CAPITOLUL I

DESCRIEREA GENERALA A NAVEI SI ROLUL ACESTEIA IN

CONTEXTUL GENERAL AL NAVELOR CIVILE

Definirea navei pe baza criteriului functionalitatii

Nava este un sistem tehnic plutitor, complex, propulsat, remoscat sau stationat, destinat aprioric pentru
indeplinirea unei functii de transport sau pentru efectuarea unor anumite activitati in zonele maritime sau
fluviale.
Caractrizarea navei din punctul de vedere al mecanicii clacice.
Identificarea si definirea calitatilor nautice
Din punctual de vedere al mecanicii clasice corpul navei este un solid rigid cu geometria complexa, care
trebiue sa indeplineasca anumite conditii referitoare la plutirea si deplasarea sa prin apa, denumite calitati
nautice.
Calitatile nautice pe care trebiue sa le aiba un corp de nava autopropulsat sunt impartite in 2
categorii:
STATICE (Flotabilitatea,stabilitatea si nescufundabilitatea)
DINAMICE ( calitatea de a oscila lin,stabilitatea de drum, si manevrabilitatea si calitatile de mars)
Flotabilitatea este proprietatea navei de a pluti la suprafata apei sau de a se mentine in imersiune la o
anumita adancime impusa in raport cu suprafata libera a apei.
Stabilitatea este proprietatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru dupa inlaturarea cauzei care
a determinat scoaterea ei din aceasta pozitie.
Nescufundabilitatea este proprietatea navei de a-si pastra flotabilitatea si stabilitatea in cazul inundarii
unui compartiment sau a unui grup de compartimente.
Calitatea de a oscila lin este proprietatea navei de a efectua miscari ritmice cu perioade cat mai mari si
amplitudini cat mai mici pe ape linistite sip e valuri.
Manevrabilitatea este proprietatea navei aflata in miscare de a efectua schimbari de directie rapide cu
ajutorul instalatiei de guvernare.
Guvernarea este proprietatea navei de a se deplasa dupa o traectorie dreapta sau curba impusa de
conditiile de exploatare.
Calitatile de mars sunt acele insusiri care confera navei posibilitatea de a se deplasa cu viteze cat mai
mari la consumuri de putere cat mai mici.
La o nava autopropulsata trebiue asigurata intr-o masura sau alta toate cele 7 calitati nautice
definite.Gradul de asigurare depinde de functionalitatea navei.
Dscrierea generala a constructiei corpului navei

Un corp de nava are 4 parti constructive:

1.osatuta
2. invelisul exterior
3. constructiile de rigidizare
4. constructiile anexe
1.Osatura este o retea spatiala de bare drepte si curbe, legate intre ele, care determina si metin formele
geometrice ale corpului navei.In structura osaturii apar 2 tipuri de elemente:
-elemente longitudinale
-elemente transversale
Osatura indeplineste urmatoarele functii principale:
-sustine invelisul exterior in care este prinsa prin sudura sau nituire;
-preia sarcinile exterioare de la invelis si le transmite contururilor de rezemare
-este partea constructiva principal ace asigura rezistenta corpului la solicitarile statice si dinamice
facand ca acestea sa se comporte ca o grinda.
2.Invelisul exterior este partea constructiei formata din firele de tabla drepte sau curbe, cu diferite
grosimi ce imbraca osatura.Invelisul exterior indeplineste urmatoarele conditii:
-asigura etanseitatea corpului navei;
-preia sarcinile de la mediul exterior si le transmite osaturii;
-participa la asigurarea rezistentei corpului la solicitarile statice si dinamice
Din imbinarea osaturii cu inveisul exterior rezulta planseele.
Planseul naval este o structura de rezistenta formata dintr o placa dreapta sau curba rezemata pe contur
intarita de o retea de bare.
Constructiile de rigidizare sunt definite prin totalitatea planseelor situate in interiorul corpului si
dispuse longitudinal si orizontal; longitudinal si vertical;transversal si vertical.
Constructiile de rigidizare au urmatoarele conditii:
-impiedica deformatiile orizontale, verticale si tansversale ale corpului;
-asigura compartimentarea volumului interior al corpului;
-participa alatruri de osatura si invelisul exterior la rezistenta corpului.
Constructiile anexe sunt acele constructii dispuse in interiorul sau in exteriorul corpului navei si care
asigura functionalitatea acesteia.
CAPITOLUL II
DESCRIEREA GENERALA A INSTALATIEI IN SCHEMA FUNCTIONALA,ROL,
FUCTIONARE,ELEMENTE DE EXPLOATARE
Instalatia de ancorare are rolul de a asigura legatura dintre nava si fundul apei, in locuri special destnate si
cu funduri relaiv mici. Nava poate stationa la ancora in bazinele sau radele portuare sau in locuri costiere
(adapostruri) functie de natura coastei pe vreme rea. Nava se fixeaza pe fundul apei cu ajutorul ancorei, prin
intermediul lantului de ancora, care pot fi ridicate la bord de catre mecanismul de ancorare. Pentru a permite
fixarea sigura a navei ancorate si desprinderea ancorei la virerare, ancora este construita astfel incat forta de

