Sunteți pe pagina 1din 45

georgianamihaelaaaa@yahoo.

com

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINANTE RM.VALCEA


SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE
GESTIUNE

LUCRARE DE LICENA

Conducator tiinific:
Gradul didactic,prenumele i numele
Conf. Univ. Dr. Luminita Ionescu

Absolvent
Nume si prenume
FILIP IULIANA

RM.VALCEA
1

2011- 2012

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINANTE RM.VALCEA


SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE
GESTIUNE

CONTABILITATEA ACTIVELOR CIRCULANTE


DE NATURA STOCURILOR DE PRODUSE I
MRFURI ALE UNEI SOCIETATI
COMERCIALE

Conducator tiinific:
Gradul didactic,prenumele i numele
Conf. Univ. Dr. Ionescu Luminia

Absolvent
Nume si prenume
FILIP IULIANA
2

RM.VALCEA
2012
De introdus pagina de cuprins

INTRODUCERE

Argumentul principal pentru alegerea acestei temeContabilizarea activelor


circulante de natura stocurilor de produse si marfuri, ale unei societati
comerciale l-a constituit experienta mea in domeniul vanzarilor si cunoasterea a
ceea ce reprezinta clientii,preferinte pentru anumite produse si tendintele pietei.
Bineinteles ca de-a lungul timpului am vazut cum aceste intelegeri ale nevoilor
consumatorului de rand se reflecta in contabilitate prin cresterea vanzarilor si
implicit a venitului fiecarei societati care isi respecta clientii si care este atenta la
cerintele lor.
Ca urmare calitatea produselor a devenit un factor determinant al competivitatii
societatilor pe piata concurentiala iar asigurarea satisfactiei consumatorului a
devenit deziderat principal.
Consumatorul in calitatea sa de purtator al cererii de marfuri joaca un rol
important in mecanismul de piata constituind in acelasi timp elemental de referinta
al tuturor actiunilor intreprinse de comerciant.Astfel pornind de la tendintele
manifestate in dezvoltarea de noi produse si tehnologii si in schimbarea gusturilor
consumatorilor se ajunge implicit la diversificarea sortimentelor.
Exista o dinamica extraordinara a acestei ramuri al carei beneficiar il reprezinta
omul de rand de aceea orice societate care isi dorste o continuitate si o functionare
cat mai eficienta trebuie sa aiba in prim-plan cunoasterea cererii beneficiarilor
potentiali.
Evidenta contabila in momentul actual nu mai necesita un volum mare de munca
datorita multitudinii de programe informatice pentru evidente global-valorice.Anii
de studiu m-au ajutat in aprofundarea notiunilor teoretice referitoare la tinerea unei
3

contabilitati pentru vanzarea cu amnuntul,notiuni ce voi incerca in acest studiu de


caz sa le expund prin actiuni practice si exemple ce simuleaza o situatie reala.

CAP. I
CONTABILITATEA STOCURILOR
1.1Delimitari si structuri privind stocurule
In contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificatesi delimitatein
functie de patru criterii fizic,destinatia,faza ciclului de exploataresi locul de creare a
gestiunilor.Marfurile sunt bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederea
vanzarii.Corespunzator criteriilor de clasificare sunt individualizate douo structuri
informationale de baza structura financiar standardizata si structura interna sau de
gestiune.Structura financiar standardizata este proprie getiunii si contabilitatii
financiarea intreprinderii si opereza cu doua criterii destinatia si faza ciclului de
exploatre.Structura interna sau de gestiune , necesara, dar nestandardizata, este
opozabila contabilitatii interne sau de gestiune. Ea opereaza cu celelalte doua criterii
fizicsi locul de creare a gestiunilor si se delimiteaza prin conturile analitice de
stocuri corespunzatoare sortimentelor si gestiunilor.ncepnd cu nti ianuarie, cnd
a intrat n vigoare ordinul 3055/2009, planul de conturi general s-a mbogit cu o
serie de conturi noi. Acestea sunt fie modificri ale unor conturi vechi, cum ar fi cele
legate de subveniile pentru investiii, fie conturi noi care s acopere nevoile de
implementare a Directivei a IV-a a Comunitilor Economice Europene.Conturi
conform OMFP nr. 1752/2005 de verificat daca mai este in vigoare Conturi
conform OMFP nr. 3055/2009
1.2 ANALIZA siFUNCIONAREA STOCURILOR
Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei n curs de executie se
realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 3 - a din Planul de conturi
general, denumita "Conturi de stocuri si productie n curs de executie" Sunt conturi
de bilant sau inventar, ele furnizeaza informatia de reflectare si control gestionar
privind situatia si miscarea stocurilor si comenzilor n curs de executie. Soldul lor
debitor este preluat n activul bilantului.Pretul de nregistrare din conturi,
corespunzator valorii contabile de intrare a stocurilor si productiei n curs de
4

executie, este egal cu costul de achizitie pentru bunurile procurate din afara si costul
de productie pentru bunurile obtinute din productia proprie.Conturile de stocuri si
productia n curs de executie au functia contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea
stocurilor intrate n gestiunea unitatii patrimoniale prin achizitionarea de la
furnizori, aportate de catre asociati, realizate din productia proprie si din alte surse.
Se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitatii patrimoniale prin
consum, vnzare si alte destinatii. Soldul conturilor este debitor si reprezinta
valoarea bunurilor si serviciilor n stoc sau n sold la sfrsitul exercitiului financiar.

Continutul si functia contabila a conturilor de stocuri se diferentiaza n raport


de metoda inventarului permanent sau intermitent, folosita pentru evidenta miscarii
stocurilor. Astfel, n cazul folosirii metodei inventarului permanent conturile de
stocuri si comenzi n curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si
se crediteaza cu iesirile de valori materiale.n cazul utilizarii metodei inventarului
intermitent, conturile nregistreaza numai stocurile de valori materiale si productie
n curs de executie. Astfel, la nchiderea exercitiului financiar, n debitul conturilor
se nregistreaza stocurile de la sfrsitul perioadei, determinate prin inventariere, iar
la deschiderea exercitiului, n credit, stocurile de la nceputul perioadei preluate n
categoria cheltuielilor, pentru perioada urmatoare de gestiune, n cazul materialelor
si marfurilor, si ca venituri, n cazul produselor si productiei n curs de fabricatie.
Rulajul intrarilor si iesirilor se nregistreaza direct prin debitul, respectiv creditul
conturlior de cheltuieli n cazul materialelor si marfurilor si de venituri, n cazul
produselor, lucrarilor si serviciilor. O varianta a metodei inventarului intermitent
este si cea a debitarii si creditarii conturilor numai cu variatia - cresterea si
micsorarea - stocurilor la sfrsitul perioadei de gestiune. Cresterea - micsorarea
stocurilor de materiale si marfuri genereaza o crestere - micsorare de cheltuieli, iar
cresterea - micsorarea de productie neterminata, semifabricate si produse finite
determina o crestere - micsorare de venituri. n cazul n care evaluarea si
nregistrarea n contabilitate a stocurilor se face la preturi prestabilite (standard),
conturilor de stocuri li se asociaza conturi distincte care nregistreaza diferentele de
pret fata de costul de achizitie sau costul de productie. n debitul conturilor de
diferente, de regula, se nregistreaza diferentele aferente bunurilor intrate n
gestiunea ntreprinderii, iar n creditul lor, diferentele corespunzatoare stocurilor
iesite. Soldul conturilor reprezinta diferentele de pret aferente bunurilor economice
existente n stoc n gestiunea ntreprinderii . O asemenea modalitate de functionare
impune nregistrarea n rosu a diferentelor daca preturile prestabilite sunt mai mari
dect costul de achizitie sau de productie, dupa caz si n negru n situatia inversa.
Daca nu se accepta mecanismul de nregistrare rosu - negru, prezentat mai sus,
conturile de diferente nregistreaza n debit diferentele n plus (costul de achizitie
sau de productie este mai mare dect pretul prestabilit)aferente stocurilor intrate n
gestiune si diferentele de pret n minus (costul de achizitie sau de productie este mai
5

