UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

" CAROL DAVILA"

BUCURESTI

LUCRARE DE DIPLOMA

CONSIDERATII CLINICE SI TERAPEUTICE ASUPRA

ARTRITEI REUMATOIDE JUVENILE.
STUDIU CLINIC PE 100 DE CAZURI

CONDUCATOR

STIINTIFIC:

PROF. DR. ADRIAN GEORGESCU

ABSOLVENT :
KAMAL MOHAMED GHANEM EL MASRY

1999

PLANUL LUCRARII

I.

INTRODUCERE

II.

DEFINITIE. CLASIFICARE. INCADRARE GNOSOLOGICA. DATE

EPIDEMIOLOGICE

III.

ETIOPATOGENIA

IV.

TABLOU CLINIC. SEMNE DE LABORATOR. FORME CLINICE

V.

DIAGNOSTICUL

VI.

EVOLUTIE. PROGNOSTIC. COMPLICATII

VII.

TRATAMRNTUL

VIII. ANALIZA CAZURILOR

IX.

CONCLUZII

X.

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Artrita reumatoida juvenila (ARJ) , boala cronica frecventa a

copilului , una din principalele afectiuni in cadrul colagenezelor este
importanta clinic datorita manifestarilor ei variate.Trebuie privita ca un
studiu independent si diferentiat de reumatismele adultului.
Lucrarea de fata urmareste sistematizarea notiunilor teoretice
privind ARJ si aspecte practice legate de consecintele si severitatea sa , din
punctul de vedere al medicului practician, pus in contact cu aspectele
variate ale acestei boli.
Am ales aceasta tema din mai multe considerente : datorita amplorii
si severitatii manifestarilor clinice ale bolii , precum si datorita impresiei
deosebite pe care mi-au produs-o cazurile de copii imobilizati la pat cu
ankiloze , cei cu deformari articulare importante.
Exista implicatii deosebite in viata somatopsihica actuala si in viitorul
acestor copii.
In clinica I.O.M.C. am urmarit o cazuistica bogata de ARJ si mi s-a
pus la dispozitie un material complex in acest domeniu.
Pe baza cercetarilor acestui material , in decurs de sase ani se poate
trage concluzia ca frecventa ARJ din totalul internarilor in perioada 19901996 este de 0,65%.Ultima statistica efectuata intre anii 1989-1992 a aratat
o frecventa de 0,42% a cazurilor de ARJ din totalul internarilor in
clinica.Aspectele cele mai importante sint reprezentate de manifestarile
articulare.
Greselile care se fac cel mai frecvent sunt legate de tratament :
corticoterapie abundenta,abuziva,la cazuri ce ar putea raspunde favorabil
la terapia cu salicilati.

Importante de precizat pentru aceasta boala sunt problemele ce se

pun in legatura cu diagnosticul pozitiv si diferential , datorita
polimorfismului manifestarilor clinice.De aici si intirzierea inceperii
tratamentului.
ARJ a fost introdusa in categoria bolilor de colagen , boli ale tesutului
conjunctiv deoarece :
- prezinta evolutie cronica cu perioade de remisiune
- leziunile tesutului conjuctiv sunt de tip degenerescenta fibrinoida,
vasculita proliferativa plasmacitara si formare de granuloni .
- Raspunsul e favorabil la antiinflamatoare .
Este deci situata alaturi de lupus eritematos sistemic, scherodermie,
dermatomiozita, spondilita ankilopoetica, poliarterita nodoasa, purpura
Hennoch-Schonlein.
Trebuie avuta in vedere diferentierea intre ARJ si artrita reumatoida
cronica a adultului , ca manifestare, posibilitati de diagnostic, tratament, ca
si prin complicatii, evolutie si prognostic.
O preocupare deosebita o reprezinta psihologia copilor bolnavi,
readaptarea si reintegrarea lor sociala.
Statistic se evidentiaza o crestere a frecventei ARJ in ultimii 20 ani,
atit in Europa cit si in SUA , iar varful mobilitatii se deplaseaza spre varste
tot mai mici.
Aceasta lucrare se bazeaza pe analiza cazuistica a 100 de bolnavi ,
intr-o perioada de 6 ani, bolnavi veniti in Clinica I.O.M.C. din toata tara,
pentru diagnostic, tratament sau recuperare medicala.
Doresc sa aduc multumiri conducerii Spitalului Clinic I.O.M.C. si in
special domnului profesor doctor Adrian Georgescu , seful Clinicii, pentru
sprijinul acordat.

