UNIVERSITATEA TEHNIC ,, GHEORGHE ASACHI" DIN

IAI
FACULTATEA DE INGINERIE CHIMIC I PROTECIA MEDIULUI
MASTER CONTROLUL I PROCESAREA ALIMENTELOR
ANUL II

PROIECT
Calitatea Nutriional i Alimente cu Destinaie Special

ALIMENTE DIETETICE

Student:
Luchian Diana- Mdlina

CUPRINS

1. Definiii
2. Legislaia privind alimentele dietetice
2.1 Produsele alimentare cu destinatie nutritionala speciala
2.2 Alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale
2.3 Produsele alimentare fr gluten
2.4 Formule pentru sugari si formule de continuare
2.5 Preparate pe baza de cereale si alimente pentru copii

3. Alimentaia dietetic
Bibliografie

ALIMENTE DIETETICE

1. Definiii
Conform Directivei 178/2002 aliment nseam orice substan sau produs indiferent
dac este procesat, semiprocesat sau neprocesat, destinat consumului uman, cu excepia
tutunului, produselor medicinale, narcoticelor i substanelor psihotrofe.
Conform Codex Alimentarius alimentele convenionale reprezint ,, orice substan
indiferent dac este procesat, semiprocesat sau neprocesat care este destinat consumului
uman i include i buturi, guma de mestecat i orice substan care a fost utilizat la
manufacturarea, prepararea si tratamentul alimentului, nsa nu include cosmeticele, tutunul sau
substanele folosite ca medicamente.

Un aliment convenional trebuie s ndeplineasc urmtoarele funcii:

funcia primar de a asigura organsimului nutrienii necesari;

funcia secundar de a produce satisfacii senzoriale;

3

funcia teriar de a asigura inocuitate;

functia cuaternara de a indeplini aspecte de aplicabilitate si tehnologice;

funcia cuaternar de a avea dimensiuni sociale, psihologice, culturale.

Produsele alimentare comercializate pot aparine uneia din urmatoarele grupe:

- produse alimentare comune (propriu-zise);
- produse alimentare dietetice;
- produse alimentare pentru efort;
- produse alimentare igienice;
- produse alimentare ecologice;
- produse alimentare medicament.
Alimentele dietetice sunt destinate unei alimentatii particulare si raspund deci unei
necesitati nutritionale speciale. Ele se deosebesc de cele comune de aceeasi categorie prin
compozitia lor si prin tehnologia de obtinere. Alimentele dietetice sau de regim pot fi destinate
sugarilor i copiilor, convalescenilor, femeilor n stare de graviditate si n perioada de alptare,
persoanelor n vrst, cum ar fi alimente:
- cu coninut redus de hidrai de carbon;
- lipsite de zahar;
- cu nlocuitori de zahar;
- lipsite sau srace n sodiu;
- cu coninut redus de proteine;
- lipsite de gluten;
- cu continut mbogatit n celuloza;
- cu valoare energetic redus (destinate persoanelor care vor sa piard din greutatea
corporal).
Alimentele pentru scopuri nutriionale particulare sunt alimentele care prin compoziia
lor special respectiv prin procesul de fabricare se deosebesc de produsele alimentare destinate
4

consumului normal, sunt pretabile pentru scopuri nutriionale i sunt comercializate astfel nct
s se indice utilizarea lor. Un aliment destinat unui scop nutriional particular se adreseaz
anumitor personae ale cror procese digestive i metabolice sunt modificate, respectiv unor
categorii de personae care sunt n condiii fizioloice speciale.

2. Legislaia privind alimentele dietetice

Alimentele cu destinaie nutritional special sau ,,dietetice sunt alimente diferite de
cele destinate consumului normal i produse special pentru satisfacerea nevoilor nutritioanale ale
unor categorii specifice ale populaiei, de exemplu alimente pentru sugari i copii de vrst mic,
alimente pentru scderea n greutate, alimente fr gluten etc. Legislaia privind alimentele
dietetice a nceput s fie pus n aplicare n 1977, cu scopul de a asigura liber circulaie a
bunurilor i de a mpiedic condiiile concureniale inegale.

Legislaia const ntr-o directiva-cadru i n msuri specifice, adoptate pentru anumite

categorii de alimente:
-

Formule pentru sugari i formule de continuare;

Preparate pe baza de cereale i alimente pentru copii destinate sugarilor i copiilor

de vrst mic (alimente pentru copii);

-

Alimente destinate utilizrii n dietele hipocalorice pentru scderea n greutate

(alimente pentru slbit);

-

Alimente destinate unor scopuri medicale speciale (alimente medicale);

Alimente destinate persoanelor cu intoleran la gluten (alimente fr gluten).

