Campanie de responsabilitate sociala

In parteneriat cu Carrefour Romania, Bergenbier relanseaza campania de consum

responsabil, Prietenul la volan se cunoaste
Incepand de pe 8 decembrie si pana pe 16 decembrie, Bergenbier S.A. mpreun cu
Carrefour Romnia desfoar o campanie de ncurajare a oferilor romni de a consuma
buturi fr alcool nainte de a-i conduce pe cei dragi acas.
Astfel, intre 8 i 16 decembrie, n toate hypermarket-urile Carrefour din ar, ntre
orele 17 i 21.00 n timpul sptmnii i 10-16.00 n weekend, clienii Carrefour vor putea s
conduc virtual o main, ntr-o aplicaie dedicat, pe tableta din magazin, raionul bere.
Aplicaia simuleaz un traseu pe care cumprtorii trebuie s l parcurg cu maina, traseu pe
care exist piedici i obstacole diverse. Orice ofer responsabil are reflexe optime i poate
depi n siguran aceste obstacole, astfel nelegnd ntr-un mod neconvenional riscurile la
care se expune oferul dac alege s se urce la volan dup ce a consumat buturi alcoolice.
Smbt i duminic, 13-14 decembrie, ntre 12.00 i 16.00 clienii Carrefour din Bucureti
(Orhideea), Ploieti i Piteti vor avea ocazia s testeze si ochelarii educa ionali folosi i pe
ntreg mapamondul n campanii de educaie rutier. Aceti ochelari speciali deformeaz
realitatea i simuleaz felul n care reflexele, att de necesare pentru a conduce n deplin
siguran, sunt ncetinite.
n aceast aciune educativ se vor altura poliitii de la Brigada Rutiera a Poli iei
Romne, care vor fi prezeni n cele 3 hypermarket-uri Carrefour. Mai jos este regulamentul
oficial al campaniei ! V ateptm s demonstrai n toate magazinele Carrefour c ve i fi
adevrai prieteni la volan, care vor fi responsabili de srbtori pentru a-i duce pe cei dragi n
siguran acasa !
Comunicat de presa
Prietenul la volan se cunoate

Data: 16.11.2012 la 06:16 Pm

n fiecare zi, suntem asaltai de tiri negative care ne atrag atenia asupra
nenumratelor probleme create de condusul sub influena alcoolului. Nimeni nu ne povestete
ns despre cealalt versiune a situaiei, cea n care mii de oferi responsabili prefer s
apeleze la un prieten care nu a but pentru a-i conduce acas
Pentru fiecare ofer care se urc la volan fr s se fi atins de alcool, pentru a-i
conduce prietenii acas dup o sear petrecut n ora, anul acesta Bergenbier S.A a creat
campania Prietenul la volan se cunoate!
Vrem s i srbtorim pe aceti eroi necunoscui, care salveaz n fiecare zi permise,
maini dar mai ales viei omeneti! Cu ajutorul vostru, i putem descoperi i i putem ridica la
rangul pe care l merit, i anume acela de adevrai prieteni la volan!
Ajut-ne s descoperim adevraii prieteni la volan i noi, Bergenbier S.A i vom
trata regete! Cum poi deveni Prieten la Volan
Caut, n acest week-end, n cluburile tale preferate din Bucureti, patrulele
Bergenbier. Arat-le c te pregteti pentru a fi prieten la volan i te vom premia n mod
corespunztor, cu stickere pentru main, ce te vor scoate din ncurctur la urmtorul filtru
de Poliie, cu tricouri simpatice i, evident, cu bere fr alcool. Nu n ultimul rnd, patrulele
Bergenbier i vor ndemna pe prietenii ti s i dedice ode, prin care s arate lumii ct de mult
apreciaz

efortul

tu.

Dac te oprete, n timp ce i conduci prietenii acas, un echipaj de Poliie nsoit de patrula
Bergenbier, dovedete-i c eti prieten la volan. Fii minim cu 2 prieteni n main, sufl n
etilotest pentru a demonstra Poliiei c nu ai consumat alcool i patrulele Bergenbier te vor
premia cu Bergenbier fara alcool i cu un sticker pentru main. n felul acesta, poi arta
lumii c eti un ofer responsabil i vei intra n comunitatea de prieteni la volan!
Povestete-le

prietenilor

ti

despre www.prietenlavolan.ro,

ndeamn-i

intre

n aplicaiepentru a dedica la rndul lor o od unui prieten la volan i, n felul acesta, fiecare
ofer responsabil din Romnia va fi premiat de Bergenbier S.A.
https://www.politiaromana.ro/ro/stiri-si-media/comunicate/politia-romana-te-invita-safii-prieten-la-volan
16 Noiembrie 2012Sursa: IGPR

POLIIA ROMN TE INVIT S FII PRIETEN LA VOLAN!