IX. CONCLUZII

In urma studiului efectuat pe cele 100 de cazuri din clinica I.O.M.C.

am ajuns la urmatoarele concluzii :
1. ARJ reprezinta o importanta boala cronica a copilului prin
frecventa, gravitate potentiala si implicatii psihologice.
2. Diagnosticul precoce reprezinta un element esential pentru
succesul terapeutic si evitarea invalidarii copilului.
3. Debutul bolii este fie cu manifestari articulare , fie cu
simptomatologie extraarticulara (sistemica).
4. In cazuistica studiata , manifestarile articulare au marcat debutul
ARJ in proportie de 88%.
5. Laboratorul , fara a oferi vreun test specific ajuta diagnosticul
prin:
- prezenta semnelor inflamatorii (VSH, fibrinogen, proteina C
reactiva )
- evidentierea factorului reumatoid ( testul de hemaglutinare
Waaler-Rose, testul Latex)
- prezenta anticorpilor antinucleari
- modificarea tabloului hematologic
- eventual examenul lichidului sinovial sau biopsia sinoviala.
6. Examenul radiologic al articulatiilor afectate aduce elemente
importante pentru diagnostic, dar in faze mai avansate ale bolii.
7. Formele clinice de ARJ raman cele clasice , forma sistemica, forma
poliarticulara si forma pauciarticulara.
8. Necesitatea unui diagnostic cat mai precoce este impusa de faptul
ca ARJ se poate insoti, chiar de la debut , de complicatii severe viscerale si
mai ales oculare.

9. Tratamentul , in ciuda numeroaselor substante propuse in utimele

doua decenii , se bazeaza inca pe Aspirina (administrare indelungata),
fizioterapie in vederea fortificarii musculaturii (mai ales cea extensorie),
repaus in conditiile unei protejari articulare adecvate si suport
psihoemotional.
Corticoterapia are indicatii limitate desi impune frecvent utilizarea.
Sarurile de aur si imunosupresoarele sunt adesea indicate in formele
care nu raspund la saliciloterapie.
Un loc important in terapie il ocupa preparatele steroidice sinteticeretard si antiinflamatoarele nesteroidice.
10. Un diagnostic precoce si un tratament corect instituit la timp
reduce formele grave ale bolii chiar pana la vindecare aparenta , fara
sechele.
In studiul efectuat peste 75% din copii s-au externat ameliorati iar
5% cu remisiune clinica si biologica.
11. De o deosebita importanta este urmarirea permanenta
(dispensarizarea) a copilului, de catre medic, dar familia joaca un rol
esential in urmarirea copilului bolnav.
12. Recuperarea functionala si psihica in scopul reancadrarii
bolnavului in societate este telul final al tuturor eforturilor medicale.

