Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Programul de Studiu Amg
Programul de Studiu Amg
CAIET DE PRACTIC
Programul de studiu:
Asisten Medical
Realizat:
ef lucrri.dr.Ctlin Miarc
Student:
Coordonator de stagiu:
TITLU
CUPRINS
INTRODUCERE
1.
ASEPSIA I ANTISEPSIA
1. Definiii: asepsia si antisepsia fac parte din metodele prin care se realizeaza
dezinfectia. Ambele metode se folosesc simultan si se completeaza reciproc.
I. Asepsia (a = fara, sepsis = putrefactie) - ansamblul de masuri prin care este impiedicat
contactul dintre germeni si plaga operatorie. Este o masura profilactica.
Louis Pasteur (18221895) este considerat parintele asepsiei moderne, alti savanti al
cror nume se leaga de acest domeniu fiind rusul Elie Metchnikoff (1845 - 1916) si
romnul Victor Babes (1854 - 1926).
II. Antisepsia (anti = mpotriva, sepsis = putrefactie) reprezinta totalitatea masurilor
prin care se realizeaza distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in
mediu. Este o metoda curativa.
Joseph Lister este considerat promotorul antisepsiei n chirurgie.
Sterilizarea reprezinta totalitatea metodelor fizico-chimice de distrugere a
tuturor germenilor, patogeni sau saprofiti. Reprezint forma cea mai completa de
dezinfectie, capabila sa distruga germenii chiar si n forma lor sporulata.
Dezinfectia reprezinta totalitatea mijloacelor fizico-chimice, biologice si
farmacologice ce determina indepartarea, inactivarea, distrugerea germenilor patogeni din
mediu.
2. Obiective.
I. Asepsia reprezinta latura profilactica a dezinfectiei si se adreseaza tuturor momentelor
ce prezinta riscul de contaminarie a plagii chirurgicale.
Se realizeaza printr-un ansamblu de metode:
- dezinfectia mainilor chirurgului si protejarea cu manusi sterile
- dezinfectia campului operator
- sterilizarea instrumentarului chirurgical si a materialului moale
- gesturi aseptice asupra plagii postoperatorii
Sterilizare, ce se poate efectua prin:
mijloace fizice - mecanice, caldura, radiatii UV sau ionizante
mijloace chimice - formol, oxid de etilen, glutaraldehida
1. Mijloace mecanice: curatirea mecanica si spalare cu apa, detergenti si sapun (se
adreseaza instrumentarului, materialului moale, minilor chirurgului si cmpului
operator).
2. Cldura - mecanismul de actiune este reprezentat de precipitarea proteinelor din
membrana bacteriana, la temperaturi de peste 50 grade, cu ruperea legaturilor de H si
Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizata pentru materialele
si instrumentele chirurgicale, prin autoclavare. Metoda are la baza cresterea
temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea presiunii - 1 atm. - 120C, 2 atm.
- 136C, 3 atm. - 144 C ( la 120 C sunt distrusi toti germenii. inclusiv formele
sporulate).
Se realizeaza prin intermediul autoclavului:
3. Raze ultraviolete - sursa de emisie este reprezentata de lampi cu mercur sau cadmiu.
actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand coagularea
proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe virusi si germeni
anaerobi
raza de actiune 1,5-2 m., durata de eficienta este de 30-40 min.
sterilizeaza aerul din salile de pansamente, operatie, diverse suprafete
4. Radiatiile ionizante - radiatia gama produce distrugerea microbilor prin excitarea si
ionizarea atomilor materiei cu care vine incontact. O parte din germeni sunt distrusi, la
altii apar mutatii ce determina degenerarea coloniilor viitoare, la altele este inhibata
cresterea si inmultirea pe o anumita perioada de timp
avantaje: penetreaza foliile de plastic sau hartie, nu incalzesc obiectele
de sterilizat, durata mare de sterilizare - 2-3 ani
sunt sterilizate solutiile perfuzabile si pulberile, materiale de sutura,
instrumentar, manusi, halate, sonde, tuburi
5. Ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, actioneaza prin distrugerea
membranei si liza celulara.
6. Liofilizare - desicatie in vid la temp. de -138 C. Se utilizeaza in sterilizarea serurilor,
vaccinurilor.
7. Sterilizarea prin mijloace chimice: se utilizeaza oxidul de etilen, aldehidele.
A. Oxidul de etilen este un gaz cu mare penetrabilitate, incolor, inflamabil (amestecat cu
freon isi pierde aceasta capacitate).
penetreaza plasticul, cauciucul, lemnul, hartia, textilele
2. Alcool 70%: nu se aplica direct pe plaga sau pe zone fara strat cornos deoarece
produce deshidratare si denaturare celulara (coagulare a proteinelor); nu actioneaza asupra formelor sporulate si a bacilului Koch;
Folosit n afectiuni inflamator-infectioase, n aplicatii scurte (5-10 minute), pentru
efectul revulsiv (priessnitz alcoolizat);
3. Substante pe baza de clor: hipoclorit de sodiu, cloramine (actiune pe bacteriile
Gram + / Gram - si pe bacilul Koch;
Solutia folosita pentru dezinfectia plagilor si mucoaselor se obtine prin dizolvarea
comprimatelor de cloramina B de 500 mg ntr-un litru de apa;
Solutiile folosite pentru dezinfectia obiectelor sanitare ce vin n contact cu
produse organice au concentratii mai mari.