fixare sa fie maxima cand asupra ei actioneaza o forta orizontala si minima cand asupra ei actioneaza o forta
verticala.
Instalatia de ancorare trebiue sa prezinte siguranta in exploatare sis a permita actionarea mecanica de la
bord. Instalatia de ancorare trebiue sa respecte urmatoarele cerinte:
1.indeplinirea functiei si in cazul avarierii partiale sau la iesrea din functionarea unor piese componente .
2.economicitate si functionare sigura in conditii de exploatare .
3.elementele constructive ale instalatiei trebuie sa fie in cea mai mare parte standardizate sau tipizate.
4.materialele folosite pentru confectionarea instalatiei trebiue sa fie rezistente la coroziune marina si la
actiunea agentilor de lucru.
5.sa fie amplasate la bordu navei astfel incat sa se excluda posibilitatea deteriorarii mecanice in timpul
operatiunilor de incarcare-descarcare.
6.sa fie amplasata astfel incat sa fie usor accesibila in vederea reparatilor si controlului
7.sa se respecte prevederile Registrului Naval Roman sub supravegherea caruia se construieste instalatia.
8.simplitate de reglare si intretinere stabilitate in functionare si durata maxima in exploatare.
9.sa permita actionarea in siguranta locala si la distanta.
Instalatia de ancorare trebiue sa asigure tragerea navei pe lant cu o anumita viteza, virarea rapida a lantului
dupa ce ancora a fost smulsa si botarea sigura a lantului dupa virarea ancorei.
Legatura intre corpul navei si elemental de fixare (ancora) se realizeaza prin intermediul lanturilor si
parameleor. Datorita raportului mic intre grosime si lungime si datorita flexibilitatii atat lanturile cat si
paramele sunt considerate fire grele, omogene si flexibile.
Principalele functii pe care trebiue sa le indeplineasca instalatia de ancorare sunt:
1. tragerea navei pe lant pana la verticala ancorei fundarisite
2. smulgerea de pe fundul apei si ridicarea ei cu o viteza de minim 9m/minut (la apropierea navei
de nara viteza de virare trebiue sa fie de maxim 10m/minut, iar viteza san u depaseasca
7m/minut).
3. ridicarea unei ancore de la lungimea maxima de lant fundarisit.
4. fundarisirea ancorelor cu ajutorul franei sau a mecanismului.
Fundarisirea ancorei se poate realize in doua moduri:
cu viteza ridicata astfel: se slabeste stop; se decupleaza axul motorului; se cupleaza
dispozitivul de limitare a turatiei barbotinei; se fundarieste ancora filandu-se lungimea de lant
necesara; se cupleaza frana barbotinei; se trange stopa
cu ajotorul motorului electric astel: se slabeste stopa; axul motorului se cupleaza cu axul
reductoului; se decupleaza frana barbotinei; se conecteaza mororul electric care dezvolta viteza
nominala de filare a lanului; se fileaza lungimea de lant necesara; se deconecteaza motorul; se
cupleaza frana barbotinei; se strange stopa.

CAPITOLUL III
ELEMENTELE COMPONENTE ALE
INSTALATIEI DE ANCORARE

Principal, elementele componente ale instalatiei de ancorare sunt:

1. Ancora
2. Lant de ancora
3. Nara de ancora
4. Stopa de lant
5. Ghidaje de lant
6. Vinciul de ancora
7. Nara de punte
8. Tubul de ghidaje
9. Putul de lant
10.Dispozitivul de prindere de corpul navei a lantului de ancora
1.ANCORA
Ancora este elemental principal de fixare a navei fata de fundul apei.In functie de adancimea de ancorare
trebiuie sa existe un anumit raport intre lumgimea minima a lantului si adancim
Conditiile pe care trebiue sa le indeplineasca ancorele sunt urmatoarele:
constructie simpla;
rezistenta mare la solicitari mecanice si la coroziune marina;
comoditate buna in manevrare si intretinere;
fixare rapida pe fundul apei;
desprindere usoara de pe fundul apei la ridicare.
Din punct de vedere constructiv se intalnesc doua tipuri de ancore:
ancore cu fus nearticulat
ancore cu fus articulate
Ancorele cu fus nearticulat se fixeaza de fundul apei cu o parte din numarul total de brate.Din
aceasta categorie fac parte:
ancorele tip amiralitate
ancorele cu patru gheare
ancorele cu gheare de pisica
ancorele cu un singur brat
ancorele de gheata
Ancorele fus articulat se fixeaza pe fundul apei cu ambele brate.Cea mai utilizata este ancora Hall, cu
Ks =3: 4, datorita sigurantei deosebite in exploatare si posibilitatii de fixare in nara de ancora.Alte ancore din
aceasta grupa sunt:
ancora Gruson

ancora Union
ancora Tylor

Ancorele si piesele componente ale instalatiei nu trebiue sa prezinte defecte de turnare sau alte tipuri
de turnare sau alte tipuri defecte care ar putea duce la scaderea rezistentei acestora.Remedierea defectelor
exterioare se poate realiza prin sudura electrica.
2. LANTURILE SI PARAMELE DE ANCORA
Lanturile si paramele de ancora sunt elemente de legatura dintre ancora si corpul navei. Pentru adancimi
mari de ancorare, in loc de lanturi sunt folosite paramele metalice, iar pentru nevele rapide, paramele
nemetalice.Prin aceste elemente se pot transmite, la punctul de prindere, fortele exterioare care actioneaza
asupra corpului navei.
Lanturile de ancora sunt confectionate din tronsoane numite chei de lant.Fiecare cheie de lant are
lungimea :
L = 25 : 27.5m
Cheile de lant trebuie sa fie imbinate intre ele cu ajutorul zalelor de impreunare.Dupa pozitia pe care o
ocupa in lant, cheile de lant se impart in:
chei de lant intermediare;
chei de lant de capat, care se fixeaza la dispozitivul de declansare a lantului.
Cheia de lant de ancora este alcatuita dintr-o cheie de vartej, zala terminala si un numar minim de zale
commune marite necesar pentru ca o lungime corespunzatoare de lant sa formeze o cheie de lant.
Cheile de lant intermediare au un numar de zale impar.
Cheile de lant de capat vor fi formate dintr-o za speciala de dimensiuni marite, de care se fixeaza
dispozitivul de lansare si dintr-un numar minim de zale comune, marite special necesar pentru a considera
aceasta cheie de lant drept cheie independenta.
Zalele care formeaza lantul, se obtin prin sudare electrica sau prin forjare putand fi cu punte sau fara
punte. Zalele cu punte au o rezistenta mai mare cu 20% decat zalele fara punte.
3. NARILE DE ANCORA
Narile de ancora sunt deschideri in corpul navei prin care lantul traverseaza bordajul si puntea pentru
a fi actionat de mecanicmul de ancorare in vederea depozitarii la bord si pentru ghidare a lantului in afara
bordului. Nara de ancora este prevazuta cu un dispozitiv special de fixare a ancorei in vederea evitarii
balansarii acesteia, deci a distrugerii bordajului.
Rezistenta mecanica a narii trebuie sa fie ridicata, deci se vor prevedea intarituri
speciale.Amplasarea narilor de ancora conditioneaza frecarea lantului sau paramei la schimbarea directiei
navei si influenteaza puterea instalatiei de ancoarare.
Narile de ancora trebuie sa indeplineasca urmtoarele conditii:
sa fie concepute astfel incat ancora sa nu deterioreze bordajul in timpul manipularii
instalatiei;
sa cuprinada tija ancorei pe intreaga lungime;
sa asigure o buna rezemare pentru ancorare;
sa permita ridicarea ancorei chiar la o bandare de 5 grade a navei fara atingerea bordajului
sau etravei;

