Sunteți pe pagina 1din 21

GRADINITA NEGHINI

SAT LUNCILE
COMUNA LOPTARI

PROIECT TEMATIC

SFINTELE
SRBTORI
DE PATI !

Educatoare : ZOTA SANDA


MOTO:
Attea lucruri bune-i trimite Dumnezeu
i-aa puin i cere s-i dai , copilul meu,
Deci, ia te rog aminte la toate cte-i spun:
S fii mereu cuminte , asculttor i bun.
i vei vedea rsplata: de Pati, un ngera,
Pe care voi l tii c este iepura,
l va trimite Domnul cu daruri, ou roii,
Ca s ciocnii i voi precum ciocneau strmoii.

ARGUMENT
Sarbatorile sunt un prilej de bucurie, de impacare sufleteasca, lumina sfanta din
noaptea Invierii Mantuitorului calauzindu-ne spre o viata mai buna, lipsita de griji.
Punctul de pornire in desfasurarea proiectului l-a constituit curiozitatea copiilor de a
afla cat mai multe despre Isus si despre obiceiurile si traditiile de Pasti.
Copiii iubesc aceasta sarbatoare nu pentru latura ei religioasa, ci pentru latura laica venirea iepurasului cu cadouri si de aceea cu ajutorul parintilor vom incerca sa sadim in
sufletele lor iubire pentru Dumnezeu si semeni.
Implicarea copiilor in derularea acestui proiect va conduce la constientizarea faptului
ca traditiile trebuie pastrate si transmise mai departe.

OBIECTIVE CADRU:
Cunoaterea obiceiurilor i tradiiilor cretineti de Pati, descrierea i
identificarea elementelor religioase specifice srbtorilor Pascale;
Stimularea curiozitii, a interesului de cunoatere fa de tradiiile i obiceiurile
de Pate,
Cunoaterea i nelegerea de ctre copii a unor daruri spiritualeaduse de
primvar,
Cultivarea unui comportament moral- religios i formarea unor virtui cretine,

nelegerea de ctre copii a mesajuluiLsai copiii s vin la mine.


Recunoaterea aspectului lcaurilor sfinte i educarea atitudinilor de tolerant
ntre copiii care aparin altor culte religioase.

OBIECTIVE DE REFERIN :

s neleag i s explice semnificaia cretin a srbtorilor religioase:


Floriile i Patele.
s denumeasc tradiii specifice de Pate exprimndu-se corect n
propoziii,
s descrie evenimente care au avut loc n preajma srbtorilor de Florii i
Pascale: intrarea Domnului n Ierusalim i ntmpinarea lui cu crengi de
fistic(salcie) i flori, rstignirea Lui pe cruce, nvierea n ziua de Pate,
s participle afectiv la srbtorile religioase ale familiei i ale comunitii.
s observe i s spun ce ii impresioneaz cnd privesc icoanele.
s cunoasc i s respecte normele de comportament cretin ntr-un lca
cretin.
s asculte cu atenie povestiri despre viaa lui Iisus.
s fac distincie ntre o zi obinuit i o zi de srbtoare.
s rein c numai de Sf. Pate i de nlarea Domnului se vopsesc ou,
s exploreze i s descrie verbal vopsitul i ncondeiatul oulelorsemnificaia culorilor.
s decupeze, s lipeasc felicitri de Pate, coulee de ou.
s vopseasc i s ncondeieze ou.
s sesizeze i s aplice frumosul n lucrri.

EVENIMENT DE DESCHIDERE
Ideea isi are originea in conflictele frecvente de la clasa iar propunerea indirecta se
face printr-o discutie imbinata cu o povestire.
-Cum ati reactiona daca unul dintre colegii vostri v-ar servi intr-o zi cu bomboane ?
-Cum v-ati comporta daca un coleg v-ar lovi din greseala ?
-Dar daca v-ar lovi intentionat ?
-Cum v-ati purta in situatia in care un coleg v-ar invinovati fara sa fie adevarat ?
Ma bucur ca ati avut incredere si ati raspuns cu sinceritate la intrebari.
Eu nu spun care din ele mi-au placut sau care dintre ele se incadreaza normelor de
comportare civilizata , ci am sa va relatez o povestioara din care veti intelege foarte multe
lucruri despre atitudinile si comportamentele voastre
A existat odata, candva, un om deosebit de puternic, capabil sa certe vanturile si sa
opreasca furtuna, sa mearga pe apa fara sa se ude sau sa se scufunde, un om cu o inima
uriasa prin bunatatea si mila, vindecandu-I pe bolnavii care ii cereau ajutorul, un om care
in timpul copilariei lui ii placea sa modeleze din pamant foarte multe pasari si animale si
se spune ca dupa ce a modelat doua turturele a suflat asupra lor si le-a transformat in
pasari vii.
Tot in jocurile lor, ale copiilor, s-a intamplat odata, unii dintre prietenii lui sa-l
pedepseasca pe un altul, aruncand cu pietre si facandu-i-se mila s-a rugat atat de mult ca
acel copil sa nu fie lovit, incat pietrele s-au transformat in flori..