Direcia Rutier din cadrul Inspectoratului General al Poliiei Romne i o companie

productoare de bere din Romnia anun lansarea campaniei de ncurajare a consumului
responsabil de alcool Prietenul la volan se cunoate.
Campania dorete s evidenieze persoanele care adopt un comportament responsabil
la

volan,

conducndu-i

acas

prietenii

care

au

consumat

alcool

ora.

n acest sens, Direcia Rutier I.G.P.R. organizeaz smbt, 17 noiembrie a.c., n intervalul
orar 23.00 - 01.00, la intersecia dintre Splaiul Unirii i elari (intrarea n Centrul Vechi al
Capitalei), prima aciune din cadrul campaniei Prietenul la volan se cunoate!.
Cu ocazia aciunii, vor fi oferite premii oferilor care se dovedesc adevrai prieteni la volan.
Jurnalitii acreditai pe lng Inspectoratul General al Poliiei Romne sunt invitai s
participe la aceast aciune!
http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/250146/2014/Bergenbier-relanseazacampania-de-consum-responsabil-Prietenul-la-volan-se-cunoastePrietenul la volan se cunoate, campania de educaie rutier desfurat de ctre
Bergenbier S.A. n parteneriat cu Poliia Rutier i Carrefour Romnia, a ajuns la cea de-a
treia ediie. Evenimentul se va desfura n perioada 8 i 16 decembrie 2014 n toate ora ele
din ar, ns n trei dintre ele, Bucureti, Ploieti i Piteti, oferii responsabili care se vor
urca la volan n noaptea dintre 13 i 14 decembrie vor avea surpriza s fie premia i de ctre
Poliia Romn. Prietenul la volan se cunoate atrage atenia asupra pericolul pe care l
reprezint consumul de alcool la volan i ncurajeaz oferii romni s fie responsabili i s
consume buturi fr alcool nainte de a-i conduce pe cei dragi acas de srbtori. Parte a
campaniei Prietenul la volan se cunoate, aciunea de educaie rutier i de ncurajare a
responsabilitaii la volan desfurat la nivel naional, va avea loc n Bucure ti, Ploie ti i
Piteti, n noaptea dintre 13 i 14 decembrie, ntre orele 23:00 01:00. n Bucureti aciunea
se va desfura pe Splaiul Unirii, mai sus de barier. Pentru a primi cadouri nainte de
srbtori, oferii vor trebui sa treac nti testul fiolei. Dac vor testa negativ i vor avea un
prieten cu ei n automobil, oferii vor primi premii de bun purtare de la Poli ia Rutiera i

patrulele Bergenbier S.A. Totodat, ntre 8 i 16 decembrie, n toate hypermarket-urile

Carrefour din Romnia, ntre orele 17.00 i 21.00, n timpul sptmnii i 10.00-16.00 n
weekend, clienii Carrefour vor putea s conduc virtual o main, ntr-o aplicaie dedicat,
pe tableta din magazin, la raionul de bere. Aplicaia simuleaz un traseu pe care cumprtorii
trebuie s l parcurg cu maina i pe care exist piedici i obstacole diverse. Orice ofer
responsabil are reflexe optime i poate depi n siguran aceste obstacole, fiindu-i atras
atenia, ntr-un mod neconvenional, asupra riscurilor la care se expune oferul dac alege s
se urce la volan dup ce a consumat buturi alcoolice. Smbt i duminic, 13-14 decembrie,
ntre orele 12.00 i 16.00, clienii Carrefour din Bucureti (Orhideea), Ploieti i Pite ti vor
avea ocazia s testeze i ochelarii educaionali folosii pe ntreg mapamondul n campanii
de educaie rutier. Aceti ochelari speciali deformeaz realitatea i simuleaz felul n care
reflexele, att de necesare pentru a conduce n deplin siguran, sunt ncetinite. n aceast
aciune educativ se vor altura poliitii de la Brigada Rutier a Poliiei Romne, care vor fi
prezeni n cele trei hypermarket-uri Carrefour. V ateptm s demonstrai n toate
magazinele Carrefour c vei fi adevrai prieteni la volan, care sunt responsabili de srbtori
pentru a-i conduce pe cei dragi n siguran acas!
http://www.ghiduldesanatate.ro/06-stil-de-viata/doi-din-cinci-tineri-apeleaza-la-unprieten-la-volan-daca-au-consumat-alcool/
Cercetarea Cum petrec tinerii romani a fost realizata, la nivel national, prin metoda
chestionarului online, pe un esantion de 4339 de respondenti cu varste cuprinde intre 18-35 de
ani.
Peste 60% dintre tinerii romani cu varsta intre 18 si 35 de ani ies cel putin o data pe
luna in baruri, cluburi si restarante, conform unei cercetari realizate la cererea Bergenbier S.A.
In aceste situatii, aproape jumatate dintre ei consuma alcool (46.33%), fie pentru a se distra si
socializa, fie influentati de grupul de prieteni.
In cazul in care au baut alcool, doi din cinci tineri romani prefera sa ceara ajutorul unui
prieten care nu a consumatalcool, evitand astfel eventualele riscuri produse de condusul sub
influenta alcoolului. Restul fie nu au carnet, fie spun ca apeleaza la mijloacele de transport in
comun. Pe de alta parte, conform cercetarii, peste jumatate din participantii (52%) au
recunoscut ca s-au aflat la un moment dat in situatia de a fi in masina cu un sofer care a
consumat alcool.