amplasarea narii nu trebuie sa conduca la marirea rzistentei la inaintare si nici la inundarea

puntii;
sa evite supunerea zalelor lantului care le strabate la inconvoiere.
4. STOPA DE LANT

Stopa de lant are rolul de a fixa lantul in timpul marsului sau a ancorarii de a proteja mecanismul de
lansare. Stopa poate fi fixa sau cu lant.Ea asigura mentinerea navei in timpul marsului sau mentine nava
ancorata.
Daca nava este destinata exclusive tinerii ancorei la post in nara in timpul marsului, atunci piesele
sale trebuie calculate astfel incat sa reziste la un effort in lant egal cu de doua ori masa ancorei. In acest
caz eforturile unitare nu trebuie sa fie mari de 0,4 din limita de curgere a materialului respective.
Cand se utlizeaza boturi, lantul sau cablul acestora se va calcula pentru o forta egala cu de doua ori
masa ancorei, luandu-se un coeficient de siguranta de5 ori mai mare fata de sarcina de rupere a lantului
sau forta totala de rupere a cablului.
Daca stopa , respectiv botul , este destinata asigurarii ancorajului, piesele sale trebuie sa fie calculate
pentru o forta in lant egala cu 0,8 din sarcina lui de rupere In acest caz eforturile unitare in piesele stopei
nu trebuie sa fie mai mari de 0,95 din limita superioara de curgere a materialului lor.
Lantul sau cablul stopei trebuie sa aiba o rezistenta egala cu cea a lantului de ancora pentru care sunt
destinate, astfel:
doua capace de furtuna pentru narile de ancora
doua dispozitive pentru botarea lanturilor de ancora.
5. NARILE DE PUNTE
Sunt elemente instalatiei de ancorare prin care lantul pe barbotina mecanismului de ancorare este
introdus in putul lantului. Sunt asezate pe puntea superioara deschisa si pentru a proteja putul lantului de
inundare fiind dotate cu capac rabatabil care se asaza in pozitia de inchidere numai dup ace lantul a fost
fixat in stopa. Axa narii la intrare trebuie sa fie tangenta la barbotina. Atunci cand putul lantului nu se afla
pe verticala narii de ancora si este plasat sub o punte intermediara, este utilizat un tub de ghidare, a carui axa
trebuie sa fie astfel aleasa incat frecarea cu lantu sa fie minima.
Narile de punte se executa prin turnare, iar tuburle de ghidare prin sudare la ambele fiind din otel.
6. PUTURILE DE LANT
Puturile de lant au rolul de a depozita lanturile de ancora virate partial sau total la bord. Avand
inmagazinata o masa apreciata, amplasarea lor influenteaza pozitia centrului de masa. Ele se amplaseaza
cat mai jos pe verticala , iar in plan orizonatl sunt plasate in car sau cat mai aproape de planul diametral
PD, in afara peretilor transversali extremi ai navei, in prova peretelui de coliziune si in pupa peretelui de
presetupa. In sectiune orizontala, puturile de lant pot fo dreptunghiulare sau cilindrice.
In partea superioara ele pot fi inchise sau deschise. Pentru navele maritime, din motive de
siguranta sunt recomandate puturile inchise al caror invelis se intinde pana la puntea care delimiteaza
putul pe inaltime.

Volumul puului trebuie sa asigure completa depozitare a lantului precum si asigurarea unei reserve
de volum liber in partea supperioara. Pe fundul putului se prevad gratare metalice sau de lemn sub care
se afla pardoseala cimentata prevazuta cu panta pentru scurgerea apei si a namolului. Iesirea lantului din
put se face prin tuburile putului.
7. INSTALATIA DE SPALARE
In cazul fundurilor maloase, la virare lanturile si ancorele antreneaza o cantitate importanta de
mal.Acest mal poate fi indepartat cu ajutorul instalatiei de incendiu.
Navele moderne poseda duze de spalare montate in tuburile narilor de lant. Aceste duze sunt
racordate la instalatia de stins incendiul a navei pentru acelasi scop, dar in mai mica masura se
foloseste si aerul comprimat prin duze.
8. TUBUL DE GHIDAJE
Prinderea lantului de corpul navei( in put) se face printr-o imbinare demontabila. In anumite cazuri
de exploatare ( blocarea ancorei pe fund stancos) trebuie sa existe posibilitatea renuntarii la ansamblul
ancora lant, prin desprinderea acestuia de corpul navei.
Sistemul de fixare a lantului de ancora de corpul navei trebuie sa asigure o prindere, respectiv
desprindere, sigura si rapida chiar si atunci cand lantul sau parama sunt tensionate.
Pentru navele cu Na > 205, dispozitivul de deblocare a lantului de ancora trebuie prevazut cu un
mijloc de actionare de pe puntea pe care se afla mecanismul de ancorare sau de pe alta punte, dintr-un
loc cu acces permanent, liber si facil. Disozitivul de actionare trebuie sa fie cu autofranare.

9.