Clorhexidina (compus organic al clorului n solutie de alcool izopropilic), fara
actiune asupra germenilor sporulati si a micobacteriilor
4. Substante care degaja oxigen:
Apa oxigenata (solutie apoasa ce contine 3% peroxid de oxigen [H2O2] folosita pentru
antisepsia plagilor si a mucoaselor. Pe lnga efectul antiseptic, n primul rnd ndreptat
mpotriva germenilor anaerobi, prezinta o tripla actiune:
- mecanica de ndepartare a resturilor tisulare sau corpilor straini din zonele
profunde sau fundurile de sac ale plagilor delabrante prin efectul de spumare
efervescent al reactiei exoterme de eliberare a oxigenului,
- hemostatica pe vasele mici
- citofilactica favorizare a proliferarii si migrarii celulare cu aparitie a tesutului
de granulatie;
- efect antiseptic, ndreptat in principal mpotriva germenilor anaerobi
Permanganat de potasiu (KMnO4 ) se prezinta sub forma de cristale de culoare violet
si se foloseste sub forma de solutie 0.1-0.5% pentru dezinfectia mucoasei vaginala,
vezicala sau bucala, ca si a plagilor infectate cu anaerobi
5. Acizi si baze: acid boric - n chirurgia generala este folosit ca pulbere formata din
cristale albe pentru antisepsia plagilor, fiind activ si pe piocianic; n plus, actioneaza
asupra sfacelurilor, tesuturilor necrozate si crustelor, pe care le macereaza, facilitnd
astfel eliminarea lor si dezvoltarea tesutului de granulatie prin care se realizeaza
vindecarea plagilor;
6. Derivati ai metalelor grele (mercur, argint): fenosept (borat fenilmercuric n
solutie apoasa 2%o), rar folosit pentru dezinfectia minilor, a plagilor si a instrumentarului), nitrat de argint - cristale folosite la cauterizarea de tesuturi
aberante, solutie folosita pentru instilatii vezicale n urologie
7. Detergenti: anionici (folositi la spalarea lenjeriei), cationici (actiune bactericida,
fungicida si virucida).
Cel mai folosit n chirurgie este bromocetul - solutie hidroalcoolica de bromura de
cetilpiridinium utilizata pentru aseptizarea unor plagi, arsuri si a tegumentelor, ca si
pentru dezinfectarea instrumentarului, lenjeriei, veselei, ncaperilor
8. Alte substante: formol (solutie de formaldehida 40%), ntrebuintata ca dezinfectant si conservant al tesuturilor; este bactericid si sporicid extrem de puternic,
iritant nsa pentru ochi si caile respiratorii; utilizat in trecut in spitale pentru
dezinfectia periodica a ncaperilor, fenol, acid fenic, violet de gentiana (colorant
derivat de trifenilmetan folosit ca antihelmintic n oxiuriaza si ca topic bactericid
TEST
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
2.
INJECTIILE
absorbie complet
sering
substana injectabil
Seringa se folosesc seringile din material plastic, de unic folosin, sau din
sticl. Este alctuit din:
10
Substanele injectabile sunt livrate n fiole, flacoane, pungi, n stare lichid sau
sub form de pulberi (insotite de solvent), coninutul fiind steril. Obligatoriu
trebuie specificate: denumirea substanei, cantitatea, concentraia, calea de
administrare, data fabricaiei i valabilitatea.
intradermic
subcutanat (hipodermic)
intramuscular
intravenos
intraarterial
intracavitar
intraosos
n principiu, diferitele substante se administreaza astfel:
11
12
13
TEST
1. Avantajele
administrarii
parenterale
de
substante
medicamentoase
2. Materiale necesare in efectuarea unei injectii
3. Cai de administrare a substantelor injectabile
4. Modalitati de administrare a unor categorii de substante
injectabile
5. Pregatirea seringii pentru efectuarea unei injectii
6. Injectia intradermica
7. Injectia subcutanata
8. Injectia intramusculara
9. Injectia intravenoasa
10.Incidente si accidente in efectuarea unei injectii
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU
NR.
1.
2.
3.
4.
5.
1.
2.
3.
4.
5.
1.
2.
3.
4.
5.
1.
2.
3.
4.
5.
MANOPERA
Injectia I.D.
Injectia I.D.
Injectia I.D.
Injectia I.D.
Injectia I.D.
Injectia S.C.
Injectia S.C.
Injectia S.C.
Injectia S.C.
Injectia S.C.
Injectia I.M.
Injectia I.M.
Injectia I.M.
Injectia I.M.
Injectia I.M.
Injectia I.V.
Injectia I.V.
Injectia I.V.
Injectia I.V.
Injectia I.V.
NUME, FO
14
DATA
SEMNATURA
3.
CATETERISMUL VENOS
Pentru aceasta se pot ataa catetere lungi, introduse prin puncionarea venelor
periferice (ale plicii cotului, vena safen intern, vena femural), sau catetere
scurte, cnd accesul venos este n vecintatea venei cave (puncia venei
subclaviculare, venei jugulare interne sau externe, trunchi brahiocefalic).
15
Cea mai facil modalitate de acces intravenos este puncia venoas, urmat sau nu de
cateterism venos.
Se utilizeaz:
Loc de elecie
16
17
dezinfecia regiunii
anestezie local cu xilin 1%
incizie paralel cu plica cotului la 2 3 cm superior de condilul
medial
se izoleaza vena pe o lungime de 2 3 cm
se trec dou laturi de a i se ridic vena
se secioneaz parial vena i se introduce cateterul n sens
ascendent
se leag captul distal al venei i cel proximal pe cateter
sutura breei cutanate
5. Complicaii
- Obstrucia cateterului survine n 14 25% din cazuri
- Malpoziia vrfului cateterului (avansarea cateterului n
sistemul venelor
jugulare)
- Tromboza i tromboflebita datorit iritarii peretelui venos de ctre cateter
- Infecia bacterian sursa contaminrii bacteriene fiind de la tegument, cateter,
trusa de perfuzie, soluiile perfuzabile
- Embolia gazoas survine fie n momentul debranrii seringii i introducerii
cateterului, fie n momentul montrii trusei de perfuzie, cateterul fiind plin cu
aer
- Pneumotoraxul - la cateterismul venei subclaviculare, sau al jugularei interne
- Hidrotoraxul
- Cateterizarea arterei carotidiene (la vena jugular intern)
- Lezarea nervilor, limfaticelor
- Hematoame, sngerare
18
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
TEST
Indicatiile cateterismului venos
Cateterizarea vv. Cefalica si bazilica
Cateterizarea vv. Jugulara externa
Cateterizarea vv. Subclaviculara
Cateterizarea vv. Jugulara interna
Cateterizarea vv. Femurale
Descoperirea chirurgicala a venelor periferice
Complicatiile cateterismului venos
19
4.
1.