mic dect cel prestabilit) aferente stocurilor iesite din gestiune. n creditul conturilor
se reflecta diferentele de pret n minus aferente stocurilor intrate n gestiune si
diferentele n plus corespunzatoare stocurilor iesite din gestiune. De asemenea, n
cadrul clasei s-a creat o grupa distincta de conturi: 39 "Provizioane pentru
deprecierea stocurilor si productiei n curs de executie". Cu ajutorul acestor conturi
se tine evidenta provizioanelor pentru deprecierea stocurilor. Sunt conturi de pasiv,
n creditul lor se nregistreaza valoarea provizioanelor pentru depreciere, constituite
pe seama cheltuielilor, n debitul acelorasi conturi se reflecta valoarea
provizioanelor reluate prin diminuare sau anulare. Soldul creditor al acestor conturi
reprezinta valoarea provizioanelor constituite prin prelevarea din rezultate.
1.3 Evaluarea stocurilor de mrfuri
Pentru ca stocurile de mrfuri i materiale (SMM) s fie reflectate n contabilitate i
rapoarte financiare este necesar ca ele s fie constatate i evaluate.Constatarea SMM
ca active are loc n cazul cnd se respect urmtoarele cerine:
a) ntreprinderea are o certitudine ntemeiat c SMM vor aduce avantaj economic
n viitor din utilizarea (realizarea) lor;
b) valoarea stocurilor poate fi determinat cu un grad nalt de exactitate.
Evaluarea se efectueaz prin determinarea valorii SMM.
Exist 3 tipuri de evaluare a SMM :
a) evaluarea iniial;
b) evaluarea curent
c) evaluarea ulterioar.
Valoarea iniial (de intrare sau valoarea istoric se determin la intrarea SMM n
patrimoniul ntreprinderii i reprezint suma mijloacelor bneti achitate sau a
echivalentelor acestora, fie valoarea venal sub alt form de compensare acordat
la achiziionarea SMM. Conform prevederilor S.N.C. 2 "Stocurile de mrfuri i
materiale" la intrare stocurile se evalueaz n dependen de sursele de intrare i
metodele de achiziionare:
a) pentru SMM procurate de la teri - cu valoarea de cumprare i cheltuielile de
transport-aprovizionare (cheltuielile de transport legate nemijlocit de achiziionarea
mrfurilor, cheltuielile de ncrcare-descrcare i pstrare, taxele vamale i alte
impozite, prevzute de legislaia n vigoare, referitoare la procurarea SMM;
6

b) pentru SMM confecionate la ntreprindere - la costul efectiv al activului produs,


care include consumurile materiale directe, consumurile directe privind retribuirea
muncii i consumurile indirecte de producie;
c) pentru SMM primite pe calea schimbului la valoarea venala a activelor
procurate/primite (valoarea venal este sum cu care un activ poate fi schimbat n
procesul operaiei comerciale ntre prile independente);
d) pentru SMM primite cu titlu gratuit - la valoarea de utilitate a activului stabilit
prin acordul prilor;

Evaluarea ulterioar prevede determinarea valorii stocurilor la momentul ntocmirii


rapoartelor financiare (bilanului). Conform paragrafului 7 al S.N.C 2 "Stocurile de
mrfuri i materiale" SMM se reflect n rapoartele financiare la valoarea cea mai
mic dintre valoarea iniial i valoarea realizabil net, care la rndul su se
determin lund ca baz preurile de realizare a stocurilor, diminuate cu cheltuielile
probabile de vnzare.n decursul perioadei de gestiune nu este posibil totdeauna
determinarea valorii iniiale a stocurilor procurate n momentul achiziionrii (n
cazul cnd nomenclatorul de materiale care se procur este larg, cheltuielile de
achiziionare se refer la cteva tipuri de mrfuri (materiale) i pot fi identificate
numai la sfritul perioadei de gestiune.Dac nu-i posibil determinarea costului
efectiv la momentul achiziionrii livrarea materialelor n producie n contabilitatea
curent se aplic un pre convenional.S.N.C. 2 "Stocurile de mrfuri i materiale"
prevede n evidena contabil curent urmtoarele metode de evaluare a stocurilor:
metoda costului normativ - pentru evaluarea i controlul operativ al existenei i
circulaiei, produselor finite i produciei neterminate. Costul normativ se determin,
lund ca baz de calcul cheltuielile materiale directe, cheltuielile directe privind
retribuirea muncii i cheltuielile indirecte de producie. Pentru ca costul normativ s
fie real, normele de cheltuieli trebuie s fie analizate sistematic i revizuite n cazul
cnd s-a schimbat nivelul de cheltuieli;
metoda vnzrilor cu amnuntul - pentru evaluarea unei cantiti mari de mrfuri
care au un profit relativ egal n preul vnzrilor n cazul unui sortiment care variaz
rapid. Aceast metod se aplic, de regul, n comer. n contabilitatea curent de
circulaie a mrfurilor evaluarea acestora se efectueaz dup metoda vnzrilor cu
amnuntul la preuri de vnzare, cu evidenierea adaosului comercial, sau la valoarea
de achiziie. Reducerea valorii de achiziie a mrfurilor se admite n cazurile cnd
valoarea realizabil net este mai joas dect costul (n cazul cnd SMM parial sau
deteriorat, s-au uzat, au sczut preurile de vnzare ori au sporit cheltuielile pentru
completarea i organizarea vnzrii acestora);
7

metoda de identificare - pentru stocurile produse i destinate unor proiecte


speciale, precum i pentru cele ce nu snt reciproc substituibile; iar pentru un
sortiment variat de mrfuri reciproc substituibile:
metoda costului mediu ponderat
metoda FIFO (prima intrare - prima ieire)
metoda LIFO (ultima intrare - prima ieire).

Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si


consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie precum si cota cheltuielilor
indirecte de productie alocate n mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.
Cheltuielile generale de administratie, financiare si de desfacere nu se includ n
costurile de productie cu exceptia situatiilor prevazute de Standardele Internationale
de Contabilitate.
Materiile prime si materialele consumabile care sunt renoite n mod constant si a
caror valoare globala este de importanta secundara pentru persoana juridica, pot fi
trecute n activ la o cantitate si o valoare nemodificata, atunci cnd acestea nu se
modifica semnificativ.
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii
produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea
specifica a costurilor individuale.
Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge n mod
substantial unele de altele.
Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice
elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru
acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost
cumparate sau produse. Identificarea specifica nu poate fi folosita n cazul n care
stocurile cuprind un numar mare de el 555p159f emente, care sunt de regula
fungibile.
n functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de
asemenea, metoda costului standard, n activitatea de productie sau metoda pretului
cu amanuntul, n comert cu amanuntul.
Costul standard ia n considerare nivelurile normale ale materialelor,
consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri
trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, n functie de conditiile
existente la un moment dat.
Diferentele de pret fara de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate
distinct n contabilitate, fiind recunoscute n costul activului.
8

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor,


se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Coeficient de repartitie (Kr) = Sold initial al diferentelor de pret + Diferente de pret
aferente intrarilor n cursul perioadei, cumulat de la inceputul anului / Sold initial al
stocurilor la pret de nregistrare cumulat de la nceputul anului * 100
Este
formula, va rog sa o apara ca atare
Acest coeficient se nmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de
nregistrare.(Vbe x kr).
Coeficientul de repartizare a diferentelor de pret poate fi calculat la nivelul
conturilor sintetice de gradul I si II, prevazute n planul general de conturi, pe grupe
sau categorii de stocuri.
La sfrsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile
conturilor de stocuri, la pret de nregistrare, astfel nct aceste conturi sa reflecte
valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie, dupa caz.
Diferentele de pret astfel stabilite la receptia bunurilor respective se nregistreaza
proportional att asupra valorii bunurilor iesite, ct si asupra stocurilor.
Metoda pretului cu amanuntul este folosita n comertul cu amanuntul pentru a
determina costul stocurilor la articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje
similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.
Costul bunurilor vndute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul
de vnzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vnzare presupune
recalcularea marjei brute.
Reducerile de pret n cazul stocurilor pot avea caracter comercial sau financiar.
Reducerile comerciale mbraca forma: rabaturilor, risturnilor si remiselor.
Rabaturile sunt reduceri de pret ce se primesc pentru defecte de calitate ale
stocurilor.
Risturnurile sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii cu
acelasi tert n cadrul unei perioade determinate.
Remisele sunt reduceri acordate pentru vnzari superioare volumului
convenit sau pozitia de transport preferentiala a cumparatorului.
Reducerile financiare mbraca forma sconturilor de decontare si se acorda
pentru achitarea datoriilor naintea termenului normal de exigibilitate.
Reducerile asupra pretului de vnzare se calculeaza n casacada, adica
procentul de reducere se aplica de fiecare data asupra netului anterior iar TVA
asupra ultimului net.
La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzatoare
starii lor patrimoniale:
A. Evaluarea la intrarea n patrimoniul ntreprinderi;
B.
Evaluarea la inventariere;
C. Evaluarea la bilant;
D. Evaluarea la iesirea din patrimoniu.
Evaluarea stocurilor la intrarea n patrimoniu
9

