Conform crezului, Sfanta Biserica are 4 insusiri esentiale: una sfanta, soborniceasca si

apostoleasca.
1. Unitatea biseicii prin care intelegem ca biserica este una, unica si unitara deoarece:
-sfanta Treime este una,
-Hristos este capul Bisericii
*Efeseni 1;22: ,, i toate le-a supus sub picioarele Lui i, mai presus de toate, L-a dat pe El cap
Bisericii,"
-harul divin este unul lucrator in Biserica
I Corinteni 12;6: ,, .i lucrrile sunt felurite, dar este acelai Dumnezeu, care lucreaz toate n to
i."
-credinta pe care o marturisim este una
-conducerea, ierarhia e una
-Mantuitorul Hristos a spus de formarea Bisericii
*Efeseni 4;4-6: ,, 4.Este un trup i un Duh, precum i chemai ai fost la o singur ndejde a
chemrii voastre; 5.Este un Domn, o credin, un botez, 6.Un Dumnezeu i Tatl tuturor, Care este
peste toate i prin toate i ntru toi."
*Matei 16;18: ,, i Eu i zic ie, c tu eti Petru i pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea i
porile iadului nu o vor birui."
*I Corinteni 1;13: ,, Oare s-a mprit Hristos? Nu cumva s-a rstignit Pavel pentru voi? Sau
fost-ai botezai n numele lui Pavel?
-in vorbire se foloseste si pluralul. Nu inseamna ca sunt mai multe, ci e una, insa pluralul
desemneaza parti, zone ale bisericii din punct de vedere geografic, si din punct de vedere istoric
sunt numite asa.
-unitatea bisericii o diferentiaza si de schisma si de erezie deoarece schisma inseamna dezbinare,
rupere de la canoanele si disciplina bisericii, iar erezia este departarea spre invataturi false, pe
cand biserica marturiseste aceeasi credinta si dogme.
2. Sfintenia: este sfanta deoarece:
-Dumnezeu este sfant:
*Isaia 6;3:,, i strigau unul ctre altul, zicnd: "Sfnt, sfnt, sfnt este Domnul Savaot, plin este
tot pmntul de slava Lui!""
-Hristos e capul Bisericii iar ea este trupul lui Hristos,
*I Corinteni 12;27: ,, Iar voi suntei trupul lui Hristos i mdulare (fiecare) n parte."
-Harul Divin este sfant si sfintitor,
-scopul este mantuirea si sfintirea oamenilor,
-in Biserica lucreaza Hristos,
*I Petru 1;16: ,, C scris este: "Fii sfini, pentru c Eu sunt Sfnt"."
- din ea a iesit sfinti
Prezenta pacatosilor in biserica nu afecteaza sfintenia ei, caci nu vine de la oamenii, ci de la
Dumnezeu
*Efeseni 5;25-27: ,, 25.Brbailor, iubii pe femeile voastre, dup cum i Hristos a iubit Biserica,
i S-a dat pe Sine pentru ea, 26.Ca s-o sfineasc, curind-o cu baia apei prin cuvnt, 27.i ca s-o
nfieze Siei, Biseric slvit, neavnd pat sau zbrcitur, ori altceva de acest fel, ci ca s fie
sfnt i fr de prihan."

3. Sobornicitatea insusirea de a se slavi pretutindeni, ca un totunitar, are doua aspecte:

-extensiv, adica in toata lumea
*Matei 28;19: ,, Drept aceea, mergnd, nvai toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui
i al Fiului i al Sfntului Duh,"
*Marcu 16;15: ,, i le-a zis: Mergei n toat lumea i propovduii Evanghelia la toat f
ptura."
-intensiv, adica pastrarea unitatii dogmatice cultice si canonice in toate partile ei .
Se mai intelege si faptul ca biserica este condusa nu de o persoana, ci de sinod, de sobor, de
adunarea episcopilor, dupa modelul celui apostolic si a celor ecumenice
*Fapte 15;28: ,, Pentru c, prutu-s-a Duhului Sfnt i nou, s nu vi se pun nici o greutate n
plus n afar de cele ce sunt necesare:"
4. Apostolicitatea inseamna insusirea ei de a fi intemeiata de Hristos si asezata pe temelia
apostolilor,
*Matei 16;18: ,, i Eu i zic ie, c tu eti Petru i pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea i
porile iadului nu o vor birui."
*Efeseni 2;20: ,, Zidii fiind pe temelia apostolilor i a proorocilor, piatra cea din capul unghiului
fiind nsui Iisus Hristos."
Prin apostolicitate mai intelegem si o dubla transmisiune:
-externa, ce consta in transmiterea invataturii Mantuitorului prin apostoli si urmasii lor
nealternata si neschimbata, fara omisiuni.
*I Timotei 6;20: ,, O, Timotei, pzete comoara ce i s-a ncredinat, deprtndu-te de vorbirile de
arte i lumeti i de mpotrivirile tiinei mincinoase,"
-interna adica transmiterea harului preotiei de la Hristos catre apostoli si apoi urmasilor acestora,
episcopi, preoti si diaconi, fara intrerupere, ce se numeste succesiune apostolica
*Matai 28;20: ,, nvndu-le s pzeasc toate cte v-am poruncit vou, i iat Eu cu voi sunt
n toate zilele, pn la sfritul veacului. Amin."
Asadar, succesiunea apostolica este un fluviu de har ce curge in istorie de la Hristos prin
episcopi si preoti pana la sfarsitul veacurilor.
Despre aceasta dubla transmisiune, vorbesc majoritatea sfintilor parinti si constituie nota
distincta a bisericii adevarate, fata de schisma si fata de erezie.
Membrii Bisericii
Din definitia Bisericii, se intelege ca membrii Bisericii sunt impartiti in doua categorii:
1. Ierarhia Bisericeasca prin care se continua intreita misiune a Mantuitorului, adica cea
invatatoreasca, sfintitoare si de conducere a oamenilor. In cadrul ierarhiei, un rol important l-au
avut apostolii, ce constitue o categorie speciala, chematii si investiti fiind de insusi Hristos si cu
calitate de martori. Ei au fost investiti cu putere dupa inviere si devine lucratoare la Cincizecime.
Perioada apostolica se incheie cu moartea ultimului apostol, iar ei au ales si investit cu putere pe
urmasi ai lor si anume episcopi, preoti si diaconi.
*Ioan 10;22-23: ,, 22.i zicnd acestea, a suflat asupra lor i le-a zis: Luai Duh Sfnt; 23.C

rora vei ierta pcatele, le vor fi iertate i crora le vei ine, vor fi inute."
Astfel ierarhia Bisericesca are trei trepte:
-episcopatul: episcopii isi au originea in trimiterea si investirea apostolilor. Din Noul
Testament intelegem ca au fost investiti cu putere harica.
*Matei 16;19: ,, i i voi da cheile mpriei cerurilor i orice vei lega pe pmnt va fi legat
i n ceruri, i orice vei dezlega pe pmnt va fi dezlegat i n ceruri."
*Matei 18;18: ,, Adevrat griesc vou: Oricte vei lega pe pmnt, vor fi legate i n cer, i
oricte vei dezlega pe pmnt, vor fi dezlegate i n cer."
*Fapte 13;2: ,, i pe cnd slujeau Domnului i posteau, Duhul Sfnt a zis: Osebii-mi pe
Barnaba i pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat."
*Fapte 14;2-3: ,, 2.Dar iudeii care n-au crezut au rsculat i au nrit sufletele pgnilor
mpotriva frailor. 3.Deci mult vreme au stat acolo, grind cu ndrzneal ntru Domnul, Care da
mrturie pentru cuvntul harului Su, fcnd semne i minuni prin minile lor."
*Fapte 20;28: ,, Drept aceea, luai aminte de voi niv i de toat turma, ntru care Duhul Sfnt
v-a pus pe voi episcopi, ca s pstrai Biserica lui Dumnezeu, pe care a ctigat-o cu nsui
sngele Su."
*I Timotei 4;14: ,, Nu fi nepstor fa de harul care este ntru tine, care i s-a dat prin proorocie,
cu punerea minilor mai-marilor preoilor."
*I Timotei 5;22: ,, Nu-i pune minile degrab pe nimeni, nici nu te face prta la pcatele altora.
Pstreaz-te curat."
*II Timotei 1;6: ,, Din aceast pricin, i amintesc s aprinzi i mai mult din nou harul lui
Dumnezeu, care este n tine, prin punerea minilor mele."
*I Petru 5;1-5: ,, 1.Pe preoii cei dintre voi i rog ca unul ce sunt mpreun-preot i martor al
patimilor lui Hristos i prta al slavei celei ce va s se descopere: 2.Pstorii turma lui
Dumnezeu, dat n paza voastr, cercetnd-o, nu cu silnicie, ci cu voie bun, dup Dumnezeu, nu
pentru ctig urt, ci din dragoste; 3.Nu ca i cum ai fi stpni peste Biserici, ci pilde fcndu-v
turmei. 4.Iar cnd Se va arta Mai-marele pstorilor, vei lua cununa cea nevetejit a mririi.
5.Tot aa i voi, fiilor duhovniceti, supunei-v preoilor; i toi, unii fa de alii, mbrcai-v
ntru smerenie, pentru c Dumnezeu celor mndri le st mpotriv, iar celor smerii le d har."
Episcopul are plinatatea harului, putand savarsi toate Sfintele Taine. Toti episcopii au acelasi
har si detin grade administrative diferite.
In perioada apostolica a fost o confuzie de numire intre episcop si preot, dar nu si de functiune.
Tot atuncu numele de episcoo se folosea pentru treapta cea mai inalta, iar de preot pentru
urnatoarea.
Episcopul nu sta izolat, ci impteuna cu turma, avand misiunea de a pastra dreapta credinta in
tinutul sau. El nu este izolat fata de ceilalt episcopi, ci impreuna formeaza sinodul episcopilor, iar
demnitatea si autoritatea le-o da Duhul sfant si este intemeiata pe demnitatea fiecarui episcop.
Asistenta Duhului Sfant nu inseamna neaparat inovarea de noi dogme, ci inseamna ca dupa
multa cercetare, in mod liber prin revelatia divina , prezinta un adevar de credinta pe intelesul
credinciosilor.
2. Preotia, ce isi are inceputul in alegerea, trimiterea la propovaduire si investirea harica a celor
70 de ucenici.

