UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT

REZUMAT
al tezei de doctorat:
PROFILUL ADN IN DOMENIUL JUSTITIEI
PENALE

COORDONATOR STIINTIFIC
PROF. UNIV. DR. EMILIAN STANCU

DOCTORAND
MOLDOVEANU GEORGETA

BUCURESTI
2010

PLANUL TEZEI DE DOCTORAT

PROFILUL ADN n DOMENIUL JUSTITIEI PENALE

Demers introductiv
Amprenta genetic detectivul secolului XXI.

Fundamentele tiinifice ale identificrii

Capitolul 1. Identitate i identificare n procesul judiciar
Sectiunea 1. Scurt istorie a medicinei legale i a criminalisticii
Sectiunea 2. Identificarea medico-legal
Sectiunea 3. Identificarea criminalistic principi i definiii
Sectiunea 4. Identificarea n funcie de circumstanele de deces

Capitolul 2. Elemente de drept penal i drept procesual

penal care guverneaz identificarea judiciar
Sectiunea 1. Principiile fundamentale ale dreptului modern
Sectiunea 2. Locul mijloacelor de prob tehnico-stiinifice n
doctrina juridic modern
Sectiunea 3. Importana mijloacelor de prob n procesul penal
Sectiunea 4. Mijloace materiale de prob.
Sectiunea 5. Constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale i
expertizele

Capitolul 3. Bazele tiinifice fundamentale ale identificrii

genetice
Sectiunea 1. Bazele stiinifice ale geneticii. Structura i funciile
ADN-ului
Sectiunea 2. Principiile fundamentale ale geneticii. Stabilirea
pedigree-ului i fundamentul identificrii
Sectiunea3. Nomenclatura geneticii judiciare.
Sectiunea 4. Scurt istoric al geneticii judiciare

Capitolul 4. Particulariti ale cercetrii locului faptei

Sectiunea 1. Importana penal a investigrii infraciunilor.
Criminalistica definiie, obiect, metodologie
Sectiunea 2. Cercetarea urmelor biologice
Sectiunea 3. Particularitile investigaiei locului faptei n
condiiile investigaiilor genetice judiciare.

Capitolul 5. Efectuarea expertizei ADN n laboratoarele de

profil
Sectiunea 1. Extragerea ADNului din materialul recoltat la locul
faptei.
Sectiunea 2. Aprecierea cantitativ (cuantificarea) ADNului
izolat
Sectiunea 3. Amplificarea ADNului extras reacia de
polimerizare n lan (PCR)
Sectiunea 4. Markerii STR (short tandem repeats)
Sectiunea 5. Separarea i detectarea ADNului amplificat
caracteristici fundamentale

Sectiunea 6. Genotiparea STR i interpretarea rezultatelor

amplificrii
Sectiunea 7. Raportarea rezultatelor analizei
Sectiunea 8. Alte metode de identificare modern miniSTR,
SNP, ADNmt, ADN Y
Sectiunea 9. Metode de analiz moderne identification
microarrays (chips)

Capitolul 6. Valorificarea rezultatelor expertizelor judiciare

Sectiunea 1. Matematica identificrii: Aspecte statistice cu
semnificaie judiciar - Calculul statistic al probabilitii potrivirii
(DNA matching) i a potrivirii aleatorii (Random DNA Match) a
amprentelor genetice
Sectiunea 2. Surse de eroare n identificarea genetic judiciar
Sectiunea 3. Utilizarea profilului ADN n evaluarea medicolegal a paternitii
Sectiunea 4. Identificarea genetic n caz de catastrofe
naturale i de evenimente implicnd un numr mare de victime

Capitolul 7. Bazele de date de identificarea judiciar pe baza

profilului ADN n sistem european i romn
Sectiunea 1. Scurt istoric privind bazele de date
Sectiunea 2. Bazele de date de referin (BDDR)
Sectiunea 3. Baze de date de identificare (BDDI) structur i
organizare eficient
Sectiunea 4. Baze de date de identificare genetic - aspecte
etico-juridice
Sectiunea 5. Profilajul ADN familial
Sectiunea 6. Profilajul ADN fizic

Capitolul 8. Cercetri personale

Sectiunea 1. Cazuistica acceptrii utilizrii identificrii pe baza
profilului genetic n sistemul juridic
Sectiunea 2. Valoarea identificrii genetice judiciare n practica
judiciar cotidian romneasc
Sectiunea 3. Evaluarea extraciei de material genetic din resturi
osoase realizat pe material cadaveric parial degradat utiliznd
markeri STR heterologi
Sectiunea 4. Analiza altor esuturi ca surse alternative de ADN
genomic

Capitolul 9. Propunere de lege ferend privind introducerea

unei legi a identificrii genetice n Romnia
Consideraii finale
Sectiunea 1. Interpretarea juridic a rezultatelor expertizei
idenficrii genetice
Sectiunea 2. Conceptul de raport de posibilitate
Sectiunea 3. Conceptul de calitate a analizei profilului genetic
Sectiunea 4. Conceptul de interpretare statistic a mixturilor
ADN
Sectiunea 5. Utilizarea amprentei genetice n circumstane
deosebite: profilul genetic i armele de foc, profilul genetic i
infraciunile contra vieii sexuale

Aspecte practice
Bibliografie Selectiv

Teza de doctorat intitulat Profilul ADN in domeniul justitiei

penale cuprinde peste 250 de pagini, fiind structurat pe 9 capitole, care
la rndul lor cuprind mai multe seciuni i subseciuni.
Teza debuteaza cu un demers introductiv sunt tratate aspecte
de ordin istoric ale medicinei legale si criminalistice, prezentand
totodata importanta identificarii cu caracter judiciar.
De asemenea sunt prezentate cateva principii de baza ale
recoltarii, preluarii si analizei ADN ului. utilizate in identificarea
individuala.
Capitolul I - Identitatea si identificarea in procesul judiciar,
mprit n 4 seciuni, trateaz aspecte privind istoricul medicinei legale
si criminalisticii, abordeaza subiectul identificarii medico-legale,
definind notiunea si analizand pe rand identificarea scheletara,
identificarea odontostomatologica (dinti si proteze dentare), identificarea
dupa amprenta muscata (expetiza urmelor de dinti).
In cadrul celei de-a 3-a sectiuni se are in vedere identificarea
criminalistica din perspectiva principiilor acesteia (principiul identitatii,
principiul delimitarii obiectelor de elementele din jur si de cele care
faciliteaza identificarea, principiul stabilitatii relative a caracteristicilor
de identificare, principiul dinamicitatii caracteristicilor de identificare).
Aceasta
sectiune
analizeaza
fazele
identificarii
criminalistice(o dubla identificare: generica si individuala), metodologia
generala a identificarii criminalistice cu etapele acesteia ( examinare
prealabil, faz preparatorie care delimiteaz cadrul si obiectul
identificrii; examinare intrinsec, faz de stare care analizeaz toate