Regula generala de evaluare si nregistrare a stocurilor , la intrarea n patrimoniu,


este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificata, prin:
1. Costul de achizitie, n cazul bunurilor achizitionate de la terti, n structura caruia
se cuprind urmatoarele elemente:
Pretul de cumparare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA),
precum si rabaturile, remizele, risturnuri etc.
Taxe vamale aferente bunurilor importate.
Cheltuieli accesorii de achizitionare - acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte
legate de aprovizionare pna la intrarea bunurilor intrate n gestiune, ele pot fi:
Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;
Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.
Nu se includ n costul de achizitie cheltuielile financiare aferente finantarii necesare
constituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru plata nainte de
scadenta.
2. Costul de productie, n cazul bunurilor si serviciilor obtinute din activitatea
proprie de exploatare, format din:
Pretul de achizitie a materialelor consumate;
Cheltuielile directe de fabricatie;
Cheltuieli indirecte de fabricatie.
3. Valoarea de utilitate, n cazul bunurilor aduse ca:
Aport la capital;
Obtinute cu titlu gratuit;
Din donatii.
Costul de intrare n patrimoniu este denumit si valoare de intrare sau valoare
contabila.
Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii
Regula generala de evaluare si nregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la
valoarea actuala sau de utilitate denumita si valoare de inventar. Aceste valori se
stabilesc n functie de utilitatea bunului n ntreprindere sau pretul pietei si se
identifica, n functie de destinatia lor, astfel:
Stocurile destinate vnzarii, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii
nete de realizare, care este data de pretul de vnzare previzionat, din care se scad
cheltuielile cu transport, comisioane etc.
Semifabricatele si productia n curs de executie se evalueaza la valoarea
componentelor materiale ncorporate la care se adauga costurile stadiilor de
prelucrare.
Materiile prime si materiale consumabile destinate utilizarii n exploatare se
evalueaza la costul lor de nlocuire.
La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia nu
este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv
subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. n acest sens:
n cazul n care se constata ca valoarea de inventar, stabilita n functie de utilitatea
bunului pentru unitate si pretul pietei, este mai mare dect valoarea cu care sunt
10

acestea nregistrate n contabilitate, n listele de inventariere vor fi nscrise valorile


din contabilitate.
n cazul n care valoarea de inventar este mai mica dect valoarea din contabilitate,
n listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.
Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, n cazul constatarii unor deprecieri
relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care sa reflecte
situatia reala existenta, chiar si n cazul n care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute
din punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru
deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal.
n cazul constatarii unor lipsuri n gestiune, imputabile, administratorii vor lua
masura imputarii acestora la valoarea lor de nlocuire. Prin valoarea de nlocuire se
ntelege costul de achizitie, n care sunt incluse costul de cumparare practicat pe
piata, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionar.
Evaluarea stocurilor la nchiderea exercitiului prin bilant contabil
Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu
rezultatele evaluarilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmatoarele cazuri:
Pentru stocurile la care au rezultat diferente n plus ntre valoarea de inventar si
valoarea de intrare, n bilant acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci
plusul de valoare nu se nregistreaza n contabilitate.
Pentru stocurile la care s-au constatat diferente n minus ntre valoarea de inventar si
valoarea lor de intrare, acestea se evalueaza n bilant la valoarea de inventar. n
contabilitate aceste stocuri vor continua sa fie nregistrate la valoarea lor de intrare,
iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se nregistreaza prin intermediul
conturilor de provizioane. Daca din valoarea de ntrare a stocurilor se deduce
valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate si nregistrate provizioane, se
obtine valoarea de inventar ca valoare neta ce se nscrie n bilant.
Pe baza celor aratate mai sus se desprinde regula generala de evaluare si nregistrare
a stocurilor, si anume: nregistrarea lor n contabilitate la valoarea de intrare,
stabilita la nivelul costului de achizitie sau a costului de productie, dupa caz, ca
forme a costului istoric. Prin aceasta se asigura aplicarea principiului realitatii,
costurile efective de achizitie si de productie fiind parametrii reali ai valorii
stocurilor.
La iesirea din gestiune stocurile se evalueaza, nregistreaza n contabilitate si
scad din gestiune la valoarea de intrare.
Determinarea valorii de intrare n cazul iesirilor este o problema mai complexa,
motiv pentru reglementarile din domeniul financiar-contabil prevad urmatoarele
metode:
-metoda costului mediu ponderat;
-metoda FIFO(primul intrat-primul iesit)
-metoda LIFO(ultimul intrat-primul iesit).
Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecarui
element de baza mediei ponderate a costurilor, elementelor similare aflate n stoc la
11

nceputul perioadei si a costului elementelor similare cumparate sau produse(intrare)


n cursul perioadei.Costul mediu ponderat(Cmp) se determina conform relatiei:
Stoc initial valoric(Siv)
+Intrari valorice(Iv)
CMP
=
----------------------------------------------------Stoc initial cantitativ(Sic)
+Intrari cantitative(Ic)
Se calculeaza pe baza acestuia valoarea iesirilor(Ve):
Ve=Cmp x Ce
Ce=cantitatea iesita.
Metoda poate fi aplicata periodic sau dupa fiecare receptie.
Metoda FIFO (First In First Out; primul intrat primul iesit) presupune evaluarea
stocurilor la iesirea din gestiune la pretul de achizitue sau de productie a primului lot
intrat. Dupa terminarea acestuia se va lua n considerare pretul urmatorului lot intrat
n ordine cronologica.
Schematic, evaluarea poate fi redata astfel:
E = qe1xp1= Ve1
E=qe2xp2= Ve2
.........................
E=qenxpn=Ven
qe1- cantitatea primului lot, care se evalueaza la pretul cu care a intrat n evidente
(p1).
qe2- cantitatea celui de-al doilea lot, care se evalueazala pretul cu care acesta a intrat
n
gestiune (p2)
qen- cantitatea celui de-al n-lea lot care se evalueaza la pretul cu care acesta a intrat
n gestiune (pn); "n" este ultimul lot din evidente;
Ve- valoarea iesirilor; Ve=Ve1+Ve2+.........+Ven;
Ve1=valoarea iesirilor calculata n functie de primul pret aflat n evidente;
Ve2=valoarea iesirilor calculata n functie de cel de-al doilea pret aflat n evidente;
Ven=valoarea iesirilor calculata n functie de al n-lea pret aflat n evidente.
Metoda LIFO ( Last In First Out; ultimul intrat primul iesit) presupune evaluarea
stocurilor la iesirea din gestiune n functie de costul de achizitie sau pretul de
productie al ultimului lot intrat.Dupa epuizarea acestuia se va lua n considerare
pretul urmatorului lot n ordinea inversa cronologica.
Grafic, evaluarea iesirilor poate fi evaluata astfel:
E= qenxpn= Ven
E= qen-1 x pn-1= Ven-1
E= qe1 x p1 = Ve1
12

qen- cantitatea ultimului lot (al n-lea) care se evalueaza la pretul cu care a intrat n
evidente (pn);
qen-1-cantitatea penultimului lot (al (n-1)-lea), care se evalueaza la pretul cu care
a intrat n gestiune (pn-1);
qe1- cantitatea primului lot, care se evalueaza la pretul cu care a intrat n evidente (p1);
Ve - valoarea iesirilor; Ve= Ven+Ven-1+......+Ve1
Ven - valoarea iesirilor calculata n functie de pretul ultimului lot din evidente;
Ven-1 - valoarea iesirilor calculata n functie de pretul penultimului lot din evidente;
Ve1 - valoarea iesirilor calculata n functie de pretului primului lot din evidente.
Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa de la un exercitiu la altul. Daca n
situatii exceptionale administratorii decid schimbarea metodei pentru un anumit
element de stocuri sau alte active fungibile n notele explicative trebuie sa se
prezinte informatii cu privire la motivul schimbarii metodei si efectele sale asupra
rezultatului. ntreprinderile trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a
costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu
natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate
fi justificata. Evaluarea productiei n curs de executie se face la sfrsitul periodei
prin metode tehnice de constatare a gradului de finisare sau a stadiului de efectuare a
operatiilor tehnologice, la costul de productie.
ntreprinderile din tara noastra au posibilitatea de a evalua si de a nregistra
n contabilitate bunurile de natura stocurilor si la alte preturi cu conditia ca n
raporturile periodice ele sa fie prezentate la costuri efective. Astfel de preturi de
registrare pot fi: preturi prestabilite si preturi de facturare.
n cazul n care se utilizeaza preturile perstabilite, aceste preturi se vor stabili pe
baza preturilor medii ale bunurilor respective.
n acest caz, diferentele de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie se
vor reflecta distinct n conturile de diferente de pret.
Diferentele de pet stabilite la intrarea bunurilor n ntreprindere se repartizeaza si se
nregistreza proportional, att asupra valorii bunurilor iesite ct si asupra
stocurilor.
Metode de evidenta sintetica si analitica a stocurilor
Metode de evidenta sintetica si contabilizare a stocurilor
nterprinderile din Romnia pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utiliznd
fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.
1. Metoda inventarului permanent
n cazul utilizarii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri se
nregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea
ce permite stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si
valoric.