VINCIUL DE ANCORA

Daca operatia de coborare a ancorei si a lantului de ancora se face gravitational, operatia de

virare ( ridicare ) a ancorei necesita prezenta unui mechanism special. Acesta ar putea fi un vinci de
ancora sau un cabestan de ancora. Cum in majoritatea cazurilor se folosesc lanuri, barbotinele sunt acelea
care echpeaza atat vinciurile cat si cabestanele de ancora.
De regula, vinciurile de ancora sunt prevazute cu unul sau doua tambure care deservesc operatiile
de acostare ale navei si sunt actionate cu un motor electric. Dat fiinf dubla funcionalitate a vinciului de
ancora (pentru ancorare/acostare) este necesara posibilitatea decuplarii barbotinei (in timpul acostarilor).
Constructia vinciurilor poate fi inchisa (protejata de actiunea mediului marin) sau deschisa.
Mecanismele instalatiei de ancorare pot fi actionate manual sau cu motoare termice, electrice sau
hidraulice.Actionarea electrica este cel mai des intalnita datorita multiplelor sale avantaje, cum ar fi:
posibilitatea permanenta si imediata de punere in functiune;
randament ridicat;
control automat al regimului de lucru;
posibilitatea utilizarii unui personal fara calificare superioara.

Actionarea se poate realize in current continuu sau alternative. Cand se utilizeaza cabestane,
barbotina este dispusa in plan vertical, iar cand sunt utilizate vinciurile aceasta este dispusa in plan
orizontal.
10.

DISPOZITIVUL DE FIXARE

Dispozitivul de fixare a lantului de ancora de corpul navei asigura posiblitatea de renuntare la ansamblul
ancora-lant prin desprinderea acestuia de corpul navei.
Sistemul de fixare a lantului trebuie sa asigure o prindere sigura si la nenoie, o desprindere rapida si
sigura, chiar si atunci cand lantul sau parama sunt tensionate.
Cele mai utilizate dispozitive de fixare a lantului de ancora de corpul navei sunt sisemele cioc de
papagal.Exista ciocuri de papagal libere sau fixe. Ciocul de papagal trebuie montat astfel incat, penru lantul
complet filat, el sa iasa din putul lantului sis a ajunga pe punte pentru a putea fi actionat .Ciocul de papagal
liber este alcatuit din:
1 za obisnuita;
2 cioc de papagal;
3 za de punte;
4 za obisnuita ;
5 ochet de blocare;
6 bolt de siguranta.

.
CAPITOLUL IV
ELEMENTE DE CALCUL

La stationarea navei in rade deschise sau inchise, aceasta este supusa actiunii mai multor
forte si anume:
forte datorate vantului Fvant;
forte datorate curentului marini Fc;
forte datorate valurilor Fval.
Din aceste cause, mentionarea navei pe loc se poate realize numai printr-o legatura sigura si
elastica cu fundul apei. O asemenea legatura se asigura cu ajutorul instalatiei de ancorare.
In fig.1 este prezentata schema cu pozitiile successive ale navei de stationare si la virarea
ancorei.
Stationarea navei este posibila cu ajutorul ancorei A, asezata pe fundul apei si cu ajutorul
lantuli de ancora legat cu un capat de ancora si cu celalat de nava . Lungimea lebera a lantului

este de 2-3 ori mai mare decat inaltimea H dintre nara de ancora si fundul apei, de aceea
portiunea de lant l3 sta pe fundul apei pentru a mari forta de tinere a ancorei pe fundul apei si
elasticitatea legaturii.
Cealalta portiune a lantului l2, care atarna liber in apa, sub actiunea greutatii proprii capata
formacurbei lantisorului.
In timpul stationarii navei la ancora, forta perturbatoare echivalenta actiunii valului Fp se
echilibreaza de indindere din lant.
Procesul virarii ancorei inceoe cu tragerea prin nara a lantului de ancora cu ajutorul
vinciului de ancora. Regimul de virare a ancorei este cel mai important pentru calcului
actionarii electrice a instalatiei de ancora.
De aceea, se vor analiza, in detaliu, toate fenomenele care au loc in acest regim. Pentru
simplificare vom considera coordonatelor navei, se allege un system de coordinate XOY a
caror origine coincide cu pozitia narei. Se considera ca nava se deplaseaza in plan orizontal.

Se introduc urmatoarele relatii:

DH- distanta dintre nara si suprafata apei;
X2- proectia portiunii de lant l2 pe axa orizontala;
X3- proectia portiunii de lant l3 pe axa orizontala;
F3- forta de tinere a ancorei;
F- forta de intindere in lant intr-un punct oarecare.
Fr- forta de reactie din partea actionarii;
q- greutatea unui metro liniar de lant in apa;
Vdeplasamentul navei;
viteza navei;
X1- drumul parcurs de nava;
V1- viteza lantului;
G - greutatea lantului de apa.
Pentru determinarea marimilor G si q este necesar sa se cunoasca valorile lor in aer, care
vor fi inmultite cu 0, 87.
Ecuatia de echilibru e firtelor de micsorarea navei poate fi scrisa in felul urmator:

In acest caz, fortele care apar in lantul de ancora sunt determinate pe de o partende forte
perturbatoare Fp, iar pe de alta parte de fortele interioare dependente de parametrii lantului.
Aceste forte se determina din conditia ,,curbei lantisorului.Utilizand aceasta ecuatie se
poate obtine urmatoare expresie pentru forta de intindere intr-un punct oarecare al lantului:

Masa ,,m a unui metru liniar de lant este m=120kg/metro liniar.(conform R.N.R.pentru
lantruri de 52mm) Astfel se calculeaza:
M=0,87 120=104,4kg/m,
Iar in apa g= g m=9,81 104,4=1024,164N/m
H= 100m.
In acest caz, forta de intindere in lant in dreptul narei Fn, pentru cazul x=0 si y=0 este:

In apropierea ancorei Fa, pentru y=H si x=x2 este:

Din teoria generala a firelor grele se stie ca, componenta orizontala a foreti de intindere
este o marime constanta pentru orice punct al lantului si se determina cu formula:
Fs= a q
Daca intinderea lantului de pe fundul apei are o directie verticala, adica o parte din lant este
pe fundul apei, parametrul
, iar proectia portiunii suspendata de lant este
x2=aln
In acest caz, componenta orizontala a foreti de intindere va fi:
iar forta de intindere intr-un punct ooarecare va fi:
in particular, forta de intindere in dreptul navei(y=0) va fi:
F
Pentru usurarea calcului procesul de virare a ancorei se poate diviza acest proces in
urmatoarele perioade principale:
tragerea lantului cand o parte din lant este pe fundul apei;
tragerea lantului cand toata portiunea de lant este suspendata;
tragerea lantului in zona unor eforturi maxime si smulgerea ancorei de pe fundul apei;
virarea lentului si a ancorei dupa smulgerea si tragerea ancorei in nara.
Perioada I

In aceasta perioada toate fortele sunt determinate de lungimea portiunii suspendate a

lantului, deoarece
. In continuare se va stabili dependenta dintre lungimea l2
si parametrii si
sistemului nava-lant de ancora.
Calculul perioade I se poate simplifica daca se considera ca nava capata o viteza constanta
egala cu viteza de tragere a lantului. In acest caz,
. Forta perturbatoare Fp
este suma
Fortei vantului si a curentilor si anume: FpFvint+Fc. Rezistenta la inaintare a navei Fc
depinde in principal de forta de frecare cu a apa a operei vii si este: Fc= f Sapa ( Vc +
V) ,unde f este un coefficient care tine seama de Sapei-suprafata operei vii a corpului navei.

C1=0,50,851,8=0,76=> Sapa= 124,5(0,7617,7+1,88,1)=3490m

Vc-viteza curentilor in m/s => Vc=0,5m/s
V-viteza navei in m/s => V=0,20m/s
De aici rezulta Fc care are urmatoarea valoare:
Fc=1,53490(o,5+0,2) =2725,5N
Forta datorata vantului se determina cu formula:
Fvant=1,186V vant(Sp+0,31Sov), in care Vvant este viteza vantuluI Vvant = 12,5m/s
Sp-suprafata proiectiei suprastructurilor pe planul diametral in m
Sov-suprafata proectiei operei vii a navei pe planul diametral in m
Sov=960,7m
Astfel forta datorata vantului va avea valoarea:
Fvant=1,18612,5 (260+0,31960,7)=103370,46N
Fp=Fvant + Fc=2725,5+103370,46=106095,96N=106,09KN
Fp=Fx=106,09KN
La o miscare uniforma a navei lungimea partii suspendate a lantului ramane constanta si
se poate calcula cu formula:

Fa=Fx+qH=Fp+qH=106095,69+512100=157295N
Perioada a II-a
Aceasta perioada incepe cu momentul cand ultima za de lant se ridica de pe fundul
apei.Acum, pentru determinarea eforturilor ce apar in lant este necesar sa se cunoasca nu
numai lungimea portiunii suspendate ci si parametrul a. Componenta orizontala a fortei de
intindere Fx=aq, unde
, unde z este radacina ecuatiei:

Forta de intindere totala a lantului in dreptul narei

Calculul perioadei a II-a se face pana in momentul cand lantul capata o forma dreapta. In
acest caz forta de intindere din lant in dreptul narei atinge valoarea maxima. Intr-un calcul
aproximativ, lungimea lantului de la sfarsitul perioaadei a II-a poate fi determinate conform
fig.2, in care sunt detaliate toate componentele foretei de intindere.

Forta de intindere in lant, in dreptul narei Fn la sfarsitul perioadei a II-a se ia egala cu Fsm si
se calculeaza cu formula empirica Fsm=qH+k G unde k =3 este coeficientul foretei de tinere
a ancorei, G=0,87Mg, unde M este masa ancorei.
G=0,8734509,81=29444,7N
Fn=Fsm=512100+329444,7=139534,1N

Perioada a III-a
Nava se afla chiar deasupra ancorei.Intr-un calcul aproximativ, forta de intindere a lantului
in dreptul narei se ia constant pe toata perioada a III-a si este egala cu forta necesara smugerii
ancorei de pe fundul apei, adica: Fn=Fsm=139,53KN
Perioada a IV-a
Forta de intindere a lantului se calculeaza cu formula: Fn=G+ql2, unde l2 este lungimea
lantului eliberat, care variaza de la valoarea H la valoarea 0.
Fn max= G+qH=29444,7+512100=80644,7N
Fn min= G=29444,7N

Perioada a V-a
Pentru evitarea accidentelor, la tragerea ancorei in nava, viteza lantului trebuie sa fie mai
mica de 0,05: 0,7m/s. Asa cum se constata eforturile din lant nu depasesc niciodata rezistenta
la tractiunea acestuia.
CALCULUL ACTIONARII ELECTRICE A INSTALATIEI

La calculul actionarii electrice a mecanismului de ancora este necesar sa se determine

puterea optimala a motorului astfel ca, pe de o parte sa se satisfaca cerintele R.N.R., iar pe de
alta parte sa aiba masa, gabarite si costuri minime. In conformitate cu cerintele regulilor
R.N.R., puterea actionarii electrice trebuie sa asigure virrea lantului de ancora cu o viteza mai
mare de 9m/min, forta de tractiune la barbotina fiind considerate mai mare decat cea
determinata cu formula: Fl= kd [N], in care k= 41,7 pentru lanturi de categoria a doua, iar d
reprezinta diametrul lantului de ancora in mm.
Fl= 41,752=192636,8N
Cuplul de pornire al actionarii mecanismului de ancora, in cazul in care lantul de ancora
este nemiscat, trebuie sa produca o forta de tractiune la barbotina mai mare de 2Fl.
Actionarea mecanismului de ancora trebuie sa asigure ridicarea simultana a doua ancore
suspendate liber, de la jumatatea adancimii conventionale a apei. La apropierea ancorei de
nara, viteza de virare a lantului trebuie sa fie mai mica de 9m/min. Se recomanda ca viteza de
intrare a ancorei in nara sa fie de 7m/min.
CALCULUL CUPLULUI MOTORULUI
Pentru determinarea cuplului nominal al motorului este necesar ca la inceput sa se
determine cuplul maxim. Plecand de la conditia smulgerii ancorei de pe fundul apei se
obtine:

