ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA LA S.C. PICASSO S.R.L.

PROBLEMATICA STOCURILOR LA UN SALON DE COSMETICA

1.1. Scurt istoric S.C. PICASSO S.R.L. este persoan juridic romn, avnd forma
juridic de societate cu raspundere limitat i i desfoar activitatea n conformitate cu
Legea 31/1990 a societilor comerciale republict i cu statutul societii. Societatea va
implini la sfirsitul lunii noiembrie 3 ani de la infiintare. Este o afacere nascuta in baza unei
dorinte sau a unui vis si pusa in practica pentru a fi implinita. In decursul acestor ani, prin
obiectul sau de activitate, societatea a incercat si a reusit in cea mai mare parte sa ofere
clientelor (majoritatea femei) servicii de calitate si produse recomandate pentru intretinerea
corporala la preturi avantajoase in comparatie cu cele extinse pe piata.

1.2. Obiectul de activitate

Conform statutului societatii obiectul principal de activitate il reprezinta:

prestari servicii coafor, cosmetica, manichiura, pedichiura si masaj.
Ca obiect de activitate secundar este cel de vnzare la punctul de lucru a produselor de
intretinere corporala adresate femeilor.

1.3. Structura organizatoric i funcional a societii

Prezentarea structurii organizatorice i funcionale a societii este prevzut n
Regulamentul de Organizare i Funcionare sau n statutul societii. Prin structura
organizatorica i funcional sunt scoase n relief urmtoarele :

ierarhizarea diferitelor structuri organizatorice, respectiv gruparea posturilor de

lucru n birouri, n funcie de segmentul de activitate analizat;

ncadrarea activitii analizate n structura organizatoric specific beneficiarului

(trebuie identificate compartimentele sau persoanele specializate care realizeaz n principal

activitatea analizat);

Inventarierea celorlalte funcii i subfuncii ale societii pentru a cerceta n ce

msur modul concret de derulare a acestora influeneaz activitatea analizat;

Studiul structurii organizatorice este necesar deoarece scoate in evidenta modul in care
se materializeza, pe structuri organizatorice concrete (persoane, posturi de lucru, birouri)

activitatile firmei. In figura 1.1. este prezentata Organigrama structurii organizatorice a

societatii.

Organigrama

structurii

organizatorice

la

S.C.

PICASSO

SRL

MANAGER
GENERAL

BIROU
COMERCIAL

BIROU
FINANC IAR
CONTABIL

BIROU
JURIDIC

BIROU
PERSONAL

BIROU
ADMINISTRATIV

COMPARTIMENT
APROVIZIONARE

STOCURI URMARIRE
SI GESTIONARE

STOCURI PENTRU VANZARE

Fig. 1.1.

Structura functionala a societatii cuprinsa in fig.1.2. este importanta deoarece abordarea

succesiva in trepte, a functiilor si subfunctiilor permite identificarea tuturor activitatilor si
subactivitatilor din cadrul societatii, rezultand o imagine globala concreta.

Organigrama structurii functionale a S.C. PICASSO S.R.L.

MANAGER
GENERAL

FUNCTIA
COMERCIALA

FUNCTIA FINANCIAR
CONTABILA

Fig. 1.2.

FUNCTIA JURIDICA

FUNCTIA PERSONAL

FUNCTIA DE
PRODUCTIE
PRESTARE

1.4. Analiza comerciala a societatii.

In acest subcapitol vom face o analiza referitoare la piata pe care activeaza societatea
si locul societatii pe piata, serviciile oferite, furnizorii i clienii societii.
1.4.1. Piata pe care activeaza societatea
Activitatea si bunul mers al societatii comerciale PICASSO S.R.L. este strins legata de
evolutiile din domeniul serviilor de coafor, cosmetica, manichiura, pedichiura. Avind in
vedere obiectul de activitate extins societatea ofera servicii de calitate ocupind un loc de
seama ntre primele societati de acest fel ce isi desfasoara activitatea in acest domeniu.
Piata societatii Picaso a cunoscut modificari insemnate din punct de vedere structural
datorita cresterii treptate a numarului de clienti si a serviciilor de buna calitate oferite, odata
cu cresterea puterii de cumparare si bunastare a oamenilor. Caracteristica principala a pietei
societatii este relativ independenta fata de furnizori, substituibili si numerosi, cat si fata de
beneficiarii serviciilor clientii, tot mai numerosi, chiar daca de forta economica mai redusa.