Cercetare:Cumpetrectineriiromani
Cercetarea Cum petrec tinerii romani a fost realizata, la nivel national, prin metoda
chestionarului online, pe un esantion de 4339 de respondenti cu varste cuprinde intre 18-35 de
ani. Cercetarea face parte din campania Prietenul la volan se cunoaste!, initiativa
Bergenbier S.A in parteneriat cu Directia Rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei
Romane prin care se doreste crearea unei comunitati a tinerilor responsabili care au adoptat
comportamente adecvate atunci cand e vorba de consumul de alcool.
Initiativa Bergenbier S.A de a premia tinerii care au adoptat un comportament
responsabil in ceea ce priveste condusul sub influenta alcoolului s-a bucurat de un real succes
in cadrul publicului larg. Atat in cadrul filtrelor organizate in parteneriat cu Directia Rutiera a
IGPR cat si in cadrul actiunilor realizate in cluburi si restaurante, s-a dovedit ca acestia au
inteles mesajul campaniei, care este unul pozitiv si empatic. Am preferat aceasta abordare,
pentru ca noi la Bergenbier S.A credem ca prin puterea exemplului putem genera schimbari
mai usor, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic si Relatii Publice al Bergenbier S.A.
PolitiaRutieraaoferitrecompensesoferilorcualcoolemiezerotestatalaetilotest
In cadrul campaniei, au fost organizate filtre ale Politiei in cadrul carora soferii
surprinsi cu alcoolemie zero testata la etilotest au primit premii de la reprezentantii Politiei
Rutiere si ai Bergenbier S.A. De asemenea, in cluburi, baruri si restaurante au fost organizate
actiuni de recompensare a acelor tineri care nu consuma alcool, prietenii care se sacrifica in
acea seara pentru a-si duce ulterior grupul de prieteni in siguranta acasa.
De asemenea, pana in prezent, 5000 de tineri romani au intrat pe pagina de Facebook a
campaniei, iar peste 1000 dintre ei au dedicat ode de multumire celor care le-au fost prieteni
la volan in aplicatia special creata.
Si vedetele s-au implicat emotional in aceasta campanie. Florin Grozea, Delia, Elena
Gheorghe, Calin Goia, Laurentiu Duta, Pavel Stratan si altii au povestit tinerilor intr-un
filmulet postat pe pagina de Facebook a campaniei ca s-au aflat in ambele situatii descrise: fie
prieteni la volan, fie condusi acasa de prieteni la volan, dar niciodata nu s-au urcat la volan
dupa ce au consumat alcool.
Bergenbier S.A. recompenseaza alcoolemia zero in campania "Prietenul la volan se
cunoaste"

16 Nov. 2012, 17:56 PM

AdNews

Ioana Mihai
inShare

[UPDATE] In cadrul primei actiuni din campania "Prietenul la volan se cunoaste" a

premiat sambata peste 100 de soferi ce au dovedit un comportament responsabil la volan,

informeaza un comunicat de presa emis de Rogalski-Grigoriu PR. printre cei premiati s-a aflat
si membrul formatiei HI-Q, Florin Grozea, care a fost dovedit echipelor de control ca este un
adevarat prieten ce isi conduce prietenii acasa in siguranta dupa petrecere.

Bucureti, 7 decembrie 2011: Pentru cel de-al patrulea an consecutiv, Asociaia

Berarii Romniei, cu sprijinul Direciei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al
Poliiei Romne i al Consiliului Naional al Audiovizualului, continu campania de
contientizare a oferilor romni cu privire la adoptarea unui comportament responsabil la
volan, n scopul reducerii accidentelor rutiere care au drept cauz consumul de alcool. Astfel,
conductorilor auto li se reamintete s nu urce la volanul mainii dup ce au consumat
buturi alcoolice, ci s recurg la orice alt mod pentru a ajunge cu bine acas: s apeleze la un
prieten care nu a but, s ia un taxi sau s foloseasc mijloacele de transport n comun.
Aflat la cea de-a patra ediie, campania a debutat anul acesta la nceputul lunii
decembrie, urmnd s se deruleze pn la mijlocul lunii ianuarie 2012, fiind prezent n
atenia conductorilor auto pe ntreaga perioad a srbtorilor de iarn. Campania se deruleaz
simultan pe mai multe canale media: outdoor, indoor, print, TV i online.
Prin intermediul acestei campanii, Asociaia Berarii Romniei i reafirm
angajamentul su social i preocuparea pentru promovarea unui consum responsabil de
buturi alcoolice. Le dorim consumatorilor notri s se bucure din plin de srbtorile de iarn
ce se apropie, dar, n acelai timp, le recomandm s nu piard din vedere faptul c petrecerile
reuite se termin de-abia dup ce au ajuns cu bine acas. Astfel, cel mai bine este s cedeze
volanul cnd beau!, a declarat Constantin Bratu, Director general al Asociaiei Berarii
Romniei.
Dezvoltat sub un concept larg adoptat la nivel european, Designated Driver, campania a
beneficiat anul acesta de participarea pro bono a binecunoscutului pilot de raliu, Titi Aur, care
a preluat n cadrul vizualului campaniei rolul de ofer desemnat, transmind conductorilor
auto romni un mesaj de urmat: Cedeaz volanul cnd bei!