Din cauza diversificrii i a specializrii alimentelor n decursul ultimelor decenii, au fost

adoptate noi acte legislative. Deosebit de importante n acest context sunt actele privitoare la
suplimentele alimentare, la produsele alimentare mbogite i la meniunile nutriionale i de
sntate.
6

Discuiile cu statele membre i cu prile implicate au evideniat dificulti n ceea ce

privete punerea n aplicare a legislaiei privind alimentele dietetice i interaciunea acesteia cu
actele legislative mai recente. Principalele probleme identificate se refer la urmtoarele aspecte:
Alimente dietetice sau alimente normale
Pe msur ce evolutia si marketingul alimentelor devin tot mai focalizate pe anumite
categorii de consumatori (de exemplu alimente mbogtite pentru copii, suplimente alimentare
pentru femei nsrcinate, alimente mbogtite pentru ntrirea sistemului imunitar etc.), s-ar
putea argumenta c un numr foarte mare de produse aflate pe piat n prezent sunt dezvoltate
pentru un anumit grup al populatiei cu nevoi nutritionale specifice sau adresate acestuia.
Uneori este din ce n ce mai dificil de perceput diferenta dintre alimentele normale, destinate
populatiei generale, si alimentele dietetice, destinate unui grup specific al populatiei.
ntelegerea interactiunii declaratie de adecvare dietetic sau mentiuni nutritionale
si de sntate?
La momentul adoptrii legislatiei-cadru decembrie 1976 declaratia obligatorie de
adecvare dietetic, prevzut pentru eticheta alimentelor dietetice, era menit s acopere un
domeniu larg, fr s fie limitat la informatii bine definite. n urma adoptrii regulamentului
privind mentiunile nutritionale si de sntate din 2006, care reglementeaz toate mentiunile
aplicate alimentelor cu beneficii nutritionale si/sau de sntate, interactiunea dintre diversele
acte legislative a devenit mai putin clar. n prezent, n cazurile n care nu s-au stabilit norme
suplimentare prin acte legislative specifice, indicarea adecvrii dietetice, erodat de
regulamentul privind mentiunile, ar fi restrns la indicarea grupului populatiei cruia i este
adresat alimentul.
Aplicarea discretionar a legislatiei
Statele membre au raportat c legislatia privitoare la alimentele dietetice este utilizat
de anumiti operatori pentru a eluda dispozitiile legislatiei adoptate ulterior, distorsionnd n
acest fel conceptul de aliment cu destinatie nutritional special si provocnd, n anumite
cazuri, confuzie n privinta aplicrii legislatiei.
Se pare c anumiti operatori notific n temeiul legislatiei privind alimentele dietetice
un aliment normal, pentru a putea utiliza declaratia de adecvare dietetic (obligatorie n
conformitate cu legislatia privind alimentele dietetice) n locul mentiunii echivalente, eludnd
astfel cerintele din regulamentul privind mentiunile (autorizare prealabil la nivel de UE, cu
evaluare stiintific). Existenta acestei posibilitti distorsioneaz piata si duce la conditii
7

inechitabile pentru operatorii din industria alimentar si la o concurent neloial, ntruct

anumite societti pot dobndi un avantaj incorect asupra concurentei prin utilizarea unei
declaratii de aliment dietetic, n locul unei mentiuni similare, care ar trebui autorizat. Acest
lucru este adevrat n special n cazul alimentelor dietetice potentiale care sunt supuse
procedurii de notificare sau pentru care nu s-au stabilit norme specifice.
Exemple concrete de distorsionare a pietei:
ntre statele membre si societti
Anumite state membre consider c un aliment introdus pe piat sub denumirea de
aliment adecvat persoanelor cu tulburri digestive este un aliment normal cruia i s-a aplicat
o mentiune n temeiul legislatiei privind mentiunile nutritionale si de sntate, si solicit n
consecint ca alimentul respectiv s fie supus autorizrii prealabile la nivel de UE. Alte state
membre l consider aliment dietetic, care trebuie notificat la nivel national. Astfel, o societate
care desfsoar activitti n state membre diferite ar putea fi nevoit s respecte, n cazul
aceluiasi produs, norme diferite, n functie de felul n care interpreteaz autorittile competente
legislatia n materie.
Pentru consumatori
Un consumator ar putea plti mai mult pentru o ciocolat dietetic adecvat pentru
persoanele cu diabet, considerat un produs cu formul special pentru diabetici, dect pentru o
ciocolat similar normal care are mentiunea nutritional cu continut sczut de zahr.
2.1 Produsele alimentare cu destinatie nutritionala speciala
Normele privind produsele alimentare cu destinaie nutriional special (pentru sugari i
copiii de vrst mic, pentru persoane ale cror procese digestive sau metabolice sunt perturbate
sau pentru persoane care sunt ntr-o stare fiziologic special) sunt armonizate la nivel european.
Etichetarea acestor produse trebuie s includ informaii referitoare la caracteristicile speciale ale
produsului, la valoarea energetic sau coninutul de glucide, protide i lipide etc.
ACT
Directiva 2009/39/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 6 mai 2009
privind produsele alimentare cu destinatie nutritionala speciala.
Prezenta directiva se aplica produselor alimentare cu destinatie nutritionala speciala.
SINTEZA
8

Aceste produse alimentare se disting de produsele alimentare destinate consumului

normal, prin compozitie sau metoda de fabricatie. In plus, acestea trebuie sa respecte nevoile
nutritionale speciale ale urmatoarelor categorii de personae:
-

Persoane ale caror procese digestive sau metabolice sunt perturbate:

Persoane care sunt intr-o stare fiziologica speciala;

Sugarii sau copiii de varsta mica, in stare buna de sanatate.