*Luca 10;1: ,, Iar dup acestea, Domnul a ales ali aptezeci (i doi) i i-a trimis cte doi
naintea feei Sale, n fiecare cetate i loc, unde nsui avea s vin."
Dupa cincizecime, in cartea Faptele apostolilorne este prezentata prezenta preotilor langa
apostoli in lucrarea in Biserica.
*Fapte 11;30: ,, Ceea ce au i fcut, trimind preoilor prin mna lui Barnaba i a lui Saul."
*Fapte 14;23: ,, i hirotonindu-le preoi n fiecare biseric, rugndu-se cu postiri, i-au ncredinat
pe ei Domnului n Care crezuser."
*Tit 1;5: ,, Pentru aceasta te-am lsat n Creta, ca s ndreptezi cele ce mai lipsesc i s aezi
preoi prin ceti, precum i-am rnduit:"
*I Petru 5;1: ,, Pe preoii cei dintre voi i rog ca unul ce sunt mpreun-preot i martor al
patimilor lui Hristos i prta al slavei celei ce va s se descopere:"
Preotul nu are plinatatsa harului, poate savarsi toate Sfinte!e taine in afara de hirotonie si este
delegatuo episcopului.
3. Diaconii isi au inceputul in alegerea si hirotonirea celor 7 diaconi.
*Galateni 6;6: ,, Cel care primete cuvntul nvturii s fac parte nvtorului su din toate
bunurile."
*Filipeni 1;1: ,, Pavel i Timotei, robi ai lui Hristos Iisus, tuturor sfinilor ntru Hristos Iisus,
celor ce sunt n Filipi, mpreun cu episcopii i diaconii:"
Diaconul este cea mai de jos treapta ierarhiceasca si are rolul de a ajuta episcopul sau preotul in
lucrarea Bisericii.
*Fapte 5;5: ,, 5.i a plcut cuvntul naintea ntregii mulimi, i au ales pe tefan, brbat plin de
credin i de Duh Sfnt, i pe Filip, i pe Prohor, i pe Nicanor, i pe Timon, i pe Parmena, i
pe Nicolae, prozelit din Antiohia,"
Mirenii, mare masa eclesiara. Si ei, in baza botezului, au o intreita misiune personala:
-invatatoreasca, adica sa cunoasca credinta si sa invete si pe altii
-de a se sfinti prin fapte bune si jerfa
-de a fi conducator al propriei persoane, adica stapan pe sine fata de imperiul patimilor.
Doctrina romano catooica Biserica si ierarhia bisericeasca
Doctrina Romano catolica despre biserica:
-accentueaza aspectul vazut al bisericii, fiind considerata o institutie cu caracter social-religios
-biserica este societatea oamenilor uniti prin marturisirea aceleaiasi credinte si impartasiti cu
aceleasi sfinte taine sub conducereea pastorilor legitimi in frunte cu papa
-chiar daca uneori, pe langa elementele vazute sunt enumerate si elemente nevazute, precum
gratia sau harul, sau cele 3 virtuti teologice, si acestea sunt intelese mai mult in sens vazut.
-n doctrina mai noua s-a schimbat atitudinea fata de context, intrucat vorbeste despre tiandria
bisericii, despre biseriaca trup tainic al lui Hristos, comuniunea dintre Persoanele Preasfintei
Treimi. Aceasta schimbare este laudabila, insa ramane de netrecut conceptia lor despre gratia
creata nsemnand pentru ei ca teandria e deziderat si nu realitate.
-se aseamana cu ortodoxia caci si ei invata despre ierarhia sacramentala, insa sunt trei puncte
deosebitoare.

Doctrina romano-catolica despre ierarhia Bisericesca:

a) primatul papal: papa este primul intre episcopi si toti ceilaltitrebuie sa i se supuna. Aceasta
invatatura este intemeiata pe presupusa intaietate a lui Petru in fata celorlalti apostoli, papa fiind
urmasul lui. Argumente:
-*Matei 16;18: ,, i Eu i zic ie, c tu eti Petru i pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea
i porile iadului nu o vor birui."
Petru i cuvantul aici in numele tuturor apostolilor, avand caracter vulcanic si impulsiv. Domnul
nu intemeiaza Biserica pe persoana lui, ci pe credinta marturisita de el in numele apostolilor. In
aceeasi convorbire zice:
*Matei 16;23: ,, Iar El, ntorcndu-se, a zis lui Petru: Mergi napoia Mea, satano! Sminteal mi
eti; c nu cugei cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor."
De asemenea, nu se cunoaste ce a facut Petru in timul patimilor Mantuitorului
-dupa Cincizecime, el ar fi avut un primat si toti s-ar fi supus lui. Desi Petru a luat cuvantul de
mai multe ori, nu s-a bucurat de o intaietate din doua motive: sinodul apostolic nu e prezidat de el,
ci de Iacob cel Mare, episcopul Ierusalimului, Sfantul Pavel il mustra aspru pe Sfantul Petru.
*Galateni cap.1.
-cum ca a fost episcopul Romei si intemeietorul Bisericii de acolo. Biserica Romei a fost
infiintata de primii crestini ce au fost la Cincizecime, apoi in prima captivitate de la Roma, 62-64,
Sfantul Pavel scrie cele 4 epistole ale captivitatii si in nici una nu aminteste de prezenta lui Petru
acolo. Intr-adevara, Sf. Petru vine la Roma dupa 64 unde sfarseste muceniceste cu Sf. Pavel in 67.
Din punct de vedere ortodox, primatul papal e gresit, caci capul Bisericii e Hristos.
*Efeseni 1;22: ,, i toate le-a supus sub picioarele Lui i, mai presus de toate, L-a dat pe El cap
Bisericii,"
Mai mult, primatul papal, a fost una din cauzele marii schisme din 1054 si una din marile
piedici ce stau in fata apropierii celor doua Biserici
b) infailibilitatea papei, dogma aprobata la consiliul din Vatican, conform careia papa e
infailibil, fara de greseala si fara de pacat.
Din cauza disputelor din acel consiliu, tot atunci s-a spus ca nu este infailibil in viata personala,
ci in calitatea de cap al Bisericii. (ex cathedra)
Aceasta dogma este contrara Scripturii si Traditiei. Ostoria demonstreaza ca au fost si papi
eretici: papa Virgiliu a suscris la erezia semiariana si papa Honoriu a cazut in erezia monotelita.
c) celibatul preotesc: interzicerea preotiei pentru toate gradele clericale, desi sinodul I
ecumenic lasa la libera alegere casatoria preotului, papa Grigorie al VII-lea dupa marea schisma,
in 1073, decreteaza celibatul preotesc cu scopul de a face clerul ca o armata a papei.
Doctrina protestanta despre Biserica si ierarhia bisericeasc
Se caracterizeaza prin faptul ca adevarata biserica e doar nevazuta. Pentru a defini comunitatea,
Luther, da urmatoarea definitie Bisericii: ,,unde se administreaza botezul si Euharistia si se invata
corect Evanghelia, aceea este Biserica"
Adica comunitatea sfintilor in care se invata drept evanghelia si se administreaza corect cele

doua taine. Deci pentru definirea bisericii vazute, el enumera doua elemente vazute.
Calvin zice: ,,Biserica este totalitatea celor alesi de Dumnezeu, cunoscuti numai de El, insa noi
trebuie sa presupunem ca membri pe cei care sunt exemple de viata crestina si se impartasesc cu
taine."
Analiza ortodoxa:
-este marcata de contradictie, deoarece Biserica pe de o parte e doar nevazuta, iar pe de alta
primeste doua parti vazute.
-daca Biaerica judeca corectitudinea propovaduirii evangheliei si administrarea de sf. Taine,
inseamna ca i se recunoaste acesteia caracterul vazut.
Despre Ierarhia Bisericeasca
Se deosebeste radical de ortodoxie si catolicism, caci nu are ierarhie sacramentala, ci are
conceptul de preotie universala.
La ei, toti oamenii sunt preoti prin botez.
*I Petru 2;9: ,, Iar voi suntei seminie aleas, preoie mprteasc, neam sfnt, popor agonisit
de Dumnezeu, ca s vestii n lume buntile Celui ce v-a chemat din ntuneric, la lumina Sa cea
minunat,"
De aici, rezulta doua consecinte:
-n-au hirotonie
-nu e impartita in clersi popor, toti sunt preoti.
Ei disting doua moduri de preotie:
-sacerdotiu, de drept divin (de jure divino)
-mynisterium, de drept uman (de jure humano) prin care se intelege ca oamenii din comunitate
deleaga pe unul sa faca cele ale preotiei.
Luther zice: ,,din zece fii de imparat, toti sunt indreptatiti sa conduca, insa doar unuia i se da
dreptul de a conduce tara."
Conceptul de preotie universala este gresit din mai multe motive:
a) Hristos a fagaduit o putere sacramentala ucenicilor Sai
b) dupa Inviere, Domnul confera aceasta putere apostolilor
*Ioan 20;21-23: ,, 21.i Iisus le-a zis iari: Pace vou! Precum M-a trimis pe Mine Tatl, v
trimit i Eu pe voi. 22.i zicnd acestea, a suflat asupra lor i le-a zis: Luai Duh Sfnt; 23.Crora
vei ierta pcatele, le vor fi iertate i crora le vei ine, vor fi inute."
c)in cartea Fapte si in epistolele pastorale se vorbeste clar de puterea sacramentala data prin
hirotonie
*I Timotei 4;14: ,, Nu fi nepstor fa de harul care este ntru tine, care i s-a dat prin proorocie,
cu punerea minilor mai-marilor preoilor."
*II Tinotei 1;6: ,, aceast pricin, i amintesc s aprinzi i mai mult din nou harul lui
Dumnezeu, care este n tine, prin punerea minilor mele."
*Tit 1;5: ,, Pentru aceasta te-am lsat n Creta, ca s ndreptezi cele ce mai lipsesc i s aezi
preoi prin ceti, precum i-am rnduit:"
d) textul de la I Petru 2;9 este prelua de la Deuteronom 19;6 unde evreii erau indemnati sa se
comporte ca popor alesin celelalte neamuri, Sfantul Petru adresandu-se in epistola crestinilor
proveniti dintre neamuri, indemnandu-i pe aceia sa suca o viata aleasa, mai mult in aceeasi
epistola face referire la preoti si mireni, cu distinctie clara.

*I Petru 5;1-5: ,, 1.Pe preoii cei dintre voi i rog ca unul ce sunt mpreun-preot i martor al
patimilor lui Hristos i prta al slavei celei ce va s se descopere: 2.Pstorii turma lui
Dumnezeu, dat n paza voastr, cercetnd-o, nu cu silnicie, ci cu voie bun, dup Dumnezeu, nu
pentru ctig urt, ci din dragoste; 3.Nu ca i cum ai fi stpni peste Biserici, ci pilde fcndu-v
turmei. 4.Iar cnd Se va arta Mai-marele pstorilor, vei lua cununa cea nevetejit a mririi.
5.Tot aa i voi, fiilor duhovniceti, supunei-v preoilor; i toi, unii fa de alii, mbrcai-v
ntru smerenie, pentru c Dumnezeu celor mndri le st mpotriv, iar celor smerii le d har."
e) barbatii apostolici si Sfintii Parinti scot in evidenta clara alcatuire a Bisericii din cler si popor
si puterea sacramentala data prin hirotonie.
Sfin5ele taine
Partea dogmaticii ce prezinta invatatura despre Sfintele taine, poarta numele de mistiologie.
In limbaj teologic, notiunea de tina are doua sensuri:
-sensul larg prin care se intelege un adevar de credinta neinteles, supranatural,
suprarational.
*I Timotei 3;16: ,, i cu adevrat, mare este taina dreptei credine: Dumnezeu S-a artat n trup,
S-a ndreptat n Duhul, a fost vzut de ngeri, S-a propovduit ntre neamuri, a fost crezut n lume,
S-a nlat ntru slav."
-sens precis prin care intelegem mijloacele concrete prin care se impartaseste harul divin
mantuitor
Mantuirea se realizeaza prin cele 3 conditii: har, credinta si fapte bune. Harul divin se
impartaseste doar in Biserica omului, astfel acesta devenind trup tainic al lui Hristos.
*I Corinteni 12;28: ,, i pe unii i-a pus Dumnezeu, n Biseric: nti apostoli, al doilea prooroci,
al treilea nvtori; apoi pe cei ce au darul de a face minuni; apoi darurile vindecrilor, ajutorrile,
crmuirile, felurile limbilor.
In Biserica, el nu ni se impartaseste in forma impersonala sau difuza, sub lipsa caoncretului, ci
se impartaseste prin mijloace concrete care sunt sfintele taine.
Def. Sfintele Taine sunt lucrari vazute, intemeiate de Cuvantul intrupat al lui Dumnezeu prin
care se impartaseste in mod vazut harul nevazut al lui Dumnezeu spre mantuire si sfintire.
Fiinta tainelor: din fiinta tainelor, fac parte elementele:
a) instituirea tainelor, toate sunt instituite de Hristos ce e si intemeietorul Bisericii ce
a castigat harul si adevarul pentru noi.
*II Corinteni 13;13: ,, Harul Domnului nostru Iisus Hristos i dragostea lui Dumnezeu i mprt
irea Sfntului Duh s fie cu voi cu toi!"
*Ioan 1;16-17: ,, 16.i din plintatea Lui noi toi am luat, i har peste har. 17.Pentru c Legea
prin Moise s-a dat, iar harul i adevrul au venit prin Iisus Hristos."
Sfintele Evanghelii nu ne prezinta intemeierea tuturor tainelor. Pentru unele taine, instituirea este
foarte clara in Sfintele Evanghelii. Pentru altele, nu spun cand au fost instituite de Mntuitorul.
(Mirungerea, Sf. Maslu)
Catolicii zic ca tainele sunt cu instituire directa si indirecta. Noi spunem ca unele taine le gasim
in practica apostolilor, dar n-au instituit taine, doar au implinit ce li s-a spus de la Domnul, ei fiind
doar iconomi sau savarsitori ai tainelor lui Dumnezeu.

*I Corinteni 4;1: ,, Aa s ne socoteasc pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos i ca

iconomi ai tainelor lui Dumnezeu."
*I Petru 4;10: ,, Dup darul pe care l-a primit fiecare, slujii unii altora, ca nite buni iconomi ai
harului celui de multe feluri al lui Dumnezeu."
*Pseudo Ambrozie: ,,Cine este intemeietorul tainelor? Oare nu este Hristos?"
b) partea vazuta alcatuita din trei elemente
-materia
-formula
-randuiala liturgica
Materia tainei este elementul vazut, material, absolut necesar la savarsirea tainei respective.
Folosirea cuvantului materie nu e nici gresita, nici recomandata. Nu e indicata deoarece in spiritul
filosofiei Aristotelice, are conotatie filosofica si duce la rationalizarea tainei. Pe de alta parte, nu e
indicat deoarece nu la toate tainele se poate vorbi de materie a tainei.
Formula constituie acea expresie centrala a tainei, moment in care se impartaseste Duhul Sfant
cu acea lucrare a tainei. Ea nu trebuie inteleasa ca o expresie magica care lucreaza prin ea insasi,
prin cheia cuvintelor, ci ea reprezinta vointa intemeietorului. Nu putem intelege cum se
impartaseste Harul divin, fiind o taina.
Randuiala liturgica pe care o are fiecare taina, care pe de o parte face referire la intemeierea
tainei, precum si la efectele ei, la lucrarea ei.
c) partea nevazuta consta in impartasirea harului divin cu anumite efecte.
Harul este unul in fiinta lui, insa fiecare taina impartaseste o anumita lucrare a harului divin, toate
avand la baza harul botezului.
Savarsitorul tainelor
Adevratul savarsitor este Hristos, intemeietorul lor.
*Matei 28;20: ,, nvndu-le s pzeasc toate cte v-am poruncit vou, i iat Eu cu voi sunt
n toate zilele, pn la sfritul veacului. Amin."
Savarsitorul vazut este episcopul si preotul ce primeste de la Hristos prin hirotonie si porunca
si puterea de a le savarsi.
*Matei 28;19: ,, Drept aceea, mergnd, nvai toate neamurile,
botezndu-le n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh,"
*Ioan 20;21-23: ,, 21.i Iisus le-a zis iari: Pace vou! Precum M-a trimis pe Mine Tatl, v
trimit i Eu pe voi. 22.i zicnd acestea, a suflat asupra lor i le-a zis: Luai Duh Sfnt; 23.Crora
vei ierta pcatele, le vor fi iertate i crora le vei ine, vor fi inute."
De aceea preotul lucreaza inpreuna cu Hristos si in comuniune cu Hristos.
In istoria Bisericii, s-a pus problema validitatii tainelor in functie de vrednicia morala a
savarsitorului vazut.
Prima opinie sustinuta de toti Sfintii Parinti e aceea ca Sfintele Taine sunt valide indiferent de
vrednicia morala a savarsitorului vazut, adevaratul savarsitor fiind Hristos. Aceasta opinie in
scolastica apuseana este numita ex opere operato.
A doua opinie este aceea ca efectul tainei dinde de starea morala a savarsitorului si ca harul nu
lucreaza prin savarsitori nevrednici. Aceasta opinie este specifica valdejilor, ulsitilor, etc.
Scolastica apuseana numeste aceasta opinie ex opere operantis)
Primitorii sunt crestinii, excluzand taina botezului, care s-au pregatit in mod special pentru ea si

indeplinesc anumite conditii. Fiecare taina presupune pregatire si conditii speciale.

*I Corinteni 11;28: ,, S se cerceteze ns omul pe sine i aa s mnnce din pine i s bea
din pahar."
Tainele sunt atat de necesare precum este si harul divin pentru mantuire, care si el este absolut
necesar pentru mantuire.
*Ioan 3;5: ,, Iisus a rspuns: Adevrat, adevrat zic ie: De nu se va nate cineva din ap i din
Duh, nu va putea s intre n mpria lui Dumnezeu."
*Ioan 6;44: ,, Nimeni nu poate s vin la Mine, dac nu-l va trage Tatl, Care M-a trimis, i Eu
l voi nvia n ziua de apoi."
*Ioan 15;3-5: ,, 3.Acum voi suntei curai, pentru cuvntul pe care vi l-am spus. 4.Rmnei n
Mine i Eu n voi. Precum mldia nu poate s aduc road de la sine, dac nu rmne n vi,
tot aa nici voi, dac nu rmnei n Mine. 5.Eu sunt via, voi suntei mldiele. Cel ce rmne
ntru Mine i Eu n el, acela aduce road mult, cci fr Mine nu putei face nimic."
Nunarul tainelor
Toate Sfintele Taine izvorasc din unica taina a intruparii. Prin Taine, unirea dintre divin si uman
continua in oameni. In primul mileniu, nu s-a pus problema numarului tainelor si nici un sinod
ecumenic nu hotaraste numarul tainelor, desi intreaga Biserica le-a practicat. Ex. Biserica
necalcedoniana desprinsa in 451 are tot 7 taine.
Pentru prima data despre numarul de 7 al tainelor se vorbeste la inceputul mileniului al doilea,
de Petru Lombardul in apus si Iov Moraru in rasarit. In apus se hotaraste astfel in urma ereziei
catarilor, iar in rasarit toate marturisirile de credinta ortodoxa spun de taine ca fiind 7 (de la Ferara
Florenta, 1436), in secolul 17 aparand in toate marturisirile de credinta.
Impartirea tainelor se face dupa mai multe creiterii:
-ce se repeta si ce nu se repeta, fiind o impartire discutabila
Cea mai folosita impartire este aceea in trei grupe:
-taine de initiere crestina (botez, mirungere, euharistie)
-taine de restaurare (spovedanie, Sfantul Maslu)
-taine speciale (hirotonia, cununia)
Taina Sfantului Botez
Este taina Sfanta care prin intreita afundare in apa in numele Sf Treimi impartaseste
primitorului harului duhului Sfant prin ea. I se iarta primitorului pacatul stramosesc, pacatele
personale, pune inceputul unui noi vieti duhovnicest si il face mombru nou al bisericii.
Denumirile:
-baie, mormant, apa, nastere de-a doua, taierea imprejur cea nefacuta de mana, luminare,
Prefigurari ale tainei in VT.
-A fost prefigurata intai de potopul lui Noe;
*I Petru 3,20-21: ,, 20.Care fuseser neasculttoare altdat, cnd ndelunga-rbdare a lui
Dumnezeu atepta, n zilele lui Noe, i se pregtea corabia n care puine suflete, adic opt, s-au