-Ce parere aveti despre acest om? Ce simtiti vis--vis de faptele sale?
-Banuiti despre cine este vorba? Ce I s-a intamplat mai departe?
Prin aceste intrebari copiii isi vor exprima nedumerirea, curiozitatile si astfel incepe
povestea proiectului tematic SFINTELE SRBTORI DE PASTI.

ALEGEREA SUBIECTULUI
propus indirect de educatoare.

PROCURAREA MATERIALELOR
In derularea proiectului am cerut ajutorul familiilor cu implicarea preotului, , carora
le-a preotului, , carora le-am adresat scrisori de intentie.

SCRISOARE ADRESATA PARINTILOR


Dragi parinti,
Noi grupa mare impreuna cu doamna educatoare, dorim sa va informam ca in
saptamana ce urmeaza vom avea drept subiect de abordat SFINTELE SRBTORI DE
PASTI, ales de comun acord si avand de lamurit aspecte ale problemelor prezentate in
harta proiectului.
In acest sens, va cerem sprijinul si colaborarea dumneavoastra, prin sugestii,
documente informative, propuneri, materiale didactice sau orice altceva, care sa
contribuie la realizarea cu succes a proiectului nostru.
Va multumim si asteptam sa ne contactati!
Cu respect,
Colectivul de copii al grupei mari
GRUPA FLORICELELOR

RESURSE
RESURSE UMANE:
-copiii grupei mari;
-educatoarele
-parintii;
-preot.

RESURSE MATERIALE:
Amenajarea colului religios corespunztor celor 2 srbtori:
-biblia pentru copii, icoane;
-imagini din cri pentru copii cu obiceiuri de Pate;
-plane demonstrative;
-cri cu poveti i poezii;
-crengi de salcie, flori naturale;
-co cu ou vopsite i ncondeiate;
-iepura;

-calculator; CD-uri;
-ou pentru vopsit, creioane colorate, acuarele;
-pensule, hrtie glace, lipici,
-aparat foto .

RESURSE DE TIMP:
-o saptamana: 21.04.2007 25.04.2008.

METODE:
-brainstorming-ul;
-observarea spontana si dirijata,
-povestirea,
-explicatia,
-demonstratia,
-jocul,
-problematizarea,
-conversatia,
-invatarea prin descoperire.

CREAREA CENTRULUI TEMATIC


Am amenajat un panou pe care am asezat cateva materiale menite sa trezeasca
curiozitatea copiilor (imagini cu tema de Pate, icoane, biblie pentru copii, crengi de
salcie, flori naturale).

STABILIREA DIRECTIILOR DE DEZVOLTARE


Impreuna cu copiii am alcatuit harta proiectului, marcata prin imagini sugestive.
Concomitent cu intocmirea hartii am stabilit si un inventar de probleme in care am
notat CE STIM? si CE VREM SA STIM?.
Harta a fost asezata la loc vizibil si la indemana copiilor pentru a avea
posibilitatea sa intervina cu modificari, daca este cazul.
CE STIM?
-care sunt obiceiurile de Pasti (vopsitul
oualor si ciocnirea lor);
-de Pasti copiii cuminti primesc daruri de
la iepuras;
-cine este Isus;
-ce sarbatorim de Pasti;
-se vopsesc oua;
-mama face multe pregatiri.

CE VREM SA STIM
-de ce se vopsesc ouale rosii?
-despre copilaria lui Isus;
-cum a inviat Isus?
-despre lumina invierii.
-cum se saluta cu aceasta ocazie?
-in aceasta perioada trebuie sa facem fapte
bune sa-i ajutam pe necajiti;
-legenda iepurasului de Pasti.