De peste 25 de ani am fcut din ofat o profesie. Nu am numrat niciodat cu

exactitate kilometrii pe care i-am parcurs att ca pilot de raliu ct i alturi de familie, dar cred
c pot afirma fr s greesc c fac ocolul Pmntului cel puin o dat pe an. Aproape fiecare
kilometru parcurs mi-a demonstrat ns c responsabilitatea la volan este cea care poate salva
viei. De aceea, am rspuns cu plcere invitaiei de a m altura acestei campanii care
promoveaz un tip de comportament la volan care sper s fie nsuit ct de curnd de toi
conductorii auto romni. Titi Aur, pilot de raliu.
Partener al campaniei nc de la prima ediie, Inspectoratul General al Poliiei
Romne, prin Direcia Rutier, s-a alturat i anul acesta demersului Asociaiei Berarii
Romniei: Conducerea autovehiculelor sub influena buturilor alcoolice reprezint o cauz
care concur la producerea accidentelor grave de circulaie, multe dintre acestea soldndu-se,
din pcate, cu pierderi de viei omeneti. Susinem pentru cel de-al patrulea an consecutiv
aceast campanie, pentru c avem convingerea ferm c activitile de responsabilizare
desfurate n mod constant, n cadrul acestui parteneriat, pot produce efecte benefice pe
termen lung., a declarat Comisar ef de poliie Lucian Dini, directorul Direciei Rutiere.
Susinem aceast campanie nc de la prima ediie, avnd n vedere rolul su de
contientizare a conductorilor auto i obiectivul de reducere a numrului de accidente care au
drept cauz consumul de buturi alcoolice. CNA susine astfel de demersuri cu impact social
pentru ca mesajul s ajung ct mai bine la publicul int, a spus Rsvan Popescu,
Preedintele CNA.
La nivelul ntregii ri, n primele nou luni ale anului n curs s-au nregistrat 557
accidente grave de circulaie avnd drept cauz incident consumul de buturi alcoolice. Cu o
pondere de 8,2% din totalul accidentelor grave de circulaie produse n perioada amintit,
aceste evenimete s-au soldat cu decesul a 72 de persoane i rnirea grav a 567. Pentru
combaterea conducerii autovehiculelor sub influena buturilor alcoolice, n primele nou luni
ale anului n curs, au fost aplicate 18.041 sanciuni contravenionale, context n care au fost
reinute tot attea permise de conducere.
Despre Asociaia Berarii Romniei Asociaia Berarii Romniei a fost nfiinat n
2004. Membrii actuali sunt cinci dintre cei mai mari productori de bere din Romnia:
Bergenbier, Heineken Romania, Romaqua Group, United Romanian Breweries i Ursus
Breweries, crora li s-au alturat, ncepnd din 2011, cei mai importani productori de hamei

i mal, materia prim necesar pentru fabricarea berii: Soufflet Malt Romania i Asociaia
Productorilor de Hamei din Romnia.
Din ianuarie 2008, organizaia este membr a Asociaiei Berarii Europei, considerat
vocea industriei europene a berii n faa diferitelor instituii i organizaii internaionale.
Fondat n 1958, la Bruxelles, organizaia are astzi 27 de membri.

2014 Multe persoane au tendina s conduc sub influen a buturilor alcoolice, motiv
pentru care Poliia Romn, n colaborare cu Asociaia Berarilor i Consiliul Na ional al
Audiovizualului au iniiat o campanie inedit.
Cedeaz volanul cnd bei este un demers prin care se dorete ca soferii s
contientizeze riscurile la care se expun atunci cnd decid s se urce la volan dup ce au
consumat alcool, a declarat Costin Tatuc,comisar-sef serviciu IGPR Directia Rutiera.
Cna.ro
Peste 11% din totalul accidentelor rutiere au drept cauz consumul de alcool
Bucureti, 21 decembrie 2012: Pentru cel de-al cincilea an consecutiv, Asociaia
Berarii Romniei, cu sprijinul Direciei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al
Poliiei Romne i al Consiliului Naional al Audiovizualului, continu campania de
contientizare a oferilor romni cu privire la adoptarea unui comportament responsabil la
volan, n scopul reducerii accidentelor rutiere care au drept cauz consumul de alcool. Astfel,
conductorilor auto li se reamintete s nu urce la volanul mainii dup ce au consumat
buturi alcoolice, ci s recurg la orice alt mijloc pentru a ajunge cu bine acas: s apeleze la
un prieten care nu a but, s ia un taxi sau s foloseasc mijloacele de transport n comun.
Aflat la cea de-a cincea ediie, campania a debutat anul acesta la mijlocul lunii
decembrie, urmnd s se deruleze pn n a doua parte a lunii ianuarie 2013, fiind prezent n
atenia conductorilor auto pe ntreaga perioad a srbtorilor de iarn. Campania se deruleaz
simultan pe mai multe canale media: outdoor, print, TV i online.
Asociaia Berarii Romniei i-a fcut un obicei din a transmite consumatorilor romni
pe tot parcursul anului mesaje care promoveaz consumul responsabil de buturi alcoolice. O
facem cu att mai mult acum, ntr-o perioad dedicat srbtorii i petrecerii timpului liber cu