13

Conform normelor contabile din tara noastra, n conditiile utilizarii inventarului


permanent, unitatile patrimoniale si pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor
n functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii.
n cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu
intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune.
La sfrsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu
stocurile faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente n plus sau minus la
inventar, acestea se vor regulariza aducndu-se stocurile la nivelul lor real.
n principiu, evaluarea intrarilor n stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de
costul efectiv de productie, n cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar
iesirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate.
Evaluarea iesirilor din stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai
uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.
Reglementarile contabile romnesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a
continua practica contabila anterioara de a evalua att intrarile ct si iesirile din stoc
la preturi standard sau prestabilite, denumite si preturi de nregistrare. Acceptarea
continuarii acestei practici a impus instituirea n contabilitatea generala a conturilor
de diferente de pret care sa reflecte distinct:
La intrarea elementelor n stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de
nregistrare;
La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de
nregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.
K = (Si+Rd) cont de diferente de pret
(Si+Rd) cont de stoc la pret de nregistrare
Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de
nregistrare.
Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta n
utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari n permanenta stocul
scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea
sintetica a stocurilor va reflecta:
stocul initial, de la nceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu
poate fi dect debitor,
intrarile n cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor nregistra n
debitul contului,
iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al
contului,
n baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri - se va stabili n
permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea n perioadele de inventariere
cu stocurile faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la
inventar.
Folosirea acestei metode presupune:
utilizarea fiecaruia dintre preturile de nregistrare a stocurilor,
folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,
14

conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre


metodele de contabilitate analitica.
Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar
asigura o mai riguroasa cunoastere, n orice moment a marimii stocurilor si un mai
bun control al integritatii lor.
Metoda inventarului intermitent
Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu
conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus n contabilitatea de
gestiune, n cazul ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor
mici si mijlocii.
Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si nregistrarea lor n contabilitate pe
baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. n acest caz, iesirile se determina ca
diferenta ntre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si
valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de
calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea:
n cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea n cursul lunii a conturilor
de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor
scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la
nceputul si sfrsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate
direct n conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura
sau pret prestabilit, dupa caz. La sfrsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale
prin inventariere si se nregistreaza n conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare
si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la nceputul lunii urmatoare.
Metoda inventarului intermitent consta n:
-nregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct
n conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,
-regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice
prin:
-destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza
ca acesta s-a consumat n cursul exercitiului financiar,
-restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului
financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.
n urma acestei tehnici de nregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala a
acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta
cheltuielile efective cu aceste consumuri.
Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si
consta n neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri n
cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de
gestiune cnd se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de depozitare
stabilite prin inventariere. Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza
conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli.
Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara
unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume:
15

pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:


-se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni
asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost nregistrate la nceput;
-achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se nregistreaza direct asupra
conturilor de cheltuieli;
-la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din perioada
precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea lor asupra
conturilor de stocuri.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile
consumate n timpul perioadei, calculate dupa relatia:
n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.
pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape:
se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula
veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente;
bunurile obtinute din productie proprie nu se nregistreaza n contabilitatea sintetica,
ci numai n evidenta operativa de la locurile de depozitare;
pe masura vnzarii stocurile se vor nregistra asupra conturilor de venituri, fara sa
fie nevoie destocarea lor;
la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv
cele provenite din perioada precedenta, dar nevnduta, si se nregistreaza asupra
conturilor de venituri din productia stocata.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile
produse n unitate, calculate dupa relatia:
n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.
pentru productia n curs de executie, determinarea ei se face numai la sfrsitul
perioadei prin metode diferite si se nregistreaza n contabilitate ca stocuri la
costurile corespunzatoare, dar la nceputul perioadei urmatoare operatia respectiva
se storneaza n "rosu".
Folosirea acestei metode presupune:
utilizarea ca preturi de nregistrare n contabilitate a stocurilor, a costului de achizitie
pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor de productie
pentru bunurile obtinute din productie proprie;
nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor;
nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor.
Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari n munca de contabilitate, daca
inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, nsa, un control
riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor.
Metode de evideta analitica a stocurilor
n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent, Legea
contabilitatii prevede n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si
valoric a stocurilor aflate n gestiunea unitatii patrimoniale, pe fiecare lot n parte si
16

pe fiecare categorie de stocuri, organizarea contabilitatii analitice a stocurilor dupa


urmatoarele metode:
-metoda cantitativ-valorica;
-metoda operativ-contabila;
-metoda global-valorica;
a) Metoda cantitativ-valorica. Presupune tinerea unei evidente cantitative la
locul de depozitare al stocurilor, pe categorii de bunuri, folosind Fisele de cont
analitice. Fisele de magazie, mpreuna cu actele justificative(receptii, facturi),
mpartite n functie de sensul miscarii bunurilor(intrari si iesiri), se predau
compartimentului financiar-contabil, care prelucreaza datele si nregistreaza
stocurile att cantitativ ct si valoric, n Fisele de cont analitice, deschise pe feluri de
bunuri si locuri de depozitare.Concordanta valorica dintre datele nregistrate n
conturile sintetice si cele analitice, se verifica prin ntocmirea la sfrsitul lunii a
balantei de verificare a conturilor analitice. Concordanta cantitatilor se asigura prin
confruntarea datelor dintre fisele de magazie si fisele analitice pentru valori
materiale.
b) Metoda operativ-contabila (pe solduri). Presupune nregistrarea stocurilor
la locul de depozitare cantitativ, pe categorii de bunuri, iar la contabilitatea valoric,
pe gestiuni, iar n cazul acestora pe grupe si subgrupe de bunuri, ntocmindu-se
documentul numit "Registrul Stocurilor". Concordanta dintre datele nregistrate n
evidenta depozitelor si cele din contabilitate se asigura prin evaluarea lunara a
stocurilor cantitative nscrise n Fisele de magazie cantitativ si n "Registrul
Stocurilor" cantitativ si valoric.
Tehnica de lucru este urmatoarea:
Documentele justificative sunt nregistrate de gestionar n fisele de magazie,
stabilind stocul dupa fiecare operatie;
Serviciul contabil, verifica periodic nregistrarile facute n fisele de magazie si preia
documentele respective, mpreuna cu borderourile ntocmite de gestionar, care sunt
centralizate pe grupe de materiale si pe conturi corespondente
Totalurile stabilite se nscriu n "Situatia de miscari", ntocmita separat pentru intrari
si pentru iesiri.
La sfrsitul fiecarei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc doua categorii de
totaluri, pe gestionari si pe grupe de materiale, att la intrari ct si la iesiri, iar
stocurile din fisele de magazie se nscriu n Registrul stocurilor si se nmultesc cu
pretul lor. Existentele fizice nscrise n acest registru trebuie sa concorde cu stocul
stabilit prin fisele de magazie, iar soldurile pe grupe si gestiuni cu valorile din
Situatia de miscari lunara, care trebuie sa concorde cu contabilitatea sintetica.
c) Metoda global-valorica. Are n vedere conducerea evidentei stocurilor
numai valoric, att la nivelul gestiuni ct si a compartimentului de contabilitate. La
nivelul gestiunii, Fisele de magazie sunt ntocmite cu "Raportul de gestiune", n care
se nregistrteaza zilnic intrarile si iesirile pe baza de documente justificative.
Aceasta, mpreuna cu documentele justificative se predau la compartimentul de
comtabilitate, care verifica realizarea documentelor si a valorilor consemnate.
17

Controlul concordantei dintre nregistrarrile din Raportul de gestiune si cele din


Fisele de cont pentru operatii diverse, se face periodic, de regula lunar, prin
confruntarea soldurilor.
Esenta metodei consta n tinerea evidentei numai valoric la nivelul gestiunilor cu
ajutorul "Raportului de gestiune" completat de responsabilul gestiunii iar la
compartimentul financiar, contabil global valoric pe fiecare gestiune cu ajutorul
formularului "Fisa de cont pentru operatii diverse" completat de contabilul
gestiunii.
1.4 Contabilitatea stocului de marfuri
Anumite bunuri de natura stocurilor, proprietate a nterprinderii, pot sa se
gaseasca temporar la alte unitati din diverse motive: pentru prelucrare, lasate n curs
de aprovizionare, etc.
Soldul contului este debitor si exprima bunurile de natura stocurilor aflate
temporar la terti.Contabilitatea marfurilor si a diferentelor de pret la marfuri.
Marfurile sunt acele bunuri materiale achizitionate n scopul revnzarii n
aceeasi stare sau dupa prelucrare sau produse de nterprindere si destinate vnzarii
prin magazine proprii.
1.4 Contabilitatea stocului de marfuri
Anumite bunuri de natura stocurilor, proprietate a nterprinderii, pot sa se gaseasca
temporar la alte unitati din diverse motive: pentru prelucrare, lasate n curs de
aprovizionare, etc.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul grupei 35 "Stocuri aflate la terti", ce
cuprinde urmatoarele conturi:
351 "Materii si materiale aflate la terti"
354 "Produse aflate la terti"
356 "Animale aflate la terti"
357 "Marfuri aflate la terti"
358 "Ambalaje aflate la terti"
Dupa continutul economic: conturi de stocuri aflate temporar la terti.
Dupa functia contabila: conturi de activ.
18

Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a stocurilor aflate temporar la terti:


35x "Stocuri aflate la terti"

301 "Materii
302 "Materii consumabile"
303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"
341 "Semifabricate"
345 "Produse finite"
346 "Produse reziduale"
361 "Animale si pasari"
371 "Marfuri"
381 "Ambalaje"
401 "Furnizori"
Se crediteaza cu:
- valoarea stocurilor revenite de la terti:
%

35x "Stocuri aflate la terti"

301 "Materii prime"