caracteristicile specifice ale obiectului de identificat; examinare

comparativ realizeaz comparaia intre obiectul de identificat in raport
cu alte obiecte cu insuiri similare si stabilete suprapuneri si deosebiri;
examinare conclusiv determin caracteristicile unice si nerepetabile ale
obiectului de identificat in raport cu alte obiecte cu care a fost comparat
si trece la elaborarea concluziilor de probabilitate sau categorice, care
se vor regsi in finalul unui raport de expertiz), metodologia
identificarii criminalistice- clasificarea urmelor in functie de principale
criterii, elemente de traseologie, examinarea criminalistica a urmelor
lasate pe obiecte de imbracaminte, identificarea urmelor lasate de
degete.
Ultima seciune a Capitolului I, intitulat Identificarea in
functie de circumstantele de deces, este rezervat explicaiilor in
materie de identitate a cadavruluiprecum ai a aobiectului vulnerant,
analizandu-se, pe rand, identificarea in caz de moarte violenta
individuala si identificarea in caz de catastrofe cu numar mare de
victime.
Capitolul II este denumit Elemente de drept penal si drept
procesual penal care guverneaza identificarea judiciara si cuprinde 5
sectiuni.
In prima sectiune sunt prezentate principiile fundamentale ale
dreptului modern: principiul legalitatii, principiul prezumtiei de
nevinovatie, principiul operativitatii, principiul necesitatii si
oportunitatii, principiul obiectivitatii, principiul conspirativitatii,

principiul fermitatii, principii care se conditioneaza reciproc si care se

afla intr-o stransa interdependenta.
Cea de-a 2 a- a sectiune intitulata Locul mijloacelor de
proba tehnico-stiintifice in doctrina juridica moderna prezinta
importanta probatiunii stiintifice, avandu-se in vedere in principal
importanta expertizei tehnico-stiintifice (ETS), care se bazeaza pe o
serie de valori sociale si stiintifice fundamentale: competenta
profesionala a expertului, obiectivitatea acestuia si cercetarea
multidisciplinara a fiecarei cauze.
Sectiunea a 3-a trateaza mijloacele de proba, definindu-le si
analizandu-le din perspectiva art. 64 Cod de Procedura Penala (CPP),
astfel se au in vedere: declaratiile nvinuitului sau ale inculpatului;
declaratiile partii vatamate; ale partii civile si ale partii responsabile
civilmente; declaratiile rnartorilor, nscrisurile, nregistranle audio sau
video, fotografiile, mijloacele materiale de proba, constatarile tehnicotiintifice, constatrile si expertizele medico-legale.
Sectiunea a 4-a este rezervata mijloacelor materiale de proba,
avandu-se in vedere valoarea probatorie a acestora si importanta
cercetarii la fata locului.
Ultima sectiune a acestui capitol trateaza constatarile tehnicostiintifice si medicole legale si expetizele din perspectiva legislatie
noastre procesual-penala, reliefandu-se asemanarile si deosebirile dintre
aceste doua mijloace de proba. De asemenea se arata cazurile in care
efectuarea unei expertize este obligatorie potrivit Codului de Procedura
Penala si se realizeaza o clasificare a expetizelor in functie de

urmatoarele criterii: natura problemelor ce urmeaza a fi lamurite prin

expertiza (criminalistica, medico-legala, psihiatrica, genetica, contabila,
tehnica, sau expertize combinate complexe), modul in care legea
reglementeaza necesitatea efectuarii expertizei (facultative si
obligatorii), modul de desemnare al expertului, modul de organizare a
expertizei.
Capitolul III intitulat Bazele stiintifice fundamentale ale
identificarii genetice cuprinde 3 sectiuni: bazele stiintifice ale geneticii,
structura si functiile ADN-ului; principiile fundamentale ale geneticii,
stabilirea pedigree-ului si fundamentul identifictrii;nomenclatura
geneticii judiciare; scurt istoric al geneticii judiciare.
In cuprinsul acestui capitol este definita genetica, genetica
medicala si cea judiciara, ultimele doua fiind ramuri ale primei. Este
prezentata dezvoltarea acestei stiintei si legile ce o guverneaza.
Ultima sectiune a acestui capitol, cea de-a 4-a este rezervata
unui scurt istoric al geneticii judiciare.
Capitolul VI denumit Particularitatile cercetarii la fata
locului scoate in evidenta faptul ca cercetarea locului faptei este una
multidisciplinara, cu un aport deosebit in descoperirea adevarului in
cauzele penale si care necesita si ajutorul geneticii judiciare.
Acest capitol este impartit in 3 sectiuni: importanta penala a
investigatigarii infractiunilor, criminalistica- definitie obiect,
metodologie; cercetarea urmelor biologice; particularitatile investigatiei
locului faptei in conditiile investigatiilor genetice judiciare.

In cuprinsul acestui capitol este evidentiata importanta

locului faptei ca fiind cel mai bogat in urme si date care daca este
investigat criminalistic de catre o echipa complexa, atat in totalitatea ei,
cat si pe anumite segmente:cercetarea la fata locului, dispunerea
constatarilor medico-legale, dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si
a expertizelor criminalistice, efectuarea perchezitiilor, etc.
In functie de particularitatile cauzei, examinarea la fata
locului se poate face urmand doua tactici diferite: daca urmele sunt
concentrate intr-un singur loc, cercetarea se face de la centru spre
periferie (centrifug) sau daca se cauta cadavrul sau corpurile delicte,
cercetarea se afce in sens invers de la periferie la centru (centripet).
De asemenea se analizeaza faza statica si cea dinamica a
cercetarii la fata locului, modalitatile de fixare a rezultatelor cercetarii,
in cuprinsul primeia realizandu-se si o clasificare a urmelor biologice.
In cadrul sectiunii a 2-a se realizeaza o analiza a urmelor
biologice, tratandu-se: cercetarea urmelor de sange, cercetarea urmelor
de saliva, cercetarea urmelor de sperma, cercetarea firului de par.
Ultima sectiune a capitolului denumita Particularitatile
investigatiei locului faptei in conditiile investigatiilor genetice judiciare
isi propune sa scoata in evidenta rolul geneticii judiciare in ceea ce
priveste identificarea individuala. Cercetarea locului faptei va trebui in
viitor sa fie axata pe prelevarea urmelor biologice, care prin intermediul
examenului profilui ADN va duce la identificarea faptuitorilor si la
aflarea adevarului in cauzele penale.

Capitolul V intitulat Efectuarea expertizei ADN in

laboratoarele de profil si este impartit in 9 sectiuni: extragerea ADNului
din materialul recoltat la locul faptei; aprecierea cantitativa
(cuantificarea) ADNului izolat; amplificarea ADNului extras reacia de
polimerizare in lan (PCR); markerii STR (short tandem repeats);
separarea si detectarea ADNului amplificat caracteristici
fundamentale; genotiparea STR si interpretarea rezultatelor
amplificarii;raportarea rezultatelor analizei;alte metode de identificare
moderna miniSTR, SNP, ADNmt, ADN Y ; metode de analiza moderne
identification microarrays (chips).
Capitolul VI intitulat Valorificarea rezultatelor geneticii
judiciare este impartit in patru sectiuni: matematica identificarii:
aspecte statiscticecu semnificatie judiciara calculul statistic al
probabilitatii potrivirii (DNA matching) si a potrivirii aleatorii (Random
DNA Match) a amprentelor genetice; surse de eroare in identificarea
genetica judiciara; utilizarea profilului AND in evaluarea medico-legala
a paternitatii; identificarea genetica in caz de catastrofe naturale si de
evenimente implicand un mumar mare de victime.
Dupa ce s-a prezentat in cateva capitole anterioare
metodologia recoltarii probelor biologice de la locul faptei precum si
metodologia amplificarii si detectiei fragmentelor de AND care poarta
numele de Short Tandem Repeats (STR). In capitolul precedent au fost
prezentate si algoritmul folosit in elaborarea concluziilor expertizei
genetice judiciare care poate afirma cu certitudine o suprapunere