X. BIBLIOGRAFIE
1. Alohlay M. - Tratamaint de la polyarthrite rheumatoide par la levamisole. Resultates
chimiques et imunologiques. Etude preliminaires , Nouv.Presse med. 1987,6,pag.2846
2. Amsell B.M. - Prognosis in juvenile chronic polyarthritis.Clin.Roum Dis. 1976, 2,379
3. Auqier L.Paolaggi I. - Reumatologia on 1975-76 Rev.Prat.1997,23,pag.28
4. Baptiste J. - Polyarthrite rheumatoide.Diagnostique anatomo - patologique, evolution ,
prognostique , tratament.Rev.Prat.Paris 1991,19,pag.1860-1868
5. Biod J. - La polyarthrite de l'agamma globulinemie,Lton Med.1981,245,pag.239-245
6. Bonne J. - Juvenile rheumatoid arthritis, Pediat.Clin.N.Amer.1974,21,pag.885
7. Brukner J. - Etiopatogenia reumatismelor inflamatorii cronice.Med.Int.21,5,1969,
pag.519-532
8. Camus J. - Poliartrita juvenila si piritoxina - un nou tratament de fond.Concurs med.
99,38,1977,pag.5755-5758
9. Chassagne Ph. - Methothrexate,pharmacologic applique au tratament de la polyarthrite
reumatoide.Terapie,1990,45,pag.499-504
10. Ciobanu V.,Bolosin H. - Poliartrita reumatoida .Ed.Acad.RSR,Buc.1983
11. Doughty R. - Terapia cu salicilati in artrita reumatoida juvenila.Doza ,Concentratia
serica ,Tatricitate.Amer.J.Dis.Cluld.134,5 mai 1980,pag.461-463
12. Dougades M.Ames B. - Tratamaint de la polyarthrite rheumatoide par Ciclosporine.
Rev. du Rheumat.52,pag.283-287
13. Dutu Al.,Balosiu Hd. - Reumatologie clinica.Ed.Dacia,Cluj Napoca,1976
14. Dutu Al. - Studiul unor anticorpi antivirali in poliartrita cronica juvenila.Med.Int.
1984,36,pag.968
15. Geormaneanu M. - Pediatria Ed.Med.Buc.1982
16. Goldis Gh.Maiorescu M. - Artrita reumatoida juvenila.Soc.De Ped.31 mai 1977
17. Goldis Gh. - Aspecte particulare clinice si terapeutice in colagenozele copilului. Pag.78 ,vol.Congr.Nat.de Reum.Buc.15 mai 1983
18. Greon W. - Artrita reumatoida juvenila mono si poliarticulara.J.A.M.A. 184,145,1963.
19. Masty K. - The imunologic relationship of human neutrophil and skin collagenoses.
Arthrite Rheumatoids,1987,30,pag.695-699.

20. Hayem F. - Localizari seroase extraarticulare in cadrul ARJ.Rev.Prat.22,13, pag.2099,

1978
21. Monrard J. - Evaluarea criteriilor radiologice ale artritei reumatoide ,Rev.Rhem.
44,2,1977,pag.105-114
22. Junet R. - Noi achizitii in tratamentul reumatismului.Bul.Inf.Vol.II,2,1971,pag.214220
23. Karn M. - Comment la polyarthrite rheumatoide sera-t-elle Veinene.Une protection
dans l'avenir.Rev.du rheum.,1989,56,43-46,pag.662
24. Komisarova I. - Caracteristici citochimice ale leucocitelor in ARJ.
25. Kotzin B. - Tratamentul artritei reumatoide netratabile prin iradiere limfoida
totala.New England ,J.Med.305,17,1981 pag.969-976.
26. Mazziconacci P. - Forme clinice de ARJ Rev.Prat.22,13,1972,pag.2063
27. Manolescu E. - Produse medicamentoase romanesti in practica pediatrica curenta.
Ed.Med.Buc.1978.
28. Paget S. - Imunopatogeneza ARJ Amer.J.Med.67,1979,pag.961-970.
29. Petrescu A. - Morfologia tesutului sinovial si al celulelor din lichidul articular la
bolnavii cu poliartrita reumatoida,studiata la microscopul optic si electronic.Med.
Int.21,5,1969.
30. Popescu V. - Forme clinice ale artritei reumatoide juvenile .Pag.13-14,al IV-lea
Congr.Nat.de Reum.Buc.13-15 oct. 1953
31. Priscu R. - Bolile reumatismale la copii,Ed.Med.Buc. 1970
32. Ryekewaert A. - Tratamentul de fond al poliartritei reumatoide .Sem.Hep.Paris,2528,1981,pag.1155
33. Stress J. - Relatii intre stiinta si experienta in utilizarea unui tratament de fond al
poliartritei reumatoide.Jama,1990,15,pag.201-205.
34. Suteanu S. - Aportul punciei biopsie sinovale in diagnosticul si aprecierea caracterului
evolutiv al bolii reumatice.Med.Int.Buc.21,1969,pag.781-792.
35. Zeana C. - Imunologie clinica.Ed.Med.Buc. 1980