Uniunea European

Piaa intern unic

Contextul aparitiei pietei

interne unice
Art.9 Tratatul de la Roma (1958):
Comunitatea va avea la baza o uniune
vamala ce va acoperi intregul comert cu
bunuri si care va implica interzicerea
taxelor vamale la importul si exportul de
produse intre Statele Membre, ca si a
altor taxe cu efect echivalent.
Prevederi realizate in iulie 1968.

Contextul aparitiei pietei

interne unice
In 1985 se lanseaza proiectul
definitivarii pietei unice europene;
Actul Unic European adoptat in iunie
1985 si ratificat in perioada 1986
1987. In vigoare de la 1 iulie 1987.
Tinta era desavarsirea pietei unice
interne pina la 1 ianuarie 1993.

Argumente in favoarea
pietei interne unice
Presiuni concurentiale din partea SUA
si Japoniei;
Aspecte politice;
Valorificarea economiei de scara;
Potentarea pietei financiare europene;
Valorificarea potentialului economiei
bazate pe informatie.

Obiectivele pietei interne

unice
Obiectivul central a constat in stabilirea pina la
31 decembrie 1992 a unui spatiu fara frontiere
in care sa fie asigurata circulatia bunurilor, a
fortei de munca, a serviciilor si a capitalurilor.
Obiectivul economic era acompaniat de un
obiectiv social: dezvoltarea sentimentului ca
europenii pot circula, pot munci si studia acolo
unde doresc.

Obiectivele pietei interne

unice
Obiectiv operational: trecerea de la regula
unanimitatii la majoritatea calificata in
probleme legate de armonizarea legislatiilor.
Majortatea se aplica domeniilor in care
principiile de actiune au fost convenite prin
unanimitate sau domeniile pentru care statele
membre isi declina interesul.

Obiectivele pietei interne

unice

Alte obiective ale PIU:

Coeziunea

economica;
Armonizarea politicilor sociale;
Coordonarea eforturilor de C-D;
Cooperarea monetara;

Piata interna unica

Libera circulatie a marfurilor:

Realizarea

uniunii vamale (1968);

Principiul recunoasterii reciproce a
normelor tehnice (1979);
Uniformizarea aplicarii TVA (1977), cu
perfectionari in 1987, 1989, 1993, 1997.
Prevederi suplimentare in domeniul
accizelor, produselor alimentare,
medicamentelor, etc.

Piata interna unica

Libera circulatie a persoanelor:

Art.

48 al Tratatului de la Roma
prevedea crearea conditiilor pentru
realizarea liberei circulatii a
persoanelor pe teritoriul Comunitatii.
Aceasta insemna abolirea oricarei
discriminari bazate pe nationalitate in
privinta angajarii, stabilirii salariilor si
conditiilor de munca.

Piata interna unica

Libera circulatie a persoanelor:
Primele

masuri adoptate in 1964 se refereau la

profesiile liberale;
In 1985 se adopta recunoasterea reciproca a
pregatirii si calificarilor profesionale;
In 1989 in Carta Sociala se prevad masuri de
asigurare a liberei circulatii a fortei de munca;
Libertatea de stabilire dar si garantarea securitatii
si protectiei cetatenilor;
Dreptul de a trai si beneficia de protectie sociala.

Piata interna unica

Libera circulatie a serviciilor:
Desi

ocupa cea mai mare pondere in PIB si

numar de locuri de munca, serviciile au
cunoscut o liberalizare lenta;
Art.52 si 54 din Tratatul de la Roma: libertatea
de circulatie a serviciilor inseamna ca firmele de
servicii dintr-o tara comunitara care dispunde o
licenta de functionare in tara de origine, pot
opera pe intreg teritoriul UE.

Piata interna unica

Libera circulatie a serviciilor:
Principiul liberalizarii serviciilor are in vedere 2
aspecte:
Dreptul

de stabilire al resortisantilor unui stat

membru pe teritoriul altui stat din UE in scopul
prestarii unui serviciu;
Prestarea de servicii pe baze transfrontaliere, fara
a fi necesara deplasarea prestatorului.

Prin servicii se includ activitatile prestate contra

unei remuneratii, care se constituie ca o parte
componenta a vietii economice a statului
respectiv.

Piata interna unica

Libera circulatie a serviciilor:
Servicii

active presupun deplasarea

prestatorului in tara consumatorului de
servicii;
Servicii pasive deplasarea consumatorului
in tara prestatorului de servicii;
Servicii de corespondenta doar serviciile
respective traverseaza frontiera.

Piata interna unica

Libera circulatie a capitalurilor:
implica inlaturarea controlului asupra fluxurilor
de capital.
Liberalizarea totala a circulatiei capitalului a
fost si este o conditie a liberului schimb al
produselor si serviciilor financiare in interiorul
UE si a unei alocari optime in scop productiv
si comercial a fondurilor depuse la institutiile
financiare.