perfecta intre amprenta genetica a unui individ prezumat faptas cu cea a

unui singur suspect. Aceasta alternativa (cea mai fericita) are o singura
sursa de eroare posibila cea in care exista un geaman univitelin identic,
necunoscut. Exista apoi situata excluderii de la identificare in conditiile
in care una din secventele STR investigate nu se amplifica. Aceasta
alternativa are numeroase surse de eroare tehnice si biologice iar
interpretarea final trebuie realizat in contextul general al tuturor
celorlalte investigatii iar analiza paralela este frecvent necesara pentru a
considera rezultatul ca fiind viabil. Alternativa excluderii este tipica
pentru identificarea judiciara deaorece in analizele de paternitate este
considerat ca fiind posibila in conditiile existentei mutatiilor. Regula in
analiza filiatiei este de a considera o excludere plecand de la mai multe
(2 sau chiar 3) secvente STR absente. In fine, cea mai frecventa
alternativa in genetica judiciara a identificarii este un diagnostic de
probabilitate de identificare si aici se pune problema prezentarii unei
probabilitati de identificare care poate ajuta investigatorul in teren si este
frecvent folosit in conditiile existentei bazelor de date de identificare.
Capitolul VII denumit Bazele de date de identificare
judiciara pe baza profilului ADN in sistem european si roman este
structurat pe 6 sectiuni: scurt istoric privind bazele de date, bazele de
date de referinta (BDDR), baze de date de identificare (BDDI)
structura si organizare eficienta, baze de date de identificare geneticaaspecte etico-juridice, profilajul ADN familial, profilajul ADN fizic.

Dupa realizarea analizei ADN, rezultatul acestei investigatii

se poate pastra intr-o baza de date, dat fiind faptul ca practica a relevat
tendinta ca anumite categorii de infractori recidiveaza, conduita acestora
contrara normelor legale subzistand, uneori, si dupa executarea
( gratierea, prescriptia executarii) pedepsei sau dupa comiterea unui act
infractional ramas in domeniul cifrei negre a criminalitatii.
In identificarea ADN vorbim in principiu de dou mari
categorii de baze: bazele de date care pastreaz sub forma de
informatie electronic datele de identificare si bncile de ADN in care se
pastreaza pe timp nelimitat probe descoperite la locul faptei (de cele
mai multe ori sange lichid sau sub forma de picaturi pe hartie de filtru).
O baz de date de identificare ADN va conine de fapt trei baze de date
independente care pot fi folosite concomitent: bazele de date de
referinta, baze de date ale indivizilor condamanati si baze de date cu
informatii privind elemente de identificare descoperite la locul faptei.
In toate bazele de date se pstreaz strict informaia privind
structura ADN-ului plecnd de la un set de STR-uri cunoscute si
acceptate tiinific i juridic (un server).
Capitolul VIII, denumit Cercetari personale este structurat
pe 4 sectiuni : cazuistica acceptarii utilizarii identificarii pe baza
profilului genetic in sistemul juridic; valoarea identificarii genetice
judiciare in practica juduciara cotidiana romaneasca; evaluarea extractiei
de material genetic din resturi osoase realizat pe material cadaveric
partial degradat utilizand markeri STR heterologici; analiza altor tesuturi
ca surse alternative de ADN genomic.

n sistemul judiciar modern, pentru ca un mijloc de proba sa

fie considerat ca acceptabil, trebuie s indeplineasca in mod constant o
serie de condiii tiinifice. Cele mai frecvent testate aspecte ale stiintei
moderne de catre justitie sunt:
1. Testabilitatea teoriei stiintifice;
2. Evaluarea constanta a teoriei si metodologiei stiintifice de catre
oameni de stiinta competenti si recunoscuti ca atare de societatea
stiintifica internationala (peer reviewed);
3. Cunoasterea portabilitatii si ratei de eroare a mijloacelor de proba si
testarea constanta a ratei de eroare n conditiile schimbarii metodologiei
de lucru;
4. Existenta sau inexistenta unor standarde de aur de lucru si cine le
guverneaza;
5. Nivelul de acceptare a teoriei si tehnicilor n contextul general
stiintific (dincolo de orice dubiu stiintific).
Acest mijloc de proba este unul ce a facut obiectul unor
contestari in cadrul unor spete juridice, spete juridice prezentate in
cadrul primei sectiuni: cazul Shrek, cazul John Kocal si Cellmark
Diadnostics, cazul Durham, cazul Stutton, cazul Lovitt, cazul
Lethermann/Ruelas.
Amprenta genetic n Romania este inca la inceput de drum.
Ca ai n multe alte parti din lume primele progrese au fost fcute an
stabilirea paternitatii iar laboratoarele de genetica medico-legala din
centrele universitare mari au fcut primii pasi n aceast directie. Progres
ce este prezentat in cadrul sectiunii cu numarul 2.

Sectiunea a 3-a cuprinde un studiu comparativ privind ADN

recoltat din os si cel leucocitar pe un numar mic de cazuri, 20. Scopul
experimentului a fost de a observa modul in care actiunea fizico-chimica
determinata de solul n care a fost ingopat osul poate influenta extractia,
amplificarea i detectia profilului genetic individual. Cercetarea a fost
realizata n cadrul INML Bucuresti. Materialul genetic de referinta
(sange lichid) i cel osos (crest iliaca) a fost recoltat de la cadavre
neidentificate, fara aparinator, avand cauza de moarte bine definita,
neviolenta. Probe de ADN osos au fost recoltate apoi din fragmentele de
cresta iliaca pastrate ingropate pentru o perioada de timp (1-3 luni).
Tehnica de recoltare a ADN osos a fost cea clasica, prin dizolvarea
matricei osoase cu solventi recomandati comerciali. Intrarea acestor
tehnici de recoltare n arsenalul cotidian al identificarii judiciare va
permite depasirea dificultatilor inerente inceputului (amplificare mai
slaba, la 55-60% din cazuri, n contextul celor 95% la cadavre proaspete
i 70-85% de fragmente osoase inhumate pentru un timp scurt)
Numarul de cazuri analizate a fost de 20 numar relativ redus deoarece
cercetarea s-a fcut numai pe cadavre neidentificate avnd o cauza a
mortii clara i neviolenta iar n plus costurile legate de realizarea
detectiei, amplificarii i stabilirii profilului genetic sunt inca
semnificative.
Au fost utilizate fragmente de creste iliace recoltate post autopsie de la
20 cadavre, care au fost ingopate pentru o perioada de timp diferita (in
10 cazuri 1 luna si in alte 10 cazuri pentru 3 luni).