ACTIVITATI PLANIFICATE
LUNI

MARTI

MIERCURI

JOI

VINERI

Biblioteca:
-Biblia pentru copiicitire de imagini;
Joc de rol:
De-a gospodinele;
Arta:
Cosul cu ouamodelaj;

Constructii:
-Biserica noastra;
Joc de masa:
Ajuta iepurasul sa
ajunga la
morcovi!-labirint.
tiin
Ce conin oule
crude? Dar cele
fierte?

Stiinta:
-De ce vopsim
ouale rosii?discuii libere;
Biblioteca:
Citim imagini cu
datini si obiceiuri
de Pasti
Joc de rol:
Amenajam masa
de Pasti.

Joc de rol:
De-a iepurasul de
Pasti;
Constructii:
Casa iepurasului;
Arta:
Scrisoare pentru
iepuras-desen;

Biblioteca:
Sa invatam o
rugaciune.
Joc de masa:
Cosul cu oua;
-Arta:
Suport pentru oul de
Pasti;

Cunoasterea
mediului:
Legenda oualor
rosiilectura educatoarei;
Activitate practica:
Felicitari de Pastiaplicatie.
.

Activitate
matematica:
Cate oua sunt in
cos?- joc didactic;
Educatie pentru
societate:
Ce doresc s-mi
aduc iepuraul ?povestirea copiilor

Educarea
limbajului:
De Patide
George Toprceanumemorizare;
Educatie
muzicala:
Hristos a inviat!cantec;
Mergi cum cantjoc muzical

Activitate
matematica:
Raspunde repede
si bine-probleme
ilustrate;
Educatie fizica:
Care iepuras
ajunge primul la
cadou?-stafeta
aplicativ.

Educarea
limbajului:
Impartim oua (cazul
genitive si dativ)-joc
didactic;
Educatie plastica:
Incondeiem ouapictura.

Activitati
complementare:
Grdina
iepurailor care
vopsesc ou
colaj - lucrare
colectiv

Activitati
complementare:
Lumnri
pascale- modelaj i
mpodobire cu
mrgele

Activitati
complementare:
Legenda oulor
roii-lectura
educatoarei.

Activitati
complementare:
Realizarea expozitiei
cu lucrarile copiilor.

Activitati
complementare:
Oul la concursjocuri distractive.

EVALUARE

Album cu fotografii din timpul desfurarii proiectului;


Expoziie cu lucrrile copiilor:
-fie individuale;

-picturi;
-suporturi pentru ou i ou ncondeiate.
-lumnri pascale.

BIBLIOGRAFIE:
Programa activitatilor instructive-educative in gradinita de
copii, Bucuresti, 2000, Ed. V &I Integral;
Preda Viorica (coordinator) ;Metoda proiectelor la varste timpurii, Ed.
Miniped, Bucuresti 2002;
Indrumator Elemente de educatie religioasa pentru invatamantul prescolarVol.II, Bucuresti, 1999;

MATERIALE SUPORT
PENTRU DESFURAREA
PROIECTULUI TEMATIC:

Iepuraul de pati
Cu sfial-n ochi

N ZIUA DE PATI

i-n pai,
a sosit un iepura.
mbrcat n hain nou
i n brae-un co
cu ou.
Cte unul ncetior
le aaz binior,
printre firele de iarb,
dar ncet,

DE PATI

s nu se sparg.

De George Toprceanu

Astzi in sufragerie
Dormitau pe-o farfurie
Necjite i mnjite
Zece ou nroite.
Un ou alb abia ouat
Cu mirare le-a-ntrebat
"- Ce v este frioare
Ce v doare?
Nu v ninge
Nu v plou
Stai gtite-n hain nou
Parc, Dumnezeu m ierte
N-ai fi ou..."
"- Suntem fierte!"
Zise-un ou rotund i frez
Lang pasca cu orez.
i schimbndu-i brusc alura,
Toate-au nceput cu gura:
"- Ne gtete de parad"
"- Pn' la urm tot nu scap"
"- Ne ciocnete cap in cap
Si ne zvrle coaja-n strad"
"- Ce ruine! Ce dezastru!
Preferam s fiu omlet"
"- Eu, de m-ar fi dat la closc,
As fi scos un pui albastru"

Mielul
De-abia zbiar: me-me-me
Habar n-are pentru ce
i-i aa de mititel...
Nici nu tie c e miel.
Are ochi de acadea
i botul de catifea,
Are blana ca o spum
i degete ca de gum.
Peste-o lun-dou, trei
Se face mai rotofei,
Pe capul ca o gutuie
i rsar dou cucuie.
i nu tie cum s fac
S fie primit la joac
De copiii care-alearg.
Pnla urm se ajung
Se hrjonesc, se mpung,
i cu toate c e miel
Cel dovedit e tot el.
-Am pierdut eu azi la joc
Dar nu-s suprat deloc,
Ateptai voi s m-ntrec
Cnd voi deveni berbec.