302 "Materii consumabile"
303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"
341 "Semifabricate"
345 "Produse finite"
346 "Produse reziduale"
361 "Animale si pasari"
371 "Marfuri"
19

381 "Ambalaje"
- scaderea din gestiune a stocurilor aflate la terti constatate lipsa la inventar
sau distruse de calamitati:
%

35x "Produse finite"

601 "Cheltuieli cu materiile prime"


602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"
603 "Cheltuieli privind materialele
de natura obiectelor de inventar"
607 "Cheltuieli privind marfurile"
608 "Cheltuieli privind ambalajele"
671 "Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare"
Soldul contului este debitor si exprima bunurile de natura stocurilor aflate
temporar la terti.Contabilitatea marfurilor si a diferentelor de pret la marfuri .
Marfurile sunt acele bunuri materiale achizitionate n scopul revnzarii n aceeasi
stare sau dupa prelucrare sau produse de nterprindere si destinate vnzarii prin
magazine proprii.Reflectarea n contabilitate a marfurilor se realizeaza cu ajutorul
conturilor .
371"Marfuri" si 378"Diferente de pret la marfuri"
Contul 371"Marfuri" - evidentiaza existenta si miscarea marfurilor la cost de
achizitie sau pret de vnzare, dupa caz.
Dupa continutul economic: cont de stocuri destinate vnzarii.
Dupa functia contabila: cont de activ.
Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a marfurilor intrate n gestiune
astfel:
- prin achizitie:
%

401"Furnizori"

371"Marfuri"

sau
20

4426"TVA deductibila"

408 "Furnizori - facturi nesosite"


542 "Avansuri de trezorie"

- valoarea taxelor vamale aferente achizitiilor de marfuri din import:


371"Marfuri"

= 446"Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"

- aduse ca aport la capital:


371"Marfuri"

= 446"Decontari cu asociatii privind capitalul"

- revenite de la terti:

371 "Marfuri"

357 "Marfuri aflate la terti"


401 "Furnizori"
- primite cu titlu gratuit:
371"Marfuri"
primite"

7582"Venituri din donatii si subventii

- valoarea de nregistrare celorlalte categorii de stocuri vndute ca atare (transferate


la marfuri)
371 "Marfuri"

301 "Materii prime"


302 "Materiale consumabile"
303"Materiale de natura obiectelor de inventar inventar"
361 "Animale si pasari"
-produsele finite transferate magazinelor proprii de desfacere:
371 "Marfurile"

345 "Produse finite"

- constatate n plus la inventar:


21

371 "Marfuri"

607 "Cheltuieli privind marfurile"

- primite, de la entitati afiliate, legate prin participatii, unitate sau subunitate:


371 "Marfuri"

451 "Decontari ntre entitatile afiliate"


453 "Decontari privind interesele de participare"
481 "Decontari ntre unitate si subunitati"
482 "Decontari ntre subunitati"

- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate n unitatile comerciale


(cnd evidenta se tine la pret de vnzare cu amanuntul ):
371 "Marfuri"

378"Diferente de pret la marfuri"

taxa pe valoarea adaugata neexigibila cuprinsa n pretul cu amanuntul al marfurilor:


371 "Marfuri"

= 4428 "TVA neexigibila"

Se crediteaza cu valoarea la pret de nregistrare al marfurilor iesite din gestiune


astfel:
- dupa vnzare odata cu descarcarea gestiunii:
- cnd evidenta se tine la pret cu amanuntul:
%

371 "Marfuri"

607 "Cheltuieli privind marfurile"

378 "Diferentele de pret la marfuri"

22

4428 "TVA neexigibila"


- cnd evidenta se tine la cost de achizitie (comert en gross):
607 "Cheltuieli privind

371 "Marfurile"

marfurile"
- constatate lipsa la inventar:
607 "Cheltuieli privind

371 "Marfurile"

marfurile"

- pierderi din calamitati:


671 "Cheltuieli privind calamitatile = 371 "Marfuri"
si alte evenimente extraordinare"
- trimise spre prelucrare la terti:
357 "Marfuri aflate la terti"

= 371 "Marfuri"

- donatii acordate:
6582 "Donatii si subventii acordate"

= 371 "Marfuri"

- livrate entitatilor afiliate, legate prin participatii, unitate si subunitate:


%

= 371 "Marfuri"

451 "Decontari ntre entitati afiliate"


453 "Decontari privind interesele de participare"
481 "Decontari ntre unitate si subunitate"
482 "Decontari ntre subunitati"
Soldul contului este debitor si evidentiaza valoarea la pret de nregistrare a
marfurilor aflate n stoc la sfrsitul perioadei.
23

Contul 378"Diferente de pret la marfuri"- tine evidenta adaosului comercial


aferent marfurilor din unitatile comerciale.
Dupa continutul economic: cont rectificativ al valorii de inregistrare al
marfurilor.
Dupa functia contabila: cont de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate n
unitatile comerciale:
371 "Marfuri"

= 378 "Diferente de pret la marfuri"

Se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din


gestiune prin vnzare sau alte cai (inclusiv reducerile de pret la marfuri):
378 "Diferente de pret la marfuri"

= 371 "Marfuri"

Soldul contului este creditor si exprima valoarea adaosuluicomercial aferent


marfurilor existente n gestiune la sfrsitul perioadei.
Adaosul comercial aferent marfurilor din comertul cu amanuntul, ridica
probleme deosebite n ceea ce priveste determinarea acestuia cu ocazia descarcarii
gestiunii. Se stie ca pretul cu amanuntul al marfurilor se determina astfel:
Pret cu
amanuntul

Cost de

+ Adaos

achizitie

+ TVA

comercial

neexigibila

Pentru determinarea adaosului comercial aferent vnzarilor se parcurg urmatoarele


etape:
- calculul coeficientului de repartizare a adaosului comercial:
K378= Si378+Rc378 / ( Si371+Rd371 ) - ( Si4428+Rc4428 )
- determinarea adaosului aferent stocurilor :
Adaos aferent stocurilor = Stoc marfa fara TVA*k378
- calculul stocului de marfa mai putin TVA:
24

Stoc marfa fara TVA = SfD371-SfC4428 sau Stoc de marfa cu TVA-TVA aferent
stoc.
- determinarea adaosului aferent vnzarilor:
Adaosul aferent

= Adaos total

vnzarilor ( RD378)

Adaosul aferent

( Si378 + Rc378 )

stocurilor ( Sf378 )

La descarcarea gestiunii rulajul debitor al contului 4428 va fi egal cu rulajul


creditor al contului 4427.

Formula contabila de descarcare a gestiunii marfurilor cu amanuntul va fi:


%

= 371 "Marfuri"

607 "Cheltuieli privind marfurile"

(cost de achizitie)

378 "Diferente de pret la marfuri"

(adaos comercial aferent vanzarii)

4428 "TVA neexigibila"

(TVA aferent marfurilor vndute, Rc4427)


1.5 Gestiunea stocurilor
1.Dimensionarea stocurilor
25

2.Lichiditatea stocurilor
3.Intervalul mediu intre doau aprovizionari
Stocul current mediu si stocul de siguranta
Indicatorii de gestiune optima a stocurilor
Costul mediu de stocaj
A.Dimensionarea stocurilor

Dimensionarea stocurilor este operatiunea prin care se stabileste necesarul


optim pentru o perioada de timp in vederea realizarii in bune conditii a obiectivului
activitatii specifice in volumul si la termenele contractuale.
Metode:
- metoda extrapolarii
- metoda standard
- metoda analitica
Metoda extrapolarii- porneste de la ideea unei legaturi directe intre fondul de
rulment (FR) si cifra de afaceri (CA) exprimata sub forma raportului dintre fondul
de rulment si cifra de afaceri.
Activ(nevoi)
Pasiv(resurse)
*Active imobilizate
*Active circulante:
-stocuri
-creante clienti
- titluri de plasament
-disponibilitati
26

*Capital social
Rezerve
Profit net nerepartizat
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
*Datorii(<1 an)
Furnizori
Salariati
Active imobilizate= nevoi permanente
Active circulante= nevoi temporare
Capitaluri= resurse permanente
Datorii=resurse temporare
Fondul de rulment se calculeaza astfel:
(1)FR= capitaluri permanente - nevoi permanente
(2)FR= nevoi temporare - resurse temporare
(3)FR= capital propriu- nevoi permanente
FR (2) se mai numeste si necesar de finantat
Indicatorul FR/CA realizat in anii anteriori poate fi pastrat si pentru anul current
urmand sa se aplice la volumul previzionat al cifrei de afaceri pentru anul curent.
FR0/CA0 *CA1= FR1
Metoda globala
Ex:
CA2006= 400.000 ron
FR2006= 125.000 ron
CA2007= 650.000 ron
27

Sa se determine necesarul de finantat al ciclului de exploatare pentru anul 2007.


FR2007=?
FR2006*CA2007= FR2007= 125.000/400.000*650.000= 203.125 ron
Necesarul de finantat pentru anul 2007 este de 203.125 ron
Determinarea necesarului de active circulante nu se realizeaza numai in functie de
stocuri ci si de alte active si passive de exploatare( ex: clienti, furnizori).