In toate cele 20 de cazuri, ADN de referinta provenit din sange recoltat

la autopsie a fost procesat imediat dupa autopsie (24 ore).
Sectiunea a 4-a , denumita Analiza altor tesuturi ca surse
alternative de ADN genomic releva faptul ca din datele prezentate pana
acum rezult c cea mai buna sursa pentru a obine ADN este sangele.
De multe ori insa n cadrul identificarii medico-legale, obtinerea
sangelui lichid pentru procesul de identificare este imposibila (putrifica
primul). Se poate recolta insa saliva daca aceasta este descoperita la
locul faptei. Un alt aspect care trebuieste luat n discutie este cel al
recoltarii de saliva de la nivelul marcii muscate. Saliva este examinata i
n conditiile n care se analizeaza plicuri sau scrisori, sau mai frecvent
mucuri de tigari descoperite la locul faptei.
Nu este vorba de inlocuirea identificarii clasice medicolegale cu cea moleculara. Amprenta genetica nu iti permite dect sa
stabilesti o identitate intre structura genomica a unui individ cu o alta
structura genomica si nu poate oferi (inca) date concrete privind
fenotipul individual. Iata de ce consider c amprenta genetica
completeaza n mod fericit identificarea medico-legala clasica dar ca
amprenta genetica devine de neinlocuit n situatiile infractiunilor grave
si foarte grave produse de agresori recidivisti.
Capitolul IX intitulat Propuneri de lege ferenda privind
introducerea unei legi a identificarii genetice in Romania cuprinde
recomandari de care in viitor legiutorul ar trebui sa le aiba in vedere:
necesitatea punerii la punct a unor baze de date (baza de date a

profilurilor genetice ale indivizilor condamnai penal definitiv pentru

fapte specifice baza de date a condamnailor - BDC si baza de date a
profilurilor genetice descoperite la locul faptei - BDL).
Consideram ca introducerea unei legi a identificarii
genetice este un element care trebuie rezolvat n mod obligatoriu intr-o
perioada de timp imediat urmtoare.
Legea identificarii genetice (LIG) va trebui s defineasca scopul
identificarii genetice judiciare (serveste la detectarea rapida, arestarea si
condamnarea celor vinovati de infractiuni specifice, menionate n CP)
LIG va trebui sa identifice sau sa creeze o organizatie care va reglementa
standardele i tehnicile acceptabile in identificarea judiciara nationala si
va tine legatura cu organizatii similare internationale (ISFG)
LIG va meniona c utilizarea informatiei genetice va fi strict limitata la
prevederile legale (CP i CPP), c informatia din BDC i BDL va fi
accesibila numai n scop judiciar si ca orice alta utilizare incluzand aici
si cercetarea stiintifica va fi facuta numai cu acrodul specific al unui
magistrat.
LIG va trebui decida unde va situata fizic i cine este responsabil de
buna functionare a bazelor de date precum i de necesitatea functionarii
unui depozit central de probe biologice recoltate la locul faptei/corpul
victimelor/fluide recoltate etc. Pentru BDC i BDL cunoscute n
literatura drept Crime Scene Index CSI i Convicted Ofender Index
COI, sunt descrise mai multe variante posibile - politie, parchet, Institut
Medico-Legal, Institutul de magistratura, Institutul de Criminalistica,
fiecare avand plusuri si minusuri; n US bazele de date sunt la nivel

local, statal i federal (FBI) i sunt interconectate; n Canada exista o

baz de date federala naionala guvernata de RCMP si doua
provinciale n Ontario si Quebec controlate de politia regionala; in tarile
europeeene, fiecare tara are prevederi proprii.
Pentru depozitul central de produse biologice utilizate n identificarea
genetica exista dou variante un depozit central localizat de obicei n
legatura cu formatiunea care desfasoara cea mai intensa activitate de
identificare sau direct controlat de organizatia care guverneaza
activitatea de identificare genetica din punct de vedere al standardelor si
tehnicilor.
LIG va trebui sa defineasca:
- articolele din Codul Penal in care recoltarea de ADN va fi
obligatorie (in general este vorba de infractiuni contra vietii si
integritatii personale, terorismul, talharia i pirateria, trafic si
exploatarea de persoane, infractiuni contra libertatii si integritatii
sexuale, recidiva),
- momentul recoltarii (dupa pronuntarea sentintei definitive sau in
momentul arestarii),
- momentul introducerii informatiei n baza de date (sentinta
definitiva)
- perioada de timp in care informatia este mentinut in baza de date
nelimitat pentru infractiuni foarte grave si frecvent recidivate si o
perioada fixa pentru orice alta infractiune.

Un alt element important de prevazut este legat specific de procedura de

eliminare a informatiei in caz de achitare sau gratiere. Foarte importanta
este prevederea eliminarii din bazele de date a profilului genetic al
victimei imediat dupa rezolvarea cazului sau la un interval de timp.
Crearea unei baze de date a victimelor nu este considerat etica si nu
este validata in nici o tara.
LIG va trebui s mentioneze obligativitatea donarii de material genetic
utilizabil n identificare, procedura de recoltare i normele tehnice
minime pe care laboratorul de identificare genetica trebuie s le respecte.
LIG va trebui sa decida daca, n cazul BDC va asocia un cod fiecarei
intrari de profil genetic sau va pastra numele persoanei de la care s-a
recoltat amprenta genetica.
LIG va trebui s decida asupra procedurii de consultare a bazelor de date
pentru fiecare din situatiile deja menionate precum si modalitatile de
raportare a match i hituri, partiale sau 100% sau de absenta a profilului
genetic din bazele de date.
LIG va trebui sa stabileasca procedura legata de introducerea datelor de
identificare genetica n cazul minorilor i a persoanelor deficiente care
nu raspund penal dar care au fost implicate n fapte penale.
De interes pentru alte sisteme juridice (US i Canada) a fost:
- introducerea obligativitatii conservarii probelor recoltate pe o
perioada fixa de 10 ani;
- obligativitatea retestarii tuturor probelor n momentul acceptarii
unor tehnici de identificare noi;

- procedura de rezolvare a identificarii n cazurile cu autori

necunoscuti si introducerea unui mandat de tip John Doe (mandat
de retinere pentru autor cu identitate necunoscuta dar cu profil
genetic clar care asteapt identificarea hit).
LIG va trebui sa reglementeze metodologia utilizarii datelor personale in
scopul identificarii genetice n caz de catastroe naturale sau incidente cu
un numar mare de victime deoarece amprentele genetice provenind de la
rude sau de la descendenti (copii) nu pot fi utilizate sau folosite in nici
un alt scop iar recoltarea va trebui sa urmeze o metodologie specifica.
Aceeasi consideratie trebuie aplicata si in cazul examenului pentru
stabilirea paternitatii.
LIG are de asemenea mandatul de a preciza obligativitatea revizuirii
periodice a procedurilor (audit), obligativitatea laboratoarelor de a fi
acreditate si a personalului de a fi confirmat si testat precum si
necesitatea revizuirii periodice a LIG n conformitate cu evolutia stiintei
si a vederilor etico-morale a societatii n privinta identificarii genetice
In acelasi timp, LIG va trebui sa mentioneze articolele specifice din CP
la care face referinta precum si sa promoveze introducerea identificarea
genetica ca mijloc de proba in CPP precum si armonizarea procedurii
specifice legate de procedura efectuarii constatarii si a expertizei n caz
de utilizare a metodologiei de identificare. Aceleasi consideratii trebuie
efectuate si in legatura cu Codul civil (paternitate, identificarea
victimelor n caz de catastrofe, maternitate, etc)