1.4.2. Furnizorii
In prezent societatea are in derulare contracte directe pentru aprovizionare cu produse i
echipamente specifice obiectului de activitate cu mai muli furnizori dintre care amintim pe
cei mai importani:
a) TOP LINE care furnizeaza societatii mobilierul adecvat, produse de manichiura si
pedichiura;
b) WELLA care ofera pe langa echipamentele pentru coafor, tratamente, sampoane
precum si produse pentru vanzare;
c) LOREALL ofera societatii prin distribuitori autorizati vopsea de par, produse
cosmetice, accesorii coafor si make op.
Pentru evaluarea furnizorilor de produse destinate prestarii serviciilor de coafor,
manechiura, pedichiura, cosmetica dar si comercializarii en-detail la punctul de lucru,
societatea are in vedere o serie de criterii cum ar fi:

posibilitatea lor de indeplini cerintele de calitate pentru produs sau serviciu;

disponibilitatea echipamentelor si a personalului calificat conform normelor tehnice
si igenico - sanitare cerute;

viabilitatea lor comerciala si financiara;

capacitatea si aptitudinea de a respecta programarile stabilite pentru livrari;

eficacitatea sistemului lor de asigurare a calitatii.

Exista un numar de modalitati pentru evaluarea furnizorilor potentiali. Performantele

anterioare in furnizarea aceluiasi fel de produs sau a unui produs similar sunt un bun punct de
plecare in aprecierea competentei. Pentru aceasta in cadrul societatii, prin politica de
aprovizionare stabilita se pastreaza o inregistrare amanuntita a marfurilor intrate si a starii
calitatii lor. Aceste inregistrari contin minimum de date despre produsele furnizate, produsele
refuzate, respectarea termenilor de livrare si a repartitiei furnizorilor mai importanti
(materialelor si serviciilor) catre alte societati dupa perioada de analiza. Desigur ca aceste
metode nu se aplica furnizorilor noi pentru care societatea aplica o inspectie riguroasa si
amanuntita asupra produselor oferite, inainte de a aproba folosirea lor in prestarea serviciului.

1.4.3. Clientela
Poate fi definita ca fiind valoarea pe care o reprezinta relatiile stabilite dintre fondul de
comert si persoanele care apeleaza la produsele si serviciile societatii. In sens larg clientela
este sinteza unui complex de factori (interni si externi) strans legati de activitatea societatii,
respectiv :

numarul, calitatea si fidelitatea clientilor;

vadul comercial, care este legat in principal de amplasament.
Referitor la obiectul de activitate prestarea serviciilor de coafor, manichiura,
pedichiura, cosmetica si masaj societatea inregistreaza un numar de 6-7 clienti/zi respectiv
170-180 clienti/luna, avand in vedere ca si sambata este considerata zi lucratoare conform
actelor juridice interne ale societatii.
Clientii sunt majoritatea persoane de sex feminin (90%), indiferent de varsta, dar care au
un standard de viata mai ridicat si un grad de cultura peste cel cosiderat mediu. In randul
acestor cliente intalnim persoane care datorita satisfactiei oferite prin prestarea serviciilor de
calitate din partea personalului societatii precum si a gamei diferentiate de produse utilizate in
tratamente, au devenit cliente fidele, ocupand un rol important in orientarea politicilor de
marketing. Pentru ca produsele utilizate pentru fiecare compartiment in parte se consuma
odata cu prestarea serviciului, putem numi aceasta categorie ca fiind clieti consumatori.
O alta categorie de clienti ai societatii sunt clientii cumparatori care pot fi atat persoane
fizice cat si diferite societati comerciale ce au profil de activitate similar. Societatea ofera in
incinta punctului de lucru, pe langa o prezentare a gamei de produse utilizate in prestarea
serviciilor si produse similare sau in completare pentru vanzarea en-detail. Managementul
societatii este cel care aplica politica de pret asupra acestui sector de activitate.