Politica concurentei

Politica n domeniul concurenei este esenial

n cadrul spaiului economic al UE deoarece:
concurena

i pieele concureniale sunt

eseniale pentru realizarea obiectivelor
economice ale Uniunii;
avatantajele eliminrii barierelor publice ca
urmare a mecanismelor Uniunii ar fi afectate
dac ele ar fi nlocuite de bariere private.

Politica concurentei
Necesitatea unei politici comune n domeniul
concurenei deriv din faptul c alternativa (politici
naionale) ar fi mult mai lent i nesigur;
Un alt dezavantaj folosirii politicilor naionale ar fi
acela c aceste politici ar fi mult mai orientate spre
interesul naional n defavoarea sau n ignorarea
interesului comun;
Datorita acestor dezavantaje, politica n domeniul
concurenei este menionat att n Tratatul de la
Roma, ct i, mult ntrit, n Tratatul de la
Maastricht.

Politica concurentei

Politica comun n domeniul concurenei are

printre componentele eseniale:
politica

privind practicile anticoncureniale;

politica de antimonopol;
politica n domeniul fuziunilor;
controlul ajutoarelor de stat.

Politica concurentei
Politica privind practicile anti-concureniale:
Se

au n vedere cartelurile, practicile concertate,

alte forme de practici anticoncureniale, dar i
acordurile ntre firme. Conform reglementrilor
comunitare se interzice i se declar explicit ca fiind
automat nule i incompatibile cu piaa comun:
toate acordurile dintre ntreprinderi i practicile
concertate care pot afecta comerul dintre statele
membre i care au ca obiect sau efect
mpiedicarea, limitarea sau distorsionarea
concurenei n cadrul pieei comune.

Politica concurentei
Politica privind practicile anti-concureniale:
Exemple de aciuni interzise sunt:
restriciile cantitative asupra produciei, investiiilor
sau cercetrii-dezvoltrii;
partajarea pieei;
legarea vnzrilor de condiii suplimentare.

Politica concurentei

Politica privind practicile anti-concureniale:

Astfel de aciuni sunt totui permise n cazul ndeplinirii
simultane a patru condiii:
dac ele contribuie la ameliorarea produciei, distribuiei
sau la promovarea progresului tehnic sau economic;
dac acord consumatorilor o cot echitabil din profituri;
dac evit restriciile care nu sunt indispensabile pentru
realizarea condiiilor 1 i 2;
dac ntreprinderile nu elimin concurena pentru o parte
substanial a produselor n cauz.

Politica concurentei
Politica antimonopol:
Politica

antimonopol are n vedere c orice abuz de

poziie dominant al uneia sau mai multor
ntreprinderi n cadrul pieei comune sau ntr-o parte
substanial a acesteia este interzis ca fiind
incompatibil cu piaa comun, n msura n care
poate afecta comerul ntre statele membre.
Exemple de asemenea abuzuri pot fi: preurile
inechitabile, condiiile comerciale inechitabile,
discriminarea ntre clieni sau furnizori, limitrile
ofertelor i contractelor.

Politica concurentei
Politica in domeniul fuziunilor:
Iniial nu au existat dispoziii exprese privind
fuziunile. Aceast rezerv se explica prin
susinerea politic a ideei de consolidare a firmelor
europene, precum i prin dorina de a nu transmite
controlului comunitar prerogative privind fuziunile
interne.
Primul proiect de regulament privind fuziunile a
fost elaborat n 1973.

Politica concurentei
Politica in domeniul fuziunilor:
Urmare a extinderii numrului de fuziuni, n 1989 a fost
elaborat un Regulament operativ care cere notificarea
obligatorie pentru toate fuziunile care satisfac urmtoarele
criterii:
o cifra de afaceri mondial de cel puin 5 miliarde euro;
o cifra de afaceri comunitar de 250 milioane euro pentru
fiecare din cel puin dou companii implicate;
cifra de afaceri comunitar nu trebuie s fie concentrat ntr-un
singur stat membru (s nu aib mai mult de dou treimi din
total ntr-un singur stat membru).

Politica concurentei
Controlul ajutoarelor de stat:
Subveniile

au fost interzise, n principiu, att de Tratatul

Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului, ct i de
Tratatul de la Roma deoarece acestea distorsioneaz
concurena de pe piaa intern, respectiv concurena dintre
ntrepridnerile din diferite state membre;
Cu toate acestea, n Uniunea European au fost permise
excepii n domeniul ajutoarelor de stat n sectoare precum
cile ferate, crbunele, agricultura i pescuitul, cercetarea
dezvoltarea;
Una din cauzele supravieuirii (desigur pe un fond de
reducere) a ajutoarelor de stat este i politizarea acestora.