Numai alimentele care satisfac nevoile nutritionale ale primelor doua categorii de
personae mentionate anterior pot contine mentiunile dietetic sau pentru regim.
Dispoziii speciale
Dispoziii speciale sunt aplicabile urmtoarelor grupe de produse alimentare cu
destinaie nutriional special:

preparatelor pentru sugari i preparatelor de continuare;

produselor alimentare pe baz de cereale i alimentelor pentru copii destinate sugarilor i

copiilor de vrst mic;

produselor alimentare destinate utilizrii pentru scderea n greutate;

alimentelor dietetice destinate unor scopuri medicale speciale;

produselor alimentare pentru persoanele intolerante la gluten.

Dispoziiile speciale sunt stabilite prin directive sau regulamente speciale care pot

cuprinde cerinele referitoare, n principal, la natura sau compoziia produselor i la etichetarea

acestora.
Substane nutritive speciale
Este posibil mbogirea produselor alimentare, prin adugarea de substane nutritive,
pentru a rspunde nevoilor nutriionale speciale i/sau cerinelor legale speciale. Aceste produse
alimentare mbogite trebuie s fie sigure pentru consum i trebuie elaborate pe baza unor date
tiinifice.
Compoziia lor trebuie s respecte criteriile de puritate prevzute de legislaia european
i de legislaiile naionale sau cele recomandate de ctre organizaiile internaionale.
9

Etichetarea, prezentarea i publicitatea

Produselor alimentare cu destinaie nutriional special care nu au fost reglementate de o
directiv special li se aplic normele de etichetare, prezentare i publicitate aplicabile
produselor alimentare destinate consumului normal. Cu toate acestea, denumirea sub care este
vndut un produs dietetic trebuie nsoit de o indicare a proprietilor sale nutriionale speciale
i trebuie s conin informaii suplimentare referitoare la:

compoziie sau modul de fabricaie care confer produsului caracteristicile sale

nutriionale speciale;

valoarea energetic exprimat n kJ i/sau kcal;

coninutul de glucide, protide i lipide per 100 g sau 100 ml de produs.

Produsele alimentare cu destinaie nutriional special pot fi introduse pe pia doar n

form preambalat, iar ambalajul trebuie s acopere complet produsele respective, cu excepia
comercializrii cu amnuntul sau n cazul n care o directiv special prevede altfel.
Introducerea pe pia
Atunci cnd un produs alimentar care nu aparine grupelor de produse alimentare pentru
care se aplic dispoziii speciale este introdus pe pia, productorul sau importatorul produsului
este obligat s notifice acest lucru i s depun un model al etichetei utilizate pentru acest
produs la autoritatea competent din statul membru n care produsul este comercializat pentru
prima dat. n cazul introducerii ulterioare pe pia a aceluiai produs ntr-un alt stat membru,
productorul sau, dup caz, importatorul trebuie s furnizeze autoritilor competente din statul
membru modelul de etichetare, mpreun cu indicarea autoritii destinatare a primei
notificri.
Autoritatea competent poate solicita productorului prezentarea lucrrilor tiinifice i a
datelor care dovedesc conformitatea produsului cu obiectivul nutriional specific uneia dintre
cele trei categorii de consumatori identificate anterior.
Suspendarea i retragerea din vnzare
Un stat membru poate suspenda sau limita comercializarea unui produs alimentar destinat
unor utilizri nutriionale speciale, n cazul n care acesta constituie un pericol pentru sntatea

10

uman sau n cazul n care nu respect prezenta directiv sau directivele speciale adoptate n
vederea aplicrii prezentei directive.
Comisia

examineaz

motivele

prezentate

de

statul

membru

respectiv

consult Comitetul permanent pentru lanul alimentar i sntatea animal nainte de a lua
msurile adecvate.
2.2 Alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale
ACT
Directiva 1999/21/CE a Comisiei din 25 martie 1999 privind alimentele dietetice
destinate unor scopuri medicale speciale.
Aceast directiv stabilete cerinele n materie de compoziie i etichetare pentru
alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale.
SINTEZ
Prezenta directiv este o directiv specific n sensul articolului 4 al Directivei
2009/39/CE. Ea stabilete cerinele n materie de compoziie i etichetare pentru alimentele
dietetice destinate unor scopuri medicale speciale i prezentate ca atare.
Clasificare
Alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale sunt clasificate n trei
categorii:

alimentele nutritive complete care, cu o formul nutritiv standard, dac sunt utilizate n
conformitate cu instruciunile fabricantului, pot constitui singura surs de alimentaie
pentru persoanele crora le sunt destinate;

alimentele nutritive complete care, cu o formul nutritiv adaptat, specific anumitor

patologii, dereglri sau boli, dac sunt utilizate n conformitate cu instruciunile
fabricantului, pot constitui singura surs de alimentaie pentru persoanele crora le sunt
destinate. De asemenea, aceste alimente pot fi utilizate ca nlocuitori pariali sau ca
suplimente la dieta pacientului;

alimentele nutritive incomplete care, cu o formul nutritiv standard sau o formul

nutritiv adaptat, specific unei patologii, dereglri sau boli, nu sunt adecvate utilizrii