Nu exista o unanimitate de vederi privind introducerea profilului genetic

in cazul imigrarii ilegale. In USA acesta prevedere legislativa este
considerat corecta si bazele de date sunt alimentate n mod
discriminatoriu mai ales cu profile rasiale latino fapt ce va genera
posibile erori n conditiile utilizarii lor pentru alte rase. In Romania
fenomenul imigratiei ilegale exista si este observat de obicei asociat cu
alte infractiuni grave (terorism trafic de persoane etc). In conditiile in
care se constat o un pericol social major, introducerea profilului genetic
este justificata. In alte situatii (simpla imigrare ilegala introducerea
profilului este complet injusta si periculoasa. Nu trebuie uitat faptul ca
BDC nu este un cazier judiciar cu o suit de caractere care definesc o
identitate. Simpla prezenta a profilului genetic n BDC poate duce la
presupunerea ca individul al carui identitate este caracterizata de profilul
respectiv este vinovat de o fapta penala grava.
Am prezentat n cadrul acestui capitol o propunere de legiferare legata
de utilizarea identificarii genetice n scop judiciar i sau n civil. Cred ca
necesitatea unei astfel de legi este evidenta n conditiile in care
procedura tehnica a trecut proba timpului, a fost acceptata si dezvoltata
de toate sistemele juridice iar colaborarea internationala este regula.
In cadrul consideratiilor finale este analizata problematica
interpretarii juridice a rezutatelor expertizei identificarii genetice, este
analizat conceptul de raport de posibilitatea, conceptul de calitate a
analizei profilului genetic, conceptul de interpretare statistica a
mixturilor AND si utilizarea amprentei genetice in circumstante

deosebite: profilul genetic si armele de foc, profilul genetic si

infractiunile contra vietii sexuale.
Finalul tezei de doctorat este rezervat aspectelor practice si
este cuprins din trei anexe prezentand aspecte practice de expertize biocriminalistice efectuate in cadrul Institutului de Criminalistica al
Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

1.
2.
3.
4.
5.
6.

*** Constitutia Romaniei

*** Codul Penal Al Romaniei
*** Codul De Procedura Penala Al Romaniei
*** Codul Civil Al Romniei
*** Legea 459/2001 privind desfsurarea activittii medico-legale in Romnia
Colectiv Tratat Practic De Criminalistic, Vol.I, Ministerul De Interne,
Bucureti, 1976.
7. Colectiv Tactic Criminalistic, Ministerul De Interne, Bucureti, 1989.
8. Colectiv Curs De Tactic Criminalistic, Vol.I-Ii, Academia De Poliie
Al.I.Cuza, Bucureti, 1983.
9. Colectiv Curs De Criminalistic. Anex, Academia De Poliie Al.I.Cuza,
Bucureti, 1985.
10. Colectiv Curs De Tehnic Criminalistic, Vol.I-Ii, Academia De Poliie
Al.I.Cuza, Bucureti, 1983.

11. Colectiv 20 Ani De Expertiz Criminalistic La Ministerul Justiiei, Bucureti,

1978.
12. Colectiv Prezent i Perspectiv n tiina Criminalisticii, Ministerul De
Interne, Bucureti, 1979.
13. Colectiv coala Romneasc De Criminalistic, Ministerul De Interne,
Bucureti, 1975.
14. Colectiv Dicionar De Criminalistic, Editura tiinific i Enciclopedic,
Bucureti, 1984.
15. Aionioaie C., Sandu I.E., Berchean V., Butoi T., Marcu I., Plnceanu E.,
Pletea C., Stancu Em. Tratat De Tactic Criminalistic, Editura Carpai,
Craiova, 1992.
16. Aionioaie C., Berchean V., Dumitracu N.I., Pletea C., Sandu I.E. Tratat
De Criminalistic, Editura Carpai, Craiova, 1994.
17. Aionioaie C. Curs De Criminalistic. Metodic, Vol. I, Ministerul De Interne,
coala De Ofieri, Bucureti, 1969.
18. Aitken C.C.G, . Statistics and the evaluation of evidence for forensic scientists.
Wiley, New York, 1995.
19. Anderson, S., 1981. Sequence and organization of the human mitochondrial
genome. Nature 290: 457465.
20. Antoniu G., Bulai C., Stnoiu R.M., Filipa A., Mitrache C., Stnoiu .,
Papadopol V., Filianu C. Practic Judiciar Penal, Vol.Iii, Editura
Academiei Romne, 1992.
21. Antoniu G., Bulai C., Stnoiu R.M., Filipa A., Mitrache C., Papadopol V.,
Filianu C. Practic Judiciar Penal. Vol.I, Editura Academiei Romne,
1988.
22. Antoniu G., Bulai C., Chivulescu Gh. Dicionar Juridic Penal, Editura
tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1976.
23. Antoniu G. Raportul De Cauzalitate n Dreptul Penal, Editura tiinific,
Bucureti, 1968.
24. Altavilla E. Psicologia Giudiziaria, Editura Torines, 1953.
25. Argeeanu I. Enigmele Anchetelor Judiciare, Editura Civica, Bucureti,
1992.
26. Armed Force Repository of Specimens Samples for the Identification of
Remains AFRSSIR, Coble MD, 2008 A 10 years study of DNA blood
reference colected on untreated filter paper and stored at room temperature,
Procedings of American Academy of Forensic Sciences, 14, 90-91.
27. Armed Forces DNA Identification Laboratory. Extraction of DNA from Dried
Skeletal Remains. Proceedings of the First European-American Intensive
Course in PCR Based Clinical and Forensic Testing. Split, Croatia September
23- October 3, 1997.
28. Asanache Gh. Elemente De Medicin Biocriminalistic, Comunicri, Vol.IXix, Colecia Institutului Victor Babe, Bucureti, 1984.
29. Asanache Gh. Elemente De Medicin Biocriminalistic, Vol. I-Xiii, Colecia
Institutului Victor Babe, Bucureti, 1984-1987.