cei dragi. Ne dorim ca romnii s se bucure din plin de perioada care urmeaz, de aceea le
recomandm s nu piard din vedere faptul c petrecerile reuite se termin de-abia dup ce
au ajuns cu bine acas. Astfel, cel mai bine este s cedeze volanul cnd beau!, a declarat
Constantin Bratu, Director general al Asociaiei Berarii Romniei.
Dezvoltat sub un concept larg adoptat la nivel european, Designated Driver, campania
a beneficiat ncepnd de anul trecut de participarea pro bono a binecunoscutul pilot de raliu,
Titi Aur, care a preluat n cadrul vizualului campaniei rolul de ofer desemnat, transmind
conductorilor auto romni mesajul: Cedeaz volanul cnd bei!
Pentru al doilea an consecutiv m-am alturat demersului iniiatorilor campaniei,
motivul fiind unul evident: cred cu trie c responsabilitatea la volan este cea care poate salva
viei. n ceea ce privete consumul buturilor alcoolice i ofatul, acestea sunt absolut
incompatibile. Titi Aur, pilot de raliu.
Partener al campaniei nc de la prima ediie, Inspectoratul General al Poliiei
Romne, prin Direcia Rutier, s-a alturat i anul acesta demersului Asociaiei Berarii
Romniei: Susinem nc de la nceput aceast campanie pentru c are darul de a completa
foarte bine demersurile pe care Inspectoratul General al Poliiei Romne le face n direcia
reducerii incidentelor din trafic care au drept cauz concurent consumul de alcool. Avnd n
vedere faptul c, n general, n perioada srbtorilor de iarn tentaia de a consuma buturi
alcoolice i de a conduce apoi autovehicule este mare, Inspectoratul General al Poliiei
Romne va urmri generalizarea testrii cu aparatul etilotest a conductorilor de autovehicule
care vor fi oprii n trafic, a declarat Comisar ef de poliie Lucian Dini, directorul Direc iei
Rutiere.
nc de la prima ediie am decis s devenim parteneri ai acestei campanii, avnd n
vedere rolul su de contientizare a conductorilor auto i obiectivul de reducere a numrului
de accidente care au drept cauz consumul de buturi alcoolice. CNA susine astfel de
demersuri cu impact social pentru ca mesajul s ajung ct mai bine la publicul int, a spus
Rsvan Popescu, Preedintele CNA.
n acest an campania se bucur i de susinerea postului de radio Europa FM care a
decis s se alture demersului iniiatorilor de a-i responsabiliza pe participaniii la trafic
privind riscurile la care se supun atunci cnd se urc la volan dup ce au consumat buturi
alcoolice. Mai mult, pentru a putea transmite ct mai bine asculttorilor de pe frecvena

Europa FM toate pericolele la care se expun, vedetele postului - George Zafiu,Vlad Petreanu
si Radu Constantinescu -, au participat la un experiment n cadrul cruia, purtnd o pereche de
ochelari care simuleaz consumul de alcool, au ncercat s ofeze. Dei experimentul a avut
loc n condiii de siguran maxim - un poligon auto - , cei doi au declarat dup experiena
trit c le recomand tuturor s nu urce niciodat la volan dup ce au consumat buturi
alcoolice pentru c riscurile la care se supun pe ei i pe cei din jur sunt mult prea mari.
Evaluarea efectuat de Direcia Rutier, cu privire la primele 11 luni ale anului 2012, a
reliefat faptul c, dei nu reprezint un fenomen, accidentele rutiere grave avnd drept cauz
concurent consumul de alcool, au avut o pondere de 11,1% din totalul acestora (8.636). n
urma activitilor de impunere a legii desfurate la nivel naional n perioada de referin,
poliitii rutieri au constatat 9.361 infraciuni privind conducerea sub influena buturilor
alcoolice a unui autovehicul i 837 infraciuni privind refuzul, mpotrivirea sau sustragerea de
la recoltarea probelor biologice. De asemenea, au aplicat i 16.400 sanciuni contravenionale
oferilor a cror alcoolemie nu depea 0,40mg/l alcool pur n aerul expirat.
Despre Asociaia Berarii Romniei
Asociaia Berarii Romniei a fost nfiinat n anul 2004, avnd misiunea de a
promova i dezvolta o industrie a berii responsabil i puternic n Romnia.
Din dorina de a asigura un mediu de afaceri adecvat n sectorul produciei de bere la
nivel naional, cinci dintre cele mai mari companii care activeaz pe piaa din Romnia sunt n
prezent membre ale Asociaiei: BERGENBIER, HEINEKEN Romnia, ROMAQUA GROUP,
URSUS BREWWERIES i UNITED ROMANIAN BREWERIES. mpreun, cele cinci
companii productoare furnizeaz peste 90% din cantitatea de bere consumat n Romnia.
Acestora li s-au alturat, ncepnd din 2011, cei mai importani productori la nivel naional
de hamei i mal, materiile prime necesare pentru fabricarea berii: ASOCIAIA
PRODUCTORILOR DE HAMEI i SOUFFLET MALT ROMANIA, iar ncepnd din acest
an n rndul membrilor se numr i microberria CLINICA DE BERE, cu sediul n
Timioara
Din ianuarie 2008, organizaia este membr a Asociaiei Berarii Europei, considerat
vocea industriei europene a berii n faa diferitelor instituii i organizaii internaionale.
Fondat n 1958, la Bruxelles, organizaia are astzi 27 de membri i reprezint interesele a
aproximativ 4.000 de productori din industria berii din Europa. Mai mult, Asociaia Berarii