mntuit prin ap. 21.Iar aceast mntuire prin ap nchipuia botezul, care v mntuiete astzi i
pe voi, nu ca tergere a necuriei trupului, ci ca deschiderea cugetului bun ctre Dumnezeu, prin
nvierea lui Iisus Hristos,"
-Trecerea prin marea rosie
*I Corinteni 10,2: ,, i toi, ntru Moise, au fost botezai n nor i n mare."
-taierea imprejur
*Coloseni 2,11: ,, Unde nu mai este elin i iudeu, tiere mprejur i netiere mprejur, barbar,
scit, rob ori liber, ci toate i ntru toi Hristos."
In NT
-botezul lui Ioan
*Matei 3;11: ,, Eu unul v botez cu ap spre pocin, dar Cel ce vine dup mine este mai
puternic dect mine; Lui nu sunt vrednic s-I duc nclmintea; Acesta v va boteza cu Duh Sfnt
i cu foc."
Fagaduinta botezului
Mantuitorul fagaduieste botezul mai ales in Ioan 3;5, dar si faptul ca domnul s-a botezat in
Iordan este o fagaduinta.
*Ioan 3;5: ,, Iisus a rspuns: Adevrat, adevrat zic ie: De nu se va nate cineva din ap i din
Duh, nu va putea s intre n mpria lui Dumnezeu."
Instituirea are loc dupa inviere prin cuvintele de la:
*Matei 28,19: ,, Drept aceea, mergnd, nvai toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui
i al Fiului i al Sfntului Duh,"
*Marcu 16,16: ,, Cel ce va crede i se va boteza se va mntui; iar cel ce nu va crede se va
osndi."
Partea vazuta a tainei consta in
- materia taine
*Ioan 3,5: ,, Iisus a rspuns: Adevrat, adevrat zic ie: De nu se va nate cineva din ap i din
Duh, nu va putea s intre n mpria lui Dumnezeu."
*Fapte 8,36: ,, i, pe cnd mergeau pe cale, au ajuns la o ap; iar famenul a zis: Iat ap. Ce m
mpiedic s fiu botezat?"
In cazuri exceptionale poate fi savarsit si cu pamant, nisip, considerandu-se ca si acestea contin
in mica masura apa
-botezul se face prin intreita afundare, nu prin stropire din motivele numele botez vine de la
baptizo ce inseamna a afunda sau faptul ca e numit baie sau mormant, ii arata proprietatea de a se
face prin afundare.
*Romani 6;4: ,, Deci ne-am ngropat cu El, n moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a
nviat din mori, prin slava Tatlui, aa s umblm i noi ntru nnoirea vieii;"
In cazuri exceptionale a fost savarsit botezul si prin stropire sau turnare. (Probabil pe
temnicerul din Filipi, botezarea celor peste 3000 ce au ascultat primii predica, etc)
Exceptia s-a transformat in regula la catolici.
Canonul 50 apostolic zice ca preotul ce nu boteaza prin intreita afundare sa fie anatema.
Formula tainei este desprinsa din porunca de a boteza de la *Matei 28;19: ,,Drept aceea,

mergnd, nvai toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului

Duh,"
Expresia in care se spune de botez in numele Domnului Iisus, de la
*Fapte 2;38: ,, Iar Petru a zis ctre ei: Pocii-v i s se boteze fiecare dintre voi n numele lui
Iisus Hristos, spre iertarea pcatelor voastre, i vei primi darul Duhului Sfnt."
*Fapte 19;5: ,, i auzind ei, s-au botezat n numele Domnului Iisus."
Botezul in numele Domnului Iisus inseamna in numele credintei si dupa porunca data de
Hristos.
Exista trei formule conditionale:
-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca nu a mai fost botezat
-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca este om.
-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca este viu.
Este taina Sfanta care prin intreita afundare in apa in numele Sf Treimi impartaseste
primitorului harului duhului Sfant prin ea. I se iarta primitorului pacatul stramosesc, pacatele
personale, pune inceputul unui noi vieti duhovnicest si il face mombru nou al bisericii.
Denumirile:
-baie, mormant, apa, nastere de-a doua, taierea imprejur cea nefacuta de mana, luminare,
Prefigurari ale tainei in VT.
-A fost prefigurata intai de potopul lui Noe;
*I Petru 3,20-21: ,, 20.Care fuseser neasculttoare altdat, cnd ndelunga-rbdare a lui
Dumnezeu atepta, n zilele lui Noe, i se pregtea corabia n care puine suflete, adic opt, s-au
mntuit prin ap. 21.Iar aceast mntuire prin ap nchipuia botezul, care v mntuiete astzi i
pe voi, nu ca tergere a necuriei trupului, ci ca deschiderea cugetului bun ctre Dumnezeu, prin
nvierea lui Iisus Hristos,"
-Trecerea prin marea rosie
*I Corinteni 10,2: ,, i toi, ntru Moise, au fost botezai n nor i n mare."
-taierea imprejur
*Coloseni 2,11: ,, Unde nu mai este elin i iudeu, tiere mprejur i netiere mprejur, barbar,
scit, rob ori liber, ci toate i ntru toi Hristos."
In NT
-botezul lui Ioan
*Matei 3;11: ,, Eu unul v botez cu ap spre pocin, dar Cel ce vine dup mine este mai
puternic dect mine; Lui nu sunt vrednic s-I duc nclmintea; Acesta v va boteza cu Duh Sfnt
i cu foc."
Fagaduinta botezului
Mantuitorul fagaduieste botezul mai ales in Ioan 3;5, dar si faptul ca domnul s-a botezat in
Iordan este o fagaduinta.
*Ioan 3;5: ,, Iisus a rspuns: Adevrat, adevrat zic ie: De nu se va nate cineva din ap i din
Duh, nu va putea s intre n mpria lui Dumnezeu."

Instituirea are loc dupa inviere prin cuvintele de la:

*Matei 28,19: ,, Drept aceea, mergnd, nvai toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui
i al Fiului i al Sfntului Duh,"
*Marcu 16,16: ,, Cel ce va crede i se va boteza se va mntui; iar cel ce nu va crede se va
osndi."
Partea vazuta a tainei consta in
- materia taine
*Ioan 3,5: ,, Iisus a rspuns: Adevrat, adevrat zic ie: De nu se va nate cineva din ap i din
Duh, nu va putea s intre n mpria lui Dumnezeu."
*Fapte 8,36: ,, i, pe cnd mergeau pe cale, au ajuns la o ap; iar famenul a zis: Iat ap. Ce m
mpiedic s fiu botezat?"
In cazuri exceptionale poate fi savarsit si cu pamant, nisip, considerandu-se ca si acestea contin
in mica masura apa
-botezul se face prin intreita afundare, nu prin stropire din motivele numele botez vine de la
baptizo ce inseamna a afunda sau faptul ca e numit baie sau mormant, ii arata proprietatea de a se
face prin afundare.
*Romani 6;4: ,, Deci ne-am ngropat cu El, n moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a
nviat din mori, prin slava Tatlui, aa s umblm i noi ntru nnoirea vieii;"
In cazuri exceptionale a fost savarsit botezul si prin stropire sau turnare. (Probabil pe
temnicerul din Filipi, botezarea celor peste 3000 ce au ascultat primii predica, etc)
Exceptia s-a transformat in regula la catolici.
Canonul 50 apostolic zice ca preotul ce nu boteaza prin intreita afundare sa fie anatema.
Formula tainei este desprinsa din porunca de a boteza de la *Matei 28;19: ,,Drept aceea,
mergnd, nvai toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului
Duh,"
Expresia in care se spune de botez in numele Domnului Iisus, de la
*Fapte 2;38: ,, Iar Petru a zis ctre ei: Pocii-v i s se boteze fiecare dintre voi n numele lui
Iisus Hristos, spre iertarea pcatelor voastre, i vei primi darul Duhului Sfnt."
*Fapte 19;5: ,, i auzind ei, s-au botezat n numele Domnului Iisus."
Botezul in numele Domnului Iisus inseamna in numele credintei si dupa porunca data de
Hristos.
Exista trei formule conditionale:
-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca nu a mai fost botezat
-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca este om.
-se boteaza robul lui Dumnezeu ... daca este viu.
Partea nevazuta a botezului
Consta in impartasirea harului Duhului Sfant cu efectele:
- stergerea pacatului stramosesc, insa ramane in omul botezat inclinatia spre pacat (concubiscenta)
-stergerea pacatelor personale
-botezul il face pe omul botezat membru al Bisiricii
-pune inceputul unei noi vieti duhovnicesti
*Ioan 3;5: ,, Iisus a rspuns: Adevrat, adevrat zic ie: De nu se va nate cineva din ap i din

Duh, nu va putea s intre n mpria lui Dumnezeu."

*Tit 3;5: ,, El ne-a mntuit, nu din faptele cele ntru dreptate, svrite de noi, ci dup a Lui
ndurare, prin baia naterii celei de a doua i prin nnoirea Duhului Sfnt,"
-botezul nu se repeta
*Efeseni 4;4: ,, Este un trup i un Duh, precum i chemai ai fost la o singur ndejde a chem
rii voastre;"
*,,marturisesc un botez spre iertarea pacatelor" art.9
*Sfantul Ioan Gura de Aur: ,,Deoarece prin botez ne-am ingropat si am inviat cu Hristos, cel ce
se boteaza a doua oara, rastigneste a doua oara pe Hristos".
-pentru crestini ortodocsi, spovedania este ca al doilea botez
-catolicii spun ca are caracter indelet
Savarsitorul este episcopul sau preotul, dar in cazuri exceptionale poate boteza si diaconul
(diaconul Filip, boteaza in samaria si diaconul Anania boteaza pe Pavel). De asemenea, orice
mirean poate boteza in cazuri speciale.
Primitorul
-este un om care n-a mai fost botezat, ce indeplineste anumite conditii, indiferent de varsta.
-Biserica Ortodoxa si altele boteaza in special pruncii. Aceasta practica se numeste
pedobaptismul. Aceasta practica este indeplinita in baza argumentelor:
#universalitatea pacatului stramosesc, adica si pruncii il au
*I Corinteni 15;22: ,, Cci, precum n Adam toi mor, aa i n Hristos toi vor nvia."
#universalitatea mantuirii (a tuturor oamenilor, inclusiv pruncii)
*ITimotei 2;4: ,, Care voiete ca toi oamenii s se mntuiasc i la cunotina adevrului s vin
."
#prefigurarile din Vechiul Testament (potopul, trecerea prin Marea Rosie, taierea imprejur ce
implica si pruncii)
*I Corinteni 10;2: ,, i toi, ntru Moise, au fost botezai n nor i n mare."
Trebuie amintita mai ales taierea imprejur ce se facea la 8 zile de la nastere, dupa porunca data
de Dumnezeu lui Avraam si inseamna legamantul omului cu Dumnezeu.
*Coloseni 2;11: ,, n El ai i fost tiai mprejur, cu tiere mprejur nefcut de mn, prin dezbr
carea de trupul crnii, ntru tierea mprejur a lui Hristos."
#apostolii au botezat case, familii intregi (Corneliu si toata casa lui, a Lidiei, a temnicerului
din Filipi, a lui Stefana)
#practica dintotdeauna a Bisericii dovedita de marturiile lasate de Sfintii Parinti.
*Grigorie de Nazians: ,,Ai copil, nu-l lasa sa-l prinda rautatea. Sa fie incredintat Domnului din
pruncie, prin botez."
*Canonul 50 apostolic: ,,Cine spune ca pruncii nu trebuie botezati, sa fie anatema"
#prin dovezi materiale (inscriptii ce arata numele, varsta si adaosul neophitus;-a=nou
botezat sau fiderius;-a=credincios)
#argument logic: pruncul odata nascut, trebuie sa fie crescut in spirit crestinesc.
In cazul acestei practici, conditiile botezului sunt implinite de nasi care ii devin parinti
spirituali.
Putem vedea cum Hristos vindeca pe unii pentru credinta marturisita de altii (fiica cananeencei,

fiul lunatic, spuga sutasului)

Despre nasi aflam din operele Sfintilor Parinti si apologeti.
-botezul dorintei inseamna dorinta unui om de a se boteza si nu poate fi botezat din diferite
motive.
*Ioan 14;21: ,, Cel ce are poruncile Mele i le pzete, acela este care M iubete; iar cel ce M
iubete pe Mine va fi iubit de Tatl Meu i-l voi iubi i Eu i M voi arta lui."
-botezul sangelui este atunci cand cineva moare martir inainte de a primi botezul. S-a intemeiat
pe baza textului:
Marcu 8;35: ,, Cci cine va voi s-i scape sufletul l va pierde, iar cine va pierde sufletul Su
pentru Mine i pentru Evanghelie, acela l va scpa."
Taina Mirungerii
Este taina sfanta care prin ungerea cu sfantul si marele mir impartaseste noului botezat harului
Duhului Sfant prin care se face inceputul cresterii duhovnicesti.
Precum un nou nascut are nevoie de anumite conditii ca sa creasca trupeste, tot la fel noul
botezat are nevoie de anumite conditii duhovnicesti pentru a creste duhovnoceste, implinindu-le
taina mirungerii.
Instituire: in Noul testament nu ni se spune momentul in care ar fi fost instituita, dar intalnim in
taina apostolilor.
* I Corinteni 4;1: ,, Aa s ne socoteasc pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos i ca
iconomi ai tainelor lui Dumnezeu."
In practica apostolilor, mirungerea se facea in doua moduri:
-prin punerea mainilor;
-prin ungere;
Prin punerea mainilor:
*Fapte 8;15-17: ,, 15.Care, cobornd, s-au rugat pentru ei, ca s primeasc Duhul Sfnt. 16.Cci
nu Se pogorse nc peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezai n numele Domnului Iisus.
17.Atunci i puneau minile peste ei, i ei luau Duhul Sfnt."
*Fapte 19; 2-6: ,, 2.A zis ctre ei: Primit-ai voi Duhul Sfnt cnd ai crezut? Iar ei au zis ctre el:
Dar nici n-am auzit dac este Duh Sfnt. 3.i el a zis: Deci n ce v-ai botezat? Ei au zis: n
botezul lui Ioan. 4.Iar Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocinei, spunnd poporului s cread
n Cel ce avea s vin dup el, adic n Iisus Hristos. 5.i auzind ei, s-au botezat n numele
Domnului Iisus. 6.i punndu-i Pavel minile peste ei, Duhul Sfnt a venit asupra lor i vorbeau
n limbi i prooroceau."
*Evrei 6;2: ,, A nvturii despre botezuri, despre punerea minilor, despre nvierea morilor i
despre judecata venic."
Se administra pe atunci si prin ungere:
*II Corinteni 1;21-22: ,, 21.Iar Cel ce ne ntrete pe noi mpreun cu voi, n Hristos, i ne-a uns
pe noi este Dumnezeu, 22.Care ne-a i pecetluit pe noi i a dat arvuna Duhului, n inimile
noastre."
*Efeseni 4;30: ,, S nu ntristai Duhul cel Sfnt al lui Dumnezeu, ntru Care ai fost pecetluii
pentru ziua rscumprrii."

*I Ioan 2;20: ,, Iar voi, ungere avei de la Cel Sfnt i tii toate."
Caracterul de taina rezulta si din pasaje patristice.
*Sf. Teofil al Antiohiei: ,,Noi de aceea ne numim crestini, ca am fost unsi cu dumnezeiescul
mir"
*Sf Ciprian al Cartaginei: ,,Cel botezat trebuie sa fie uns, pentru ca prin ungere sa devina unsul
Domnului"
* Sf Ciril al Ierusalimului: ,,Paziti-va de a socoti mirul ca pe un untdelemn de rand, caci precum
painea euharistica nu mai este o paine obisnuita, ci este trupul Domnului, la fel si Sf. Mir este
purtator al darului Duhului Sfant"
Partea vazuta:
-materia tainei: Sfantul si Marele Mir este amestec de untdelemn cu mai multe aromatice care se
prepara si se sfinteste dupa o randuiala speciala de Sf. Sinod al unei Biserici autocefale in joia
patimilor. Multimea aromatelor simbolizeaza multimea darurilor Duhului Sfant.
-formula tainei este ,,pecetea darului Duhului Sfant"
*Efeseni 4;30: ,, S nu ntristai Duhul cel Sfnt al lui Dumnezeu, ntru Care ai fost pecetluii
pentru ziua rscumprrii."
-randuiala liturgica este integrata in randuiala Tainei Botezului, fiind astfel unite pentru legatura
indisolubila a celor doua taine.
Partea nevazuta impartaseste harul divin ce face inceputul cresterii duhovnicesti. Prin mirungere
se personalizeaza si se perfectioneaza darurile primite prin botez facandu-le active si personale.
Primitorul este cel nou botezat iar savarsitorul este preotul si episcopul.
Romano-catolicii administreaza taina la 12-14 ani numita confirmare in urma unui examen,
facuta numai de episcop.
Taina euharistiei
Este taina sfanta care sub chipul painii si a vinului imparaseste credinciosului insusi trupul si
sangele Domnului prezent in mod real in elementele euharistice.
Denumiri: multumire (evharistia), binecuvantare, cina Domnului, frangerea painii, paharul vietii,
etc.
Caracteristici:
Se deosebeste de celelalte prin trei caracteristici:
-este taina mare asemenea Treimii sau intruparii, nepatrunsa de mintea noastra;
-impartaseste nu doar harul divin, ci pe insusi izvorul harului, pe Hristos;
-nu e doar taina, ci si jertfa.
Are aspectele:
-de taina in sensul ca in mod tainic si real impartaseste credinciosilor insusi trupul si sangele
Domnului, fiind instituita la cina cea de taina.
-de jertfa in sensul ca ea actualizeaza in mod nesangeros jertfa cea sangeroasa a Mntuitorului de
pe Cruce.
*I Corinteni 11;28: ,, S se cerceteze ns omul pe sine i aa s mnnce din pine i s bea
din pahar."
-anamnetic (de aducere aminte) deoarece face aducere aminte a tot ceea ce a facut Mantuitorul
pentru omenire.

*Luca 22;19: ,, i lund pinea, mulumind, a frnt i le-a dat lor, zicnd: Acesta este Trupul
Meu care se d pentru voi; aceasta s facei spre pomenirea Mea."
Instituire: este des exprimata de evangheliile sinoptice.
*Matei 26;26-28: ,, 26.Iar pe cnd mncau ei, Iisus, lund pine i binecuvntnd, a frnt i,
dnd ucenicilor, a zis: Luai, mncai, acesta este trupul Meu. 27.i lund paharul i mulumind,
le-a dat, zicnd: Bei dintru acesta toi, 28.C acesta este Sngele Meu, al Legii celei noi, care
pentru muli se vars spre iertarea pcatelor."
*Marcu 14;22-24: ,, 22.i, mncnd ei, a luat Iisus pine i binecuvntnd, a frnt i le-a dat lor
i a zis: Luai, mncai, acesta este Trupul Meu. 23.i lund paharul, mulumind, le-a dat i au but
din el toi. 24.i a zis lor: Acesta este Sngele Meu, al Legii celei noi, care pentru muli se vars."
*Luca 22;17-20: ,, 17.i lund paharul, mulumind, a zis: Luai acesta i mprii-l ntre voi;
18.C zic vou: Nu voi mai bea de acum din rodul viei, pn ce nu va veni mpria lui
Dumnezeu. 19.i lund pinea, mulumind, a frnt i le-a dat lor, zicnd: Acesta este Trupul Meu
care se d pentru voi; aceasta s facei spre pomenirea Mea. 20.Asemenea i paharul, dup ce au
cinat, zicnd: Acest pahar este Legea cea nou, ntru Sngele Meu, care se vars pentru voi."
*I Corinteni 11;23-30: ,, 23.Cci eu de la Domnul am primit ceea ce v-am dat i vou: C
Domnul Iisus, n noaptea n care a fost vndut, a luat pine, 24.i, mulumind, a frnt i a zis: Lua
i, mncai; acesta este trupul Meu care se frnge pentru voi. Aceasta s facei spre pomenirea Mea.
25.Asemenea i paharul dup Cin, zicnd: Acest pahar este Legea cea nou ntru sngele Meu.
Aceasta s facei ori de cte ori vei bea, spre pomenirea Mea. 26.Cci de cte ori vei mnca
aceast pine i vei bea acest pahar, moartea Domnului vestii pn cnd va veni. 27.Astfel,
oricine va mnca pinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat fa
de trupul i sngele Domnului. 28.S se cerceteze ns omul pe sine i aa s mnnce din
pine i s bea din pahar. 29.Cci cel ce mnnc i bea cu nevrednicie, osnd i mnnc i
bea, nesocotind trupul Domnului. 30.De aceea, muli dintre voi sunt neputincioi i bolnavi i
muli au murit."
Instituirea este atat de clara incat ereticii nu au contestat-o.
Sfantul Ioan nu reia instituirea, desi despre cina vorbeste in 5 capitole. In capitolul 6 dupa
minunea inmultirii painilor, Mantuitorul vorbeste despre painea vietii si despre prezenta reala a
Mantuitorului in Euharistie.
Partea vazuta: materia tainei ce este painea dospita din grau curat, vin curat de struguri si
apa.
Intrucat romano-catolicii folosesc azima, isi intemeiazara practica zicand ca Mantuitorul la cina
cea de taina a sarbatorit Pastele iudaic. Pastele iudaic se facea cu un anumit ritual si se manca doar
azima. Practica ortodoxa se intemeiaza pe faptul ca Mantuitorul nu a sarbatorit Pastele iudaic, ci
unul special, al legii celei noi incat la Ioan 13;28 se zice ca era cu o zi inainte de Pasti, mai mult a
doua zi cand este prins zice:
*Ioan 18;28: ,, Deci L-au adus pe Iisus de la Caiafa la pretoriu; i era diminea. i ei n-au intrat
n pretoriu, ca s nu se spurce, ci s mnnce Patile."
Din modul cum are loc cina: Domnul si apostolii stateau jos, era vorba de mancaruri lichide,
etc.
Sinopticii spun ca cina cea de taina a avut loc in prima zi a azimelor, pe cand Ioan a zis ca era
cu una inainte. Pe vremea Mntuitorului si pe vremea scrierii evangheliilor sinoptice, ajunul
zilelor azimelor era numit tot cu numele de zi a azimelor, devenind 8 zile de Pasti si deci se

exprima in spiritul traditiei.

Sfantul Ioan scrie Evanghelia tarziu in 98 si se exprima in spiritul legii Vechiului Testament. In
consecinta toti evanghelistii vorbesc de seara de 13 nisan (joi seara) ca seara cinei, iar 14-15 nisan
era Pastele.
*I Corinteni 11;28: ,, S se cerceteze ns omul pe sine i aa s mnnce din pine i s
bea din pahar."
*Matei 16;28: ,, Adevrat griesc vou: Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea
pn ce nu vor vedea pe Fiul Omului, venind n mpria Sa."
*Ioan 13;29: ,, Cci unii socoteau, deoarece Iuda avea punga, c lui i zice Iisus: Cumpr cele
de care avem de trebuin la srbtoare, sau s dea ceva sracilor."
Alt argument al painii dospite: toti sinopticii folosesc cuvantul ,,artos" (paine)
*Fapte 20;7: ,, n ziua nti a sptmnii (Duminic) adunndu-ne noi s frngem pinea, Pavel,
care avea de gnd s plece a doua zi, a nceput s le vorbeasc i a prelungit cuvntul lui pn la
miezul nopii."
*I Corinteni 10;16: ,, Paharul binecuvntrii, pe care-l binecuvntm, nu este, oare, mprtirea
cu sngele lui Hristos? Pinea pe care o frngem nu este, oare, mprtirea cu trupul lui Hristos?"
*I Corinteni 11;26: ,, Cci de cte ori vei mnca aceast pine i vei bea acest pahar, moartea
Domnului vestii pn cnd va veni."
*Fapte 2;42: ,, i struiau n nvtura apostolilor i n mprtire, n frngerea pinii i n rug
ciuni."
-universalitatea Euharistiei: azima avea un caracter national pentru poporul ales
-Practica Bisericii dintotdeauna
-Practica Bisericii Apusene a primelor veacuri de a folosi painea dospita. Papa Siliciu
recomanda folosirea azimelor iar papa Inocentiu I porunceste folosirea painii dospite. Folosirea
azimei se va face mult mai tarziu, spre sfarsitul mileniului I si constitue una din cele 4 cauzeale
schismei.
Prefacerea are loc in momentul epiclezei. Intrucat Romano-catolicii nu au epicleza, Biserica
Ortodoxa argumenteaza astfel momentul epiclezei.
*Matei 26;26: ,, Iar pe cnd mncau ei, Iisus, lund pine i binecuvntnd, a frnt i, dnd
ucenicilor, a zis: Luai, mncai, acesta este trupul Meu."
*Luca 22;17: ,, i lund paharul, mulumind, a zis: Luai acesta i mprii-l ntre voi"
*I Corinteni 10;17: ,, C o pine, un trup, suntem cei muli; cci toi ne mprtim dintr-o
pine."
*I Corinteni 11;21: ,, Cci, eznd la mas, fiecare se grbete s ia mncarea sa, nct unuia i
este foame, iar altul se mbat."
-liturghiile vechi apostolice au epicleza
-liturghiile vechi apusene au epicleza
Impartasirea sub ambele forme si cu trupul si cu sangele: intrucat romano-catolicii sunt
impartasiti numai cu trupul, invocand teoria concomitentei, Biserica Ortodoxa isi intemeiaza
aceasta practica pe urmatoarele argumente:
*Ioan 6;56: ,, Cel ce mnnc trupul Meu i bea sngele Meu rmne ntru Mine i Eu ntru el."
*Matei 26;26-28: ,, 26.Iar pe cnd mncau ei, Iisus, lund pine i binecuvntnd, a frnt i,
dnd ucenicilor, a zis: Luai, mncai, acesta este trupul Meu. 27.i lund paharul i mulumind,
le-a dat, zicnd: Bei dintru acesta toi, 28.C acesta este Sngele Meu, al Legii celei noi, care

pentru muli se vars spre iertarea pcatelor."

Practica dintotdeauna a Bisericii demonstreaza acelasi lucru. In apus, practica impartasirii numai
cu trupul a aparut dupa marea schisma iar impartasirea sub ambele forme se adreseaza doar
preotilor.
Partea nevazuta consta in patru aspecte esentiale:
-prezenta reala a lui Hristos in Euharisitie
-modul prezentei
-consecintele dogmatice
-efectele Sfintei Impartasanii asupra credinciosilor
Prezenta reala a lui Hristos in euharistie:
-Hristos este prezent in elementele euharistiei cu trupul, sangele, sufletul si dumnezeirea.
Argumentul prezentei reale:
*Ioan 6;51: ,, Eu sunt pinea cea vie, care s-a pogort din cer. Cine mnnc din pinea aceasta
viu va fi n veci. Iar pinea pe care Eu o voi da pentru viaa lumii este trupul Meu."
*Matei 26;28: ,, C acesta este Sngele Meu, al Legii celei noi, care pentru muli se vars spre
iertarea pcatelor."
*I Corinteni 10;16-17: ,, 16.Paharul binecuvntrii, pe care-l binecuvntm, nu este, oare, mprt
irea cu sngele lui Hristos? Pinea pe care o frngem nu este, oare, mprtirea cu trupul lui
Hristos? 17.C o pine, un trup, suntem cei muli; cci toi ne mprtim dintr-o pine."
*I Corinteni 11: prin necesitatea unei pregatiri pentru impartasie, prezenta reala aratand
consecintele nevredniciei.
*Sf. Ioan Damaschin: ,,Painea si vinul nu sunt nicidecum simboluri, ci sunt trupul lui Iisus
Hristos unit cu dumnezeirea"
*Sinodul VI ecumenic: Sfintii Parinti nu au socotit euharistia ca pe un simbol, ci au numit-o
insusi Trupul si Sangele Domnului.
-modul prezentei reale: Hristos e prezent in elementele euharistice prin prefacere
(metable-greaca, transuvstantio- latina) adicq prin puterea Duhului Sfant painea devine trupul lui
Hristos iar vinul in insusi scump sangele Sau.
Cuvantul latin, daca e inteles sunonim cu cel grecesc, este corect, dar privit prin prisma
filosofiei aristotelice e gresit, fiind incercare de rationalizare a tainei.
Modul prefacerii este o lucrare supranaturala si suprarationala.
*Sf. Ioan Gura de Aur: ,,De ce va munciti sa adanciti ceea ce nu are fund? De ce vreti sa
intelegeti ceea ce nu se poate intelege? Sa nu pretindem a judeca cu mintea lucrurile Dumnezeiesti,
nici a le supune legilor naturii."
*Sf. Ioan Damaschin: ,,Daca intebi cum devine painea Trupul lui Hristos si vinul Sangele Lui,
Duhul Sfant le preface in cele mai presus de fire. "
Consecinte dogmatice ale prezentei reale:
a)in euharistie e prezent Hristoas cu trupul, sangele, sufletul si cu Dumnezeirea.
b)Hristos e prezent in euharistie nu doar pana la sfarsitul Sfintei liturghii, ci e mereu acolo
prezent.
c)Hristos e prezent intreg in fiecare particica si picatura
d)acelasi Hristos e prezent oriunde se face Sf. Liturghie.
e)Sf. Impartasanii i se cuvine adorare ca lui Hristos insusi.
-efectele Sfintei Impartasanii.

a)comuniunea cu Hristos
*Ioan 6;56: ,, Cel ce mnnc trupul Meu i bea sngele Meu rmne ntru Mine i Eu ntru el."
b)arvuna vietii vesnice
*Ioan 6;50-51: ,, 50.Pinea care se coboar din cer este aceea din care, dac mnnc cineva,
nu moare. 51.Eu sunt pinea cea vie, care s-a pogort din cer. Cine mnnc din pinea aceasta
viu va fi n veci. Iar pinea pe care Eu o voi da pentru viaa lumii este trupul Meu."
c) iertarea pacatelor si nadejdea nemuririi;
*Matei 26;26-28: ,, 26.Iar pe cnd mncau ei, Iisus, lund pine i binecuvntnd, a frnt i,
dnd ucenicilor, a zis: Luai, mncai, acesta este trupul Meu. 27.i lund paharul i mulumind,
le-a dat, zicnd: Bei dintru acesta toi, 28.C acesta este Sngele Meu, al Legii celei noi, care
pentru muli se vars spre iertarea pcatelor."
d) intareste sufletul in lupta cu ispita si pacatul
Acestea depind de primitor, vrednicia lor, modul cum s-a pregatit.
*I Corinteni 11;28: ,,S se cerceteze ns omul pe sine i aa s mnnce din pine i s bea
din pahar."
Savarsitorul este preotul si episcopul.
Primitorul este crestinul ortodox ce se pregateste in mod special.
*I Corinteni 11;27-28: ,, 27.Astfel, oricine va mnca pinea aceasta sau va bea paharul Domnului
cu nevrednicie, va fi vinovat fa de trupul i sngele Domnului. 28.S se cerceteze ns omul pe
sine i aa s mnnce din pine i s bea din pahar."
Deosebiri interconsesionale.
Catolici:
-azima
-lipsa epiclezei
-impartasirea doar cu trupul
-copii nu sunt impartasiti inaintea implinirii varstei de 14 ani, cand primesc si mirungerea
-incercarea de rationalizare a tainei.
Protestanti:
Resping caracterul de taina al euharistiei, reducand total la aspectul anamnetic, comemorativ,
iar euharistia lor este un simplu ospat comemorativ. (Cina, masa Domnului)
Invoc obiectiunile:
-*Marcu 14; 25: ,, Adevrat griesc vou c de acum nu voi mai bea din rodul viei pn n ziua
aceea cnd l voi bea nou n mpria lui Dumnezeu." Zicand ca rodul vitei e vinul, nu sangele
Sau, iar cuvintele de trup si sange sunt metafore. Insa cina cea de taina nu este un simbol, atunci
Mantuitorul nu vorbeste in pilde. Rodul vitei se refera cu adevarat la paharul cinei. Sf. Luca
vorbeste de doua pahare:
1. Al cinei, rod al vitei, vinul
2. Paharul euharistiei, trupul si sangele Domnului.
-Hristos s-a jertfit odata pentru totdeauna si nu mai e nevoie de jertfa euharistica. Insa Hristos
cel inaltat e mereu in stare de jertfa.
*Evrei 13;8: ,,Iisus Hristos, ieri i azi i n veci, este acelai"
Aceasta jertfa a lui Hristos e mereu actualizata de Biserica.
Caracterul de jertfa al ei il gasim la:

*I Corinteni 11;26: ,, Cci de cte ori vei mnca aceast pine i vei bea acest pahar, moartea
Domnului vestii pn cnd va veni."
De aceea in liturghia ortodoxa sunt intalnite toate elementele unei jertfe: moartea jertfei,
consumarea ei si rolul curatitor pe care il are pentru om. Toate denom8natiunile crestine merg pe
linia aceasta.
Luther admitea prezenta lui Hristos prin impanatie, nu prin prefacere, adica trupul si sangele se
unesc cu painea si vinul.
Calvin vorbeste de prezenta virtuala ce are efecte doar asupra celor predestinati spre fericire.
Taina pocaintei sau a spovedaniei

Sensurile cuvantului pocainta:

Are un sens larg, acela de parere de rau, de regret pentru greselile facute si cautarea unei forme
de indreptare, in sensul acesta este o virtute umana generala.
Al doilea sens este cel de taina specific doar crestinismului prin care intelegem ca iertarea se
face prin harul si lucrarea lui Dumnezeu.
Fagaduinta tainei:
Mntuitorului Iisus Hristos, fagaduieste apostolilor ca le va da puterea de a ierta pacatele.
*Matei 16;18-19: ,, 18.i Eu i zic ie, c tu eti Petru i pe aceast piatr voi zidi Biserica
Mea i porile iadului nu o vor birui. 19.i i voi da cheile mpriei cerurilor i orice vei lega pe
pmnt va fi legat i n ceruri, i orice vei dezlega pe pmnt va fi dezlegat i n ceruri."
*Matei 18;18: ,, Adevrat griesc vou: Oricte vei lega pe pmnt, vor fi legate i n cer, i
oricte vei dezlega pe pmnt, vor fi dezlegate i n cer."
Instituire: are loc in ziua invierii cand Domnul zice apostolilor:
*Ioan 20;22-23: ,, 22.i zicnd acestea, a suflat asupra lor i le-a zis: Luai Duh Sfnt; 23.Crora
vei ierta pcatele, le vor fi iertate i crora le vei ine, vor fi inute."
Dupa cincizecime, intalnim practica la apostoli.
*Fapte 19;18: ,, i muli dintre cei ce crezuser veneau ca s se mrturiseasc i s spun
faptele lor."
*I Ioan 1;9: ,, Dac mrturisim pcatele noastre, El este credincios i drept, ca s ne ierte p
catele i s ne cureasc pe noi de toat nedreptatea."
*Sf. Ioan Gura de Aur: ,,Nu ingerilor a dat Dunnezeu puterea de a lega si a dezlega pacatele.
Stapanitorii lumesti au puterea de a lega numai trupurile, pe cand preotii leaga si sufletele. Ceea ce
savarsesc ei aici, Dumnezeu confirma in cer."
Partea vazuta:
-cainta, parerea de rau pentru pacatele facute, ce se manifesta ca adversitate impotriva pacatului
stramosesc
-hotararea de a nu mai gresi
-marturisirea propriu-zisa, facuta inaintea preotului duhovnic, fiind o necesitate psihologica si
duhovniceasca.
-dezlegarea facuta de duhovnic; valoarea dezlegarii este egala cu valoarea formulii de la botez.
Partea nevazuta consta in impartasirea harului divin cu efectele:
-iertarea tuturor pacatelor marturisite.

*Ioan 20;22-23: ,, 22.i zicnd acestea, a suflat asupra lor i le-a zis: Luai Duh Sfnt; 23.Crora
vei ierta pcatele, le vor fi iertate i crora le vei ine, vor fi inute."
-restabilirea comuniunii omului cu Dumnezeu
*Luca 15;24: ,, Cci acest fiu al meu mort era i a nviat, pierdut era i s-a aflat. i au nceput s
se veseleasc."
-eliberarea de orice pedeapsa pentru pacat.
*Luca 23;43: ,, i Iisus i-a zis: Adevrat griesc ie, astzi vei fi cu Mine n rai."
-linistirea constiintei; constiinta fiind glasul lui Dumnezeu din om, este primul judecator ce
mustra omul; ea fiind vesnica, insoteste sufletul in vesnicie.
In sfanta scriptura sunt doua texte din care reiese ca sunt pacate ce nu pot fi iertate:
*Matei 12;31-32: ,, 31.De aceea v zic: Orice pcat i orice hul se va ierta oamenilor, dar hula
mpotriva Duhului nu se va ierta. 32.Celui care va zice cuvnt mpotriva Fiului Omului, se va ierta
lui; dar celui care va zice mpotriva Duhului Sfnt, nu i se va ierta lui, nici n veacul acesta, nici n
cel ce va s fie."
Aici e vorba de pacate impotriva Duhului Sfant, ce sunt pacate impotriva virtutilor crestine
(credinta, nadejdea si dragostea) care duc la impietrirea; omul pierzand dorinta de indreptare, iar
fara cainta, nu exista indreptare. Dar, de apare cainta, si pentru acestea este iertare.
*Sfantul Ioan Gura de Aur: ,,Daca Dumnezeu a iertat pe Petru pentru lacrimile sale, ne va ierta
i pe noi pentru lacrimile noastre."
*I Ioan 5;16: ,, Dac vede cineva pe fratele su pctuind - pcat nu de moarte - s se roage, i
Dumnezeu va da via acelui frate, anume celor ce nu pctuiesc de moarte. Este i pcat de
moarte; nu zic s se roage pentru acela."
Acest verset se explica precum celalalt.
Savarsitorul este episcopul sau preotul.
Primitorul este orice crestin ortodox ce doreste acestea si se pregateste pentru primorea acestei
taine.
Canonul sau epitimia nu are caracter de pedepsire sau de ,,a da satisfactie lui Dumnezeu", asa
cum spun catolicii, ci are rol pedagogic pentru a ajuta la indreptare si a se rupe de pacatele facute.
Deosebiri interconfesionale:
Romano-catolicii au taina pocaintei, insa se deosebeste prin doua puncte:
-spovedania auriculara, duhovnicul nu vede penitentul, ci doar il asculta in confesor.
-pentru pacatele grele, omul are o vina si pedeapsa temporala, respectiv una vesnica. Ei spun ca
prin spovedanie se iarta vina si pedeapsa vesnica, dar pentru cea temporala, vor da socoteala in
purgatoriu.
Protestantii, in generwl, nu accepta spovedania ca taina, uneori o enumera Luther printre taine,
alteori nu.
Taina cununiei
Def. Nunta este taina sfanta prin care un barbat si o femeie s-au hotarat in mod liber liber sa
convetuiasca impreuna, primesc harul Duhului Sfant care sfinteste legatura dintre ei si ii ajuta la
implinirea scopului casatoriei.
Casatoria are un intreit scop:
-intrajutorarea reciproca;