PANSAMENTE I BANDAJE
Definiii
2. Obiective.
Conditiile unui bun pansament:
3. Indicaii.
a. Indicatiile unui pansament sunt:
20
fixare a pansamentului n regiuni n care plasturele adeziv nu si atinge scopul (extremitati, regiune cefalica, plagi periarticulare);
fixarea pansamentelor unor plagi situate n regiuni supuse traumatismelor n
timpul activitatii (mna, picior);
efectuarea unui pansament compresiv;
imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxatii,
fracturi).
21
2. Materiale care realizeaza protectia plagii trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante
pentru tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii
germenilor din afara, sa realizeze o compresiune elastica a plagii:
comprese din tifon (pnza rara de bumbac): capacitate de absorbtie
mai mica dect a vatei;
vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)
3. Mijloace de fixare:
galifix (mastisol) - solutie de colofoniu
leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil
pentru aer);
bandaj - realizeaza nfasarea chirurgicala
4. Instrumentar chirurgical. pense, foarfece
5. Alte materiale:
benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului
(necesare pentru ndepartarea galifix-ului de pe tegument);
unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante
cutaden, dermazin, jecolan, jecozinc, tetraciclina.
mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent n scop
hemostatic, dar si pentru a permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga
sau cavitate n care este introdusa mesa;
aleze - bucati mari de pnza, inextensibila, cu rol de a solidariza o
regiune operatorii (plaga operatorie abdominala mare la pacient obez)
Tehnica efectuarii unui pansament implica mai multi timpi:
pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de
catre asistenta cu instrumentele necesare);
dezlipirea vechiului pansament, ndepartarea vechiului pansament (cu
blndete, eventual dupa umezire cu apa oxigenata, cloramina
curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii, centrifug cu un
tampon de vata sterila mbibat cu alcool, iod
tratamentul plagii - n functie de natura sa si momentul evolutiei:
- plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament
special, n afara de scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau
agrafelor;
- plagi secretante: necesita curatire (spalare cu solutie antiseptica,
excizie a tesuturilor mortificate),
- evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire
sau deschiderea plagii cu un stilet butonat sau o pensa
- colectii purulente: deschidere larga, spalarea si drenarea plagii
- plagi accidentale: curatare de resturi vestimentare sau telurice,
debridare, regularizare, lavaj antiseptic, eventual suturare;
22
Tipuri de bandaje
23
24
pansament pe ochi:
- ochiul drept: se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin
regiunile fronto-occipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru
ochiul drept); din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul
urechii peste obraz si ochiul drept; apoi iar se efectueaza o tura de
sustinere in jurul capului si se repeta turul precedent
- ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este
inversa - dupa acele de ceasornic
- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de
pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang.
25
TEST
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
NR. MANOPERA
1. PANSAMENT
NUME, FO
2. PANSAMENT
3. PANSAMENT
4. PANSAMENT
5. PANSAMENT
6. PANSAMENT
7. BANDAJ
8. BANDAJ
9. BANDAJ
26
DATA
SMNATURA
1 BANDAJ
0.
27
5.
1. Definiii - sondajul reprezint introducerea unei sonde sau cateter de cauciuc sau
material plastic, prin cile naturale, ntr-o cavitate natural a organismului.
Sondajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda Faucher) sau
polietilen (sonda Einhorn) prin faringe i esofag in stomac
5. Obiective. Scop sondajul gastric se poate efectua in scop:
terapeutic:
evacuarea coninutului cavitii sondate
introducerea unor substane medicamentoase
hidratare
alimentare
curarea cavitii de substane duntoare organismului introduse
accidental
Materiale necesare:
- de protecie a personalului sanitar :orturi, mnui
- sterile: sonda , 2 seringi de 20 ml, eprubete sau recipienti pentru recoltare
- nesterile: tvi renal, pahar cu ap sau ceai, recipiente de colectare
- medicamentele de introdus
28
Variante:
a)
b)
sondaj nazo-gastric:
- se face cu sonde mai subiri
- sonda poate fi lasat pe loc o perioad mai lung
- nu se efectueaz n caz de patologie ORL (polipi, deviaie de sept,
hipertrofia cornetelor)
form particular este introducerea sondei Blackmore n scop hemostatic
(varice esofagiene rupte)
Observaii:
29
SONDAJUL DUODENAL
Definiie: introducera sondei dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden i
mediul exterior
Obiective. Scop:
explorator:
terapeutic
drenarea cilor biliare si introducerea unor medicamante care au
aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau tubului digestiv.
Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii intestinali,
ajungind prin vena port in ficat i apoi eliminate prin cile biliare
alimentaie artificial: introducerea de lichide hidratante i alimente
lichide n tubul digestiv al pacienilor aflai n imposibilitatea de a se
alimenta
aspiraia continu: n cazul ocluziilor sau subocluziilor, postoperator,
pentru decomprimarea tubului digestiv
Alte utilizri :
- se verific totodat permeabilitatea cilor biliare
- se pot localiza procese patologice hepatobiliare prin separarea bilei
veziculare de cea hepatic din coninutul duodenal
- analiza sucului pancreatic urmarete dozarea enzimelor din oninutul
lui
30
Captarea bilei:
7. Incidente. Accidente.
31
TEST
1.
2.
3.
4.
5.
6.
NUME, FO
32
DATA
SEMNATURA
6.
8. Indicaii :
9. Tehnica
33
Materiale necesare
sonde uretrale sterile de diverse tipuri i dimensiuni
mnui sterile
comprese sterile i soluii antiseptice
ulei de parafin sau glicerin sterile necesare pentru lubrefierea sondelor
pungi sterile pentru colectarea urinii
sering i ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar i
pentru controlul permeabilitii sondei, splturi, aspirarea cheagurilor din
vezica urinar
Tipuri de sonde:
a) FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezint:
un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz la punga colectoare
un canal pentru umflarea balonaului pentru prevenirea ieirii sondei
(cu volume diferite de la 5 la 30 ml)
+/- canal suplimentar pentru lavaj vezical
b) NELATON: nu au balona de fixare
sunt mai rigide
folosite pentru sondajul de scurt durat sau in cazurile in care nu se
reuete cateterizarea cu sonde Foley (ex: adenom de prostata)
c) SONDE CU MANDREN
au in componen un mandren metalic
pot crea ci false
folosite mai rar
Condiii de efectuare
Tehnic
La brbat - se decaloteaz glandul, se spal i se dezinfecteaz glandul i meatul
urinar
- se lubrefiaz sonda
- se introduce n meatul urinar, cu blndee, penisul fiind inut cu
mna stng la zenit pentru a elimina una dintre curburile uretrei.