Europei reprezint i apr interesele a 2 milioane de oameni care datoreaz locurile de

munc produciei i vnzrii berii. Pentru informaii suplimentare: Raluca Niculae, Asociaia
Berarii Romniei, Mobil: 0723 54 57 36, E-mail: raluca.niculae@berariiromaniei.ro

CSR Campanii: a face bine n mod greit

Primul i cel mai important lucru atunci cnd se evalueaz activitile de marketing ale
unei companii (pentru mine) este s se uite la campaniile de CSR, aceasta determin ntradevr cantitatea de focalizare au i nelegerea lor de propria misiune i obiectivele la
atingerea pentru clienii lor.

Exist o mare problem atunci cnd orice societate nu are o campanie de CSR, dar este
o criz atunci cnd au una care este total irelevant pentru oferta lor de produse si servicii.
Definiia de baz a unui (Corporate Social Responsibility) campanii CSR este de a oferi
pentru comunitatea de care aparine acesta, da ceva napoi n aprecierea de a face afaceri i de
a fi plin de compasiune, cu ce probleme care comunitatea de a fi parte a solu iei ", cu afacerea
mea" . Scopul nu este acela de a arata bine in fata clientilor; scopul principal este de a da
napoi la comunitate, care va face n cele din urm de afaceri mai bun. Dac companiile totui,
neles cu adevrat diferena ntre cele dou nu ne-ar vedea urmtoarele exempleUn alt
exemplu de CSR care va trece prin audienta cu nici o grij mult, i ar atrage numai cei cu o
cauza in drepturi Animale, dar c nu este nou scop. ntrebarea este, de ce Coca-Cola a fcut
aceast campanie, cum relevant este pentru marca sa, care a fost motivul, i cum se da inapoi
comunitatii din care fac parte i aparin cu ceea ce ei reprezint o companie de buturi? Nu au
rspuns la aceste ntrebri s scad fapta buna si face efortul fcut, banii pltii, iar timpul
investit o pierdere. Sunt sigur de intentiile lor bune, atunci cnd faci o astfel de campanie, dar
nu le reprezint?

Cum ar trebui s fi fcut?

Ca Coca-Cola, obiectivul meu este de a nceta setea de milioane de oameni din

ntreaga lume, oferind o butur rece i rcoritoare; am reuni familiile de pe mese, n excursii
lor, suntem o mare parte din experiena lor i vom finaliza ntlnirile lor. Exist copii n Africa
care nu au o astfel de capacitate de a se bucura cu familiile lor, pentru c ei sunt sraci i cel
mai important, deoarece resursele sunt limitate - nu exist nici o ap curat pentru a se bea
mai degrab s se bucure. Misiunea noastra ca Coca Cola este de a face s se ntmple asta,
creeaz surse de ap pentru cei sraci pentru a crea amintiri, pentru a promova Coca Cola
amintirile plcute pe care le aduce cu adevrat familiile mpreun

De ce Strategii CSR Campanii "nu funcioneaz?

Punctul central al unei campanii CSR nu este pe a face "doar" bine, accentul este
contribuia, s comunice prilor interesate i de a fi parte din ele. Mai jos, sunt principalele
motive pentru o astfel nu funcioneaz?

1. Lipsa de angajament (acionarilor)

Cnd faci o campanie de CSR, scopul meu nu este publica face o fapt bun, n caz
contrar CSR n sine va fi considerat doar o alt campanie de marketing. Ca o companie, ar
trebui s fie contieni de obiectivele mele i obiective, produse i servicii, i rolul meu fa de
comunitatea de a face mai bine cu cine sunt. Deci, este important s se alinieze acestor
obiective de baz i misiunea cu prile interesate dreptul de a fi congruente cu ceea ce fac care va reflecta mai trziu "eu" ca o companie s fie fiin prospere.

2. Lipsa de transparen

Atunci cnd publicul doarme i apoi se trezeste a doua zi pentru a vedea un brand face
ceva bun doar de dragul de el, nu exist de fapt nici o transparen care ridic semne de
ntrebare. O campanie adevrat CSR depinde face pe oameni contieni de ce facem aceste
fapte, care sunt beneficiile lor, i cum este ca relevant pentru brand-ul nostru. Nu nstrina
oamenii din ecuaie i ateptm ca acestea s urmeze doar pentru c faci bine, un CSR este
pentru oameni, pentru comuniti, i ntrete faptul c o companie le aparin.