11

ca singur surs de alimentaie. De asemenea, aceste alimente pot fi utilizate ca

nlocuitori pariali sau ca suplimente la dieta pacientului.
Obligaie general
Statele membre se asigur c alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale
speciale nu pot fi comercializate pe teritoriul Uniunii Europene (UE) dect dac sunt conforme
cu criteriile stabilite prin prezenta directiv.
Compoziie
Formula alimentelor dietetice destinate unor scopuri medicale speciale se bazeaz pe
principii medicale i nutritive corecte. Utilizarea lor, n conformitate cu instruciunile
fabricantului, trebuie s fie sigur, benefic i eficient n satisfacerea cerinelor nutriionale
speciale ale persoanelor crora le sunt destinate, potrivit unor date tiinifice general acceptate.
Acestea trebuie s respecte criteriile compoziionale prevzute n anex.
Denumirea de vnzare
Prezenta directiv specific denumirea de vnzare a alimentelor dietetice destinate unor
scopuri medicale speciale, n cele 22 de limbi oficiale ale UE.
Meniuni obligatorii
n plus fa de meniunile de la articolul 3 din Directiva 2000/13/CE, etichetele
alimentelor dietetice destinate unor scopuri medicale speciale trebuie s conin n mod
obligatoriu urmtoarele meniuni:

valoarea energetic, exprimat n kilojouli (kJ) i kilocalorii (kcal), precum i coninutul

de proteine, glucide i grsimi, exprimat n form numeric, per 100 g sau per 100 ml din
produsul comercializat i, dac este cazul, per 100 g sau 100 ml de produs gata de
utilizare n conformitate cu instruciunile productorului. Aceste informaii pot fi
furnizate, de asemenea, per doz cuantificat pe etichet sau per porie, dac numrul de
porii coninut de pachetul respectiv este menionat;

cantitatea medie din fiecare substan mineral i vitamin prezent n produs, menionate
n anex, exprimat n form numeric per 100 g sau per 100 ml de produs comercializat
sau, dac este cazul, per 100 g sau per 100 ml de produs gata de utilizare, n conformitate
cu instruciunile productorului. Aceste informaii trebuie furnizate, de asemenea, per

12

doz cuantificat pe etichet sau per porie, cu condiia ca numrul de porii coninut de
pachetul respectiv s fie menionat;

selectiv, coninutul componentelor de proteine, glucide i grsimi i/sau de ali nutrieni i

componentele lor care trebuie declarate pentru utilizarea intenionat corespunztoare,
exprimat n form numeric per 100 g sau 100 ml de produs comercializat sau, dac este
cazul, per 100 g sau 100 ml de produs gata de utilizare, n conformitate cu instruciunile
productorului. Aceste informaii trebuie furnizate, de asemenea, per doz cuantificat pe
etichet sau per porie, cu condiia ca numrul de porii coninut de pachetul respectiv s
fie menionat;

dac este cazul, informaii despre osmolalitatea sau osmolaritatea produsului;

informaii asupra originii i naturii proteinelor i/sau hidrolizatelor de proteine coninute

de produs.
Etichetarea trebuie s conin n plus urmtoarele meniuni speciale, precedate de

cuvintele observaii importante sau echivalentul lor:

o meniune care precizeaz c produsul trebuie utilizat sub supraveghere medical;

o meniune care precizeaz dac produsul este sau nu propriu utilizrii ca unic surs de
alimentaie;

o meniune, dac este cazul, care precizeaz c produsul este destinat unei grupe de vrst
specifice;

o meniune, dac este cazul, care precizeaz c produsul prezint un risc pentru sntate
dac este consumat de ctre o persoan care nu are boala, dereglarea sau condiia
medical pentru care este destinat produsul.
Eticheta mai trebuie s conin:

meniunea pentru regimul dietetic al unde spaiile albe trebuie completate cu

patologia, dereglrile sau bolile crora le este destinat produsul;

dac este cazul, o meniune care se refer la msurile de precauie necesare i la

contraindicaii;

13

o descriere a proprietilor i/sau a caracteristicilor care fac produsul util, n special, dup
caz, referitor la elementele nutritive care au fost mrite, reduse, eliminate sau au suferit
alte modificri i utilizarea raional a acestui produs;

dac este cazul, un avertisment c produsul nu trebuie administrat pe cale parenteral.

Etichetarea trebuie s conin instruciuni privind proporiaadecvat, utilizarea i

pstrarea produsului dup deschiderea recipientului, dup caz.

Alimente pentru sugari
Prezenta directiv stabilete, de asemenea, valorile maxime i minime pentru vitaminele,
substanele minerale i oligoelementele pentru alimentele complete din punct de vedere nutritiv
destinate utilizrii la sugari.

Directiva 2006/141/CE adapteaz una dintre aceste valori, i anume coninutul maxim de
mangan din alimentele destinate sugarilor, n conformitate cu cele mai recente avize tiinifice.
Noile cerine cu privire la preparatele pentru sugari produse din proteine din lapte de vac i din
hidrolizate proteice se aplic n mod obligatoriu alimentelor dietetice pentru sugari destinate unor
scopuri speciale ncepnd cu 1 ianuarie 2012.
Monitorizarea oficial
Pentru a facilita monitorizarea oficial eficient a alimentelor dietetice destinate unor
scopuri medicale speciale, n momentul lansrii pe pia a unui produs fabricantul sau, n cazul n
care produsul este fabricat ntr-o ar ter, importatorul trebuie s notifice autoritile
competente din statele membre n care acesta este comercializat prin predarea ctre acestea a
unui model de etichet a produsului. Statele membre nu impun aceast obligaie dac acetia pot
demonstra c pentru monitorizarea eficient a acestor produse pe teritoriul lor nu este necesar
aceast notificare.

14

Termeni-cheie ai actului

Alimente dietetice destinate unor scopuri medicale speciale: o categorie de alimente

destinate unei alimentaii speciale, care sunt prelucrate special sau formulate i destinate
regimului dietetic al pacienilor i care sunt utilizate numai sub supraveghere medical.
Acestea sunt destinate alimentaiei exclusive sau pariale a pacienilor cu capacitate
limitat, slbit sau dereglat de a prelua, digera, absorbi, metaboliza sau excreta
alimentele obinuite sau elementele nutritive pe care acestea sau metaboliii acestora le
conin sau a pacienilor cu alte cerine nutritive determinate medical, al cror regim
dietetic nu poate fi realizat numai prin modificarea dietei normale sau prin utilizarea altor
alimente destinate utilizrilor nutriionale speciale sau printr-o combinaie a celor dou.

Sugar: copil cu vrst mai mic de 12 luni.

2.3 Produsele alimentare fr gluten
Uniunea European (UE) adopt norme comune privind compoziia i etichetarea

produselor alimentare destinate persoanelor care sufer de intoleran la gluten (boala celiac).

ACT
Regulamentul (CE) nr. 41/2009 al Comisiei din 20 ianuarie 2009 privind compoziia i
etichetarea produselor alimentare adecvate pentru persoanele cu intoleran la gluten.
15

SINTEZ
Noua legislaie european stabilete praguri adaptate la gradul de intoleran la gluten la
consumatorii care sufer de o boal celiac. Aceste praguri sunt n conformitate cu normele
adoptate de Comisie n iulie 2008 n cadrul Codex alimentarius.
Produsele n cauz
Regulamentul (CE) nr. 41/2009 se aplic produselor alimentare, cu excepia formulelor
de nceput i a formulelor de continuare ale preparatelor pentru sugari.
Produsele alimentare fr gluten
Produsele alimentare fr gluten trebuie s conin mai puin de 20 mg/kg de gluten n
produsul final.
Aceast etichetare specific include ansamblul produselor alimentare.
Produsele alimentare cu coninut foarte sczut de gluten
Produsele alimentare cu coninut foarte sczut de gluten trebuie s conin mai puin de
100 mg/kg de gluten n produsul final.
Aceast etichetare specific nu se aplic dect alimentelor dietetice.
Context
Noua legislaie a intrat n vigoare la 1 ianuarie 2012.
Termeni-cheie ai actului

Gluten: o fraciune proteic din gru, secar, orz, ovz sau din varietile ncruciate i
derivatele lor, la care unele persoane prezint intoleran i care este insolubil n ap i
n soluia de clorur de sodiu de concentraie 0,5 M.

16

2.4 Formule pentru sugari si formule de continuare

ACT
Directiva 92/52/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind formulele iniiale i
formulele de continuare ale preparatelor pentru sugari i ale preparatelor de continuare destinate
exportului n tere ri.

2.5 Preparate pe baza de cereale si alimente pentru copii destinate sugarilor si

copiilor de varsta mica (alimente pentru copii);
Aceste alimente fac obiectul Directivei Comisiei 2006/125/EC i sunt clasificate astfel:
cereale simple care sunt sau trebuie reconstituite cu lapte sau alt lichid nutritive;
cereale cu adaos de proteine;
paste care trebuie utilizate dup fierbere n ap sau n alt lichid
picoturi, biscuii ce pot fi utilizai direct sau prin pulverizare cu ap, lapte sau alte
lichide.

17

3. Alimentaia dietetic
n faa unei boli, alimentaia pacientului trebuie schimbat, att pentru a se evita
introducerea n organism a unor substane nefavorabile dereglajului instalat, ct i n scopul
folosirii hranei ca "aliment-medicament".
Pe acest considerent, n cazurile de boal, se alctuiesc diete chibzuite, cu valoare
terapeutic .