FR= active de exploatare- passive de exploatare


*A imobilizate 500.000
*A circulante 900.000
- stocuri 600.000
- clienti 150.000
- avansuri 100.000
-debitori 50.000
*Capital social 700.000
*Resurse de trezorerie 700.000
- furnizori 500.000
- avansuri primite 100.000
- alti creditori 100.000
Total A= 1.400.000
Total P= 1.400.000
Sa se determine necesarul de finantat al ciclului de exploatare prin metoda globala.
FR= (600.000+ 150.000+100.000+ 50.000) - (500.000+100.000+ 100.000)=
200.000 ron
28

Metoda standard(sau a termenelor de plata) - vizeaza determinarea nevoilor de


finantat ale ciclului de exploatare exprimate initial in zile/cifra de afaceri si ulterior
in cuantum valoric.
Sa se determine necesarul de finantat pentru exploatare pe baza datelor contabile
privind exercitiul financiar expirat (2006) si a previziunilor pentru anul current
(2007).
A
P

Imobilizari 5.000.000
Stocuri 7.500.000
Clienti 2.000.000
Disponibil 500.000
Capital propriu 8.500.000
Datorii la termen 4.000.000
Furnizori 2.500.000
Total A=15.000.000
Total P= 15.000.000
Fara exemple aici, este capitol teoretic
Metoda analitica vizeaza determinarea necesarului de active circulante pe fiecare
element in parte, urmand ca in final sa se insumeze.
1.5 Analiza si gestiunea stocurilor
La formarea stocurilor contribuie n mod decisiv nivelul comenzii optime.
Pentru determinarea sa, este necesar s lum n considerare elementele de cost ale
formrii de stocuri i ale lansrii comenzii de aprovizionare. Aceste elemente stau la
baza determinrii comenzii optime cu ajutorul modelului Wilson .
Relaia
29

QEC =
unde:
QEC reprezint cantitatea economic pentru o comand;
l = costul lansrii unei comenzi;
D = cererea total;
s = costul unitar de depozitare pentru perioada dat.
n funcie de aceti indicatori se poate determina i costul total al politicii de stocaj,
conform relaiei:
Relaia
C = l x D/Q + s x Q/2
unde:
C reprezint costul total al politicii de stocaj;
Q = cantitatea unei comenzi;
D/Q = numrul de comenzi pentru o perioad dat;
Q/2 = numrul mediu de uniti n stoc;
lxD/Q = costul total de aprovizionare pentru perioada respectiv;
s x Q/2 = costul total de depozitare.

Avnd n vedere relaia, putem reprezenta grafic evoluia costului politicii


stocurilor, precum i nivelul optim al cantitii de aprovizionat (vezi figura ).

Exemplu (dup P. Halpern, Finanele manageriale, p. 245 .u.)


30

Q
100
200
300
400
500
600

Stoc
mediu
50
100
150
200
250
300

s x Q/2

l x D/Q

500
1000
1500
2000
2500
3000

4500
2250
1500
1125
900
750

C
5000
3250
3000
3125
3400
3750

n acest exemplu, l = 125 $, D = 3600 tone, s = 10$. Pe baza acestor date, cantitatea
optim, QEC, va fi:
QEC = 2 x 125$ x 3600 t/10$ = 300 t

Pentru a evita epuizarea stocurilor datorit unor eventuale ntrzieri n


aprovizionare, se determin, pe baza acelorai indicatori,momentul optim de lansare
a comenzii:
Relaia
PC = QEC x d/ T(QEC)
unde:
PC reprezint punctul de comand, exprimat n uniti naturale, pentru o anumit
materie prim i red nivelul de stoc la care trebuie fcut comanda pentru o nou
aprovizionare;
d = perioada de ntrziere a aprovizionrii;
T(QEC) = timpul, n zile, de epuizare a comenzii economice.

31

CAP. II
2.1

Prezentarea societatii

2.1. Date de identificareDenumire : S.C. MARPETRO S.R.L.


Numar de inregistrare la Registrul Comertului: J38/552/2006 Cod fiscal:RO
18823352 Adresa:B-dul Tineretului nr.14,Rm.Valcea,Judetul Valcea
Forma juridicaS.C. MARPETRO S.R.L. este o societate cu capital integral
privat,cu raspundere limitata,cu asociat unic,fiind persoana juridica romana,conform
art.1,alin.(2) din Legea nr.31/1990,republicata cu modificari.
Societatea s-a infiintat in anul 2006 pe o durata nelimitata in timp,dobandind
personalitate juridica,conform legii.
Obiectul de activitate Societatea are ca obiect principal de activitate in domeniul829Activitati de servicii suport pentru intreprinderi u.c.a.,activitate principala8299Alte activitati de servicii suport pentru intreprinderi u.c.a..
Obiectele secundare de activitate ale societatii sunt urmatoarele:
4617Intermedieri in comertul cu produse alimentare,bauturi si tutun
4619Intermedieri in comertul cu produse diverse
4631Comert cu ridicata al fructelor si legumelor
4719Comert cu amanuntul in magazine nespecializate,cu vanzare
predominanta de produse nealimentare
5224Manipulari
5610Restaurante
5629Alte activitati de alimentatie n.c.a.
5630Baruri si alte activitati de servire a bauturilor
9609Alte activitati de servicii n.c.a.
32

Activitatile societatii se desfasoara la sediul firmei precum si la punctele de lucru


ce sunt declarate la Registrul Comertului.
Trebuie specificat ca activitatea principala a societatii consta in prestarea de
servicii pentru principalul contractor S.C. PETROM S.A.,respectiv,prestarea de
servicii caracteristice unei statii de distributie produse petroliere.
Structura actionarilor(asociatilor)
Societatea este condusa de un asociat unic ce are drepturile si obligatiile ce revin
adunarii generale a asociatilor,potrivit Legii nr.31/1990,republicata cu
modificari,precum si actului constitutiv.
Scurt istoric S.C. MARPETRO S.R.L. are un capital social de 200 lei constituit
prin aportul de numerar al asociatului unic si este impartit in 20 parti sociale a cate
10 lei fiecare.
Societatea detine doua puncte de lucru:
Punct de lucru secundar situat in Rm.Valcea,Str.Libertatii,Nr.56,Statia PECO
Rm.Valcea
Punct de lucru secundar situat in Dragasani,Str.Tudor
Vladimirescu,Nr.73,Statia PECO 9 Dragasani

2.2Contabilitatea stocurilor de marfuri la S.C. MARPETRO S.R.L.


In incinta statiei Peco societatea detine un magazin in care se practica
vanzarea cu amanuntul pentru o gama diversificata de produse(marfuri). Marfurile
reprezinta o categorie important de stocuri, care, in circuitul lor de la producatori
pana la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii economicofinanciare.
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata intr-o anumita masura de
pretul de inregistrare ce se utilizeaza si care, in functie de categoria in care se
incadreaza unitatea patrimonial si implicit de optiunea sa, poate fi costul efectiv de
achizitie, pretul prestabilit (standard), pretul cu amanuntul sau en gros.
S.C. MARPETRO S.R.L. utilizeaza pretul cu amanuntul, acest pret justificanduse in conditiile unui comert cu articole si sortimente numeroase si o frecventa mare a
intrarilor si iesirilor, precum si in situatia organizarii evidentei analitice dupa metoda
global-valorica.
Pretul cu amanuntul sau de vanzare catre populatie, exclusiv TVA, se determina
prin adaugarea la pretul de cumparare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului
comercial considerat ca fiind posibil de realizat.
La randul sau, pretul cu amanuntul total sau de vanzare catre populatie, inclusiv
TVA, se calculeaza prin adaugarea la pretul cu amanuntul amintit anterior a cotei
legale de TVA. Acest pret reprezinta pretul de inregistrare in contabilitate a
marfurilor de catre societate.
33

La data de 30.09.2011in balanta magazinului societatii aveam


urmatoarele date:
Simbol
cont

Denumire cont

Sold
initial debit

371
378

Marfuri:
Diferente de prt
la marfuri
TVA
neexigibila

54.560

4428

Sold
initial credit

Rulaj
cumulat
debit
8.184

Rulaj
cumulat
credit

Sold
final debit

Sold
final credit

62.744

4.000

600

4.600

10.560

1.584

12.144

Mentionez ca societatea practica un adaos de 10% iar cota T.V.A. este de 24%.
In cadrul societatii evidenta operativa se tine cu ajutorul raportului de gestiune n
care se consemneaza :
-soldul la nceputul perioadei
-intrarile de marfuri pe baza de documente
aviz de nsotire
factura
nota de intrare-receptie si constatare de diferente
- vnzari de marfuri
soldul la sfrsitul perioadei
Raportul de gestiune se conduce numai valoric, reprezentnd documentul de
evidenta operativa privind miscarea de marfuri cu amanuntul.
La compartimentul contabilitatii de gestiune a stocurilor de evidenta analitica se
conduce global valoric, cu ajutorul fiselor de cont pentru operatiuni diverse deschise
pentru fiecare gestiune, cu evidentierea operatiilor de intrare-iesire stabilindu-se
soldul fie dupa fiecare operatie, fie dupa o anumita perioada.
In data de 04.10.2011societatea achizitioneaza de la furnizorul S.C. GRIROM
International S.R.L. accesorii auto in valoare totala de 12.400 lei pe baza facturii
nr.451/04.10.2010:
-achizitionarea marfurilor
%
=
401
371
Furnizori
Marfuri
4426
TVA deductibila

