RECUPERAREA FUNCTIONALA IN

TRAUMATOLOGIA COLOANEI
VERTEBRALE

Notiuni de biomecanica
Coloana vertebrala (rahisul) este o
insiruire de oase scurte numite
vertebre cu o morfologie
asemanatoare.

 Divizata in mai multe portiuni in functie de

localizare:
Rahisul cervical constituit din 7 vertebre,
corespunde regiunii gatului, care, superior se
articuleaza cutiei craniene.
Rahisul dorsal constituit din 12 vertebre la care
se ataseaza cele 12 coaste.
Rahisul lombar format din 5 vertebre specifice
Sacrum-ul este un os unic care corespunde unui
conglomerat de 5 vetebre sudate si face parte
din centura pelvina pe care se articuleaza
membrele inferioare.
Coccis-ul este un mic os apendicular sacrumulu
format din cateva vertebre atrofice si corespunde
vestigiile degenerate ale cozii de la animal.

 Coloana lombosacrata ofera conditii optime

realizarii unui important procent din amplitudinea
totala de miscari ale coloanei vertebrala.
40 din totalul de 160 amplitudine de flexie a
intregii coloane.
30 din totalul de 145 amplitudine de extensie
35 din totalul de 165 amplitudine de inclinatie
laterala se realizeaza din segmentul lombar si
lombo-sacrat.
Pozitia de tranzitie intre trenul superior si cel
inferior transforma coloana lombo-sacrata intr-un
veritabil centru al solicitarilor biomecanice, atat in
statica cat si in dinamica corpului omenesc.

 Aceste solicitari se concretizeaza prin exercitarea

unor presiuni de valori diferite asupra nucleelor
pulpoase ale discurilor intervertebrale
Leziunile care pot aparea la acest nivel sunt
reprezentate de contuzii, leziuni tegumentare
(plagi, arsuri), entorse, luxatii, fracturi sau
fracturi-luxatii
Fracturile coloanei vertebrale pot fi insotite sau
nu de leziuni medulare
Fractura fara interesare medulara se produce
prin tasare si este intalnita in regiunea cervicala,
unde din cauza pozitiei fetelor articulare avem
de-a face mai des cu entorse sau luxatii.

 La coloana toracala si lombara se

produc frecvent fracturi ale corpului
vertebral sau fracturi-luxatii.
Fractura de corp vertebral prin tasare
anterioara, in pana de despicat
lemne este intalnita mai frecvent,
iar prin tasare laterala, mai rar.
In loviturile mai puternice cedeaza si
partea posterioara a corpului
vertebral, dand fracturi cominutive

Tratament
Tasarea simpla, fara complicatii
neurologice, se trateaza prin repaus
la pat fara imobilizare in aparat
ghipsat.
Se incepe imediat reeducarea
functionala folosind exercitii de
extensie a trunchiului din pozitiile
culcat dorsal si ventral si chiar pe
genunchi cu sprijin pe palme

 In fracturile cu tasari mari sau ocminutive,

coloana se imobilizeaza timp de 2-3 luni in
corset ghipsat, apoi 2-3 luni intr-un corset usor
Corsetul de ghips are o fereastra abdominala.
Dupa uscarea ghipsului si trecerea socului,
bolnavul se poate ridica pentru a se obisnui cu
mersul in pozitia lordozata in care il tine
corsetul.
Din saptamana III se incep exercitiile pentru
refacerea tonusului musculaturii spatelui prin
miscari de brate, picioare si cap executand in
special contractii izometrice

 Pentru musculatura abdominala se executa, din

culcat pe spate, miscari cu membrele inferioare si
ridicari de greutate asezate pe abdomen prin
fereastra taiata in ghips.
De asemenea se vor executa exercitii de
respiratie diafragmatica
Odata cu scoaterea corsetului ghipsat bolnavul va
continua programul de exercitii din etapa
precedenta, in plus se urmareste recuperarea
mobilitatii coloanei vertebrale.
Din cauza ghipsului, bolnavul se obisnuieste sa
mearga fara torsiuni din trunchi, deci fara pasul
pelvin
Pentru corectare sunt indicate exercitii de mers cu
rasuciri din trunchi, linia umerilor trebuie sa fie
inversa cu linia bazinului.

 Mobilizarea coloanei continua cu miscari

laterale ischio-gambieri, avand
genunchii in extensie in timpul miscarii.
Avand in vedere pozitia de hiper-lordoza
in care a fost mentinut pacientul in
timpul imobilizarii se urmareste
reechilibrarea statica.
Programul de miscari va continua 2-3
luni de la scoaterea ghipsului, fiind
completat cu elemente specifice
profesiei bolnavului.

Concluzii
In tasarea simpla (fara corset ghipsat) se
recomanda exercitii de extensie pentru
tonifierea spatelui, din poztiile: culcat dorsal,
ventral si pe genunchi cu sprijin pe palme.
In fracturile complicate si imobilizate in
aparat ghipsat se recomanda din saptamana
a III-a exercitii izometrice pentru muschii
paravertebrali si abdominali.

 Dupa scoaterea ghipsului:

Aceleasi exercitii
Mobilizarea coloanei cu flexia executata
cat mai tarziu
Reechilibrarea bazinului
Exercitii de respiratie tip toracic
Reeducarea mersului

 Interventiile chirurgicale ce se efectueaza

pentru coloana vertebrala se pot imparti,
din punct de vedere al diferentierii
conditiilor de recuperare in 3 mari grupe:
A. Interventiile care se adreseaza exclusiv
tesuturilor moi
B. Interventiile care se adreseaza segmentului
osteo-articular, fara a urmari fixarea acestuia:
laminectomii, ridicarea arcului vertebral
posterior in spondiloza, etc.
C. Interventii care se adreseaza segmentului
articular cu scopul de a-l fixa: artrodeze
posterioare, postero-laterale sau intertransversale

 Planul terapeutic postoperator de

recuperare a functiei coloanei lombosacrate de 5 etape succesive:
Etapa I perioada postoperatorie de
imobilizare la pat
Etapa II reluarea pozitiei ortostatice si a
mersului cu segmentul sacro-lombar blocat
Etapa III reluarea progresiva a miscarilor la
nivelul segmentului sacro-lombar
Etapa IV readaptarea profesionala si sportiva
Etapa V reintrarea in activitatea normala
Ca durata, aceste etape succesive variaza in
raport cu tipul interventiei chirurgicale
efectuate.

Etapa I
Dupa interventiile din categoria A, este de numai 12 zile. Dupa interventiile din categoria B
imobilizarea la pat are acelasi caracter de
relativitate. Din a 3-a zi de la operatie, din pozitia
sezand se incep miscari respiratorii, miscari ale
capului si membrelor superioare si inferioare.
Dupa interventiile din categoria C, imobilizarea la
pat capata un caracter absolut. Planul patului
trebuie sa fie dur, fara perna, facand rasuciri in pat
dupa orar fix (de 2 3 ori) ele fiind asistate si
dirijate. Masajul restului corpului joaca un rol
important in acest caz.

Etapa II
Trecerea de la clinostatism la ortostatism se face
numai la indicatia chirurgului ortoped. Dupa
interventiile de tip A, trecerea se poate face dupa
3-4 zile si nu pune probleme deosebite.
Dupa interventiile de tip B se poate trece la pozitia
ortostatism dupa 5-10 zile sub protectia unui
corset
Dupa interventiile de tip C, trecerea este posibila
dupa 30 de zile. Obligatoriu insa sub protectia unui
corset ortopedic sau corset ghipsat cu sprijin pe
pubis si stern (in cazul coloanei lombare)

Etapa III
Moment important al programului de recuperare cu
reluarea miscarilor la nivelul segmentului lombo-sacrat
operat.
Dupa interventiile de tip A, etapa a 3-a incepe dupa 1014 zile de la operatie si consta in miscari active usoare
de flexie, inclinatie laterala si rotatie a coloanei.
Amplitudinea este progresiv crescatoare cu conditia sa
nu existe durere.
Miscarile de extensie a coloanei sunt interzise. La fel se
procedeaza si dupa interventiile B si C, dar dupa 30-60
de zile respectiv 90-120 de zile, cand examenele
radiografice confirma consolidarea focarului de artroza.

Etapa IV
Recuperarea functionala progresiva
continua imbinandu-se cu un
program progresiv de readaptare
profesionala.
Pe langa programele din etapa a III-a,
care se amplifica, ca durata si
intensitate, se introduce o serie de
exercitii asemenatoare celor pe care
bolnavul le efectueaza la locul de
munca sau in ramura de sport

Etapa V
Corespunde cu reintegrarea si activitatea
obisnuita respectand un minim de indicatii
medicale:
Sa continue un program de gimnastica
Sa adopte numai anumite pozitii
Sa evite diferite tipuri de miscari
Sa poarte in continuare un lombostat (la
indicatia medicului)
Sa nu poarte pantofi cu tocuri inalte
Orice miscare a coloanei cu genunchii extinsi este
contraindicata