Unde: Rb-este raza barbotinei, Rb=0,4m

randamentul transmisiei mecanice, =0,8
- coefficient care tine seama de pierderile din nara, =0,7
I - raportul de transmisie al vinciului de ancora, i =154
Astfel Msm va avea valoarea:

Din conditia virarii a doua ancore de la o adancime de H= 100m

Din conditia virarii ancorei de la o adancime egala cu lungimea totala a lantului, rezulta:

In acest fel, cuplul de sarcina maxima la axul motorului va fi cel care apare la virarea
ancorei de la o adancime egala cu lumginea totala a lantului. Considerand coeficientul de
suprasarcina a motorului =1,9, obtinem valoarea de calcul a cuplului nominal:
Deoarece viteza medie de virare a ancorei este cunoscuta ca fiind:
Vmed = 10,5m/min
Turatia nominala de calcul a motorului:
n=n
unde:

CAPITOLOU V
ALEGEREA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE
INSTALATIEI DE ANCORARE

Alegerea elementelor componente ale instalatiei se face in functie de caracteristica de

dotare a navei Na.
Conform R.N.R.: Na =
+2Bh + 0,1A, unde:
deplasamentul volumetric la pescajul corespunzator liniei de incarcare de vara [m]

B- latimea navei;
h - inaltimea de la linia de incarcare de vara pana la fata superioara a invelisului puntii
celui mai inalt ruf, care se calculeza in felul urmator:
h = a + h
a - distanta masurata pe verticala, la sectiunea maestro, de la lina de incarcare de vara
pana la fata superioara a invelisului puntii superioare;
h - inaltimea, in plan diametral, a fiecarui nivel al suprastructurii sau rufului cu o naltime
mai mare de 0,25B [m];
A- suprafata velica, in limitele lungimii navei L, considerate de la limita de incarcare de
vara. La determinarea valorii A se va tine seama numai de suprafata velica a corpului
suprastructurilor si rufurilor avand latimea mai mare de 0,25B.
Corespunzator acestei valori, la prova se va prevedea o instalatie de ancorare, conform
R.N.R compusa din:
3 ancore Hall de 3540 Kg fiecare, din care doua principale amplasate in nari si una de
rezerva;
2 lanturi de ancora sudate electric, cu puntea, de calibru 52mm, din otel de rezistenta
marita anand lungimea totala 522,5m, adica 19 chei- 27,5m I tribord Tb (10 chei);
2 stope de lant cu rola si cutit care asigura mentinerea navei la ancora precum si
botarea ancorelor in post de nari;
2 decansatoare de lant cu actionare de pe puntea teuga de la o roata de manevra;
2 nari de ancora din tabla de otel sudata;
2 nari de bord turnate din otel;
2 nari de lant din tabla sudata, pentru ghidarea lanturilor in putul de lant;
1 vinci de ancora si manevra actionat electric, avand 2 barbotine decuplabile cu frana
de banda si 2 tambururi de manevra;
Rezistenta la tractiune a lantului cu d = 52mm, Rtr =1480 KN.
Vinciul are urmatoarele caracteristici:
calibrul lantului d =52mm
viteza medie de virare la lantului v = 10,5m/min
raza barbotinei Bb =0,4m
actionarea este electrica la 380V/50 Hz si se folosesc un motor cu rotorul in scurtcircuit, cu trei trepte de turatie tip MALL 612.

CAPITOLUL VI

PRESCRIPTIILE R.N.R PRIVIND INSTALATIILE

LA BORDUL NAVEI

Orice nava trebuie sa aiba un echipament de ancorare, precum sis tope pentru
amararea ancorelor principale in timpul marsului, dispozitive pentru asigurarea si declansarea
capetelor lanturilor de ancora si masini pentru fundarisirea si virarea ancorelor principale si
pentru tinerea navelor dupa fundarisirea ancorelor.
Pentru fiecare lant de ancora trebuie sa se prevada o stopa care sa asigure stationarea
navei la ancora.
Daca pe nava, in afara instalatiei de ancorare mai exista orice alta instalatie de
ancorare sau alt echipament ( ca de exemplu ancore de avanti sau de papionaj cu vinciurile
respective la dragi, corp mort la navele far), atunci asemenea instalatieii sau echipamente
sunt considerate ca speciale sin u sunt supuse supravegherii R.N.R
Folosirea instalatiei de ancorare ca instalatie da avanti la dragi sau pentru mentinerea
pozitiei dragilor in timpul dragajului cu grafiere, va forma, in fiecare caz, obiectul unei
examinari speciale a R.N.R., in aceste cazuri toate elementele statice si dinamice afectand
instalatia de acorare.
CARACTERISTICA DE DOTARE
Pentru nava, cu exceptia macaralelor plutitoare, caracteristica de dotare N, se calculeaza cu
relatia urmatoare:
h-

deplasamentul volumetric la pescajul corespunzator liniei de incarcare de vara [m]

inaltimea de la linia de incarcare de vara pana la fata superioara a invelisului puntii
celui mai inalt ruf, care se calculeaza in modul urmator:
h=a + h, in care:
a- distanta masurata pe verticala, la sectiunea maestro, de la lina de incarcare de vara
pana la fata superioara a invelisului puntii superioare,[m];
h- inaltimea in planul diametral PD, a fiecarui nivel al suprastructurii sau a rufului cu o
latime mai mare de 0,25 B [m].
Daca pe lungimea navei exista doua sau mai multe suprastructuri sau rufuri, in calcul se ia
numai suprastructura sau ruful care are latimea cea mai mare, la nivelul examinat. La
determinarea h nu se ia in considerare selatura si asieta.
A- suprafata velica in limitele lungimii navei L, considerate de la linia de incarcare de
vara, [m]. La determinarea valorii A se va tine seama numai de suprafata velica a
corpului, suprastructurilor si rufurilor avand latimea mai mare de 0,25 B.
ANCORE PRINCIPALE SI ANCORE DE CURENT
Daca numarul ancorelor principale este de trei, atunci una din ele se considera de rezerva.
Cea de a treia ancora, adica cea de rezerva, poate lipsi la navele cu zona limitata de
naigatie 1,2 si 3. In afara de acesta la navele avand caracteristica de dotare 25 si mai putin
se permite ca a doua sa fie folosita ca ancora de rezerva, cu conditia ca sa existe
posibilitati pentru punerea ei in functiune in cel mai scurt timp.
Navele cu regiune de navigatie limitata 3, a caror caracteristica de dotare este de 35 si
mai putin, cu exceptia navelor de pasageri, pot avea numai o singura ancora principala.