Toi copii azi s-mbrac


Cu ce au ei mai frumos.
i prinii lor le cnt
nvierea lui Hristos.
i la mas ciocnesc astzi
Toi copiii cei cumini,
Oua roii i pestrie,
Cu iubiii lor prini.
Toi copii azi sunt darnici,
C ei tiu c lui Hristos
i sunt dragi numai copiii,
Cei cu sufletul milos.
i copiii buni la suflet,
Azi cu bucurie dau,
Cozonaci i ou roii
La copiii care n-au.

VINE IEPURAUL
Iepuric-iepurel
St tot anul cuminel.
Vine doar n primvar,
n gradin, de cu sear.
Cci, vezi bine, el cunoate
Cnd e vremea pentru Pate
!
i atunci, de diminea,
Dup ce te speli pe fa,
Tu s caui n gradin,
Pe sub tufe de sulfin,
Ou roii, bomboanele,
Ciocolat, acadele.

IEPURAUL
Lungi urechi, codi mic,
Un nsuc, botic, musti,
opie ziua ntreag
i e tare ugub.
Are o blni moale,
i e tare frumuel.
O dat pe an el vine
Cu desaga dup el.
i aduce-n tolba sa,
La copiii cuminei,
Dulciuri multe, fructe, jocuri
i tot ce i doresc ei.

DE PATI
Bucurai-v de srbtoare,
n aceast zi cu soare,
Domnul Sfnt s vansoeasc,
mprii ou i pasc,
Din inim n cor cntai
i lui Hristos v nchinai.
El falnic iese din mormnt
Iar noi l ateptm cntnd.
,,Hristos a nviat!"
,,Adevrat a nviat!"

Nici de ou el nu uit
i, de cum sosete-n tind,
Las cte-un ouor,
S ciocneasc toi de zor.
Ai ghicit cine o fi ?
Iat, de nu vei ghici,
Rspunsul vi-l dau pe loc:
Este iepuraul OP !

IEPURASUL DE PASTE
In timpul Sfintelor Sarbatori de Pasti, toti copii asteapta Iepurasul sa le aduca
multe cadouri, in general haine, dulciuri sau jucarii. Dar oare de unde a aparut acest
iepure in contextul sarbatoririi Pastelui?
Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza
fertilitatea. Prima aparitie a iepurasului ca simbol al Pastelui a avut loc in Germania,
aparand mentionat in carti in jurul anului 1500, desi e probabil ca el sa fie prezent de mai
multa vreme in traditia populara.
Germanii sunt, de altfel, primii care au inventat dulciurile in forma de iepurasi, la
1800, din aluat si zahar. In aceeasi perioada, in Franta si Germania au aparut si primele
oua din ciocolata. Simbolul iepurelui provine inca din vremea festivalurilor pagane
dedicate zeitei Eastre.
Legenda spune ca Eastre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe camp; pentru a o
salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrand
insa capacitatea de a depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale,
iepuroaica decora ouale facute si i le daruia zeitei.
Din aceasta legenda s-a nascut si traditia ca iepurasul sa aduca daruri copiilor.
In America, aceasta traditie a iepurasului de Pasti, care aduce cadouri oua vopsite
copiilor cuminti, a fost adusa de emigrantii germani.

POVESTE DE PATE
de Passionaria Stoicescu
Cine crezi c-a observat zorul i n-a mai urmrit televizorul? Doamna Coofan,
care tie tot ce se petrece-n poian i-anun cu un crit, orice nou venit, orice micare,
orice schimbare.
Vznd-o pe Bunica Iepurica btnd covoarele, cnd nici nu se urcase soarele, a
crit mirat:
- Vai, sorrro, iar faci trrreab? N-ai mai sfrrrit odat?
- Auzi cine m-ntreab, i rspunse Bunica Iepurica. Pn i ciorile tiu c vin
Srbtorile! Se-apropie Sfntul Pate i pdurea renate. Totul trebuie s fie schimbat i
curat, ca trupul Mntuitorului renviat. n loc de crit, mai bine te-ai duce la spovedit.
Te-atept dohovnicul Urs, s mrturiseti ce-ai furat i ce-ai ascuns!
Abia plec mnioas doamna Coofan, c aprur n poian Doru Cprioru i trei
iepurai dolofani, pasmite nepoeii bunicii cei nzdrvani, Ureche Fin, care ducea n
spate un sac de fin, Blni Mtsoas, trgnd, cu zahr i mirodenii, o plas i
mezinul Spaim Nou, purtnd n lbue ditamai coul cu ou. ntre corniele mititele,
Doru Cprioru inea o cutie cu fel de fel de vopsele.
- Of, ce nepoei minunai! Ai venit s m ajutai i l-ai luat cu voi i pe Cprior,
ca s ne fie mai uor, zise Bunica Iepurica. n cas, curenia e aproape gata; ferestrele leau splat mama i tata, eu am btut covoarele, iar voi o s vopsii ouoarele. mpreun o
s facem pasc i cozonaci, c nu degeaba suntei nepoii mei dragi!
- Cum zici tu, Bunicuo, aa vom face, dar foamea nu ne d pace! mormi Ureche
Fin lepdnd sacul de fin.