Alimentaia dietetic ns, nu se adreseaz doar oamenilor atini de vreo afeciune, ea

prezentnd un rol activ n prevenirea bolilor, constituindu-se deci, ntr-un factor profilactic de
importan major. De aceea, n lumea modern, n care alimentaia convenional i-a dovedit
nocivitatea, apelarea la preparate dietetice, poate dect s aduc beneficii organismului uman.
n alimentatia dietetica se folosesc salamuri fierte, crenwursti de calitate superioara si se
exclud salamurile afumate si semiafumate, ntruct exercita un efect negativ asupra organelor
digestive, excretorii si metabolice.
Carnea, prin proteinele sale reprezinta o sursa importanta de substante azotoase cu o
valoare biologica deosebita.Valoarea biologica este conditionata n special de continutul de
aminoacizi esentiali.Grasimea din carne, pe lnga aportul energetic, procura si acizii grasi
esentiali : linoleic, linolenic, arahidonic.Prin continutul sau n substante extractive, existente sau
formate in procesul de pastrare si prelucrare termica, carnea favorizeaza secretia masiva a
sucurilor gastrice stimulnd digestia.n carnea si n produsele de carne, n conservele de carne

18

alterate se dezvolta substante cu un pronuntat caracter toxic cum ar fi: amoniac, hidrogen
sulfurat, peroxidaza si germeni, putresceina,cadaverina.
In alimentatia dietetica se utilizeaza, ca regula, pestele slab si cel moderat gras, cu toate
ca n anumite diete se accepta pestele gras si bogat n proteine (scrumbie de mare, somon, somon
siberian, sardea). Grasimea (untura) de peste se oxideaza usor sub actiunea oxigenului
atmosferic, a luminii, temperaturii nalte. Untura de peste se asimileaza usor. n ea prevaleaza
acizii grasi nesaturati, inclusiv cei indispensabili, este bogata n vitaminele A, D, ndeosebi
grasimea ficatului. Continutul vitaminelor din complexul B n peste e acelasi sau mai mic ca n
carnea de animale.
Pestii, n special acei de mare, contin variate substante minerale, n particular
microelemente - iod, fluor, cupru, zinc etc. Dupa continutul colesterolului si purinelor pestele
putin difera de carnea animalelor. Multe purine contine scrumbia si conservele. Substantele
extractive, n peste, sunt mai putine comparativ cu carnea animalelor, dar ele excita mai puternic
secretia glandelor digestive. Carnea de peste se asimileaza mai bine ca cea de animale, dar
proprietatile ei gustative sunt mai putin pronuntate. Greu se digera pestele uscat.
n multe diete se foloseste pestele viu si cel congelat. Cel din urma dupa valoarea sa
nutritiva nu se deosebeste de pestele viu. n unele diete se foloseste pestele slab sarat (4-10%
sare). Pestele moderat sarat (11-13% sare) se desareaza preventiv. Pestele puternic sarat (14%
sare), cel afumat si cel sarat cu gust picant n alimentatia dietetica nu se ntrebuinteaza.
n multe bucate ale alimentatiei dietetice pot fi incluse produse ale marii (amfibieni si
nevertebrate). Ele servesc ca sursa de proteine, iar dupa continutul de microelemente ntrec
ntructva carnea de animale. Din punct de vedere al digestibilitatii aceste produse alimentare
sunt inferioare pestelui si carnii animalelor, cu exceptia carnii de la pulpa broastei. Varza de
mare contine mult iod, precum si alte substante minerale, fibre nutritive si vitami..olndu-se cu
greu de pe os. Dupa fierbere bulionul e transparent cu aroma placuta.
Pestii necalitativi au branhiile brune, cenusii-rosiatice, ochii intrati n orbita, nrositi,
scuama se descuameaza usor, din orificiul anal prolabeaza partial intestinul, carnea de-a lungul
coloanei vertebrale e rosiatica, muschii sunt flacsi, se dezlipesc usor de la oase, la comprimarea
cu degetul asupra tesuturilor gropita nu dispare, se depisteaza miros de putrefactie. Dupa fierbere
bulionul e tulbure, cu miros fetid. Pestele poate fi apreciat si prin proba "de cutit", introdus n
muschi mai jos de cap.

19

DIETA
Tabelul de mai jos, poate ajuta, pe oricine vrea sa tina o dieta in cazul unor afectiuni
precum diabetul, obezitatea sau poate ajuta pe cineva care vrea sa tina o dieta in scopul
mentinerii unei greutati corporale aprope de cea normala, acest lucru fiind benefic,in primul rand
organismului.

Dietetica obezitatii consta in negativarea bilantului energetic, prin administrarea unei ratii
calorice reduse, inferioara raportului caloric zilnic, pentru a forta organismul sa acopere deficitul
prin mobilizarea lipidelor stocate in tesutul adipos.Acest regim cu durata practice nelimitata
trebuie sa fie astfel conceput si realizat, incat sa nu provoace un dezechilibru nutritive pentru
obez.
Regimul hipocaloric este primul imperativ fara de care nu se poate concepe tratamentul
obezitatii, prescrindu-se in general un regim de 1000-1100 calorii.Se recomanda suprimarea
aproape completa a alimentelor cu mare valoare energetica, in special a produselor de patisserie,
a zaharurilor, a dulciurilor, a grasimilor fara limitarea cantitativa a celorlalte alimente.Din acest
punct de vedere,este utila impartirea alimentelor in doua categorii,si anume: o prima categorie
care cuprinde alimente ce pot fi consummate fara restrictii severe, si o a doua, care cuprinde
alimentele susceptibile sa sporeasca rapid rezervele adipoase ale individului si care sunt interzise
obezilor.
Din prima grupa fac parte:

20

-proteine animale:orice carne slaba,peste slab de rau sau oceanic, oua tari, iaurt, lapte
ecremat, branza de vaci, cas, urda.
-proteine vegetale: ciuperci, radacinoase crude, cartofi (in cantitate mica).
-glucide: numai cele din legume, salate, fructe proaspete sau congelate.
-grasimi:unt, uleiuri vegetale, margarina, in cantitati reduse.
-sare pana la 5g pe zi.
-lichide:sifon, sucuri de fructe neindulcite, compoturi cu zaharina, sucuri de legume,
lapte ecremat.
Din a doua categorie fac parte:
-proteine animale: carnuri grase, peste gras, afumaturi, branzeturi grase si sarate.
-proteine vegetale: fasole uscata, linte, mazare uscata.
-glucide: paine in cantitate mare, cartofi sui paste fainoase in cantitati mari, prajituri,
zahar, stafide, curmale, prune uscate, banane, struguri.
-grasimi: frisca indulcita, smantana, slanina, costita afumata,ciocolata, nuci, alone, cacao.
-sare: peste cantitati premise.
-lichide: bauturi indulcite, siropuri, bauturi alcoolice sub orice forma, supe cu fainoase,
cafea, ceai rusesc.
Datorita faptului ca dieta obezului este practic nelimitata in timp, ea va trebui sa fie
echilibrata si variata.Ratia proteica nu va fi sub 12-14% din valoarea calorica globala, lipidele nu
vor fi sub 35% , iar restul va fi completat cu glucide, care in nici un caz nu trebuie sa includa
zaharicale sau dulciuri concentrate.
Si in cazul persoanelor care nu sufera de obezitate, ideal ar fi sa se programeze o zi de
dieta, cum ar fi de exemplu o zi in care sa nu se consume altceva decat legume, aproximativ
1250-1500g (cantarite, curatate), repartizate pe 5 mese.Se vor consuma orice legume proaspete si
se poate completa masa cu legume congelate. Cel putin una din mese trebuie sa se constituie din
legume crude, fiindca numai sub aceasta forma ele isi pastreaza cele mai multe vitamine si
minerale.

21

EXEMPLE DE DIETE:
DIETE IN TIMPUL POSTULUI
Un aliment bun in post, dar si in restul anului. Pentru ca nu ingrasa, contine fibre, glucide
si proteine vegetale, asigurand o alimentatie sanatoasa. CE MANCAM, CE BEM "Este o
conserva de boabe de porumb in faza de coacere lapte-ceara, optima pentru imprimarea de
caractere senzoriale placute. Produsul este sterilizat si nu contine coloranti si conservanti
adaugati", spune specialistul nostru, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul
Institutului de Cercetari Alimentare, despre porumbul boabe galbene conservate in mediul lichid
DAjuda. Dovada a celor precizate mai sus sunt ingredientele mentionate pe eticheta: porumb,
apa, zahar (0,15%), sare (0,15%). Pe de alta parte, eticheta nutritionala a produsului ii permite
consumatorului sa stie valoarea energetica: 102 Kcal/350Kj/100 grame, glucide 19 grame,
proteine 3 grame, lipide 1 gram, fibra alimentara 1 gram, sodiu 134 mg. Profesorul doctor
Gheorghe Mencinicopschi spune ca "acest produs are o densitate calorica optima si un continut
de grasimi vegetale minim. De asemenea, contine glucide si proteine vegetale, precum si fibre
alimentare indicate intr-o alimentatie sanatoasa. Este un aliment de post, ce poate fi consumat ca
atare sau sub forma de garnituri la diferite feluri de mancare. Deoarece nu contine gluten, poate
fi consumat si de suferinzii de celiachie. Porumbul boabe galbene conservate in mediu lichid este
recomandat in cadrul unei diete echilibrate tuturor consumatorilor, iar diabeticii il vor consuma
tinand cont de sfaturile medicului privind aportul de glucide".
DIETE CU HALVA
Un aliment tipic de post. Halvaua este un produs traditional in post. Dar este un aliment
cu multe calorii, explicand de ce, consumat in exces, multe persoane iau in greutate in perioadele
de post. Halvaua aceasta a fost obtinuta din urmatoarele ingrediente: miez prajit de seminte de
floarea soarelui, zahar, glucoza, etil vanilina sau vanilina, extract de ciuin. Profesorul doctor
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, spune ca este un
produs vegetal tipic perioadelor de post si nu numai. CALORIC. Din eticheta nutritionala reiese
ca 100 de grame de halva ofera consumatorului: proteine 12-14 grame, glucide 42-48 grame,
lipide 36-40 grame. Dar atentie ca acest produs are o densitate calorica ridicata: 564-584
Kcal/2352-2432 Kj/100 grame. FARA COLESTEROL. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi
avertizeaza ca aceia care prefera halvaua trebuie sa stie ca are un continut ridicat in proteine.
"Produsul contine o proteina vegetala din miez de seminte de floarea-soarelui, cu valoarea
biologic buna. Lipidele sunt reprezentate de uleiurile de floarea-soarelui continute in samanta
supusa procesarii, lipsite de colesterol ca si celelalte grasimi vegetale naturale. Glucidele sunt
22

reprezentate de zahar si de glucoza cu absorbtie rapida si indice glicemic ridicat". In ansamblu,

produsul este echilibrat nutritional, avand totusi un exces caloric. CONCLUZIE. Halvaua din
miez de floarea-soarelui este un aliment recomandat persoanelor care fac efort fizic sustinut. In
cantitati moderate, acest sortiment de halva este indicat celorlalte categorii de consumatori,
numai in cadrul unei DIETE echilibrate. O mentiune speciala face specialistul nostru la adresa
persoanelor suferinde de diabet. Acestia vor consuma halvaua doar conform sfaturilor medicului.
DIETE PENTRU FOTOMODELE
Celebrul fotomodel se lanseaza in muzica Heidi Klum vrea sa mai faca si altceva si ce
lucru mai potrivit decat sa arate lumii nu numai ca e frumoasa, dar ca are si veleitati muzicale.
Astfel ca Heidi a inregistrat piesa "Wonderland", care s-a lansat oficial pe piata la 17 decembrie.
Si pentru ca este vorba despre o melodie de Craciun, "Wonderland" beneficieaza si de un
videoclip in spiritul Sarbatorilor. "Ne-a venit ideea acestui cantec in timp ce eram intr-o statiune
din Alpii elvetieni sa filmam un spot tv. Decorul si atmosfera erau incantatoare, aproape magice
si Wonderland a fost ceea ce a iesit de aici. Este o piesa de Craciun speciala", explica Heidi.
Piesa include si o parte interpretata de un cor de copii. "Te face sa te simti bine! De fiecare data
cand le puneam piesa, copiii mei se entuziasmau!", mai spune fotomodelul. DONATIE.
Deoarece Craciunul este o sarbatoare speciala, mai ales pentru copii, Heidi a decis ca toate
veniturile care ii vor reveni din vanzarile single-ului vor fi donate unei organizatii caritabile.
"Wonderland este dedicata tuturor copiilor din intreaga lume, chiar si celor care au depasit putin
varsta copilariei. Voi dona toti banii fundatiei Bethanien din orasul meu natal, BergischGladbach." Cariera lui Heidi Klum, acum in varsta de 33 de ani, a inceput in 1992, cand aceasta
a castigat un concurs de modelling diete din orasul sau natal din Germania. De aici, drumul sau
spre faima a fost deschis, si astazi ea este una dintre cele mai apreciate fotomodele ale lumii, care
intre timp s-a axat mai mult pe televiziune, fiind prezentatoare la un post german. Incepand cu 16
noiembrie, clipul piesei "Wonderland" este difuzat de postul german PRO 7.
BACTERIA PENTRU SLABIRE
Revista Nature explica de ce ne ingrasam. Cercetatorii americani au descoperit ca
anumite bacterii din tubul digestiv sunt "vinovate" ca unele persoane sunt obeze si altele slabe.
Tubul digestiv al omului contine sute de miliarde de bacterii implicate activ in derularea
proceselor de digestie. Recent, revista britanica Nature din 21 decembrie publica mai multe
articole ale unei echipe de cercetatori americani care sustin ca flora intestinala este cea care
regleaza greutatea corpului. Astfel, in intestinul persoanelor obeze si al celor slabe nu ar

23

predomina acelasi tip de bacterii. Flora intestinala. Cercetatorii americani au reusit sa transforme
un cobai cu greutate normala intr-unul obez printr-un transfer de flora intestinala.
Totusi, autorii studiului nu exclud importanta aportului caloric din alimentatia cobailor
obezi. Astfel, desi cercetatorii sunt convinsi ca structura genetica influenteaza evolutia greutatii
individului, totusi ei spun ca nu este un motiv de a ignora pericolul reprezentat de alimentatia
dezechilibrata: prea bogata in calorii comparativ cu consumul energetic din ce in ce mai redus.
Flora intestinala contine doua grupe dominante de bacterii: firmicute si bacteroidete.
Echipa coordonata de Jeffrey I. Gordon (Wisconsin, SUA) a analizat flora intestinala a 12
persoane obeze si a stabilit ca predominante sunt bacteriile firmicute. Aceste persoane au fost
supuse unei diete de slabit si s-a observat ca li s-a modificat flora intestinala: s-au diminuat
bacteriile firmicute si au crescut cele bacteroidete. Cercetatorii au mai stabilit ca flora intestinala
ar putea influenta cantitatea de calorii retinute din alimente si absorbite de organism. Calorii.
Astfel, persoanele obeze absorb o cantitate mai mare de calorii comparativ cu persoanele
normoponderale, tocmai din cauza florei intestinale. Aceste date duc la concluzia ca diferentele
modului de retinere a caloriilor ar putea fi explicate prin compozitia florei intestinale.
Descoperirile cercetatorilor americani lasa insa unele semne de intrebare privitoare la modul in
care flora intestinala "gestioneaza" luarea in greutate. Cu certitudine insa, studiile propun un nou
mod de abordare a obezitatii si evident al "tratamentului" acestei boli.

24

BIBLIOGRAFIE

1.

Banu. C Alimente functionale, suplimente alimentare si plante

medicinale, Ed. Asab, Bucuresti, 2010

2.

http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie.html

3.

http://eur-lex.europa.eu/homepage.html

4.

http://www.ms.ro/

25