12.400 lei
10.000 lei
2.400 lei

-inregistrarea adaosului commercial(10%)


371
=
%
34

3.640 lei

Marfuri

378
1.000 lei
Diferente de pret la marfuri
4428
2.640 lei
TVA neexigibila

Precizez ca la data scadenta a facturii societatea plateste furnizorul fie cu


numerar din casa(dar nu mai mult de 5.000 lei conform normelor in vigoare),fie prin
contul de la banca prin ordin de plata-diferenta.
Inregistrarea aferenta acestei operatiuni este urmatoarea:
401=5311(5121) 12.400 lei
La aceeasi data societatea se aprovizioneaza de la societatea COCA-COLA cu
bauturi carbogazoase si energizante in valoare totala 4.500 lei in baza avizului de
insotire a marfii Seria AV nr.53556/04.10.2010:
-achizitionarea marfurilor:
371
=
408
4.500 lei
Marfuri
Furnizori - facturi nesosite
-inregistrarea adaosului commercial:
371
=
%
1.638lei
Marfuri
378
450 lei
Diferente de pret la marfuri
4428
1.188 lei
TVA neexigibila
-in momentul primirii facturii:
%
=
401
5.580 lei
408
Furnizori 4.500 lei
Furnizori - facturi nesosite
4426
1.080 lei
TVA deductibila
Plata furnizorului se realizeaza prin contul de la banca cu ordin de plata nr.15:
401
Furnizori

5121
Conturi la banci in lei

5.580 lei

Ca urmare a acestor operatiuni se intocmeste Nota de receptie si constatare de


diferente document necesar pentru receptia bunurilor aprovizionate si document
justificativ pentru incarcarea in gestiune.
35

Pe parcursul zilei societatea realizeaza vanzari catre persoane fizice in valoare


totala de 3.410 lei,vanzarea marfurilor realizandu-se in baza bonului fiscal de la casa
de marcat.
Mentionez ca un specific al vanzarii cu amanuntul este obligativitatea utilizarii
casei de marcat.In cazul in care vanzarea se realizeaza catre persoane juridice se va
utilaza factura sau se va intocmi aviz de insotire a marfii cu obligatia de emiterii
ulterioare a facturii.
Valorile cumulative inregistrate in memoria casei de marcat, raportul Z reprezint
documentul pe baza cruia se nregistreaz veniturile din activitatea de comert cu
amnuntul si prestri de servicii direct ctre populatie n evidenta contabil a
utilizatorului si constituie document justificativ de nregistrare a ncasrilor zilnice
n Registrul de cas si n evidenta contabila a societatii.
Am intocmit registrul de casa in data de 04.10.2011inregistrand incasarile
aferente acestei zile in valoare de 3.410 lei.Soldul initial era in suma de 891,76 lei
iar societatea nu a efectuat nici o plata catre furnizori.
Fac o precizare importanta pentru intocmirea registrului de casa si anume:platile
catre persoane juridice sunt acceptate in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000
lei iar platile care o singura persoana juridica sunt acceptate in limita unui plafon
zilnic maxim de 5.000 lei.
Acest lucru este reglementat de Ordonana 15/1996 privind ntrirea disciplinei
financiar-valuatare, modificat de Ordonana 94/2004.
Unitatea:MARPETRO S.R.L.

Data
Contul

casa

REGISTRU DE CAS
Ziua Luna Anul

04
10 2010

Nr. Nr. act Nr.


Explicaii

ncasri

Pli

crt.
cas anexe

Report/Sold ziua precedent


891,76

1
412

incasari b f

3.410

De reportat pagina/TOTAL
4.301,76

CASIER,
Compartiment financiar-contabil,

-vanzarea marfurilor :
5311
=
%
3.410 lei
Casa in lei
707
2.750 lei
Venituri din vnzarea mrfurilor
4427
660 lei
36

TVA colectata
La sfarsitul zilei se intocmeste raportul de gestiune astfel:
S.C. MARPETRO S.R.L.
Gestionar:.....................

Data: 04.11.2010

Raport de gestiune zilnic


Nr.crt.

Nr.doc.

Intrari
1.
F.451
2.
Av.53556
Vanzari+iesiri
3.
Z

Explicatii
Sold precedent
Total intrari+sold
Total vanzari+iesiri
SOLD FINAL

Valoare lei
Marfuri
Ambalaje
62.744
13.640
6.138
82.522
3.410
3.410
79.112

Pe parcursul intregii saptamani societatea nu mai efectueaza aprovizionare cu


marfuri iar iesirile sunt consemnate zilnic astfel:
05.10.2010-incasari: 4.220 lei
06.10.2010-incasari: 3.970 lei
07.10.2010-incasari: 1.800 lei
08.10.2010-incasari: 5.400 lei
Toate incasarile s-au inregistrat in numerar astfel:
5311
=
%
15.390 lei
Casa in lei
707
12.411,29 lei
Venituri din vnzarea mrfurilor
4427
2.978,71 lei
TVA colectata
In raportul de gestiune se va consemna zilnic iesirile aferente zilei respective
precum si soldul final :
05.10.2010-SOLD FINAL:74.892 lei
06.10.2010-SOLD FINAL:70.922 lei
07.10.2010-SOLD FINAL:69.122 lei
08.10.2010-SOLD FINAL:63.722 lei
In data de 12.10.2010 partenerii de afaceri S.C. GENERAL PARMA S.R.L. si
S.C. INTERBRANDS S.R.L. principalii furnizori de dulciuri,cosmetice,bauturi
alcoolice si tigari aprovizioneaza societatea MARPETRO S.R.L. cu marfuri in
37

valoare totala de 10.168 lei.Inregistrarile aferente acestei aprovizionari sunt


urmatoarele:
Achizitie marfuri
%
371
Marfuri
4426
TVA deductibila

401
Furnizori

10.168 lei
8.200 lei
1.968 lei

Inregistrare adaos comercial


371
Marfuri

%
2.984,80 lei
378
820 lei
Diferente de pret la marfuri
4428
2.164,80 lei
TVA neexigibila

Incasarile aferente acestei zile sunt in suma de 5.146 lei astfel:


1.Incasare numerar:
5311
=
%
3.930,80 lei
Casa in lei
707
3.170 lei
Venituri din vnzarea mrfurilor
4427
760,80 lei
TVA colectata
2.Incasare card:
5121
=
%
1.215,20 lei
Conturi la banci in lei
707
980 lei
Venituri din vnzarea mrfurilor
4427
235,20 lei
TVA colectata
La sfarsitul lunii societatea realizeaza descarcarea de gestiune a marfurilor vandute
tinand cont de coeficientul K de repartizare a adaosului calculat pentru fiecare
luna.
Metoda de descarcare a gestiunii cu amanuntul este prevazuta la pct. 160 din
Ordinul 3055/2009 privind contabilitatea.
Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor
vandute. Acest adaos se calculeaza cu ajutorul coeficientului K:
38

Soldul initial al
diferentelor de pret

Dif. de pret aferente intrarilor in cursul perioadei,


cumulate de la inceputul exercitiului financiar pana la
finele perioadei de referinta
Coeficient de1) = ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- x 100
repartizare
Soldul initial al
+
Valoarea intrarilor in cursul perioadei,
stocurilor la pret
la pret de inregistrare cumulat de la
de inregistrare
inceputul exercitiului financiar pana la
finele perioadei de referinta
1

) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul initial al contului de marfuri si valoarea intrarilor de
marfuri nu vor include T.V.A. neexigibila.

K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 - Si 4428) + (Rd 371 - Rc 4428) ]


Acest coeficient K se inmulteste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut
cota aferenta de TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707:
Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707
Astfel costul marfurilor vandute va fi:
Cost = Rulaj lunar al contului 707 Adaos comercial
Conform studiului de caz la finalul lunii octombrie S.C. MARPETRO S.R.L.
prezenta urmatoarea situatie:
Si 371=62.744 lei
Rc 378=2.270 lei
Si 378=4.600 lei
Rd 371=30.962,80 lei
Si 4428=12.144 lei
Rc 4428=4.992,80 lei
Rc 707=19.311,29 lei
K=(4.600+2.270)/[62.744-12.144)+(30.962,80-5992,80)
K=6870/75.570=0,09
Adaos comercial=0,09 x 19.311,29=1.738 lei
Cost marfa=19.311,29-1.738=17.573,29 lei
Descarcarea gestiunii de marfuri conform coeficientuluiK de repartizare a
adaosului calculat:
%
=
371
23.946 lei
607
Marfuri
17.573,29 lei
Cheltuieli privind marfurile
378
1.738
lei
Diferente de pret la marfuri
4428
4.634,71 lei
TVA neexigibila
Dupa aceste nregistrari, soldul contului de marfuri 71.728,80 lei reprezinta
valoarea la pret de vnzare inclusiv TVA, a marfurilor n stoc. Controlul gestionar
39

presupune inventarierea marfurilor si compararea totalului valorii inventarului, adica


soldul faptic, cu soldul scriptic al contului de marfuri, rezultnd fie minus, fie plus
de inventar la pret cu amanuntul, inclusiv TVA
In situatia in care, in urma inventarieii s-ar constata plus de inventar este necesar sa
se determine adaosul comercial, ct si TVA- ul aferent acestui plus si, prin scaderea
acestor elemente se afla valoarea la pret de cumparare a marfurilor constatate n plus
cu care se vor diminua cheltuielile privind marfurile.