- Postul Mare-i de vin, Postul Mare-i de vin! Dar i cnd se va termina, s vezi
ce vom mnca... De toate, pe sturate, rspunse Blni Mtsoas, uitndu-se gale la
zahrul din plas.
- Frunze de untior i coaj de arar! Aa salat, mai rar! rse Iepurica voioas.
Poftim la mas!
Numai c Doru Cprioru i Spaim Nou intraser-n cas. Nu mai aveau pic de
rbdare. Voiau s-ncondeieze oule de srbtoare. Pe cele mai multe cu rou luminos,
amintind sngele lui Cristos, pe restul, n celelalte culori, ca primvara cu flori. Din dou
nuielue pe care lipiser pr din codie luat, fcur cele mai grozave pensule de pictat.
- Toate la timpul lor, se supr Iepurica btnd din picior. Oule-nti trebuie
splate, apoi desenate, i-abia apoi fierte-n vopsea. Dac lipim pe ele o frunz sau o
floare, vor iei o splendoare! nainte de fiert, punem oul cu desenul pe el, ntr-un
ciorpel... Aa se imprim orice model!
Mncar pn la urm i cei doi nerbdtori. Apoi Bunica Iepurica fcu repejor
focul la cuptor. Pe o buturug rotat, n ditamai covat puser fin, zahr, lapte, ou i-o
can de rou. Frmntar ei ce frmntar, ct ziua de primvar, i pe rnd, i toi
deodat, dar coca era piatr.
Cu plria pe ceaf, tocmai trecea doamna Scroaf. Cnd vzu Mistreaa Crea
cum se chinuiau cu aluatul, cum bteau cu lbuele de-a lungul i de-a latul fr vreun
spor, le sri-n ajutor. i cnd mi i se opinti n covat, se-nmuie coca de fric, pe dat.
Trosc! Pleosc! Buf! de trei ori... Se fcu moale ca un fuior, numai bun de bgat la cuptor.
Pentru pasc i ajut mtua Broasc i vecinii ei, patru Brotcei. Sreau de pe-o
crac i bteau cu lbuele brnza de vac. Risipeau peste ea glbenuul oulor, aur curat,
i amestecau apoi cu stafide i zahr vanilat.
Harnici, iepuraii ncondeiar toate oule pn spre sear. Pictar pe ele frunze i
floricele, gze i ngerai, ba chiar i mutrioare vesele de iepurai. Erau obosii, dar
fericii. Cu puin nainte de miezul nopii, sub lun plin, se duser s ia Lumin. Bunica
Iepurica le fcuse lumnrele din surcele mici, n capt cu-un Licurici.
n sfrit venir acas. Se aezar la mas cu bucurie i grab, toi cei ce ajutaser
la treab. Bunica Iepurica i cei trei nepoi, mtua Broasc, patru Brotcei, mmica
Iepuroaic, tticul Iepuroi, Mistreaa, Cpriorul i doamna Coofan, care urmrise tot ce
se-ntmplase-n poian.
Fiecare lua cte un ou din cel ncondeiat i-l ciocnea zicnd:
"Cristos a nviat", "Adevarat a nviat"! Iar la mas, vezi bine, m-au chemat i pe mine, la
srbtoarea Sfntului Pate, prta.
Altfel, cum a fi scris povestea asta cu iepurai?.....

A fost odata o familie de iepurasi : mama, tata si cei sapte copii ai lor. Parintii nu
stiau care din cei sapte copii ai lor va fi adevaratul iepuras de Pasti.Mama a luat atunci un
cos cu oua, diferit colorate, si-a chemat copilasii in jurul ei si a inceput sa-i spuna celui
mai mare :

-Te rog, ia un ou din cosul acesta si du-l in gradina, acolo unde copiii au pregatit
cuiburile.