30. Asanache Gh., Mrcu L. Elemente De Medicin Biocriminalistic, Partea

Xi, Institutul Victor Babe, 1978.
31. Antoniu G., Volonciu N., Zaharia N. Dicionar De Procedur Penal, Editura
tiinific i Enciclopedic, Bucureti 1988.
32. Ander Z., Bilegan I. Medicina Legal, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti 1966.
33. Arseni C., Oprescu I, - Traumatologie Cranio-Cerebrala, Ed Medicala,
Bucurresti 1972
34. Balding, D. J. 1997. Errors and misunderstandings in the second NRC Report.
Jurimetrics 37: 603607.
35. Balding, D. J. 1999. When can a DNA profile be regarded as unique? Science
and Justice 39: 257260.
36. Balding, D. J., and P. Donnelly. 1995. Inferring identity from DNA profile
evidence. Proc. Natl. Acad. Sci. USA 92: 1174111745.
37. Balding, D. J., and P. Donnelly. 1996. Evaluating DNA profile evidence when
the suspect is identified through a database search. J. Forensic Sci. 41: 603
607.
38. Balding, D. J., and R. A. Nichols. 1994. DNA profile match probability
calculations: How to allow for population stratification, relatedness, database
selection and single bands. Forensic Sci. Intern. 64: 125140.
39. Bancila O, Cauzalitate In Filozofie Si Stiinta, Ed Stiintifica, Bucuresti, 1969
40. Basarab M. Criminalistic, Universitatea Babe Bolyai, Cluj-Napoca, 1968.
41. Basarab M. Drept Penal. Partea General, Universitatea Babe Bolyai, Cluj
Napoca, 1988.
42. Basarab M., Moldovan L., Sudin V. Drept Penal. Partea Special,
Universitatea Babe Bolyai,Cluj Napoca, 1985.
43. Brenner, Forensic mathematics of DNA matching, la www.dnaview.com/profile.htm.
44. Bieseker L.G. et al., DNA identifications after 9/11 WTC attack, 2005, Science,
310, 1122-1123
45. Beli Vl., Dragomirescu V., Nane C.., Panaitescu V., Gacea E., Drugescu N.
Medicina Legal, Editura Teora, Bucureti, 1992.
46. Beli Vl. Medicina Legal. Curs Pentru Facultile De tiine Juridice,
Societatea Romn De Medicin Legal, Bucureti, 1995.
47. Beli Vl., Nane C. Traumatologia Mecanic n Practica Medico-Legal i
Judiciar, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1985.
48. Beli Vl. Tratat De Medicin Legal, Editura Medical, Bucureti, 1995.
49. Belis Vl.- Investigatia Microscopica A Leziunilor Traumatice Ed Academiei
Bucuresti, 1992
50. Belis V, Barbarii L, Genetica Judiciar de la teorie la practic, ed Medicala
Bucuresti, 2007
51. Berchean V., Dumitracu I.N. Probele i Mijloacele De Prob (Mic
ndrumar De Cercetare Penal), Editura Ministerului De Interne, Bucureti,
1994.

52. Berchesan V, Rusu M, Valorificarea stiintifica a urmelor infractiunii, Curs de

tehnica criminalistica, vol.I-III, Ed. Little Star, Bucuresti, 2002, 2003
53. Budowle, B., J. A. Lindsey, J. A. DeCou, B. W. Koons, A. M. Giusti, and C. T.
Comey. 1995. Validation and population studies of the loci LDLR, GYPA,
HBGG, D7S8, and Gc (PM loci), and HLA-DQ using a multiplex amplification
and typing procedure. J. Forens. Sci. 40: 4554.
54. Bogdan T. Probleme De Patologie Judiciar,Editura tiinific, Bucureti,
1973.
55. Bogdan T., Sntea I., Drgan-Cornianu R. Comportamentul Uman n
Procesul Judiciar, Ministerul De Interne, Bucureti, 1983.
56. Bouzat P., Pinatel J. Traite De Droit Penal Et De Criminologie, Editura Siery,
Paris, 1963.
57. Branicki W., Determination of Phenotype associated SNPs in MC1R Gene)
Journal of Forensic Science 2007, 52, 399-345
58. Bulai C. Drept Penal Romn. Partea General, Vol.I-Ii, Editura ansa,
Bucureti, 1992.
59. Budowle, B., R. Chakraborty, G. Carmody, and K. L. Monson. 2000. Source
attribution of a forensic DNA profile. Forens. Sci. Comm. (in press).
60. Budowle, B., and R. R. Moretti. 1999. Genotype profiles for six population
groups at the 13 CODIS short tandem repeat core loci and other PCR based
loci. Forensic Science Communications, FBI Lab. Div. Pub. 9906, U.S.
Department of Justice.
61. Budowle, B., T. R. Moretti, A. L. Baumstark, D. A. Defenbaugh, and K. L. Keys.
1999. Population data on the thirteen CODIS core short tandem repeat loci in
African-American, U.S. Caucasians, Hispanics, Bahamians, Jamaicans, and
Trinidadians. J. Forensic Sci. 44: 12771286.
62. Budowle, B., B. Shea, S. Niezgoda, and R. Chakraborty. 2000. CODIS STR
loci data from 41 sample populations. J. Forens. Sci. (in press).
63. Butler J.M., Forensic DNA Typing: Biology, Technology, and Genetics of STR
Markers, Academic Press 2nd edition 2005.
64. Butler J., Fundamental of DNA typing, Academic Press, 3rd edition 2009
65. Butler, J. M. 1998. The use of capillary electrophoresis in genotyping STR loci.
Methods Mol. Biol. 98: 279289.
66. Butler, J.M. (2006) Genetics and genomics of core STR loci used in human
identity testing. J. Forensic Sci. 51(2): 253-265
67. Butler JM, Allele frequency for 15 autosomal STR loci on Caucasian, AfroAmerican and Hispanic populations, JforScience, 48 908-911
68. Cavalli-Sforza, L. L., and W. F. Bodmer. 1971. The Genetics of Human
Populations. W. H. Freeman, San Francisco, CA.
69. Castle PA, Effects of electron beam irradiation on buccal cell DNA American
Journal of Human Genetics, 2003, 73, 646-651
70. Ceccaldi P.F., Chevet C., Marano Ph. Criminalistique, Laboratorul De
Identificare Judiciar Al Prefecturii Poliiei Din Paris, 1980.
71. Clayton TM, Whitaker JP, Fisher DL, LeDA, Holland MM, Weedn VW, Maguire
CN, Di Zinno JA, Kimpton CP, Gill P. Further validation of a quadruplex STR

DNA Typing system: a collaborative effort to identify victims of a mass disaster.

Forensic Sci International 1995; 76:17-25.
72. Comey CT et al, DNA extraction strategies for amplified fragment length
polimorfism analysis, Journal of Firensic Sciences, 39, 1254-1269 1994.
73. Carroll, Sean B. et al. (May 2008). "Regulating Evolution", Scientific American,
pp. 6067, International Human Genome Sequencing Consortium (2001
74. Carroll SB, Initial sequencing and analysis of the human genome." Nature 409
(6822): 860921.
75. Ciopraga A. Criminalistica. Tratat De Tactic, Editura Gama, Iai, 1996.
76. Cecil, J. S., and T. E. Willging. 1994. Court-appointed experts. Pp. 527573 in
Reference Manual on Scientific Evidence. Federal Judicial Center, Washington,
DC.
77. Derobert L. Medecine Legale, Editura Flammarion, Paris, 1976.
78. Dragomirescu V.T., Problematica Si Metodologie Medico-Legala, Ed Medicala,
Bucuresti, 1980
79. Dragomirescu V.T., Determinism Si Reactivitate Umana, Ed Stiintifica,
Bucuresti, 1990
80. Demeter I., Ceterchi I. Introducere n Studiul Dreptului, Editura tiinific,
Bucureti1962.
81. DAB. 2000. Statistical and population genetics issues affecting the evaluation
of the frequency of occurrence of DNA profiles calculated from pertinent
population databases. Forens. Sci. Comm. (in press).
82. Dincu A. Criminologie, Universitatea Bucureti, Facultatea De Drept, 1985.
83. Doak S., Assimankopoulos D., How do forensic scientists learn to become
competent in casework reporting in practice: A theoretical and empirical
approach. Forensic Science international 167, 201-206
84. Donnelly, P., and R. E. Friedman. 1999. DNA database searches and the legal
consumption of scientific evidence. Michigan Law Rev. 97: 931984.
85. Dobrinescu I. Infraciuni Contra Vieii Persoanei, Editura Academiei
Romne, Bucureti, 1987.
86. Draghici C, Iacob A, Iftimie A, Metode si Tehnici moderne de cercetare si
identificare criminalistica, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2004
87. Dumitrescu C., Gacea E. Elemente De Antropologie Judiciar, Editura
Ministerului De Interne, Bucureti, 1993.
88. Erlich, H. A., ed. 1989. PCR Technology. Principles and Applications for DNA
Amplification. Stockton, New York.
89. Evett, I. W., and B. S. Weir. 1998. Interpreting DNA Evidence. Sinauer
Associates, Sunderland, MA. Statistical and genetic methods.
90. Evett, I. W., R. Pinchin, and C. Buffery. 1992. An investigation of the feasibility
of inferring ethnic origin from DNA profiles. J. Forensic Sci. Soc. 32: 301306.
91. Fitzgerald M.J. Handbook Of Criminal Investigation (Manual De Cercetare
Penal), Traducere.

