
aceste conditii, nu indica neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala
provocata de ulcer gastric, diverticuloze etc.
Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante (sau a unei hartii
impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun , aparand aproape imediat o coloratie
specifica in cazurile in care sangele pierdut prin
scaun este mai mult de 5 ml pe zi. Aceste analize sunt foarte importante deoarece sangerarile
oculte sunt in cantitati foarte mici, indepistabile ochiului uman, dar repetandu-se , potduce la
anemii severe. Materiale necesare Manusi bazinet recipient colector substanta specifica sau hartie
imbibata cu substanta ( din kitul de testare)
Pregatirea bolnavului
- timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainos-regim alb
- nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau daca pacientul este in tratament cu aceste
medicamente se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare
- sunt interzise legumele verzi,ciocolata preparate de carne
- nu se fac extractii dentare inainte de recoltare
- se observa daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii pentru a nu se obtine rezultate fals
pozitive
Recoltare se confirma identitatea pacientului se pun manusile si se recolteaza conform procedurii
de recoltare a probelor din scaun
se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem kitul de recoltare, se va respecta intocmai
prospectul de utilizare se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat se
anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hartia testului
Consideratii speciale

- ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina, solutie sapun, hartie igienica apoi o
testam conform indicatiilor de utilizare a kitului
- testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul
gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format, iar cea din cancerul colorectal
poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului
- se va verifica data expirarii kitului de testare
- pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre, fara carne, fara peste, fara napi, gulii
etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive. Dieta trebuie tinuta intre 48-72 ore inaintea
testului
- de asemenea, tot cu 48-72 ore inainte de testare, se va intrerupe medicatia care poate afecta
rezultatul (fier, potasiu indometacin, steroizi)
- daca pacientul isi face singur acasa testarea, va trebui instruit cu atentie in ceea ce priveste
procedura
- unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sangerarii oculte este testul intitulate
colorcare. Este indicat pentru pacientii care isi fac singuri testarile, nu necesita recoltarea
probei de scaun si este foarte usor de testat si interpretat.
- Astfel, pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72 ore inainte de testare.
- Pacientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa
indepartaea dezinfectantului de toaleta.
- Dupa defecare, este instruit sa nu arunce hartie igienica in vasul de toaleta pana la citirea testului
deoarece continutul in bismut al acesteia poate afecta rezultatul.
- In cele 5 minute imediat dupa defecare, va desface kitul de testare si va arunca testerul in
toaleta, care va pluti pe suprafata apei din toaleta.
- Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30 de secunde.
Daca scaunul are sangerari oculte, testerul se va colora in albastru sau verde. Pacientul va trebui sa
repete testarea la trei scaune diferite, sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte medicului.
RECOLTAREA SPUTEI :
Definitie
- Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile respiratorii prin tuse.
Scop
- Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor maligne atipice in cazul tumorilor maligne
bronho-pulmonare bacteriologice-determinarea germenilor patogeni ,b.Koch parazitologicedeterminarea parazitilor(taenia echinococus care produce chistul hidatic pulmonar) micologicdeterminarea ciupercilor(candida albicans)
Materiale necesare
recipient din plastic cu capac de unica folosinta cutie Petri sterila aerosoli masca faciala,manusi
tavita/punga pentru voma pahar cu ap erveele sau batiste de unic folosin
Pregatirea pacientului se anun i i se explic necesitatea executrii examinrii nu mananca,nu
fumeaza se instruiete s nu nghit sputa s nu o mprtie s expectoreze numai n recipientul dat
s nu introduc n vas i saliva
Tehnica recoltarii
Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia, care uneori poate necesita
nebulizare in prealabil, hidratare, drenaj postural. O metoda mai putin folosita este aspirarea
traheala si, foarte rar, bronhoscopia. Aspiratia traheala este contraindicata imediat postprandial, la
pacientii cu varice esofagiene, laringospasme. Trebuie, de asemenea, efectuata cu atentie la
pacientii cardiaci, deoarece poate agrava
aritmiile. pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in pozitie sezanda. Daca nu
poate, se ridica patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se cere
pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru a reduce
riscul de contaminare a probei de sputa cu flora microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si sa
expectoreze in recipientul steril se recolteaza 5-15ml sputa proaspata pentru depistarea b.Koch in 3
recipiente succesiv se pun manusile se ataseaza capacul recipientului etans si se curata exteriorul

acestuia daca este cazul se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza recipientul cu
numele pacientului, , data si ora recoltarii, presupusul diagnostic, daca pacientul este febril sau sub
antibioterapie se trimite proba imediat la laborator
Recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian
Material necesare tampon faringian montat pe porttampon spatula linguala apa distilata sterila
Tehnica recoltarii se umezete tamponul de vat cu ap distilat
steril se apas limba cu spatula se introduce tamponul n faringe cernd pacientului s tueasc
sputa eliminat se prinde pe tamponul de vat care se introduce imediat n eprubeta steril frotiul
laringian se recolteaz de ctre medic ptrunznd cu tamponul n laringe sub control laringoscopic
Recoltarea sputei prin spalatura gastrica
- se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica
la bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa
- se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), n stomac, dimineaa, pe nemncate
- se introduc prin sond 200ml ap distilat, bicarbonatat2%, cldu, care este evacuat imediat
sau extras cu seringa
- lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru c germenii cutai pot fi distrui dac stau
mai mult timp n contact cu mediul acid al sucului gastric
- dac recoltarea se face pentru nsmnare i lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obinut
poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na
Recoltarea sputei prin spalatura bronsica
- se utilizeaz la pacienii cu TBC cavitar, care nu expectoreaz
- se pun n eviden bacili ncapsulai n submucoas, care nu apar n mod obinuit n sput
- se introduc n recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic si teofilin
- pacientul inhaleaz de cteva ori prin inspiraii adnci, repetate, urmate de expiraii scurte
- se face o scurt pauz de 4-5sec i se repet pn la aerosolizarea ntregii cantiti de lichid
- dup aspiraii, pacientul ncepe s tueasc chiar dac nu a tuit niciodat
- sputa expectorat se recolteaz nrecipientul steril, recoltarea se repet zilnic, n urmtoarele 4
zile, n vase separate
Consideratii speciale:
- se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a evita expectorarea de saliva in loc de sputa
- pentru a stimula secretia de sputa se poate face drenaj postural inainte de recoltare
- sputa recoltata prin expectoratie este contaminata cu flora normala din gura de aceea aspiratia
traheala poate oferi o analiza mult mai corecta a sputei, dar este o manevra invaziva care este
folosita doar la pacientii care nu pot expectora.
- RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN
Definitie
- Exudatul faringian este un lichid rezultat n urma unui proces inflamator faringian
Scop
Explorator Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui n vederea tratamentului
Depistarea persoanelor sntoase purttoare de germeni
Indicatii de recoltare Examenul microbiologic al exsudatului faringian se efectueaza pentru:
diagnosticul faringitelor si anginelor streptococice, confirmarea diagnosticului de difterie,
depistarea purtatorilor de S. pyogenes, diagnosticul unor viroze respiratorii. recoltarea se face nu
numai n angine , ci i n alte boli care pot fi declanate de o infecie faringian (nefrite,
RAA),scarlatina
Materiale(de Masca ,manusi
protectie,sterile , nesterile) Spatul lingual Eprubet cu tampon faringian Eprubete cu medii de
cultur Ser fiziologic sau glicerin 15% Tvi renal Tava medicala Sursa de lumina Bilet de
trimitere la laborator
Pregatirea pacientului
Pregtire psihic Se explic necesitatea recoltrii Se anun i i se explic tehnica
Pregtire fizic Se anun s nu mnnce, s nu bea ap,sa nu fumeaze. S nu i se instileze soluii

dezinfectante n nas, s nu fac gargar Nu se administreaza antibiotice inaintea recoltarii Nu face

toaleta dintilor inainte de recoltare Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa toaleta gurii, gargarisme
sau ingestia de alimente Se aeaz pacientul pe un scaun cu gatul in
usoara extensie, faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator de limba
steril
Efectuare
- asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz cu alcool,pune manusile de protectite
-ii pune masca de protecie
- invit pacientul s deschid gura si sa pronunte vocala a
- deschide eprubeta cu tamponul faringian
- apas limba cu spatula lingual
- tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se tamponeaza ferm orice zona inflamata,
zonele purulente sau ulcerate.
- in faringitele eritematoase se sterg atent faringele posterior si ambele amigdale.
- dezlipete o poriune din falsele membrane (cnd este cazul)
- introduce tamponul faringian n eprubeta
- la indicaia medicului, ntinde produsul obinut pe lame de sticl
- pentru frotiuri colorate se nsmneaz imediat pe medii de cultur, succesiv dou eprubete din
aceeai recoltare
- se spal pe mini cu ap i spun
Pregtirea produsului pentru laborator Transportul probelor si insamantarea trebuie realizate in cel
mult 2 ore de la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in maximum 24
de ore, daca se apeleaza la acestea. Nu se accepta din teren prelevate uscate, fara mediu de
transport. dac nu este posibil nsmnarea la patul bolnavului, tamponul se umezete n
prealabil cu ser fiziologic sau glicerin 15% Se reoraganizeaz locul
Notarea n foaia de observaie se noteaz data recoltrii dac s-au fcut nsmnri sau nu
Consideratii speciale nainte de recoltare se inspecteaz regiunile de unde urmeaz s se recolteze
se evita imbibarea tamponului cu saliv si atingerea dinilor
- RECOLTAREA VARSATURILOR
Definitie
- Vrstura reprezinta un reflex de evacuare a continutului gastric pe gura
Scop
se fac examinri macroscopice , bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului stabilirea
bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul gastric
Material necesare 2 tvie renale curate i uscate pahar cu apa aromat muama , aleza prosop
Pregatirea bolnavului psihica si fizica va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii se aeaz n
poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral se aeaz sub cap sau n jurul gtului un
prosop se protejeaz lenjeria de corp i de pat cu muama sau travers
Tehnica
- se ndeprteaz proteza dentar dac exist
- tvia renal se ofer pacientului sau este susinut de ctre asistent
- asistenta sprijin fruntea bolnavului
- dup vrstur se ndeprteaz tvia
- dac vars dup intervenii chirurgicale abdominale, va fi sftuit s-i comprime uor cu palma
plaga operatorie
- se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (scuip n alt
tvi)
Ingrijiri dupa tehnica se terge gura pacientului se ndeprteaz materialele folosite se aeaz
pacientul n poziie comod i se acoper se aerisete salonul se supravegheaz pacientul n
continuare in funcie de observaie se noteaz aspectul macroscopic, cantitatea
Simptome ce insotesc varsatura
- dureri abdominal

- greata-salivatie
- cefalee
- vertij
- transpiraii ,tahicardie
- deshidratare
- emisie fr efort ,n jet,fara greata,fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracraniana
RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE Secreiile purulente se recolteaz de pe suprafaa
tegumentelor, din plgi supurate, ulceraii, organele genitale, conjunctiva ocular, leziuni ale
cavitii bucale i din conductul auditiv extern.
Scop
explorator - depistarea florei microbiene generatoare i efectuarea antibiogramei terapeutic evacuarea i tratarea secreiilor purulente
Materiale
- eprubete, ans de platin - 2-3 lame de sticl bine degresate - seringi i ace - ser fiziologic - alcool
iodat - tinctur de iod -betadine - pipete Pasteur
Pregtirea pacientului
- psihic: se anun i i se explic necesitatea efecturii examinrii
- fizic: se aeaz n poziia adecvat
Recoltarea din vezicule , pustule , ulceraii
- se cur i se dezinfecteaz suprafaa veziculelor, pustulelor,ulceraiilor
- se sterilizeaz ansa prin nclzire la rou i se ateapt s se rceasc
- se recolteaz o mic poriune de puroi, de sub crust sau de la marginea ulceraiilor
- materialul recoltat se trece pe o lama de sticl steril
- se efectueaz frotiu
Recoltarea din papule , noduli sau alte leziuni inflamatoare
- se dezinfecteaz tegumentele cu tinctur de iod
- se puncioneaz regiunea cu un ac steril montat la sering
- se plimb acul n mai multe direcii pn se obine serozitate la aspirare
- se spal seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultur
- se introduce lichidul ntr-o eprubet steril
Recoltarea puroiului din abcese, flegmoane, colecii
abcesul, flegmonul este deschis
-se recolteaz aseptic cu o pipet Pasteur, flambat i rcit sau cu o ans de platin cnd abcesul
este nchis
-recoltarea se face cu seringa prin puncionare - transportul produsului se face n cel mult 2 ore, iar
pentru anaerobi se anun laboratorul cu o or nainte pentru regenerarea mediilor - examenul
direct (citobacteriologic) se face pe lama colorat May-Grumwald-Giemsa
- RECOLTAREA SECRETIILOR NAZALE
Material necesare manusi eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe porttampon
etichete formulare pentru laborator
Efectuare
- confirmarea identitatii pacientului
- se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
- se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau voma dar ca procedura va dura mai putin
de un minut
- se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intr-un scaun cu fata la asistenta
- se cere pacientului sa-si sufle nasul
- se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar pe cealalta si invers. Se va introduce
tamponul de recoltare pe nara pe care respira mai bine
- se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se introduce cu blandete aplicatorul aproximativ 7,510 cm tinand capatul cu tampon langa septul nazal. Se roteste repede
tamponul si se scoate

- alternativ, se apasa limba pacientului cu apasatorul de limba si se introduce un alt aplicator pana
in spatele valului palatin rotindu-l repede
- se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura
- se arunca manusile si se spala mainile
- se etichetaza probele, se completeaza formularele de laboator si se trimit impreuna cu probele la
laborator
- RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE
Materiale necesare:
manusi solutie normal salina comprese de tifon tub cu tampon steril tub steril cu mediu de transport
otoscop,specul auricular etichete seringa de 10 ml, ac steril formular analize laborator
Recoltare:
- se spala mainile si se pun manusile
- se curate cu blandete excesul de secretii din urechea pacientului cu solutie normal salina si
comprese de tifon
- se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se roteste cu blandete de-a lungul peretelui canalului,
pentru a nu leza timpanul
- se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si alte suprafete si se introduce in tubul steril cu
mediu de transport
- se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele de laborator
- recoltarea din urechea medie se face de catre medic, dupa toaletarea urechii externe cu ser
fiziologic si comprese, prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa
- proba se trimite imediat la laborator
- RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE
Materiale necesare:
manusi sterile solutie sterila normal salina comprese eprubeta cu porttampon
Recoltare:
- se spala mainile si se pun manusi sterile
- se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon, dinaunru inspre
afara
- se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjuctival. Se roteste cu blandete
aplicatorul cu tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete
- se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular, pentru a prevenii iritatiile
corneene datorita miscarilor bruste
- daca este necesara recoltare corneana, aceasta se va face de catre medic, utilizand un dispozitiv
special cu inel
- se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel in tubul cu mediul de transport
- se arunca manusile la deseuri contaminate
- se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele
Consideratii speciale:
- nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a preveni iritatiile ochiului si modificarea
rezultatului
probei
daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se va cere ajutoru unui coleg pentru a-i
tine capul nemiscat in timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile oculare datorita miscarilor bruste
- RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA
Materiale necesare:
manusi sterile, camp steril paduri cu alcool, betadina pense sterile tampoane sterile seringa de 10
ml ac steril tub steril pentru cultura cu mediu de transport etichete tub de cultura pentru germeni
anaerobi comprese sterile pentru repansarea plagii formulare analize laborator
Recoltare
- se spala mainile, se pregateste un camp steril, se pun
manusile sterile

- se inlatura pansamentul cu o pensa sterila

- se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de contaminare a
probei cu bacterii din zona adiacenta plagii
- pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac, se introduce in plaga, se
roteste bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture aerobice
- se trimite proba imediat la laborator
- se arunca manusile la deseuri contaminate
- se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii
- RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE
Definitie
- Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce contin cellule epiteliale descuamate
si germeni in functie de varsta,sanatate sau boala
- Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor
dupa menopauza flora vaginala este asemanatoare cu flora vulvara prin absenta germenilor din
grupul lactobacillus care mentine Ph-ul
Scop
- determinarea agentilor patogeni
- stabilirea diagnosticului bacteriologic
- stabilirea tratamentului
- descoperirea proceselor tumorale
Material necesare
- pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau aleza de unica folosinta
- se pregateste trusa de examinare:valve vaginale,speculum vaginal,pense,
- tampoane de vata
- porttampon,lame
- manusi de protectie,
- vaselina,antiseptic
- tavita renala
- sursa de lumina
- creion dermatograf,
- formular- analize laborator
Pregatirea bolnavei psihica si fizica
se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii cu 2 zile inainte
repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie
ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea
oricarei substante dezinfectante si a sapunului !
Locul recoltarii
- colul uterin,fundul de sac Douglas
- orificiul glandelor Bartholin
- meat urinar
Efectuare
Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog Asistenta medicala pregateste
materiale,pacienta,serveste medicul cu materiale necesare spalarea pe maini cu apa si sapun se
imbraca manusile de protectie se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga se recolteaza cu
tamponul fixat pe porttampon separat din vagin, uretra si colul uterin recoltarea se face cu valve si
specule,produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are
flora proprie) se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat
Ingrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa
ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat
Pregatirea produsului pentru laborator se completeaza buletinul de analiza,se noteaza examenul
cerut, provenienta produsului recoltat produsele recoltate trebuie examinate in maxim 1-2ore se
transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare din produsele recoltate se fac frotiuri si

insamantari pe
medii de cultura
- examinarea bacteriologica
- cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat pentru
fiecare produs recoltat trimise la laborator
- notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin, ultima este
sterila in mod obisnuit)
- lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii
- insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura functie de
germenii cautati)
Examen microscopic
- Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala)
- Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite
- Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si
negativi,frecvente leucocite
- Tip IV rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta ,
Trichomonas vaginalis prezent.
Examen bacteriologicc Ex.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provocat o
infectieBTS(boli cu transmitere sexuala) se fac recoltari cu tampon steril in eprubete
din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe medii de cultura punerea in evidenta
Trichomonas vaginalis
se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul vaginal,( mai ales cele din fundul
de sac vaginal) se executa frotiuri uscate la aer daca se pot
examina imediat se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind preincalzita daca
secretia este prea vascoasa = produsul de pe varful ansei se amesteca cu o picatura
de ser fiziologic in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut
Examinari micologice recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect
de pseudomembrane / orice secretie abundenta recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si
examinari directe intre lama si lamela
Evaluarea rezultatelor patologic :Trichomonas vaginalis,Candida
Albicans,Neisseria gonorhee(gonococ) etc
- TESTUL PAPANICOLAU
Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes- Papanicolau dupa denumirea doctorului roman Aurel
Babes, care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin examinarea frotiului
citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cervix si apoi fixarea
lor pe o lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des folosita, testul Papanicolau
permite si evaluarea citologica a celuleor colului vaginal si endocervicale.
Materiale necesare :
Specul vaginal manusi Pap stick applicator cu tija si pat din bumbac 3 lame de sticla pentru citire
microscopica fixative lampa ajustabila camp formulare cerere analize laborator
Recoltare:
- confirmarea identitatii pacientei
- se explica procedura pacientei
- se spala mainile
- se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea
examinarii si recoltarii
- se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare
- se asigura intimitate si se cere pacientei sa se dezbrace de la brau in jos
- este acoperita cu un halat de unica folosinta si ajutata sa se aseze pe masa ginecologica
- se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona genitala
- se inlatura halatul din zona genitala
- se ofera manusi medicului si speculul vaginal. Nu se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a

nu interfera cu rezulatul testului. Se poate uda speculul cu apa calda pentru a usura insertia.
- se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a preveni tresarirea si incordarea
musculaturii
- se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire adanc in timpul introducerii speculului.
- dupa introducerea specului acesta este largit pentru expunerea cervixului si apoi blocat pentru
inceperea recoltarii
- se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta necesare recoltarii celulelor din diferitele
zone.
Dupa fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele si se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste
care se va pune imediat un fixator pentru prevenirea uscarii celulelor
- lamele microscopice vor fi marcate diferit in functie de zonele din care s-au recoltat celulele. La
un test complet, medicul va recolta celule din zona cervicala, endocervicala si a polului vaginal.
- dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos evitand ranirea peretilor vaginali
- este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de examinare
- se completeaza formularele de laborator cu datele pacientei, inclusiv data ultimei menstruatii,
apoi se trimit probele la laborator
interpretarea rezultatelor : clasa I-celule normale clasa II-celule cu modificari minore benigne clasa
III-pot aparea celule anormale,dar nu este sigura benignitatea sau malignitatea(sunt necesare si alte
examene pentru stabilirea diagnosticului) clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic clasa Vprezenta celulelor neoplazice numeroase sau grupate
Consideratii speciale :
- inainte de efectuarea testului, pacienta va trebui
invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale
- recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de menstruatie sau la 1 saptamana dupa
Precauiuni standard pentru controlul infectiilor-au rolul de a proteja personalul medical de riscul
contaminarii cu organisme patogene cunoscute/necunoscute. Se aplica tuturor pacientilor
indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati,pe baza unei evaluari a riscului intrarii in
contact cu sangele sau fluidele corporale ale acestuia Standardele deosebesc reguli pentru:
- decontaminarea mainilor
- echipament de protectie personala
- siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a materialelor taioase)
Decontaminarea mainilor Personalul medical trebuie:
- sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea din spital
- toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind contaminate
- acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si leziunile deschise ale pielii pentru a preveni
contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme patogene
- unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential patogene
- inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului
- spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa ingrijirea pacientilor
pentru a preveni contaminarea acestora sau a personalului medical
Tehnica spalarii Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului
transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul de acelasi
pacient. umeziti mainile sub jet de apa aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros minimum10-15
secunde pana se face spuma,asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si incheieturilor o
atentie deosebita se acorda policelor,varfurilor degetelor,interdigital si sub verigheta clatiti mana
sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma indreptati degetele in sus astfel incat apa sa
se scurga dinspre varful degetelor spre incheietura

pentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite,daca nu

folositi un prosop de hartie mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre
varful degetelor spre incheietura aruncati prosopul de hartie in cosul de
gunoi,ridicand capacul cu pedala de pic

,NUcu mainile curate !

Echipament de protectie
- Mnuile
Purtarea mnuilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor. Considerentele

pentru care trebuie purtate mnuile sunt:

- mnuile constituie o barier de protecie care previne contaminarea minilor
cnd acestea vin n contact cu sngele, alte fluide ale organismului, secreii,
excreii, mucoase sau piele cu leziuni de continuitate;
- mnuile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe minile personalului medical
pacienilor n timpul procedurilor medicale care presupun contact cu mucoasele sau pielea cu soluii
de continuitate;
- mnuile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin
intermediul minilor personalului medical.
Reguli de bun utilizare a mnuilor Se indic utilizarea mnuilor la: - efectuarea de injecii; recoltarea de snge i a altor produse biologice; - manipularea produselor biologice;
- montarea cateterelor venoase;
- efectuarea de puncii venoase sau alte puncii; - examinarea clinic cu atingerea de snge. Se
recomand: - alegerea mnuilor trebuie adaptat fiecrei utilizri: sterile (in intervenii care
presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (n examinri curente); una sau
dou perechi. - schimbarea mnuilor dupa fiecare utilizare, ntre doi pacieni,ntre dou ngrijiri,
n caz de ntrerupere a actului medical, n caz de rupere; - niciodat dup utilizare nu se spal
mnuile; - nu se poart aceeai pereche mai multe ore sau de mai multe ori. Este important de
tiut c personalul medico-sanitar care utilizeaz mnui trebuie s aib unghiile tiate scurt i s
nu poarte bijuterii n timpul manevrelor medico-chirurgicale. Purtarea a dou perechi de mnui nu
scade frecvena accidentelor prin expunere la snge, dar divide cu 3 riscul de contact cu sngele
sau un produs contaminat.
- Mod de folosire
- schimbare dupa fiecare pacient;
- dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se
indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in
containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin
interior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la
indemana;
- dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar
daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii
incheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata,
dezinfecteaza;
- Halate
Se utilizeaz n timpul manevrelor de ngrijire a bolnavului i la contactul
tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenial contaminate.
n funcie de tipul de expunere (stropire cu snge sau alte fluide ale organismului,
secreii, excreii sau asigurarea proteciei mucoaselor ochilor,nasului, gurii) trebuie
selectat tipul de echipament care urmeaz a fi purtat.Diferitele tipuri pot fi purtate singure sau n
combinaie.
-Mtile Asigur protecia feei pentru prevenirea aspiraiei sau nghiirii lichidelor contaminate. Ele
trebuie s acopere integral nasul i cavitatea bucal. Utilizarea corecta a mastilor
- verificati masca,astfel incat partea dura sa fie fixate pen as
- modelati bareta nazala pe nas si pozitionati masca
- fixate linia superioara deasupra urechilor
- pozitionati masca cu inglobarea mentonului
- fixate linia inferioara sub ureche

- Ochelari de protectie protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se apreciaza ca se

pot produce picaturi,stropiri cu sange si alte fluide biologice
- Protectoare faciale
Trebuie s fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele, mucoasele bucal, nazal, ocular.
- Echipamentele de resuscitare
Protejeaz mucoasa bucal n timpul instituirii respiraiei artificial EXPUNEREA PROFESIONALA - prin
inoculari percutane: - intepare; - taiere. - contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de
continuitate; - contaminarea mucoaselor. - in timpul: - efectuarii de manopere medicale invazive cu
ace si instrumente ascutite; - manipularii de produse biologice potential contaminate; - manipularii
instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea in
activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate. prin intermediul: instrumentelor ascutite; - materialului moale; - suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea
din unitatile sanitare; - reziduurilor din activitatea medicala METODE DE PREVENIRE obiecte
ascutite: - reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; - colectarea imediat dupa
utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate
corespunzator - pregatire in vederea utilizarii; - distrugere; - evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii
acelor utilizate. -manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential
contaminate cat mai putin posibil;
-sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate; - colectare in
saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator - evitarea pastrarii lor
indelungate, inainte de prelucrare; - asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare decontaminare.
- curatenie si decontaminare: - folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide
biologice sau tesuturi; - decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie
absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate; - dezinfectie cu solutie
germicida; - uscarea suprafetei prelucrate; - folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii
curateniei, sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor,
mobilierului, veselei, sticlariei, tacamurilor, - reziduuri infectante - neutralizare prin ardere sau
autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare si
etichetare.
- igiena personala:
- spalarea mainilor
- spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential
contaminate sau cu materiale potential contaminate;
- evitarea activitatilor cu risc de expunere:
- existenta de leziuni cutanate;
- prezenta unui deficit imunitar;
- graviditate
Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala DESEURI NEPERICULOASE
- Deseurile menajere:ambalajele materialelor sterile,hartie,ghips,ambalaje din material plastic
- se colecteaza in saci gri sau negri, se depoziteaza in pubele si se transporta la platforma pentru
deseuri menajere.
Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in cazul unui accident cu expunere la materiale
contaminate sectia de unde provin. DESEURI PERICULOASE
- Deseurile intepatoare si taietoare: ace,ace cu fir,catetere,branule,lame de bisturiu de unica
folosinta,sticlarie de laborator ,cioburi care
- se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de culoare galbena de unica
folosinta
- Deseuri infectioase :comprese,pansamente,manusi,seringi fara ac,tubulatura trusei de perfuzie
,pungi care au continut sange,plasma(dupa transfuzii),sonde ,pungile de urina etc.

- Se colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci

galbeni,marcati cu pictograma pericol biologic
- Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe,fragmente de tesuturi,placente,biopsii etc
- Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti,de culoare galbena marcate cu
pictogramapericol biologicprevazute in interiot cu saci galbeni
- Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente,seruri,vaccinuri expirate,rezidurile preparatelor
citostatice,reactivi,substanteutilizate in laboratoareetc.
- Se colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj adecvat pericoluluitoxic,coroziv,inflamabil
- Deseuri radioactive-deseuri solide,lichide,gazoase care contin materiale radioactive
- Se colecteaza in containere speciale