Primul iepuras a luat oul de aur


si a fugit cu el in padure, peste rau,
peste poiana, peste campie, pana a ajuns la gradina. Cand sa sara gardul, iepurasul a facut
un salt prea mare, oul i-a scapat si s-a spart. S-a intors acasa suparat iar mama lui i-a
spus :
-Iepuras, iepuras, in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat !

Al doilea iepuras a luat oul de argint, afugit cu el in padure, a trecut peste rau, prin
poiana si cand a ajuns in campie s-a intalnit cu o cotofana,aceasta i-a spus :

-Da-mi te rog oul sa-l privesc mai bine, n-am vazut niciodata un ou atat de
frumos !
Dar pana cand el sa se gandeasca daca sa-l dea sau nu, cotofana a luat oul si a
zburat cu el in cuib.Cel de-al treilea iepuras a luat oul de ciocolata, a fugit cu el in padure
si deodata s-a intalnit cu o veverita care zburda voioasa prin crengile unui copac.Veverita

l-a intrebat :
- E bun oul ?
- Nu stiu, eu il duc copiilor !
- Lasa-ma sa-l privesc si sa gust putin din el ; Dar pentru ca oul a fost bun veverita
l-a mancat pe tot.

Al patrulea iepuras a luat oul pestrit, pictat cu picatele


si a fugit cu el
prin padure dar cand a ajuns la rau, vrand sa-l treaca peste un trunchi de copac, ncepu sa
se oglindeasca in apa, ca intr-o oglinda si uitand de ou il scapa in apa. Cand se intoarse
acasa mama lui ii spuse ca si celorlalti frati :
-Iepuras,iepuras,in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat !

Al cincilea iepuras lua oul galben,


fugi prin padure dar acolo se
intalni cu vulpea care ii spuse :
-Vino pana la vizuina mea sa le arati si puilor mei minunatia asta de ou.

Puii de vulpe cum au vazut oul, au inceput sa se joace cu el, pana cand oul s-a
spart.
Al saselea iepuras lua oul albastru si fugi cu el pana cand se intalni cu alt iepuras.
De bucurie lasa oul jos si incepura sa se joace impreuna, si cum se jucau ei voiosi din
neatentie au spart oul.

Ajuns acasa mama lui i-a spus :


-Iepuras, iepuras, in gradina n-ai intrat,
Nu esti tu cel asteptat !
Toata familia iepurasilor era suparata, pana acum nici un iepuras nu a reusit sa
duca oul copiilor in cuibul pregatit de acestia ... Cel mai mic dintre iepurasi trebuie sa-si
incerce norocul. E randul lui sa porneasca pe drumul care duce spre cuibul din iarba
pregatit de copii.

Al saptelea iepuras,cel mai mic copil al familiei a luat oul rosu, a alergat cu el prin
padure,s-a intalnit si el cu un iepuras dar nu s-a oprit la joaca. Apoi s-a intalnit cu vulpea,
pe care a ocolit-o, a trecut cu grija peste rau.Cand a ajuns in campie s-a intalnit cu
cotofana, care zbura o vreme dupa el, dar iepurasul ii spuse ca e grabit si cotofana il lasa
sa mearga mai departe. Asa a ajuns el cu bine in gradina casei si cu mare atentie a pus oul
in cuibusorul pregatit de copii in iarba.

Cand s-a intors acasa mamica lui fericita i-a spus:


-Iepuras,iepuras,
In gradina ai intrat,

Tu erai cel asteptat!


Si uite ca asa, parintii au aflat care din cei sapte copii ai lor merita sa fie adevaratul
Iepuras de Pasti .
Totul s-a intamplat demult, dar Iepurasul de Pasti mai traieste si aduce in fiecare
an de Pasti oua tuturor copiilor cuminti si le ureaza Paste fericit !