92. FBI. 1999. 1998 CODIS DNA Laboratory Survey. FBI Forensic Science
Systems Unit, FBI Laboratory, Quantico, VA.
93. Fregeau KL, Leclair B., et al, Enhanced kinship analysius and STR based DNA
typing for human identification in mass fatalities incidents: The SwissAir Flight
111 disaster Journal of Forensic Sciences, 49, 5, 2004
94. Gheorghiu Brdet Drept Penal Romn. Partea Special, Vol.I, Editura
Europa Nova, Bucureti, 1994.
95. Gardiner K. Human genome organization. Curr. Opin. Genet. Dev. (1995); 5:
315322).
96. Gross H Population Database at www.FBI.org/hq/lab/fsc/backissu/april2002.
97. G.Lee Blood evidence: How DNA is revolutionizing the way we solve crimes,
Perseus Publishing, Cambridge, 2003.
98. Gross H. ndreptarul Judectorului De Instrucie n Sistemul Criminalisticii,
Munchen, 1893.
99. Groza P, "Fiziologie", Ed. Medical, Bucureti, 1991
100.
Gunby P. Medical team seeks to identify human remains from mass
graves of war in former Yugoslavia. JAMA 1994; 272:1804-1806.
101.
Hanga Vl. Drept Privat Roman, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti 1977.
102.
Holyst B. Kryminalistyk, Varovia, 1975.
103.
Ionescu L. Expertiza Criminalistic A Scrisului, Ed. Junimea, Iai, 1973.
104.
Ionescu L. Lexpertise Complexe Medico-Legale Et Criminalistique, In
Ricpt Nr.3/1983.
105.
Ionescu L., Sandu D. Identificarea Criminalistic, Ed. tiinific,
Bucureti, 1990.
106.
Ionescu A.V. Legitima Aprare i Starea De Necesitate, Ed. tiinific,
Bucureti, 1972.
107.
Inman, K., and N. Rudin. 1997. An Introduction to Forensic DNA Analysis.
CRC Press, Boca Raton, FL.
108.
Inman, K., and N. Rudin. 2000. Principles and Practice of Forensic
Science. CRC Press, Boca Raton, FL.
109.
Innis, M. A., D. H. Gelfand, and J. J. Sninsky, eds. 1999. PCR
applications. Protocols for functional genomics. Academic Press, New York.
110.
Jeffreys, A. J., V. Wilson, and S. L. Thein. 1985a. Hypervariable
minisatellite regions in human DNA. Nature 314: 6772.
111.
Jeffreys, A. J., V. Wilson, and S. L. Thein. 1985b. Individual specific
fingerprints of human DNA. Nature 316: 7579.
112.
Jhon P., Conversation with experts: DNA forensic testing in New York City,
referint electronic, Medscape Molecular Medicine, 10/30/2001
113.
Jobling MA, Heyer E., Dieltjes P., de Knijff P., Y chromosome specific
microsatellite mutations rates re-examined using minisatellites MSY1 Hum
Mol Gen 1998; 8, 2117-20

114.
Kline MC, Nonamplification of a VWA allele, Journal of Forensic Science,
(1998) 43(1), 250.
115.
Kevin P.O, Sullivan R.C. Criminalistics Theory And Practic, Holdbruce
Science Publishers Inc, New York, 1976.
116.
Kirk P.L. Crime Investigation. Psyhical Evidence And Police Laboratory,
Interscience Publishers Inc, New York, 1966.
117.
Kaye, D. H. 2000. Bioethics, bench, and bar: selected arguments in
Landry v. Attorney General. Jurimetrics J. 40: 193216.
118.
Kaye, D. H., and G. F. Sensabaugh. 2000. Reference guide on forensic
DNA evidence. In Reference Manual on Scientific Evidence. Federal Judicial
Center, Washington, DC.
119.
Kasper D., Braunwald E., et al., Harrisons Principles of Internal medicine,
Acdemic Press, 17e, 2009
120.
Kirby, L. T. 1992. DNA Fingerprinting. An Introduction. W. H. Freeman,
New York.
121.
Krawczak, M., and J. Schmidtke. 1998. DNA Fingerprinting. 2nd Edition.
BIOS. Scientific Publishers, Herndon, VA.
122.
Lee HC, Ladd C (2001) Preservation and collection of biological evidence,
Croatian Medical Journal, 42, 225-228.
123.
Levitt M, Forensic databases benefits and ethical and social costs, British
Medical Bulletin, 2007, 83, 235-248.
124.
Lechat R., La Technique De Lanquete Criminelle Ed Moderne,
Bruxelles, 1989
125.
Le Clere M. Manuel De Police Technique, Ed. Police Revue, Paris,
1974.
126.
Lincoln, P. J, and J. Thompson. 1998. Forensic DNA Profiling Protocols.
Humana Press, Totowa, NJ.
127.
Lins, A. M., et al. 1998. Development and population study of an eightlocus short tandem repeat (STR) multiplex system. J. Forens. Sci. 43: 113.
128.
Mathyer J. Quest Ce Que La Police Scientifique Et Ou Vu-T-Elle?,
Nr.2/1987.
129.
Martin R., Gel electrophoresis nucleic acids, 1996, Oxford, Bios scientific
publisher,
130.
Mircea I. Criminalistica, Universitatea Babe Bolyai, Cluj-Napoca,
1992.
131.
Mircea I. Valoarea Criminalistic A Unor Urme De La Locul Faptei, Ed.
Vasile Goldi, Arad, 1996.
132.
Monson KL, The mtDNA population database an integrated software
and database resource, Forensic Science communication 4,2,2002
133.
McClintock, Forensic DNA Analysis: A Laboratory Manual (Paperback)
CRC 1st edition, 2008