La ancorele tip amiralitate, in masa ancorei se inchide si masa traversei. Masa fiecarei
ancore principale si de current poate sa difere cu +7% fata de valoarea determinate
conform tabelelor R.N.R. cu conditia ca masa totala a ancorelor principale san u fie mai
mica decat masa totala prescrisa. In cazul dotarii navelor cu ancore cu capacitate mare de
tinere, masa fiecarei ancore poate fie gala cu 75% din masa ancorei determinate de
tabelele R.N.R.
Se admite dotarea navelor cu ancore cu fus basculant (patent) si cu ancore cu fus
monobloc. Masa bratelor fiecarei ancore patent, inclusive boltul si piesele de imbinare, nu
trebuie sa fie mai mica de 60% din masa totala a ancorei. La ancorele cu fus monobloc,
masa fusului trebuie sa fie 20% a din masa totala a ancorei inclusive cheia de ancora.
Pentru ca ancora sa poata fi considerate cu capacitate mare de tinere, trebuie sa se
efectueze, pe diferite funduri de mare, incercari comparative fata de ancora patent, de
aceeasi masa, cu capacitatea de tinere normala. In acest caz capacitatea de tinere a ancorei
trebuie sa fie de cel putin doua ori mai mare decat a ancorei patent de referinta.
Volumul si modul de desfasurare a acestor probe se vor face, in fiecare caz, obiectul
unei examinari speciale a R.N.R.
LANTRURI SI CABLURI PENTRU ANCORELE PRINCIPALE
Navele avand caracteristica de dotare 205 si mai putin, ( la care cea de-a doua ancora
principala este admisa ca ancora de rezerva), precum si navele avand caracteristica de
dotare 35 si mai putin, (care pot fi dotate numai cu o singura ancora principala) pot fi
dotate numai cu un singur lant avand lungimea redusa la jumatate fata de aceea ceruta
pentru doua lanturi.
Lanturile de ancora trebiesa fie alcatuite din chei de lant. Fac exceptie lanturile cu un
calibru mai mic de 15mm, care pot fi executate fara a fi impartite in chei de lant.
Cheile de lant trebuie sa fie imbinate intre ele cu ajutorul zalelor de impreunare.
Folosirea cheilor de tachelaj in locul zalelor de impreunare formeaza, in fiecare caz in
parte, obiectul unei examinari speciale din partea R.N.R.
Dupa pozitia pe care o ocupa in lant, cheile de lant se impart in:
cheie de lant de ancora, care se prinde la ancora;
cheie de lant intermediara;
cheie de lant de capat, care se ficeaza la dispozitivul de declansare a lantului.
Cheia de lant de ancora este alcatuita dintr-un vartej, o za terminala si din numarul
minim de zale comune si marite. Daca raportul intre dimensiunile subansamblelor si piesele
lantului permite, atunci cheia de lant de ancora poate fi formata numai dintr-un vartej, o za
terminala si o za de impreunare ce le va imbina. La lanturile neimpartite in chei de lant,
fiecare lant va inchide un vartej asezat cat mai aproape de ancora. In toate cazurile, boltul
cheii de vartej va fi orientat in partea opusa ancorei.
Cheia de lant de ancora sa va imbina cu cheia de ancora cu ajutorul unei hei de
tachelaj pentru aceasta in cheia de ancora se introduce bolutul cheii de tachelaj.
Cheile de lant intermediare vor avea o lungime cuprinsa intre 25m-27,5m, numarul de
zale fiind intotdeauna impar.Lungimea totala a celor doua lanturi reprezinta numai lungimea
totala a cheilor de lant intermediare, fara lunhimea cheilor de ancora si de capat.
Daca numarul de chei de lant intermediare este impar, atuci lantul din tribord va avea o
cheie de lant intermediara in plus fata de lantul din babord.

Cheia delant de capat va fi formata dintr-o za speciala de dimensiuni marite (totusi