*Facere 2;18: ,, i a zis Domnul Dumnezeu: "Nu este bine s fie omul singur; s-i facem ajutor
potrivit pentru el"."
-nasterea de prunci (perpetuarea neamului omenesc);
*Facere 1;28: ,, i Dumnezeu i-a binecuvntat, zicnd: "Cretei i v nmulii i umplei p
mntul i-l supunei; i stpnii peste petii mrii, peste psrile cerului, peste toate animalele,
peste toate vietile ce se mic pe pmnt i peste tot pmntul!""
-ferirea de pacatele desfranarii
*I Corinteni 7;2: Dar din cauza desfrnrii, fiecare s-i aib femeia sa i fiecare femeie s-i
aib brbatul su."
Instituirea casatoriei:
a) ca asezamant uman, casatoria a fost creata de Dumnezeu de la creatie, binecuvantand pe Adam
si pe Eva.
*Facere 1;27-28: ,, 27.i a fcut Dumnezeu pe om dup chipul Su; dup chipul lui Dumnezeu
l-a fcut; a fcut brbat i femeie. i Dumnezeu i-a binecuvntat, zicnd: "Cretei i v nmulii
i umplei pmntul i-l supunei; i stpnii peste petii mrii, peste psrile cerului, peste toate
animalele, peste toate vietile ce se mic pe pmnt i peste tot pmntul!""
b) Mntuitorul Hristos inalta cstoria la rang de tain, comportndu-se n dou moduri fata de
casatorie.
-vorbete de cstorie, condamnnd divortul.
*Matei 5;32: ,, Eu ns v spun vou: C oricine va lsa pe femeia sa, n afar de pricin de
desfrnare, o face s svreasc adulter, i cine va lua pe cea lsat svrete adulter."
*Matei 19;4-6: ,, 4.Rspunznd, El a zis: N-ai citit c Cel ce i-a fcut de la nceput i-a fcut b
rbat i femeie? 5.i a zis: Pentru aceea va lsa omul pe tatl su i pe mama sa i se va lipi de
femeia sa i vor fi amndoi un trup. 6.Aa nct nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a mpreunat
Dumnezeu omul s nu despart."
-participa la nunta din Canna Galileii
*Ioan 2;1-11
*Fericitul Augustin: ,,Hristos a intarit in Canna ceea ce Dumnezeu a instituit in Rai."
*Ciril al Ierusalimului: ,,Hristos n-a mers in Canna ca sa petreaca, ci ca sa sfinteasca cauza
nasterii omenesti."
Caracterul de taina il evidentiaza mult Sf. Ap. Pavel:
*Efeseni 5;32: ,, Taina aceasta mare este; iar eu zic n Hristos i n Biseric."
*I Corinteni 7;39: ,, Femeia este legat prin lege atta vreme ct triete brbatul ei. Iar dac b
rbatul ei va muri, este liber s se mrite cu cine vrea, numai ntru Domnul."
Paetea vazuta a tainei consta in slujba speciala ce are in centru formula tainei cu asezare
cununiilor pe capetele celor doi.
Partea nevazuta consta in impartasirea harului divin ce sfinteste, inalta si intareste legatura,
ajutandu-i la implinirea scopului casatoriei. Mai mult, aceasta taina sfinteste iubirea dintre cei doi,
adica iubirea ca sentiment uman este transfigurat in iubire sfanta, asemanata cu iubirea lui Hristos
pentru Biseric.
Savarsitorul este episcopul sau preotul, avand putereande al lega si dezlega.
Primitorii: sunt doi tineri de sex diferit care s-au hotarat in mod liber sa isi duca viata
impreuna, care nu sunt intr-o alta legatura de casatorie si nu au impedimente canonice. (De varsta,
cea admisa de Biserica fiind de 15-16 ani la fete si 17-18 ani la baieti, dar nici prea in varsta,

pentru a putea indeplini scopul casatoriei, gradele de rudenie, existenta votului monahal sau
existenta tainei preotiei)
Casatoriile mixe (de credinte diferite) se pot savarsi prin iconomie (ingaduinta) in baza
cuvintelor de la:
*I Corinteni 7;14: ,, 14.Cci brbatul necredincios se sfinete prin femeia credincioas i
femeia necredincioas se sfinete prin brbatul credincios. Altminterea, copiii votri ar fi necurai,
dar acum ei sunt sfini."
Deosebiri interconfesionale:
Romano-catolicii au nunta ntre taine (sacramente), ns svritorii sunt considerati mirii,
preotul avnd doar rolul de martor.
Protestantii nu au taina nuntii, ci o simpl ceremonie.
nsuirile cstoriei cretine ortodoxe
a) unitatea, adic se face ntre un singur brbat i o singur femeie, ceea ce se numeste
monogamie, spre deosebire de pologamie unde un barbat se poate casatori cu mai multe femei
(arabii) sau o femeie cu mai multi barbati (poliandrie, in vremuri antice)
Aceasta insusire se bazeaza pe faptul ca Dumnezeu a binecuvantat o singura pereche, iar
Mantuitorul intareste aceasta.
*Facere 1;28: ,, i Dumnezeu i-a binecuvntat, zicnd: "Cretei i v nmulii i umplei p
mntul i-l supunei; i stpnii peste petii mrii, peste psrile cerului, peste toate animalele,
peste toate vietile ce se mic pe pmnt i peste tot pmntul!""
*Matei 19;4-6: ,, 4.Rspunznd, El a zis: N-ai citit c Cel ce i-a fcut de la nceput i-a fcut b
rbat i femeie? 5.i a zis: Pentru aceea va lsa omul pe tatl su i pe mama sa i se va lipi de
femeia sa i vor fi amndoi un trup. 6.Aa nct nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a mpreunat
Dumnezeu omul s nu despart."
*I Corinteni 7;39: ,, Femeia este legat prin lege atta vreme ct triete brbatul ei. Iar dac b
rbatul ei va muri, este liber s se mrite cu cine vrea, numai ntru Domnul."
b) indisolubilitatea casatoriei (nu se poate desface)
*Matei 19;4-6: ,, 4.Rspunznd, El a zis: N-ai citit c Cel ce i-a fcut de la nceput i-a fcut b
rbat i femeie? 5.i a zis: Pentru aceea va lsa omul pe tatl su i pe mama sa i se va lipi de
femeia sa i vor fi amndoi un trup. 6.Aa nct nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a mpreunat
Dumnezeu omul s nu despart."
Divortul este acceptat in doua cazuri: moartea unuia dintre soti, dar cel ramas se poate casatori,
sau motiv de desfranare.
*I Corinteni 7;39: ,, Femeia este legat prin lege atta vreme ct triete brbatul ei. Iar dac b
rbatul ei va muri, este liber s se mrite cu cine vrea, numai ntru Domnul."
*Matei 5;32: ,, Eu ns v spun vou: C oricine va lsa pe femeia sa, n afar de pricin de
desfrnare, o face s svreasc adulter, i cine va lua pe cea lsat svrete adulter."
Biserica Ortodoxa ingaduie casatoria a II-a si a III-a, dar acestea au caracter sobru, de pocainta,
nu de bucurie.
*I Corinteni 7;39: ,, Femeia este legat prin lege atta vreme ct triete brbatul ei. Iar dac b
rbatul ei va muri, este liber s se mrite cu cine vrea, numai ntru Domnul."

Taina preotiei
, Def. Este taina sfanta prin care un candidat de parte barbateasca anume pregatit prin punerea
mainilor episcopului si rostirea rugaciunii, primeste harul duhului sfant care ii confera puterea
savarsirii celor sfinte, asezandu-l in una din cele 3 trepte ierarhice, adica intra in randul clerului.
Instituire.
Cea a noului testament a fost prefigurata de cea a vechiului testament. Preotia, ca taina, se
fundamenteaza pe slujirea preoteasca sau arhiereasca a Mantuitorului Iisus Hristos. Ea a fost
instituita dupa inviere prin cuvintele:
*Ioan 20;21-23: ,, 21.i Iisus le-a zis iari: Pace vou! Precum M-a trimis pe Mine Tatl, v
trimit i Eu pe voi. 22.i zicnd acestea, a suflat asupra lor i le-a zis: Luai Duh Sfnt; 23.Crora
vei ierta pcatele, le vor fi iertate i crora le vei ine, vor fi inute."
Prin hirotonie incredinteaza intritq misiune apostolilor si urmasilor acestora.
*Matei 28;20: ,, nvndu-le s pzeasc toate cte v-am poruncit vou, i iat Eu cu voi sunt
n toate zilele, pn la sfritul veacului. Amin."
Versete despre preotie:
*Fapte 6;6: ,, Pe care i-au pus naintea apostolilor, i ei, rugndu-se i-au pus minile peste ei."
*Fapte 13;2-3: ,, 2.i pe cnd slujeau Domnului i posteau, Duhul Sfnt a zis: Osebii-mi pe
Barnaba i pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat. 3.Atunci, postind i rugndu-se, i-au pus
minile peste ei i i-au lsat s plece."
*Fapte 14;23: ,, i hirotonindu-le preoi n fiecare biseric, rugndu-se cu postiri, i-au ncredinat
pe ei Domnului n Care crezuser."
*Fapte 20;28: ,, Drept aceea, luai aminte de voi niv i de toat turma, ntru care Duhul Sfnt
v-a pus pe voi episcopi, ca s pstrai Biserica lui Dumnezeu, pe care a ctigat-o cu nsui
sngele Su."
*I Timotei 4;14: ,, Nu fi nepstor fa de harul care este ntru tine, care i s-a dat prin proorocie,
cu punerea minilor mai-marilor preoilor."
*I Timotei 5;22: ,, Nu-i pune minile degrab pe nimeni, nici nu te face prta la pcatele altora.
Pstreaz-te curat."
*II Timotei 1;6: ,, Din aceast pricin, i amintesc s aprinzi i mai mult din nou harul lui
Dumnezeu, care este n tine, prin punerea minilor mele."
*Tit 1;5: ,, Pentru aceasta te-am lsat n Creta, ca s ndreptezi cele ce mai lipsesc i s aezi
preoi prin ceti, precum i-am rnduit:"
Ignatie Teoforul, Policarp al Smirnei si altii vorbesc de cele trei trepte ierarhice, de impartirea
Bisericii in cler si popor, datoria clerului, etc.
Partea vazuta: hirotonia se face doar in cadrul Sfintei Liturghii, niciodata in afara ei.
-punerea mainilor
-formula speciala de invocare a Sfantului Duh i de investire a preotului.
Partea nevazuta: consta in impartirea Sfantului Duh care ii confera puterea savarsirii celor
sfinte potrivit treptei ierarhice ce a primit. Harul este unul in fiinta lui, insa pentru fiecare treapta
ierarhica in parte i se imparte un anumit dar. Hirotonia nu se mai repeta.
Harul divin impartasit nu se ia inapoi, clericul nu poate fi mirean. Caterisirea inseamna oprirea
de la savarsirea slujbelor.
Savarsitorul este episcopul, iar in cazul urcarii in rang de episcop, este nevoie de cel putin trei

episcopi, ca semn al sobornicitatii Bosericii.

*Sfantul Epifanie de Salamina: ,,Se cuvine preotului sa nasca fii n Biserica lui Hristos prin
Botez, iar episcopului se cuvine s nasc printi pentru Biserica lui Hristos prin hirotonie."
Primitorul e persoana de parte barbateasca ce se pregateste in mod special, ce intruneste 3 tipuri
de conditii:
-conditii fizice (integritate corporala)
-conditii intelectuale (pregatire speciala)
-conditii relicios-morale (credincios, evlavios, lipsit de pacate opritoare de preotie, model pentru
ceilalti)
Femeile nu pot primi taina horotoniei deoarece:
-in Vechiul Testament erau doar preoti pe linie barbateasca
-Hristos Domnul si-a ales apostoli barbati
-apostolii au hirotonit doar pe linie barbateasca
In istoria Bisericii, intalnim diaconitele (Ferbe din Chenhreea curierul epistolei catre Romani,
Olimpiata, Tatiana, etc). Ele nu eveau hirotonie, ci ele primeau binecuvantare in misiuni legate de
botezul femeilor, ingrijirea vaduvelor, educarea fecioarelor, etc.