134.
Nstase O. Perfecionarea Activitii De Urmrire Penal n Infraciunile
De Omor, Fondul Documentar Al Parchetului General De Pe Lng Curtea
Suprem De Justiie.
135.
Neagu I. Drept Procesual Penal, Editura Academei Romne,
Bucureti, 1988.
136.
Neagu I. Drept Procesual Penal, Vol.. I i Ii, Editura ansa Srl,
Bucureti, 1988.
137.
Nepote J. Situation Actuelle Et Tendance Devolution De La
Criminalistique, Ripc Nr.384/1983.
138.
Nistoreanu Gh., Dobrinoiu V., Boroi Al., Pascu I., Molnar I., Lazr V.
Drept Penal. Partea Special, Editura Continent Xxi, Bucureti, 1996.
139.
Oancea I. Drept Penal. Partea General, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1971.
140.
Obrian K.P., Sullivan R.C. Criminalistics. Theory And Practice,
Handbook Press London, 1976.
141.
Ohara E. Fundamentals Of Criminal Investigation, Ed. Thomans,
Illinois, Sua, 1976.
142.
Ohara E., Osterburg J.H. An Introduction Of Criminalistics, Ed. Mc
Millan, New York, 1949.
143.
Oroveanu M. Pentru O Reglementare Uniform i Complet A
Expertizei,n Rrd Nr.10/1976.
144.
O'Reilly GW, Forensic DNA Litigation: From Crime Scene to Courtroom,
CRC 1st edition 2006
145.
Olaisen B, Brinkman B, Lincoln P, Progress in in Forensic genetics, 7,
Excerprta Medica International Congress Series, 1167, Elsvier Science,
Amsterdam, pp 61-183
146.
Panaitescu V. Metode De Investigatie In Practica Medico-Legala, Ed
Litera 1982
147.
Panghe C., Dumitrescu C. Portretul Vorbit, Ministerul De Interne,
Bucureti, 1974.
148.
Pieber F., Brenner C, Finding Criminals through DNA of their relatives,
Science, 2006, 312, 1315-16
149.
Peterson J, The feasability of external blind DNA proficiency test,
JForSciences, 48, 21-31.
150.
PRand S., The GEDNAP blind trial concept International Journal of Legal
medicine, 118, 83-89, 2005
151.
Papadopol V. Delimitarea Actelor De Coautorat De Cele De
Complicitate" n Justiia Nou Nr.7/1963.
152.
Pottecher F. Un Science De Lhome, n Science Et Vie (Nomero Hors
Serie), Intitulat La Police Scientifique, Paris, 1982.
153.
Primorac D, "Identificarea resturilor umane descoperite in gropi comune in
Croatia, Bosnia si Hertzegovina, JcroatFor Science, 2007, 48, 513-519

154.
Popiolek DA, Prinz MK, West AB, Nazzaruolo BL, Estacio SM, Budimlija
ZM, Multiplex DNA Short Tandem Repeat Analysis, American Journal of
Clinical Pathology. 2003;120(5)
155.
Primorac D., Andelinovic S., Definis-Gojanovic M., Drmic I., Rezic B.,
Baden MM., Kennedy MA., Schanfield MS., Skakel SB., Lee CH. Identification
of war victims from mass graves in Croatia, Bosnia and Herzegovina by use of
standard forensic methods and DNA typing. J Forensic Sci 1996;41:891-894.
156.
Radley I.A. Photography In Crime Detection, Ed. Chapman Hall Tld.,
London, 1948.
157.
Roeder, K. 1994. DNA fingerprinting: a review of the controversy. Stat. Sci.
9: 222278.
158.
Royall, R. 1997. Statistical Evidence. A Likelihood Paradigm. Chapman &
Hall, New York.
159.
Sandu D, Ionescu L, Identificarea criminalistica, Ed. Stiintifica, Bucuresti,
1990
160.
Snyder Le M. Homicide Investigation, Ed. Charles Thomas, California,
Sua, 1958.
161.
Scripcaru Ghe. si colab - Medicina si Drept, Ed Litera Iasi 1979
162.
Scripcaru Ghe, Isac L, Covalciuc M, Etica tiina si justiia, Revista romn
de bioetic, vol 2, nr 1, 2004
163.
Shows TB si colab, Guideliness for human gene nomenclature, An
international system of for human gene nomenclature ISGN, 1987, Cytogenet
Cell Genet, 1987, 46, 11-28.
164.
Spencer C, A guide to Forensic DNA profiling, Benjamin Cummings; 1
edition (July 24 2003)
165.
Stancu E. Criminalistica, Vol. I i Ii, Tub, 1981-1983.
166.
Stancu E. Investigarea tiinific A Infraciunilor, Tub, 1986-1988.
167.
Stancu E. Criminalistica tiina Investigrii Infraciunilor, Vol.I i Ii,
Editura Proacardia, Bucureti, 1993.
168.
Stancu E. Criminalistica Vol.I i Ii, Editura Actami, Bucureti, 1995.
169.
Stancu E. Criminalistica Vol.I i Ii, Editura Actami, Bucureti, 1997.
170.
Sachs J., DNA and a new kind of racial profilin, Popular Science, 263, 6,
16 (2003)
171.
Suciu C. Criminalistic, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1972.
172.
Sonia Norris New frontiers in forensic DNA analysis International
practices and implications for Canada Parliament of Canada 2009
173.
Swensson A., Wendel O. Techniques Of Crime Scene Investigation,
American Elsevier Publishing Company Inc, New York, 1965.
174.
Schimdt C, Beneke M (1997) Five cases of short tandem repeats DNA
typing, Electrophoresis, 18, 690-694
175.
Sweet D., A look at forensic dentistry, BrDentJ, 2007, April 14 359-366
(review)
.

176.
Theodoru G., Moldovan L. Drept Procesual Penal, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1976.
177.
Thornwald J. Un Secol De Lupt Cu Delincvena, Editura Junimea,
Iai, 1981.
178.
Tchakraborty R., Sample size requirements for addressing the population
geentic issues of forensic use of DNA typing, Human Biology, 64, 141-159
179.
Vinberg I.A., Mitricev S.M. Criminalistica, Bucureti, 1952.
180.
Volonciu N. Drept Procesual Penal, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1972.
181.
Volonciu N. Drept Procesual Penal, Editura Tub, 1988.
182.
Volonciu N. Tratat De Procedur Penal, Vol.I, Editura Paideia,
Bucureti, 1993.
183.
Vasilescu E., Examinarea de laborator a petelor de snge, capitol in Tratat
de medicin Legal 1995, Ed medical, Bucuresti, 640-652
184.
Waren H. Dental Identification And Forensic Odontology, Ed. Henry
Nimpton, London, 1976.
185.
Watson JD si Crick FHC, A structure for deoxyribose nucleic acid, Nature,
1953, 171, 737-738
186.
Wells H.J. Forensic Science, Ed. Sweet Maxwell, Ltd., London, 1998.
187.
Waldor M, Burrus V, (2004). "Shaping bacterial genomes with integrative
and conjugative elements". Res. Microbiol. 155 (5): 37686
188.
Walsh et al, Chelex 100 as a medium for simple extraction of DNA for
PCR based typing from forensic materials, Biotehniques, 10, 506-513 1998.
189.
Wickenheiser R., The business case for using forensic DNA technology to
solve and prevent crime, Journal and Biolaw and Business, 7 (3) 34-50