Exemplu: n urma inventarului de la sfarsitul lunii octombrie la S.C. MARPETRO


S.R.L.s-a stabilit totalul faptic de 71.928,80 lei. Deci:
Sold faptic
71.928,80lei
Sold scriptic
71.728,80 lei
Plus de inventar ( n pret de vnzare, inclusiv TVA )
200 lei
TVA = 200/1.24x24% = 38,71 lei
38,71 lei
Plus de inventar la pret fara TVA
161,29 lei
Adaos comercial = ( 161,29 x 10 )/100=16,13 lei
16,13 lei
Costul marfurilor n plus
145,16 lei

371 ,, Marfuri

%
200 lei
378 ,, Diferente de pret la marfuri
16,13 lei
4428 ,, TVA neexigibila
38,71 lei
607 ,, Cheltuieli privind marfurile
145,16 lei
In cazul minusurilor de inventar neimputabile, articolul contabil va fi cel
anterior, doar inversat, adica:
%
= 371 ,, Marfuri
200 lei
378 ,, Diferente de pret la marfuri
16,13 lei
4428 ,, TVA neexigibila
38,71 lei
607 ,, Cheltuieli privind marfurile
145,16 lei
Lipsurile constatate la inventar se vor nregistra pe baza ,,Procesul verbal de
inventariere.
Lipsurile imputabile pot proveni din neglijene i sustrageri, valoarea lor
recuperndu-se de la cei vinovai. Imputarea se face la preul pieei existent la data
producerii pagubei sau a constatrii acesteia.
Astfel imputarea lipsurilor constatate la inventariere se face cu ajutorul unei
inregistrari contabile asemanatoare celei pentru lipsuri neimputabile concomitant cu
urmtoarea nregistrre contabila:
461Debitori diversi
=
Sau
4282Alte creante in legatura u personalul
40

%
758Alte venituri din exploatare
4427TVAcolectata

Prin nregistrarea n contabilitate a plusurilor i a minusurilor constatate la


inventariere se asigur corelaia dintre contabilitate i realitate i ntocmirea unui
bilan real.
La sfritul anului, n baza datelor cuprinse n listele de inventariere, procesele
verbale de inventariere i a bilanului contabil anual, se ntocmete Registrulinventar, document obligatoriu de nregistrare anual i grupat a rezultatelor
inventarierii patrimoniului i a coninutului unor posturi de bilan, servind ca prob
n litigii.
Deasemenea in cazul unei donatii in contabilitate societatii are loc urmatoarea
inregistrare:
%
=
371
2.046 lei
6582
,, Marfuri
1.500 lei
Donatii acordate
378
150 lei
,, Diferente de pret la marfuri
4428
396 lei
,, TVA neexigibila
Taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in
scop personal sau predate cu titlu gratuit care depasesc limitele prevazute de lege
trebuie inregistrata prin nota contabila:
635 Cheltuieli cu impozite si taxe

4427 TVA colectata

In cazul cand societatea ar constata pierderi din calamitati naturale:


%
=
371
1.227,60 lei
671
,, Marfuri
900 lei
Cheltuieli privind calamitile i
alte evenimente extraordinare
378
90 lei
,, Diferente de pret la marfuri
4428
237,60 lei
,, TVA neexigibila
Acestei situatii ii sunt aplicabile prevederile de la art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul
fiscal, ce stabilesc ca sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit
urmatoarele: cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor
corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au
fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta,
daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI.
41

Norma metodologica a acestui articol aduce o precizare importanta: Cheltuielile


cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din
gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta,
dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta
prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Prin urmare putem concluziona ca daca societatea are incheiate contracte de
asigurare a stocului de marfa, pierderile cu aceste stocuri sunt deductibile la calculul
profitului impozabil iar justificarea deducerii se face prin prezentarea contractelor de
asigurare.
In cazul incasarii unei despagubiri de la societatea de asigurare, se presupune
implicit deducerea cheltuielii cu stocul degradat, astfel incat acest venit este unul
impozabil deoarece nu este expres prevazut de art. 20 din Codul fiscal, ce stabileste
categoria veniturilor neimpozabile la determinarea impozitului pe profit.
5121
Conturi la banci

=
7581
Venituri din despagubiri

(cu valoarea sumei despagubite de asigurator).


Daca din diverse motive societatea ajunge la concluzia ca aceasta cheltuiala
este nedeductibila, se retine ca si TVA aferent achizitiei initiale a stocului este
nedeductibil, inregistrandu-se in contabilitate prin articolul contabil:
635 Cheltuieli cu impozite si taxe = 4427 TVA colectata
Aceasta cheltuiala nu este efectuata in scopul obtinerii de venituri, astfel incat este
nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Observatie: La sfarsitul lunii in balanta societatii,conturile 607 ,, Cheltuieli privind
marfurile si 707 ,, Venituri din vnzarea marfurilor se nchid pe seama contului
de rezultate 121 ,, Profit si pierdere .

42

CONCLUZII

Asa cum am stabilit si in studiul de caz prezentat anterior un specific aparte al


contabilitii n comerul cu amanuntul il reprezinta evidena aprovizionrii, stocrii
i micrii stocurilor de mrfuri, asigurandu-se totodat evidena relaiilor cu
furnizorii de mrfuri i a relaiilor cu clienii societatii, datorit volumului mare al
acestor activiti.
O alta particularitatea o reprezinta fatul ca sursa de acoperire a cheltuielilor i
a profitului societatii comerciale o constituie un adaos la preul de cumprare al
mrfurilor (adaos comercial).
Putem stabili deci,ca pentru contabilitatea mrfurilor preocuprile de baz
constau n:
-organizarea gestiunilor de mrfuri i a evidenei la nivelul acestora;
-stabilirea documentelor justificative care se ntocmesc n procesul de aprovizionare
i desfacere a mrfurilor;
-evidena relaiilor de aprovizionare i desfacere (furnizori, clieni);
-evidena fluxurilor financiare (ncasri i pli prin casierie i prin conturile de la
bnci);
-evidena adaosului comercial realizat n comparaie cu cheltuielile unitii i
preocuparea pentru realizarea profitului programat.

n activitatea comercial gestiunea de mrfuri are o importan fundamental


att pentru managerul societii, ct i pentru contabilitate. De aici i cerina de a se
stabili cu precizie:
-cile de aprovizionare cu mrfuri a acestor gestiuni (magazine, depozite);
-condiia de franco convenit cu furnizorii;
-persoanele mputernicite cu recepia cantitativ i calitativ a mrfurilor
aprovizionate;
-traseul mrfurilor recepionate (n magazii specializate sau distribuirea direct din
mijloace de transport n reea).
Deasemenea in practica,din punct de vedere contabil pot aparea o multitudine de
situatii pe care profesionistul contabil trebuie sa stie sa le trateze in conformitate cu
legile si normele in vigoare si sa le aplice corect pentru fiecare societate in parte.
43

BIBLIOGRAFIE

Diaconu Elena,Suiu I.,Calin Cristina;Contabilitate(Baza si


Proceduri);Editura Sitech;Craiova;2007
Ionescu Cecilia;Bazele contabilitatii;Editura Fundatia Romania de
Maine;2002

Jalba Luminita;Contabilitatea in comert:Editura Universitara;2009

Ristea Mihai;Bazele contabilitatii;Editura Universitara

Legea contabilitatii nr. 82 din 24 decembrie 1991, republicata in


Monitorul Oficial, cu completarile si modificarile ulterioare.

Toma Mihai , Alexandru Felicia Finane si gestiune financiar


Editura Economic
Ordin nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile; Publicat
in Monitorul Oficial, Partea I nr. 870 din 23/12/2008

OMFP-3055/2009 Reglementari contabile;M.Of.Partea


I,nr.766bis/10.11.2009

Ristea Mihai , Cucu Corina , Lazarescu Corina Contabilitatea


ntreprinderii Editura Margaritar 1997

44

Anexa 1
Structura organizatorica si functionala a
S.C. MARPETRO S.R.L.
ADMINISTRATOR

COMPARTIMENT
FINANCIAR-CONTABIL

SEF STATIE

LUCRATORI
PLATFORMA

CASIER
CASIER 11

L1

CASIER 2

L2
L3

45