Cnd sonda ajunge la bulbul uretrei, penisul se basculeaz n jos spre
coapse, apoi se impinge sonda pn ajunge n vezica urinara i vine
urin
34
35
Sondajul vezicii urinare se poate efectua si pentru evacuarea urinii din vezica
urinar i scoaterea imediat a sondei sau cu lsarea temporar a sondei n vezica urinar.
10. Rezultate - cateterizarea uretrei permite evacuarea vezicii urinare (globul vezical
este dureros pentru bolnav), permite monitorizarea diurezei bolnavului n scopul unei
reechilibrri corecte i urmrirea funciei renale.
11. Incidente, accidente
sonda nu mai progreseaz de la un anumit nivel datorit unor
stricturi uretrale, adenom de prostat sau creearea unei ci
false (vine snge pe sond). n cazul stricturilor se
cateterizeaz uretra cu bujii filiforme sau se face puncia
suprapubian a vezicii urinare. n adenomul de prostat se
ncearc cateterizarea cu o sond Tieman subire sau puncie
suprapubian.
sngerarea uretrei n timpul manevrelor de introducere a
sondei arat formarea unor ci false. Se va ncerca
cateterizarea cu o sond mai groas, cu blndee sau puncia
vezicii urinare
hemoragia ex vacuo la sfritul golirii vezicii urinare; se
evit golind lent vezica urinar
frisoanele, febra se datoreaz infeciei urinare i necesit
tratament antibiotic n funcie de sensibilitatea germenilor
36
TEST
1. Obiectivele sondajului vezicii urinare
2. Indicatiile sondajului vezicii urinare
3. Materiale necesare in efectuarea sondajului vezicii urinare
4. Descrieti tehnica efectuarii sondajului vezicii urinare la barbat
5. Incidente si accidente ce pot surveni in sondajului vezicii urinare
NUME, FO
2. SONDAJ V.U.
3. SONDAJ V.U.
4. SONDAJ V.U.
5. SONDAJ V.U.
37
DATA
SEMNATURA
7.
SPLTURI
1. Definiie spalatura reprezinta metoda prin care, ntr-un organ cavitar sau ntr-o
regiune cavitar, se realizeaz, n primul timp introducerea din exterior a unei
cantiti de lichid urmat, n al doilea timp, de evacuarea n exterior a lichidului i
a materialului biologic dizolvat sau preluat mecanic de ctre acesta.
Spltura este o metod care nu se poate realiza dect secundar unui sondaj.
2.
Clasificarea splturilor:
n funcie de localizare:
Spltura auricular ( a conductului auditiv extern)
Spltura ocular (conjunctival)
Spltura buco-faringian
Spltura esofagian
Spltura gastric
Spltura intestinal (clisma)
Spltura vezical
Spltura vaginal
Spltura nazal
Spltura pleural
3.
38
seringa Guyon
lichid de spalatura
substante pentru dizolvarea dopului de cerumen, sau pentru favorizarea extragerii
corpului strain
tavita renala
comprese sterile
Tehnica:
se pregatesc materialele necesare
se aseaza pacientul in pozitie sezinda, pe scaun si se protejeaza cu o musama
se verifica temperatura solutiei (37 C) si se aspira in seringa Guyon
pacientul deschide gura, se trage pavilionul urechii inapoi si in sus pentru a largi
conductul auditiv
se introduce amboul seringii in conductul auditiv atit cit se vede cu ochiul liber si
se injecteaza lichidul spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea.
Lichidul se introduce fara presiune deoarece pot sa apara tulburari vestibulare sau
perforarea timpanului
se repeta tehnica pina se elimina corpul strain sau lichidul de spalatura este curat .
II. Spalatura oculara
Scop terapeutic:
afectiuni inflamatorii
secretii conjunctivale
corpi straini
Materiale necesare:
recipient picurator
comprese sterile
tavita renala
solutie pentru spalatura - soluie de ser fiziologic, soluie acid boric, soluie de Vit.
A, lacrimi artificiale, unguent oftalmic
materiale de protectie, manusi de unica folosinta
Tehnica :
pacientul in decubit cu capul uor intors spre ochiul care va fi splat primul
se indeparteaza secreiile sau crustele aderente de gene/pleoape prin tergere
uoar de la comisura extern spre cea intern folosind un tampon steril imbibat in
ser fiziologic
se repeta procedura i pentru celalalt ochi inclinand uor capul
se instileaza lacrimi artificiale sau unguent oftalmic
rugam pacientul s inchid ochii i apoi aplicai soluie de Vit. A pe pleoape,
protejand astfel pielea fragil
pentru a menine ochii umezii, aplicai un pansament steril imbibat in
ser fiziologic i fixaii cu band adeziv; pansamentul se va schimba frecvent
39
40
Tehnica:
prima conditie este sa ne asiguram de permiabilitatea oro faringo -esofagiana
introducerea sondei
se pregatesc materialele necesare
se aseaza pacientulin decubit dorsal cu toracele ridicat sau sezind
(functie de starea de constienta)
se spala mainile cu apa si sapun si se pun manusi sterile
se protejeaza lenjeria de pat si corpul cu un material impermeabil
se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa, masurind
distanta de la nas la lobul urechii si apendicele xifoid si se marcheza
locul
se umezeste sonda sau se lubrefiaza cu un lubrefiant hidrosolubil
daca pacientul este constient si cooperant, i se explica in ce consta
tehnica si ce trebuie sa faca pentru afi de scurta durata si corecta,
daca este agitat va fi tinut de alta persoana
se introduce sonda cu capatul proximal orientat spre partea
posterioara a faringelui, apoi, daca este posibil, rugam pacientul sa
inghita, sincronizind miscarile de deglutitie cu cele de respiratie si cu
introducerea sondei. Se extrage sonda de urgenta daca se observa
agitatie sau tuse, facies congestionat sau alte reactii, dar se reia
tehnica .
cind sonda a ajuns la arcada dentara cu marcajul efectuat , se verifica
pozitia ei prin aspirare cu o seringa sterila, al carei ambou se
adapteaza la capatul distal
spalatura propriu-zisa :
- se aspira continutul gastric cu o seringa ,
- se ataseaza palnia la capatul extern al sondei, se umple palnia cu solutie de
spalatura, ridicind-o deasupra nivelului capului pacientului si cind din
lichid mai ramine in palnie doar 1-2 cm , se coboara mai jos de nivelul
epigastrului , golind continutul in recipientul de colectare Daca se
foloseste o sonda cu calibrul mic se introduce solutia cu seringa .
- se repeta pina solutia rezultata este curata
- se penseaza capatul extern cu o pensa hemostatica
- se extrage sonda cu blindete ,dar rapid
- se pastreaza lichidul rezultat pentru analize diverse
- se indeparteaza materialele de protectie, se sterge regiunea periorala,
se aseaza copilul in pozitie comoda .
41
V. Spltura vezical
Scop terapeutic:
introducerea unor substane dezinfectante, antibiotice, hemostatice sau antalgice;
evacuarea postoperatorie a cheagurilor restante
Scop diagnostic:
analizarea lichidului evacuat n caz de tumori, hemoragii ale aparatului urinar sau
alte entiti patologice;
clarificarea coninutului vezical opac din hemoragii masive (snge sau cheaguri),
infecii (puroi), tumori (esut tumoral necrozat), anterior unor proceduri
diagnostice sau terapeutice endoscopice.
Are urmtoarele contraindicaii, grupate n dou categorii:
1. contraindicaii ale sondajului premergtor splturii:
Patologie uretral acut
Sechele cicatriceale dup patologie uretral cronic.
2. contraindicaii ale splturii propriu-zise:
Sechele cicatriceale ale vezicii urinare (TBC, intervenii chirurgicale recente);
Patologie vezical tumoral malign avansat.
Materiale necesare :
sonde vezicale
eprubete sterile cu dop steril pentru urocultura, sau recipiente speciale
pense hemostatice ,
casolete cu comprese sterile si tampoane de vata
manusi sterile
materiale pentru toaleta organelor genitale
solutii antiseptice
tavite renale
lubrefiant pentru sonda
Tehnica:
1. La femei:
2. La baieti
-
42
se lubrefiaza sonda
cu ajutorul unei pense sterile se prinde capatul proximal si impinge usor
in meatul urinar, cu degetele de la mina stanga tinand penisul bine intins
la zenit
se capteaza urina in tavita renala sau in eprubete sterile
daca este sondaj a demeure, se conecteaza la sonda tubul sacului colector
si se fixeaza la tegumente cu benzi de leucoplast ,
daca nu, se penseaza capatul liber al sondei si se extrage sonda cu
blindete
se efectueaza toaleta organelor genitale ,
se noteaza cantitatea de urina , aspectul si se pregatesc probele pentru
laborator
43
TEST
1.
2.
3.
4.
5.
Definitia spalaturilor
Spalatura auriculara
Spalatura oculara
Spalatura gastrica
Spalatura vezicala
6. Spalatura vaginala
MANOPERA
1 SPALATURA
. AURICULARA
NUME, FO
2 SPALATURA
. OCULARA
3 SPALATURA
. GASTRICA
4 SPALATURA
. VEZICALA
5 SPALATURA
. VAGINALA
44
DATA
SEMNATURA
8.
CLISMELE
1.
2.
Obiective
La baza aciunii unei clisme stau cele dou funcii de baz ale colonului:
- motilitatea
- absorbia
Scopul clismelor poate fi:
- evacuator - distensia colonului, de ctre substana introdus prin clism,
iniiaz, prin reflexe mienterice, unde peristaltice puternice care mping
coninutul colic (lezarea plexului Auerbach mpiedic producerea micrilor
peristaltice)
- explorator - explorarea lumenului, a supleei pereilor, integritii mucoasei
rectului i colonului cu substane radioopace.
Indicaii, contraindicaii
n funcie de scopul n care se realizeaz clisma, deosebim:
a) Clisma evacuatorie
Indicaii :
constipaia cronic, mai ales n dolico- sau megacolon; se poate asocia cu
medicaie purgativ, regim alimentar corespunztor
pregtirea preoperatorie a bolnavului naintea oricrei intervenii
chirurgicale i mai ales n intervenii pe colon, rect;
reluarea tranzitului intestinal la bolnavii operai care nu au avut scaun spontan
dup 48 72 ore (ileus dinamic postoperator). Nu se aplic la cei ce au fost
operai n sfera rectocolic;
evacuarea colonului n vederea administrrii unor clisme terapeutice sau
exploratorii;
evacuarea colonului premergtor unei explorri endoscopice.
45
Contraindicaii :
afeciuni acute ale anusului, rectului : anite, fisuri anale, anorectite, tromboze
hemoroidale
bolnavii cu operaii rectocolice pericol de dehiscenta a suturilor prin
presiune cu aparitia fistulelor stercorale
pregtirea preoperatorie a bolnavilor cu afectiuni acute apendicita acuta,
hernia strangulata, infarctul mezenteric, neoplasme perforate, diverticulite
necrozate, perforate
b) Clisma exploratorie (irigoscopia, irigografia)
Indicaii :
scaune gleroase
stenoza anorectal
strangulat,
infarct
c) Clisma terapeutic
Indicaii :
clisma sedativ folosit ca preanestezie la copii sau n calmarea unor bolnavi
agitai atunci cnd calea oral sau parenteral nu poate fi folosit;
clisma medicamentoas - cu aciune local n afeciuni inflamatorii rectocolice
(salazopirin), rectocolit ulcerohemoragic, dizenterii;
clisma alimentar puin folosit astzi;
se pot face clisme n scop terapeutic n volvulus sau invaginare (devolvulare,
dezinvaginare)
Contraindicaii :
afeciuni acute ale anusului
stenoze, tumori anorectale
afeciuni intestinale acute cu risc de perforaie sau perforate
tumori anorectale vegetate , hemoragie
afeciuni acute: apendicit acut, hernie strangulat, infarct enteromezenteric,
perforaii rectocolice.
46
4.
Tehnica
- Materiale necesare :
Adult :
irigator
tub de cauciuc lung de 1,50 m
canul rectal de ebonit prevzut cu un robinet sau sond de cauciuc (Chatel
Guyon)
stativ
lubrefiani
lichidul de introdus
Copil - par de cauciuc cu capacitate 50 150 ml
- Lichidul de introdus:
- Clisma evacuatorie
- Clisma exploratorie
-
47
Clisma evacuatorie
- Clisma terapeutic
5.
Incidente, accidente
48
n efectuarea unei clisme pot aprea o serie de incidente i accidente care pot ine
att de substana introdus, ct i de tehnica i materialele folosite:
- teneseme rectale, datorit introducerii brute a unei cantiti mari de lichid, a
unei soluii hipertone ce irit mucoasa sau a unei soluii reci
- dureri abdominale produse de introducerea unei cantiti prea mari de lichid n
colon sau la o temperatur mult sczut fa de cea a corpului
- sngerri produse prin efracii ale mucoasei anale
- perforaii ale peretelui rectal
49
TEST
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
NR.
1.
MANOPERA
CLISMA
2.
CLISMA
3.
CLISMA
4.
CLISMA
5.
CLISMA
NUME, FO
50
DATA
SEMNATURA
9.
DRENAJUL
6.
7.
- direct
- indirect
Mecanism de aciune
51
8.
Indicaiile drenajului
a) Indicaii profilactice constau n prevenirea formrii sau infectrii coleciilor
n diverse plgi sau caviti
52
si organe
infectii sau colectii a partilor moi (abcese, flegmoane)
colectii supurate in diverse cavitati seroase (pleura, pericard,
peritoneu)
abcese dezvoltate in organe parenhimatoase (ficat, pancreas,
plaman)
perforarea unor organe cavitare cu revarsate (bila, suc gastric,
continut intestinal)
interventii pe organe cu procese inflamatorii, purulente
(apendicite acute, colecistite acute, piosalpinx)
revarsate pleurale, pneumotorax, interventii pe organe
intratoracice
Materiale necesare:
1. Tuburi din cauciuc sau material plastic cele mai utilizate. Diametrul tuburilor
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
variaza intre 4 si 20 mm. Grosimea peretilor tubului este variabila. Cele subtiri se
pot colaba usor si astfel nu mai dreneaza.
Lamele din cauciuc sau material plastic - pot fi netede sau ondulate cu diverse
lungimi i limi. Se folosesc n drenajele superficiale
Tifonul.- se folosete sub form de mee. Are dezavantajul c se mbib repede
cu fibrin care astup orificiile reelei i anihileaz functia capilar a meei.
Fire de setolin sau nylon. Se folosesc n mnunchiuri mici, formnd o serie de
spaii capilare.
Pungi i borcane colectoare.
Se pot folosi pungi sau borcane colectoare simple sau prevzute cu sistem
aspirativ (tip Redon).
n drenajul pleural se folosesc borcane speciale n sistem nchis tip Beclere.
Sistem de aspiraie (surs de vid) poate fi central, conectat la patul bolnavului
sau aspiratoare portabile.
Tehnici de drenaj :
53
sonda Petzer
tuburi siliconate
borcane colectoare unice sau multiple n sistem nchis
sistem aspirator
Obiective :
- evacuarea coleciilor lichidiene (seroase, sanguinolente, purulente) din pleur
- eliminarea aerului din pleur i desfiinarea spaiului aerian dintre pleur i plmn,
care s permit reexpansionarea acestuia i meninerea reexpansionrii
- realizarea unui echilibru mediastinal normal (dup rezecii pulmonare)
- aprecierea cantitii i controlul pierderilor sanguinolente postoperatorii
Indicaii :
54
Contraindicaii :
- pleurezia cu exsudat steril poate beneficia i de alte posibiliti terapeutice (puncie
evacuatorie)
Borcanul tip Beclere se folosete pentru drenajul simplu, pasiv. Unul din
tuburile care strbat dopul este scurt i comunic cu aerul atmosferic, cellalt
este lung pn la fundul borcanului, pus n legtur cu drenul toracic.
Sistemul cu 2 borcane permite un drenaj pasiv
Sistemul cu 3 borcane preconizat de Sweet i modificat de Mathey i Galey
folosete aspiraia activ.
55
Traiectul tubului - trebuie s fie ct mai scurt, s nu treac prin zone ce pot fi
contaminate.
Deosebim:
drenajul simplu se dreneaz cavitatea respectiv
drenajul spltur folosit n special n peritonitele
difuze. Pe un tub se introduc substane antiseptice care spal cavitatea
peritoneal i pe alte tuburi se dreneaz cavitatea.
Incidente, accidente :
56
TEST
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
NUME, FO
2 DRENAJ CAVITATE
.
SUPERFICIALA
3 DRENAJ CAVITATE
.
SUPERFICIALA
4 DRENAJ CAVITATE
.
TORACICA
5 DRENAJ CAVITATE
.
TORACICA
6 DRENAJ CAVITATE
.
ABDOMINALA
57
DATA SEMNATURA
7 DRENAJ CAVITATE
.
ABDOMINALA
58
10.
1. Definiii:
Anestezia este manopera care produce abolirea contientizrii durerii (somatice sau
viscerale).
Anestezia apare ca rezultat al unor:
procedee medicale folosind substane specifice prin care este mpiedicat
transmiterea durerii de la periferie la centru (anestezii loco-regionale) sau
prelucrarea stimulilor nociceptivi la nivel central (anestezie general) ;
ageni etiologici accidentali care distrug receptorii durerii, ntrerup calea de
transmitere a durerii sau afecteaz centrii durerii.
Anestezia a devenit o tiin i s-a dezvoltat ca specialitate de sine stttoare,
asigurnd fie un tratament adecvat n lipsa durerii, fie chiar tratamentul propriu-zis al
durerii.