LEGENDA OULOR ROII

Dragi copii, se spune c n vremea cnd Iisus era rstignit pe


cruce, i suferea pentru pcatele noastre, n Cetatea Ierusalim a venit o
femeie care a adus cuiva un co plin cu ou. Trecnd ea prin acel ora a auzit
c Domnul nostru Iisus Hristos a fost pedepsit la moarte i a fost dus s fie
rstignit pe dealul Golgota. Cnd femeia a auzit vestea aceea
cutremurtoare, inima ei a fost cuprins de o mare durere. Ea era cu att mai
suprat pentru c Iisus l-a vindecat odat pe fiul ei care era bolnav de
moarte.
Aa cum era, cu coul plin de ou, a fugit repede la dealul Golgota
unde Iisus era btut n cuie pe cruce i nite soldai l pzeau. Din minile i
picioarele Lui sfinte curgeau stropi mari de snge.
Femeia i-a aezat coul ei cu ou acolo jos, lng crucea
Domnului i a nceput s se roage plngnd de durere. Ea a spus: - Doamne
Sfinte, Tu care ai fcut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai nviat
morii i ne-ai nvat s credem n Dumnezeu, acum eti rstignit pe cruce
ca cel mai mare duman. Te rugm iart-ne pe noi pctoii i las-ne un
semn s ne aducem aminte de suferina pe care ai ndurat-o pentru noi.

Cnd s-a ridicat femeia de jos, oule din coul ei erau toate roii de
la sngele care picurase pe ele din rnile Lui Iisus.
Femeia n-a mai mers acas ci a rmas n oraul Ierusalim. Dup
trei zile de la rstignire acea femeie mpreun cu alte femei au mers la
mormntul Domnului, dar acesta era gol i atunci s-au bucurat mult
spunnd: Hristos a nviat!
Plin de bucurie, femeia spunea tuturor despre oule roii din coul
ei, care erau semnul suferinelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strlucind de
bucurie mprea tuturor cte un ou rou, spunndu-le: Hristos a nviat!
De atunci n fiecare an, n Vinerea Mare, femeia aceea credincioas
i pregtea cte un co cu ou roii n amintirea Rstignirii i nvierii
Domnului. Apoi le mprea copiilor i sracilor povestindu-le despre
suferinele Lui Iisus pentru mntuirea noastr, a oamenilor. Apoi i punea s
ciocneasc n amintirea nvierii Domnului, acestea spunndu-i: Hristos a
nviat!- Adevrat a nviat!
De la femeia aceea a rmas obiceiul s fie vopsite ou roii de
Pate i s fie druite n amintirea Patimilor i nvierii Domnului.

LEGENDE DE PATE
1.,, Dup rstignirea lui Iisus, n noaptea de smbt spre duminic, Pilat a fost
invitat de mai marii evreilor la un banchet ca s-l nveseleasc, fiind ntristat. Tocmai
inea n mn un ou, cnd pe neateptate a intrat un centurion roman, care era de servici
la Sfntul Mormnt i a spus nspimntat: ,,Cristos a nviat. Pilat a rspuns flegmatic: ,,
Hei, o s nvie cnd se va nroi oul acesta! i minunea s-a nfptuit pe loc, nroindu-se
oul. Pilat s-a speriat i a scpat oul din mn. Acesta a czut i s-a spart.
De aceea se zice c a ramas obiceiul spargerii sau ciocnitul oulelor roii.
2.,,Duminic diminea dup nviere, o ginga copil, precupea, care locuia n
apropierea Golgotei, a plecat cu poala orului plin cu ou, ca s la vnd la piaa
Ierusalimului. Pe Drum a ntlnit un tnr, dar fanatic evreu, de vi bun, cruia i-a spus
pripit n loc de Bun ziua: ,,Cristos a nviat!
Tnrul rspunse nciudat c: ,, c o s nvie cnd oule din poala ei se vor roi ca
mbujoraii ei obraji. Minunea se i ntmpl pe dat, ceea ce face s sporeasc numrul
credincioilor.
De la aceast vorbrea precupea , se zice c, a rmas obiceiul de a se salute
lumea la nviere cu vorbele: Cristos a nviat!

3.,, n Pidalion se spune, c dup condamnarea la moarte a lui Iisus, Pilat ca s-si
arate convingerea de nevinoviea aceluia, s-a splat pe mini, i a zis: ,,Sngele lui s
cad asupra voastr i a copiilor votri! i-n acel moment toate lucrurile din casele
necredincioilor s-au nroit printre care i oule.
,,Obiceiul de a se ncondeia i colora oule, se pierde n negura vremurilor: l-au
avut pgnii ca i evreii chiar inainte de Cristos.
O supoziie ce pare a nu fi deart, e aceea c colorarea diferit a oulelor i
infrumusearea lor cu desene, e un simbol cu semnificarea c din ou iau via, toate
fiinele vieuitoare, chiar si plantele.
De altfel Iisus n nvturile sale pline de nelepciune i parabolice spune c:
,,N-a venit s schimbe legea, ci s-o ndrepte i s-o completeze! Aa c frumosul obicei al
colorrii oulelor a putut rmne i e probabil c adepii i apostolii, bucurndu-se, au
roit i ei ou, n ziua nvierii.