3. Permiterea marketing pentru a face CSR

Marketerii sunt bune in marketing, ele pot conduce iniiativele de CSR, dar nu pot
planifica pentru o campanie eficient CSR. O echipa dedicata CSR ar trebui s fie n loc cu
capabiliti de cercetare pentru a intelege nevoile comunitii Compania opereaz n a veni cu
campaniile de CSR relevante. Echipa de marketing, atunci ar trebui s se alinieze activit ile
de baz ale companiei cu activitile de CSR care permit ce vor fi implementate pentru a fi
parte a societii.
Cnd vrem s facem bine n comunitate, ar trebui s aparin cu ceea ce facem cel mai
bine; mesajul nostru ca o companie cu ceea ce reprezinta cu produse i servicii ar trebui s fie
aliniate faptele noastre bune. Ganditi-va acest fel, am face bine pentru a face bine cu lucruri
fac cel mai bine "ceea ce mi-a distinge ca un brand", atunci CSR-ul va fi cel mai eficient care
deservesc cel mai mare avantaj de a comunitilor te opereaza in.Planificarea si desfasurarea
campaniilor de RSC
Campaniile de responsabilitate sociala trebuie privite ca un produs al companiei care
odata proiectat si promovat va fi oferit consumatorilor. Daca programul nu va fi proiectat in
asa fel incat sa aduca un plus de valoare comunitatii, sa confere diferentiere pe piata pentru
companie si loialitate fata de brand, bugetul investit in program nu va fi recuperat, nici chiar
pe termen lung.
Implementarea de catre companii a programelor de RSC este realizata cu scopul de a
schimba comportamentul unei anumite categorii de public in vederea prevenirii sau
imbunatatirii unor aspecte legate de sanatatea publica, siguranta, mediul inconjurator si

bunastarea comunitatii. Schimbarea care poate consta in acceptarea, respingerea sau

abandonul voluntar a unei atitudini/unui comportament se doreste sa aduca beneficii
individuale, pentru membrii grupurilor de interes sau societatii ca intreg.
Viziunea sociala a marketingului divide campaniile de responsabilitate sociala
in patru categorii in functie de obiectivul acestora:campanii cognitive, campanii de
actiune, campanii de comportament si campanii de schimbare a valorilor.

Campaniile cognitive au la baza explicarea fenomenelor ce tin de societate si

mediu; sunt campanii ce au ca scop cresterea nivelului de informare si sunt adresate, de cele
mai multe ori, unei palete largi de public tinta. Un exemplu pentru aceasta categorie este un
program referitor la explicarea importantei conservarii mediului inconjurator.

Campaniile de actiune mizeaza pe feedback masurabil din partea persoanelor

carora le sunt adresate. Exemplul sugestiv este reprezentat de numarul persoanelor care decid
sa doneze sange dupa ce a fost demarata o campanie in acest sens.

Cea de-a treia categorie de campanii de responsabilitate sociala care pot fi

planificate si realizate de companii suntcampaniile care vizeaza modificari ale

comportamentului. Companiile, atunci cand implementeaza acest tip de campanie trebuie sa
coreleze modificarea de comportament avuta in vedere cu obiectul de activitate a acestora
(ex.: un lant de farmacii care promoveaza alimentatia sanatoasa si echilibrata). In cazul acestei
categorii de campanii firmele practica filantropia corporatista care consta in donarea unor
sume de bani pentru implementarea unor ample proiecte in parteneriat cu institutiile publice si
organizatii non-guvernamentale.

Un ultim tip de campanii, dificil de realizat din punctul de vedere al etapei de

concepere care va trebui realizata in asa fel incat sa aiba un efect sigur asupra categoriei de
public vizate sunt campaniile de schimbare a valorilor asupra unor aspecte de viata delicate,
cum ar fi avortul sau discriminarea.
Campaniile de responsabilitate sociala demarate de organizatii parcurg traseul format
din urmatoarele etape (Kotler, Ph., Keller, K. L., Managementul marketingului, Editia a V-a,
Editura Teora, Bucuresti, 2008, p. 60): planificare, implementare si control. In functie de
marimea companiei care decide sa implementeze practicile RSC, planificarea se desfasoara

gradual, conform stadiilor: planificare la nivel corporatist, planificare la nivel de diviziune si

la nivel de unitate. Implementarea propriu-zisa este precedata de organizarea activitatilor, iar
controlul se realizeaza prin masurarea rezultatelor, diagnosticarea acestora si luarea masurilor
de corectie atunci cand este cazul.
O abordare structurata a planificarii campaniilor este cheia succesului. Structura
care trebuie urmata include opt pasi precedati de identificarea partenerului de campanie care e
de preferat sa fie o agentie din sectorul public sau o organizatie non-guvernamentala ale carei
obiective pentru care pledeaza sa fie in stransa legatura cu respectiva cauza sociala care sta la
baza campaniei, care, la randul ei se aliniaza intereselor, misiunii si viziunii
corporatiei. Dezvoltarea planului de campanie urmareste(Kotler, Ph., Nancy, L., Corporate
Social Responsibility Doing the most good for your company and your cause, Editura John
Wiley, Hoboken, 2005, p. 141):

Analiza situatiei care debuteaza cu mentionarea cauzei si a ideii pe care se

concentreaza campania. Aplecarea catre identificarea aspectelor interne puncte slabe, puncte
forte respectiv a celor externe oportunitati si amenintari este esentiala pentru realizarea
obiectivelor. In cadrul acestei etape, e de preferat sa se deruleze eforturi suplimentare pentru a
revedea si analiza critic campaniile similare desfasurate deja, cu scopul de a imprumuta din
bunele practici sau a evita anumite aspecte.