Clasificarea manoperelor anestezice n funcie de starea de contien a
pacientului :
anestezii generale (hipnoz de grade diferite)
anestezii locale i loco-regionale (pacient contient)
Clasificare n funcie de nivelul de blocare a stimulului nociceptiv:
anestezia local - interceptarea receptorilor aparinnd sistemului nervos
periferic (SNP)
anestezia troncular i de plex - interceptarea de trunchiuri nervoase ale
SNP
anestezia de conducere (sub-supraarahnoidian) - interceptarea de
cordoane nervoase la nivel medular - SNC
Anestezicul: substan care suspend temporar i reversibil sensibilitatea ntr-o zon a
organismului.
2. Obiective.
n majoritatea ramurilor medicinii (mai ales n specialitatile chirurgicale,
stomatologie, cardiologie, oncologie, reumatologie) apar situaii cnd trebuie efectuate
anumite manopere diagnostice sau terapeutice extrem de dureroase, ceea ce impune o
terapie a durerii provocate de manoperele efectuate de medic.
Anularea durerii prin procedeele anestezice a asigurat posibilitatea efecturii unor
manopere n condiii de confort fizic i psihic al pacienilor.
n plus, activitatea medical efectuat sub protecia anesteziei a asigurat un real
progres n dezvoltarea tuturor ramurilor medicinii de-a lungul timpului.
59
3. Indicaii. Contraindicaii
A. Anestezia local
1. Indicatii chirurgicale:
- in traumatologia de urgen
plgile extremitilor - explorri diagnostice, extrageri corpi strini,
hemostaz primar, excizii esuturi devitalizate, suturi
infeciile extremitilor - incizii, evacuri de puroi sau sfaceluri
reduceri fracturi sau luxaii n urgen
puncii exploratorii sau evacuatorii - hematoame, colecii lichidiene
dureri posttraumatice mari
cateterisme
rupturi musculare sau perineale
- n sala de operaie: intervenii chirurgicale n patologia specific diferitelor
specialiti chirurgicale
- intervenii mici, in ambulator
- intervenii cu contraindicaie absolut sau relativ pentru anestezie general
2. Indicatii in alte specialitati:
stomatologie
endoscopie gastro-duodenal, colonoscopie
puncie osoasa
punctie hepatica
biopsie ganglionar
bronhoscopie, laringoscopie
dermatologie
Contraindicaii
pacieni labili psihic, copii, obezi
situaii care necesit alte tipuri de anestezie (anestezie local
insuficient)
n focare lezionale multiple, se alege anestezie general
n stare de oc, se amn
B. Anestezie locoregional i de conducere: se executa doar de ctre medicul
specialist, n spital
4. Tehnic
Materiale i instrumentar necesar in anestezia local sau loco-regional
Cmpuri sterile pentru izolarea regiunii de lucru
60
Tehnici speciale
I. Anestezia de contact - Anestezicul se aplic direct pe suprafaa de anesteziat,
intrnd n contact cu receptorii nervoi prin difuziune.
61
Cu segmentul golit de snge prin band elastic tip Essmarch i izolat de restul
corpului prin garou, band elastic sau manon compresiv, se injecteaz substana
anestezic (xilin 0,5% ntre 25-40 cmc) la nivelul epifizei distale a radiusului
sau respectiv la nivelul maleolei tibiale sau peroniere.
Anestezia se instaleaz relativ rapid (5 minute), dureaz mult (peste 60 minute)
Dezavantaj - injectarea propriu-zis este extrem de dureroas i garoul nu este
recomandat s fie inut mai mult de 45-60 minute. La ridicarea garoului apare de
regul o senzaie de ameeal ca urmare a hipotensiunii generate de trecerea
rapid a anestezicului n circulaia sistemic.
Nervii propriu-zii implicai mai des n acest tip de anestezie sunt nervii
intercostali, nervii minii i antebraului, nervii feei (ramuri din trigemen).
Nervii intercostali se abordeaz n cazul n care se dorete anestezia unuia sau
mai multor spaii intercostale anterior unei manevre dureroase (puncie toracic,
abord chirurgical minimal) sau n cazul existenei unor dureri generate de iritarea
nervilor respectivi (fracturi costale, nevralgii de diverse etiologii). Se injecteaz
anestezicul la nivelul arcului costal posterior, abordat pe marginea inferioar, la o
adncime de circa 0,5 cm, care corespunde anului subcostal. Acesta conine
mnunchiul vasculo-nervos intercostal, din care nervul este elementul situat cel
mai inferior (V.A.N.). Deoarece nevralgia intercostal prezint aproape
ntotdeauna iradieri, o anestezie de bun calitate se obine prin abordarea cte
unui spaiu intercostal superior i inferior celui sau celor vizate.
62
63
6. Incidente. Accidente.
Reacii adverse:
1. alergice sistemice - edem angioneurotic generalizat, urticaria, pruritul,
hipotensiune, dureri articulare, respiraia astmatiform, greuri, vrsturi
Tratament - adrenalin, antihistaminice, cortizon
2. toxice, prin supradozaj datorita insuficientei metabolizri i eliminri a
substantei, sau prin injectarea unei cantitati prea mare
Cauze: - injectare anestezic n teritoriu puternic vascularizat
- injectarea accidental i.v. a unui volum mare de anestezic
n concentraie ridicat
Tablou clinic: semne nervoase (ameeli, cefalee, tremurturi, agitaie,
acufene, convulsii)
semne cardiace: colaps circulator
semne respiratorii: ventilaie afectat prin respiraii
neregulate de mic amplitudine, apnee
Tratament: oprirea injectrii, anticonvulsivante (diazepam),
manevre de resuscitare cardiorespiratorie, oxigenare,
simpaticomimetice. n caz extrem, ventilaia mecanic!
64
TEST
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
NUME, FO
2 Anestezie
. locala
3 Anestezie
. locala
4 Anestezie
. locala
5 Anestezie
. locala
65
DATA
SEMNATURA
11.
HEMOSTAZA CHIRURGICAL
1. Definiii:
Hemostaza - Totalitatea proceselor sau mijloacelor ce produc oprirea unei
hemoragii. Cuprinde factorul vascular i factorul sanguin (coagularea).
Clasificare:
spontan:
-
provocat (chirurgical):
cuprinde metode de favorizare a hemostazei spontane
necesar n leziuni de vase mijlocii i mari
66
2. Clasificare
Hemoragiile se clasific n dou mari categorii:
- medicale:
-
67
68
Garoul nu se menine niciodat mai mult de 120 minute, iar n acest interval este
absolut necesar ca fluxul sanguin s fie restabilit pentru 2-3 minute din 20 n 20 de
minute, pentru a se evita riscurile degradrilor tisulare hipoxice i a sindromului de
reperfuzie (extrem de toxic, poate duce la oc ireversibil i deces). Garoul trebuie
nsoit de aceea ntotdeauna de datele privind momentul iniierii procedurii i de
evoluia n timp a acesteia.
Tipuri de compresiune prin garou:
- improvizaii: cauciuc (benzi, tuburi), cordoane de material textil
(cordoane propriu-zise sau improvizate din mneci, earfe, baticuri,
lenjerie intim sau fii rupte din mbrcminte), material sanitar ( fei de
tifon) - ca elemente de constricie circumferenial, la care se adaug un
element de compresiune vascular (sul de material textil) centrat pe una
din zonele de elecie cunoscute de pe traiectul vasului lezat. n cazul unor
materiale textile puin elastice, acest complex se pune n tensiune prin
crearea unui turnichet (nurubarea cu ajutorul unui mner din lemn sau
metal a unui cordon nnodat);
- maneta pneumatic de hemostaz: identic cu cea de la tensiometru,
prin care presiunea aerului din manet, ridicat la o valoare superioar
tensiunii arteriale sistolice a pacientului asigur o hemostaz de bun
calitate;
69
70
b. Hemostaza termic
- cauterizare
- electrocauterizare monopolar sau bipolar
- refrigerare - hipotermie controlat
- chirurgie criogenic cu azot lichid
- laser + fotocoagularea laser cu argon
- ultrasunete ( cavitron )
c. Hemostaza chimic
- epinefrina
- fibrina
- gelatina burete
- celuloza - oxigenat ( oxygel )
- oxigenat regenerat (surgicel)
- colagen micronizat aditivat (tachocomb)
- adezivi tisulari
- tissue - call
4. Rezultate. Semnificaie
Hemostaza chirurgical trebuie s genereze oprirea ct mai rapid a pierderilor
sanguine, ca element de baz n conservarea homeostaziei.
Metodele de hemostaz provizorie sunt soluia optim n situaiile n care nu
exist condiii corespunztoare pentru efectuarea unei hemostaze definitive:
- lipsa condiiilor tehnice,
- lipsa medicului competent
- existena unei hemoragii cu debit mare, deci cu risc
vital.
Chiar dac ulterior efecturii hemostazei provizorii, hemoragia nu este oprit dect
parial, ncetinirea ritmului pierderilor sanguine poate avea un rol determinant n salvarea
vieii.
Metodele de hemostaz definitiv bine aplicate ofer condiiile iniierii
tratamentului ulterior de susinere biologic a pacienilor cu pierderi sanguine, n condiii
de conservare maximal a elementelor de aport, circulante ntr-un sistem nchis, fr
posibilitatea pierderilor. Finalizarea hemostazei definitive reprezint momentul de start a
compensrilor organice i funcionale cu eficien maxim n restabilirea echilibrelor
pacientului.
5. Incidente. Accidente.
Pot fi multiple, cele mai frecvente sunt:
- Ineficiena manoperei efectuate concretizat n continuarea hemoragiei
- Ischemia acut n regiunea distal leziunii vasculare
71
TEST
1)
2)
3)
4)
5)
LA HEMOSTAZA
PARTICIPARE
3.
LA HEMOSTAZA
PARTICIPARE
4.
LA HEMOSTAZA
PARTICIPARE
5.
LA HEMOSTAZA
PARTICIPARE
NUME, FO
LA HEMOSTAZA
72
DATA
SEMNATURA
12.
SUTURA CHIRURGICAL
73
74
75
mic incizur ce poate fi nchis sau deschis de ctre o lam de oel manevrabil prin
intermediul unui buton. Este un ac uor de manevrat, dar este traumatizant pentru
esuturi, se defecteaz uor i este destul de scump (vezi fig.).
Un alt ac mecanic este acul Deschamps, folosit tot mai rar. Clasic, era utilizat
pentru conducerea firelor n jurul elementelor hilare (de exemplu hilul splinei, pediculi
tiroidieni).
76
77
78
79
TEST
NR. MANOPERA
1 SUTURA
.
NUME, FO
2 SUTURA
.
3 SUTURA
.
80
DATA
SEMNATURA
13.
Surse de oxigen:
statie centrala de oxigen sau microstatie
butelie de oxigen (de 300 - 10.000 litri oxigen comprimat la 150 atm.)
Pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu reductorul de presiune
(debitmetrul, care indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul
barbotorului (vezi fig.).
81
a. Cateterul nazal (sonda) - are orificii laterale multiple. Se introduce in nara pana
in faringe, schimbandu-se de la o nara la alta. Se poate introduce si in laringe.
Tehnica:
se dezobstrueaza caile aeriene
se masoara lungimea sondei pe obraz de la nara la tragus
se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos si
perpendicular pe buza superioara
se fixeaza sonda cu leucoplast
se fixeaza debitul la 4-6 l/minut
se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor
se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheaza debitul.
b. Ochelari pentru oxigen - se fixeaza dupa urechi si prezinta 2 mici sonde de
plastic care patrund in nari. Se recomanda la copii si bolnavi agitati.
c. Masca pentru oxigen (cu inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si
nasul. In general este greu suportata de bolnav datorita hamului de etanseizare (vezi fig.).
Tehnica:
82
83
TEST
NR.
MANOPERA
1 ADM. OXIGEN
.
NUME, FO
DATA
SEMNATURA
2 ADM. OXIGEN
.
3 ADM. OXIGEN
.
Proiectul De la teorie la practica in medicina, cofinantat prin Fondul Social European, Programul Operational Sectorial
pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013, Axa prioritara:2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii ;
Domeniul major de interventie: 2.1 Tranzitia de la scoala la viata activa, in baza contractului de finantare nr.
POSDRU/22/2.1/G/36443.
Continutul acestui material nu reprezinta n mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului
Romniei
84