aceasta trebuie sa alunece usor pe barbotina vinciului de ancora) de care se fixeaza
dispozitivul de fixare a lantului, si din numarul minim de zale comune si marite. Daca
raportul dintre dimensiunile pieselor lantului si ale dispozitivului pentru declansarea lui
permite, atunci cheia de lant de capat poate fi formata numai dintr-o singura za terminala.
La navele de pescuit avand lungimea mai mica de 30m si la celelalre nave a caror
caracteristica de dotare este de 205 si mai putin, lanturile de ancora pot fi inlocuite cu cabluri
din otel. Forta totala de rupere a acestor cabluri trebie sa fie mai mica decat sarcina de rupere
a lanturilor respective, iar lungimea totala sa fie cel putin 1,5 ori lungimea acestor
lanturi.Daca vaierele corespund acestor cerinte, ele pot fi folosite drep cabluri pentru ancore.
La navele avand caracteristica de dotare 130 si mai putin, cu acordul R.N.R.,lanturile
sau cablurile din otel pot fi inlocuite cu parame din fibre sintetice.
Capatul fiecarui cablu de otel trebuie sa se termine cu un octet de rodanta, cleme sau
mansoane sis a se imbine cu cncora intr-un segment de lant avand lungimea egala cu distanta
de la ancora la vinci; forta de rupere a segmentului indicat nu trebuie sa fie inferioara celei a
cablului de otel. Lungimea bucatii de lant poate fi cuprinsa in 1,5 ori lungimea cablurilor
(reglementata in 3.4.10 in R.N.R.).
LANT SAU CABLU DE OTEL PENTRU ANCORA DE CURENT
Se admite ca pentru ancora de current sa se foloseasca atat lanturi de punte cat si lanturi
fara punte.
ECHIMAPENT PENTRU ANCORE. STOPE
Pentru fiecare lant sau cablu al ancorelor principale trebuie sa se prevada o stopa, care sa
asigure mentinerea in nara a ancorei la postul de mars, si in afara de aceasta, sa asigure nava
ancorata.
Daca stopa este destinata exclusive pentru tinerea ancorei la postul de mars in nara,
atunci piesele sale trebuie sa fie calculate pentru un effort in lant egal cu de doua ori masa
ancorei.
In acest caz, eforturile unitare in piesele stopei nu trebuie sa fie mai mari de 0,4 din
limita de curgere a materialului lor. Daca stopa are in componenta lant sau cablu, acestea se
vor calcula pentru o forta egala cu de doua ori masa ancorei, luandu-se un coeficient de
siguranta de 5 fata de sarcina de rupere a lantului sau forta totala de rupere a cablului.
Daca stopa este destinata asigurarii ancorajului, atunci piesele sale trebuie sa fie
calculate pentru o forta in lant egala cu 0,8 din sarcina lui de rupere. In acest caz eforturile
unitare in piesele stopei nu trebuie se fie mai mari decat 0,95 din limita superioara de curgere
a materialului lor. Lantul sau cablul stopei trebuie sa aiba o rezistenta egala cu aceea a
lantului de ancora pentru care cunt destinate.
DISPOZITIB PENTRU ASIGURAREA SI DECLANSAREA
CAPATULUI LANTULUI DIN PUT

Piesele dispozitivului pentru asigurarea si declansarea capatului cheii de lant de capat

trebuie sa fie calculate, la rezistenta, pentru o forta in lanta egala cu 0,6 din sarcina lui de
rupere. In acest caz, eforturile unitare in piesele dispozitivului nu trebuie sa fie mai mari
decat 0,95 din limita superioara de curgere a materialului lor.
Pe navele avand caracteristica de dotare mai mare de 205, dispozitivul de asigurarea
si declansarea capatului cheii de lant de capat trebuie sa fie prevazut cu un mijloc de
actionare de pe puntea pe care se afla masina vinciului de ancorare, sau pe de alta punte
dintr-un loc cu acees peramanent liber si usor. Dispozitivul de actionare trebuie sa fie cu
autofranare.
Sistemul de constructie al dispozitivului de asigurare si declansare, a capatului cheii
de lant trebuie sa functioneze sigur atat sub actiunea fortei din lant cat si in lipsa acesteia.
INSTALAREA LANTURILOR DE ANCORA
Instalarea lanturilor de ancora trebuie sa asigure miscarea lor libera in timpul
fundarisirii si virarii ancorelor.
Fusul ancorei trebuie sa intre in nara, numai sub actiunea fortei de tractiune din lantul
de ancora sis a se desprinda usor din aceasta cand inceteza actiunea de intidere.
Grosimea peretelui tubului marii nu trebuie sa fie mai mica de 0,4 din calibrul
lantului de ancora ce trece prin nara.
La navele din material plastic armat cu fibre de sticla, la invelisul exterior, sub nara
de lant, trebuie amplasate table din otel zincat sau table din otel inoxidabil fixate cu buloane cu
cap inecat.
PUTUL LANTULUI
Pentru depozitarea fiecarui lant de ancora trebuie sa se prevada un put de lant. Daca se
prevede un singur put de lant pentru doua lanturi, acesta va avea un perete despartitor care sa
asigure depozitarea separate a fiecarui lant.
Forma, capacitatea si adancimea putului de lant trebuie sa asigure trecerea libera a lantului
prin nara, asezarea de la sine a lantului si filarea lui nestanjenita la lansarea ancorei.
Constructia putului de lant si a capacelor gurilor de vizitare trebuie sa fie etanse la apa atat
cat este necesar, pentru ca inundarea intamplatoare a putului san u duca la deteroirarea
instalatiilor auxiliare importante sau a echipamentelor amplasate in afara putului de lant sis a
nu influenteze exploatarea in bune conditii a navei.
CERINTE SUPLIMENTARE PENTRU ECHIPAMENTELE DE
ANCORARE CU COMANDA DE LA DISTANTA
Stopele si celelalte echipamente pentru ancora, pentru care se prevad comenzi de la
distanta trebuie sa aiba ci comanda manuala locala.
Construcita echipamentelor de ancorare si componentele comenzilor manuale locale ale
acestora trebuie sa asigure functionarea in conditii normale, la iesirea din functie a unora
dintre componente sau a intregului sistem de comanda de la distanta.
VINCIURI DE ANCORA

Pentru fundarisirea si virarea ancorelor principale, avand masa mai mare de 35 Kg,
precum si pentru asigurarea ancorajului, se vor instala pa puntea navei, la prova, mecanisme
de ancorare.
La navele avand caracteristica de dotare 205 si mai putin, se admite instalarea de
mecanisme de ancorare actionate manual, si folosirea altor mecanisme de punte pentru
fundarisirea si virarea ancorelor.
PIESE DE REZERVA
La fiecare nava cu ancora cu lant (lanturi) de rezerva pentru ancora (ancorele) principala,
trebuie sa se prevada ca rezerva:
Cheia de lant de ancora 1buc
Za de impreunare
.... 2buc
Cheie de lant de capat . 1 buc
La fiecare nava, ancora de rezerva su cu cablu (cabluri) de otel pentru ancora (ancorele)
principala, trebuie sa se prevada, ca rezerva, un set de piese, care sa asigure imbinarea
cablului de otel cu cheia de ancora.

FACULTATEA DE INGINERIE NAVALA

SI NAVIGATIE
SISTEME SI ECHIPAMENTE NAVALE

PROIECT
INSTALATII NAVALE DE BORD
INSTALATIA DE ANCORARE

Indrumator:
Ing.PINTILIE ALEXANDRU
Anul universitar 2008-2009
Anul universitar 2008-2009

Student: