Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fracturile Oaselor Piciorului - Tarsiene Si Metatarsiene
Fracturile Oaselor Piciorului - Tarsiene Si Metatarsiene
si metatarsiene
Medic rezident: Acatrinei Vlad
Coordonator: Sef de luc. Dr. Paul Sirbu
Anatomie
Anatomie
Navicularul: os scurt aszat pe marginea mediala a scheletului piciorului
fata post este concava si se articuleaza cu talusul
fata ant este convexa prezentand 3 fatete articulare pt cuneiforme
fata dorsala este convexa, nearticulata
fata plantara este planatuberozit osului navic.ins.ms. Tibial post
Anatomie
Anatomie
Anatomie
Anatomie
Fracturile navicularului
Traumatisme rare
De obicei se asociaza cu alte leziuni de vecinatate
Mecanism de producere:
Direct: traumatism fata dorsomediala picior(caderi dela inaltime, acc
rutier, sport)
Indirect: compresiune axiala de-a lungul portiunii mediale a piciorului
Fr. de stress: sportivi
Clasificare
Sangeorzan:
Afr-avulsie
Clasificare
Bfr de
tuberozitate
avulsie tibial
post
Clasificare
C
Tipul I:fr
corp(2
fragmente;
plantar si
dorsal)
Clasificare
C
Tipul IImedial si
lateral
Clasificare
C
Tipul
III:cominutie
importanta
Tratament
Criterii de obtinere a unui rezultat
satisfacator:
a)Restabilirea si mentinerea lungimii
coloanei mediale
b)Congruenta suprafetelor artic.
talonaviculara
Tratament
Ortopedic:
Indicatii:-deplasare < 2mm in artic talonaviculara
-fara semne de instabilitate ale
mediopiciorului
-fara pierderea lungimii osoase
-Imobilizare in AG gambopodal 6-8 sapt. fara
sprijin
-Urmarire Rdg. atenta in primele 2
sapt.verificare stabilitate
Tratament
Chirurgical:
Obiective:
-stabilizarea pozitiei navicularului
-pastrarea congruentei articulare
talonaviculare si cuneonaviculare
-reinsertia tendonului tibialului post.
Osteosinteza
Stabilizarea fragmentelor
cu suruburi
Osteosinteza
Restabilire lungimii
coloanei mediale prin
fixare externa sau
interna cu placa in
scopul de a proteja
reducerea pana cand
fractura consolideaza
Osteosinteza
Folosirea grefelor osoase pt a
umple defectele structurale
Tratament
>40% din artic talonaviculara este
compromisaartrodeza
talonaviculara in scopul de a pastra
alinierea oaselor piciorului
Recuperare postop
AG gambopodal
Deplasare fara sprijin 8 sapt dupa
care reia mersul cu incarcare
progresiva
Glezniera/fasa elastica pana cand
durerea dispare la incarcarea totala
Complicatii
Osteonecrozacolaps
navicularpierderea stabilitatii
mediale
Artroza-artrodeza talonaviculara sau
cuneonaviculara +- grefa osoasa
Pseudartroza-reducere sangeranda si
fixare interna +- grefa osoasa
Fracturile cuboidului
Cuboidul face parte din coloana
laterala
Articulatia cuboidocalcaneana se
comporta ca un amortizor in fata
miscarilor nesincronizate perfect ale
artic talonaviculara si subtalara
Pe fata sa plantara trece tendonul
peronier lung
Mecanism de producere
Directrar, prin traumatism pe fata
dorsolaterala a piciorului
Indirectcel mai frecvent
Abd antepiciorimpactare intre
calcaneu si MTS(Nut cracker
fracture)
Clasificarea OTA
Grup AExtraarticulare
Grup B- Partial
articulare(implic
and una din cele
2 supraf artic)
Grup CIntraarticulare(i
mplica ambele
fete artic,
semnificand
prabusirea
totala a
cuboidului)
Semne clinice
Tumefactie
Echimoza
Impotenta functionala relativa
Durere vie in punct fix
Tratament
Ortopedic:
Fr. Cu deplasare <2mm
Fr. Fara luxatie
Fr. Fara pierderea lungimii
osoase(impactare)
Imobilizare in AG gambopodal 6-8 sapt
cu mers cu sprijin progresiv
Chirurgical:
Fr cu deplasari >2mm; cominutive cu
pierderea lungimii cuboidului.
Fixare cu suruburi:
Tratament
Utilizarea
fixatoarelor
externe pentru
refacerea
lungimii coloanei
laterale ;
Se poate asocia
cu reducere
sangeranda si
fixare interna+grefa osoasa.