1.4.4. Produsele si serviciile oferite politica de produs

Conform statutului societatii S.C. PICASSO S.R.L. ofera servicii de coafor, cosmetica,
manichiura, pedichiura si masaj. Fiecare segment de activitate este bine structurat si se
desfasoara conform unei ordini prestabilite initial de comun acord cu clientul si in
conformitate cu normele procedurale in materie.
Sunt numeroase situatiile in care clientele doresc sa apeleze la doua sau mai multe
servicii n cadrul societatii si atunci trebuie sa existe stabilit initial modul de prestare a
serviciului pe ansamblu. Serviciile oferite de societate consider ca sunt de buna calitate avnd
un personal calificat si atent selectionat.
Produsele oferite sunt game profesionale destinate saloanelor de coafor i cosmetic i
avizate dermatologic de Ministerul Sanatatii de la cele mai recunoscute firme si companii
interne sau internationale. Toate aceste produse sunt testate conform standardelor interne si
internationale.
Fiecare produs este insotit de fisa tehnica a produsului conform normelor de protectie a
consumatorului, in care sunt prevazute caracteristicile, parametrii si modul de folosire pentru
fiecare produs in parte.
In stabilirea politicii de produs societatea urmreste atingerea unuia dintre urmatoarele
obiective :

consolidarea poziiei n cadrul actualelor segmente de consumatori;

diferenierea fat de oferta altor prestatori;

o mai buna poziionare n cadrul mediului concurenial;

cresterea volumului afacerilor cu clienii existeni;

promovarea marketingului de firma prin intermediul serviciilor prestate de catre
angajati
In raport de obiectivele urmarite societatea, ca prestator de servicii are la dispozitie trei
optiuni strategice referitor la politica de produs : calitatea, gradul de innoire si cel de
diversificare. Natura si caracteristicile serviciilor oferite i pun amprenta asupra prioritilor
legate de cele trei opiuni. In consecin strategiile calitii, cu variantele corespunztoare,
dein o pozitie dominant in raport cu celelalte, aceast realitate fiind determinat de faptul c
in politica de marketing a societii calitatea reprezinta elementul esenial.
In cazul serviciilor oferite de de organizaie, imbuntirea calitii este condiionat de
ctigarea i meninerea ncrederii att a clientilor, ct i a personalului prestator. De
asemenea aspectele de igena si etic profesionala sunt percepute de client ca fiind inseparabile

fa de calitatea unui serviciu. In acelai timp, percepia clientului despre calitatea serviciului
primit va depinde i de gradul de implicare a personalului prestator.

1.4.5. Politica de pre

Politica de pre constituie pentru orice societate unul din elementele fundamentale ale
marketingului su. Acest lucru este determinat de faptul c decizia asupra preurilor are
implicaii importante asupra altor componente ale politicii de marketing.
Simultaneitatea prestrii i consumului serviciilor oferite de societate presupune
participarea clientului la prestarea serviciului i in consecin preul va trebui sa includa att
costurile efectuate de societate ct i eforturile fcute de consumator n timpul folosirii lor.
Atunci cnd achiziioneaz un serviciu, orice client compar ceea ce primete
(beneficiile primite) cu ceea ce d (efortul de achiziionare). Dac din suma beneficiilor
primite se scade suma costurilor costul cu mana de lucru, costul produselor consumate prin
prestarea serviciului, costul uzurii echipamentelor, costul utilitatilor- se obtine profitul net al
serviciului oferit. Daca pretul este mai mare decat beneficiul obtinut clientul va percepe
negativ valoarea serviciului primit. Termenul de satisfactie (beneficiu) are pentru fiecare
client alta semnificatie : pentru unii ea este asimilata unor preturi scazute, in timp ce pentru
altii este exprimata prin satisfactiile pe care acestia le asteapta de la serviciul oferit.
Obiectivele politicii de pret ale societatii sunt in principal financiare si de marketing.
Din punct de vedere financiar manageriatul societatii va fixa un pret care sa i permita
obtinerea unui profit suficient pentru asigurarea dezvotarii sale. Din perspectiva marketingului
politica de pret influenteaza pozitia serviciului pe piata. Daca societatea practica un pret
ridicat comparativ cu cele existente pe piata se ajunge din partea clientului la perceptia unui
serviciu de calitate, iar daca pretul este scazut se adreseaza unui public larg dar in acelasi timp
descurajeaza concurena.
Pentru fundamentarea unei strategii de pret oportune, societatea a luat in cosiderare
urmatoarele coordonate :