Selectarea publicului tinta, intern sau extern. Publicul tinta e format din

persoane aflate in dificultate, indivizi carora e facil sa le fie acaparata atentia, rezonand
eficient la canalele media ce urmeaza a fi utilizate, persoane deschise la schimbare si pregatite
de actiune.

Stabilirea obiectivelor. Este recomandat sa se stabileasca un singur si simplu

obiectiv care sa devina punctul central al tuturor eforturilor integrate in campanie si sa fie
cuantificabil. In functie de dimensiunea publicului (interna sau externa) caruia ii e adresata
campania, obiectivele se diferentiaza foarte mult. Acest lucru e pus pe seama ideii ca: o
schimbare pozitiva a comportamentului/ atitudinii unui angajat influenteaza intr-o masura mai
mare activitatea si rezultatele viitoare ale companiei, decat un individ/ grup de indivizi din
comunitatea locala.

Determinarea limitelor si barierelor care perturba atingerea obiectivelor

stabilite in cadrul etapei anterioare. Acesta este momentul oportun pentru analiza raportului:
costuri implicate in proiect si beneficiile comportamentului dorit, a imbunatatirii ce se va
realiza.

Dezvoltarea mix-ului de marketing care include cele 4 elemente promovate de

marketingul traditional: produs, pret, distributie si promovare. Este de mentionat aici ca

produsul poate avea si semnificatia de serviciu, iar pretul, de cele mai multe ori, se traduce
prin procente in plus la rezultatele analizei indicatorilor precum notorietate spontana sau
asistata ai companiei sau, de ce nu, ai programului de RSC.

Dezvoltarea unui plan pentru evaluare si monitorizare. Evaluarea trebuie sa

fie bazata pe masurarea obiectivelor stabilite anterior. In plus, planurile de evaluare trebuie sa
identifice schimbarile ce s-au produs la nivelul notorietatii companiei, respectiv marcilor sub
care compania isi comercializeaza produsele.

Stabilirea bugetului alocat.

Implementarea planului. Este recomandata desfasurarea acestui tip de

campanii pe o perioada mai lunga de timp, deoarece schimbarile sociale, imbunatatirea

aspectelor legate de mediu si schimbarea comportamentelor sunt procese de lunga durata.
Cu scopul de a obtine rezultatele dorite, indiferent ca acestea sunt beneficii mutuale
ale partenerilor implicati, beneficiile potentiale suport in indeplinirea ulterioara a
obiectivelor de marketing precum: pozitionare puternica si corecta a marcilor, diferentiere fata
de cele ale concurentilor, respectiv a imaginii companiei in mintea consumatorilor, in fata
oficialilor guvernului si a altor factori de decizie, loialitate fata de marca si stimularea
vanzarilor prin stabilirea unor legaturi afective cu consumatorii sau avantaje semnificative
care trec de domeniul marketingului, precum: imbunatatirea profitabilitatii si crearea
impactului social, este de dorit ca in desfasurarea campaniei sa se intample urmatoarele:

Angajatii companiei sa devina ambasadori ai cauzei sustinute in campanie;

Campania sa se desfasoare cu sprijinul conducerii generale a companiei care

implementeaza programul;

Recunoasterea limitelor si apelarea la specialisti ori de cate ori este nevoie;

Constientizarea factorilor primordiali pentru care merita sa investesti in

dezvoltare pe termen lung printr-un marketing realizat cu un grad mai inalt de responsabilitate
sociala corporatista care respecta principiile eticii (Kotler, Ph., Keller, K. L., op. cit., p. 1042):
cresterea asteptarilor clientilor, schimbarea asteptarilor angajatilor, legislatia si presiunile
exercitate de autoritatile statului, interesul investitorilor fata de criteriile sociale si schimbarea
practicilor de achizitie ale agentilor economici.
Etapele, respectiv continutul acestora asigura buna desfasurare a proiectelor de
responsabilitate sociala a companiilor.
Campaniile de Responsabilitate Sociala deseori creeaza polemici, intriga si, paradoxal,
aduc beneficii societatii in ansamblu si companiilor care se aliniaza trendului specific
secolului actual care pare a fi orientat catre conceptul in discutie, trend perceput ca un nivel
superior celui din secolul trecut cand companiile erau orientate doar spre activitati traditionale
de marketing. Respectarea proactiva a practicilor etice si responsabile social constituie mai
mult decat un imperativ benefic moral, aducand avantaje si din punct de vedere economic.
Surse
1. Kotler, Ph., Keller, K. L., Managementul marketingului, Editia a V-a, Editura Teora,
Bucuresti, 2008, p. 60)
2. Kotler, Ph., Nancy, L., Corporate Social Responsibility Doing the most good for
your company and your cause, Editura John Wiley, Hoboken, 2005, p. 14