Postoperator
Imobilizare in AG gambopodal 6 sapt
Ablatia fixatorului la 6 sapt
Mersul cu sprijin la 10 sapt
Fracturile oaselor
cuneiforme
Asigura suportul rigid al coloanei mediale
Constituie apexul arcului transvers al
piciorului protejand structurile
musculotendinoase si neurovasculare
plantare
Cuneiformul medial are baza plantar si
creasta dorsal iar cuneif. Median si lateral
au baza dorsal si creasta plantar
Unite prin ligamentele intercuneiforme
Mecanism de producere
Sunt fr. Rare
Cel mai frecvent prin
traumatisme directe de
mare energie
Fr izolate sunt rare; de
obicei se asociaza unei
leziuni mai complexe
Fractura sau luxatia la
acest nivel semnifica
leziuni ligamentare severe
la nivelul mediopiciorului.
Mai frecvent este
interesat cuneiformul
medial
Clasificaera OTA
Grup A- fr.
Extraarticulare
Grup B- fr. Ce
implica una din
cele 2 suprafete
artic
Grup C- fr. Ce
implica ambele
suprafete artic.
Diagnostic
Clinic: tumefiere, edem, echimoza,
durere in punct fix la palpare
Radiologic: incidente A-P, laterala,
oblica
Ct: sectiuni sagitale sau coronale
Tratament
Stabilitatea cuneiformelor este f
importanta pt functia de transmitere a
greutatii corpului;
Ortopedic: este indicat in lipsa
instabilitatii mediopiciorului si a pierderii
lungimi arcului medial al piciorului
Se pratica imobilizare in AG gambopodal
6-8 sapt cu reevaluare periodica
Tratament
Chirurgical:
Neobtinerea reducerii anatomice a suprafetelor articulare
Instabilitate mediopicior
Reducere sangeranda si stabilizare cu suruburi corticale
Fracturile metatarsienelor
Sunt relativ frecvente
Mecanism:
direct
indirect-cadere de la inaltime pe antepicior
fr. de stres-sportivi, soldati
neantrenati(suprasolicitarerelaxare
ligamentaraMTS devin centrul de
sprijinfractura); mai frecv. MTS 2,3 ,zona
proximala MTS 5
Anatomie
MTS 1-tibialul ant se insera pe fata plantara
medial
peronierul lung se ins pe fata plantara
lateral
Aceste tend joaca un rol important in
mentinerea pozitiei capului MTS 1
Capul se sprijina pe 2 oase sesamoide care
asigura 2 din cele 6 pcte de sprijin ale antep
Raza 1 transmite 1/3 dig G corpului
suprafetei de sprijin
Anatomie
MTS 2,3,4:
Confera cate un punt de sprijin
transmitand fiecare cate 8% din G
La baza lor -3 ligam(dorsal central
plantar) cu rol imp in stbilizare si sprijin
Cele 3 MTS nu au insertii motorii
extrinseci ci au rol doar de suport
structural asigurand originea pt ms
interososi dorsali si plantari care se insera
pe fata mediala a falangelor proximale
Rezistenta relativa la miscare MTS 2,3
Mecanism de producere
Direct corpuri grele
Torsiune-rasucirea corpului cand
degetele sunt fixe sau avulsie-mai
frecvent implicat fiind MTS 5
Clinic
Durere localizata
Edem
Echimoza
Impotenta functionala
Semnul Verneuil(impingerea
MTS spre bazadurere)
Evaluare obligatorie
neurovascularasdr. De
compartiment
Imagistic:
Incidente AP, laterala,
oblica
Evaluare
stabilitateincidente in
incarcare
Clasificare
anatomopatologica
Fr ale bazei
MTS
Fr diafizare
Fr colului
Fr ale
capului
Tratament
MTS 1:
Ortopedic-fara semne de instabilitate
-pastrarea lungimii osului
-Imobilizare in AG GP 4-6 sapt.
Chirurgical:-semne de instabilitate
-pierderea pozitiei capului
MTS 1
-pierderea lungimii MTS 1
Tratament
MTS 2,3,4:
Majoritatea sunt tratate conservator
Indicatii:angulare <10 grade
translare <4mm
Imobilizare in AG GP 4-6 sapt.
Chirurgical:fr. Multiple,cominutive sau
deschise
brose placi sau fixator
MTS 5:
Cea mai frecventa
fr de MTS
De obicei este
rezultatul unei
inversiuni brutale
Proximale-3 zone
Distale fr
dansatorilor
Zona 1-fr-avulsie
implica artic metatasocuboidiana
Inversiune brusca a retropiciorului+incarcare
axialatensionarea aponev. plantare
Zona 3-situata
distal de
ligamentele
proximale
pana la 1,5cm
pe diafiza
Sediul
caracteristic
al fr. de stres
Imobilizare in
AG 3luni fara
sprijin