OBICEIURI I TRADIII DE PATE


Cu 2000 ani inainte de Cristos chinezii foloseau oua colorate. Cercetari
etnografice descriu obiceiuri ale oualelor colorate n Ucraina (asemanatoare cu cele de la
noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania,
Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia,
Egipt si Anglia (unde ouale colorate au fost nlocuite cu oua de ciocolata).
Dar de ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii
de patimile lui Isus. Rastignirea si nvierea reprezinta renvierea naturii primavara si cu
reluarea ciclurilor vietii. Oul, el nsusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii,
al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci cnd Isus a fost batut cu pietre,
acestea atingndu-l s-au transformat n oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf. Maria,
venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au nsngerat sub cruce. Alta legenda
afirma ca dupa ce Isus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat
de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Cnd va nvia cocosul pe care-l mncam si ouale
fierte vor deveni rosii, atunci va nvia si Isus". Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale
s-au si facut rosii, iar cocosul a nceput sa bata din aripi. In traditia populara
romneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli,
protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice n felurite situatii etc.

Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina


afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua
rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci cnd aceste obiceiuri vor nceta, el va iesi n
lume. Alta poveste a oualelor rosii: "Sase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea sora
a lor, care facea ochi dulci celor sase cumnati ai sai. Pietrele nsa cu care au cautat sa
arunce ntr-nsa s-au colorat n diferite chipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar n
aceasta amintire poporul a nceput sa coloreze ouale n duminica Pastilor, cnd s-a
ntmplat aceasta". Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la romni
este a secretarului florentin al lui Constantin Brncoveanu, Antonio Maria del Chiaro,
care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualelor vopsite de la Curtea domnitorului
muntean.
Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:
Rosu = simbol al sngelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata.
Negru = absolutism, statornicie, eternitate.
Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate.
Verde = rennoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta.
Albastru = cer, sanatate, vitalitate.
Violet = stapnire de sine, rabdare, ncrederea n dreptate.
Mai demult, ouale erau vopsite n culori vegetale, astazi se folosesc mai mult
cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise
din generatie n generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, n functie
de momentul cnd erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul n care erau
combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si
ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualelor. In functie de
regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative. In unele
parti sunt folosite oua fierte, n alte zone cele golite de continut. Oua decorative se mai
fac cu vopselele n relief (Vrancea, Putna Sucevei), mpodobite cu margele (Bucovina),
din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic
(Bucovina).
Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinznd simboluri
geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase.
Astfel, numai n ornamentarea geometrica deosebim simboluri si semnificatii precum:
linia dreapta verticala = viata
linia dreapta orizontala = moartea
linia dubla dreapta = eternitatea

linia cu dreptunghiuri = gndirea si cunoasterea


linia usor ondulata = apa, purificarea
spirala = timpul, eternitatea
dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.
Alte Simboluri
Ouale rosii. Ouale simbolizeaza mormintul purtator de viata al Domnului
nostru Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale
prin ciocnire, dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: "Hristos a inviat!
Adevarat a inviat!". Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la Inaltarea
Domnului. Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce
pentru mintuirea lumii. Ciocnitul oualelor se face "cap" la "cap" si "dos" la "dos". Exista
credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt
are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat si
uns cu pacura. Ouale pot avea si diferite "modele", pot fi pictate. In functie de zona in
care se fac ele se numesc oua incondeiate, inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc.
Ouale muncite nu se dau de pomana caci nu le primeste Dumnezeu.
Pasca. Se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele
Pasti. Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde.
Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In
momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata
pe peretii cuptorului, spunind: "Cruce-n casa, / Cruce-n piatra, / Dumnezeu cu noi
la
masa,/
Maica
Precista
pe
fereastra".
Despre originea pascai exista o legenda care spune ca, in timp ce predica
impreuna cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la
plecare, piine pentru drum fara stirea lor.
Intrebindu-l pe Hristos cind va fi pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind
vor gasi pine in traista. Cautnd apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De
atunci fac femeile pasca.
Mielul. Dupa traditie, in familiile crestine se mannca in zilele de Pasti carne
de miel. Mielul il simbolizeaza pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru
pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.