orientarea pretului in functie de costuri pentru acoperirea integrala a cheltuielilor;
preturile sunt evidentiate pentru fiecare serviciu oferit in parte insa se folosesc alte preturi
pentru diferite pachete de servicii;

orientarea pretului in functie de cerere societatea trebuie sa aiba in vedere
solvabilitatea clientilor pentru situatiile in care cererea este mare in stabilirea unui pret ridicat,
in timp ce existenta unui pret scazut nu trebuie sa conduca la suspiciunea unui serviciu de
proasta calitate;


orientarea pretului in functie de concurenta societatea incearca sa alinieze preturile

cu cele ale concurentei

1.5. Resursele umane

La acest subcapitol vom evidenia cteva date referitoare la

volumul, structura si

eficiena utilizrii resurselor umane ale societatii. Se va urmri n acest sens urmtoarele
aspecte:

numarul de salariati si a structurii acestora (pe grupe, forme de calificare, pe profesii
si ocupatii);

circulatia fortei de munca;

utilizarea fortei de munca care poate fi : utilizare extensiva sau utilizare intensiva;

salarizarea personalului ceea ce implica caracterizarea evolutiei fondului de salarii,
nivelul salariului mediu si dinamica acestuia;

tipul societatii (mica, mijlocie sau mare);

intocmirea si respectarea documentelor interne privind relatiile de munca (ROI,
contractele de munca, fise de post, norme de igena etc.);

conditiile de munca
Privita strict din prisma numarului de salariati 10, societatea poate fi incadrata ca fiind
de dimensiune mica. S.C. PICASSO S.R.L. dispune de un bun potential uman avand in vedere
si obiectul de activitate, fiind structurat pe doua grupe de personal conform tabelului 1.3. de
mai jos :

Tabel cu grupele de personal

Tabel 1.3.
Nr.crt

Grupe personal

Economisti:

Nr. angajati

- contabila

- jurist expert fiscal

- sef birou comercial

-coordonator

aprovizionare

gestiune stocuri

- inspector personal

Personal direct

Procent

prestator
TOTAL

Sursa informaiilor : actele societii

Personalul este angajat in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga pe
perioada nedeterminata. De asemenea pentru fiecare post n parte s-au intocmit fise de post in
care sunt stipulate concret atributiile si responsabilitatile fiecaruia. Pentru modul in care se
vor desfasura activitatile in cadrul societatii a fost intocmit ROI semnat de ambele parti :
angajat si angajator.
Prezentam in figura nr.1.4. organigrama cu personalul societatii, asa cum este prevazuta
si in statutul societatii si Regulamentul de Organizare si Functionare:

Organigrama cu personalul la S.C. PICASSO SRL

MANAGER
GENERAL

SEF BIROU
COMERCIAL

CONTABIL

JURIST

INSPECTOR PERSONAL

PERSONAL
PRESTATOR

COORDONATOR
APROVIZIONARE
GESTIUNE STOCURI

Fig. 1.4.
Sursa : ROF i ROI ale societii

Personalul este reprezentat n majoritate de femei fiind grupate pe structuri de varste in

functie de postul ocupat : cele care isi desfasoara activitatea in saloanele de manichiura,
pedichiura, masaj si cosmetica intre 25-35 ani, cele cu studii economice aflate in posturile
superioare fiind intre 30-40 ani.
Modul de salarizare in societate se realizeaza in functie de importanta functiei, a
raspunderii si competentei sarcinilor si atributiilor ce revin fiecarui post in parte. Astfel se
stabilesc urmatoarele forme de salarizare :


salarizarea in regie, dupa timpul lucrat pentru personalul cu functii economice;

salarizarea in regie plus adaosul la salariu care se aplica in cote procentuale
pentru salariatii prestatori directi ai serviciilor;

se acorda sporuri la salariu pentru orele lucrate sistematic peste programul de
lucru
Salariile de baza sunt stabilite pentru un program complet de lucru de 170 de ore in
medie pe luna, prin aplicarea formelor de salarizare in regie(economistii), in acord indirect
(personalul de deservire) si in functie de realizarea unor indicatori (personalul prestator care
incaseaza un procent din costul mainii de lucru stabilit in pretul serviciului prestat).
In cadrul societatii se acorda sporuri pentru orele suplimentare prestate peste durata
normala a timpului zilnic de lucru. Documentul care se intocmeste pentru salarizarea
personalului este foaia colectiva de prezenta, in care se trece numarul de ore efectiv lucrate
de fiecare salariat la nivelul fiecarui segment de activitate. Referitor la intrarile si iesirile de
personal societatea prin politica manageriala aplicata a incercat sa mentina salariatii angajai
de la inceput, dearece, n cazul unei organizaii de prestari servicii de acest tip clienii pun
mare pre pe increderea oferita de prestator fiind reticent de multe ori la schimbari de
persoane.
Pentru ca prestarea serviciilor pune accent pe calitate, managemetul societatii a
construit un program de pregatire si perfectionare profesionala a salariatilor prin trimiterea
acestora la cursuri de specializare si perfectionare pe cheltuiala societatii.

1.6. Analiza economico-financiar a societii

Caracterizarea potenialului i echilibrului economico-financiar al S.C. PICASSO SRL
presupune cunoasterea unor elemente esentiale de care depinde realizarea activitatii acesteia,
cum ar fi : capacitatea societatii, resursele umane de care dispune societatea, productivitatea
muncii, resursele materiale etc. Prezentm n Tabelul 1.5. o serie de indicatori cuprini n
bilaul societii i care ne ofer o imagine de ansamblu a principalilor indicatori ce
caracterizeaza activitatea economica a societatii, respectiv :

Evoluia principalilor indicatori economico-financiari

Tabel 1.5.

Nr.

INDICATORI

Crt.

u.m.

Diferenta

Evolutie

lei

ANI

mii

2005

+/2006

1.

Stocuri

11611

18523

6921

2.

Disponibilitati banesti

4600

6167

1567

3.

Conturi de regularizare

--

--

4.

Capital social

200

200

5.

Numarul mediu de salariati

10

6.

Rezultate obinute

7050

10043

2993

7.

Foduri proprii

16425

17000

575

8.

Capital propriu

22015

23165

1150

--

Sursa informaiilor : bilanul contabil 2005/2006 la S.C. PICASSO S.R.L.

De asemenea o privire asupra indicatorilor referitori la veniturile din exploatere,

comparativ cu cheltuielile din exploatare ale societii precum i rezultatul exploatrii sunt
cuprinse n contul de profit i pierderi ale societii pe anii 2005 i 2006 din punct de vedere
managerial. Astfel sintetizm in Tabelul 1.6. aceti indicatori importai n stabilirea evoluiei
activitii societii n anii anteriori :

Evoluia indicatorilor de venituri i cheltuieli la SC PICASSO SRL

Nr.

INDICATORI

crt.

u.m.

EVOLUTIE

DIFERENTA
+/-

lei
mii

2005

2006

1.

Cifra de afaceri

63400

2.

Producia stocat

4910

3.

Producia imobilizat

4.

Alte venituri din exploatare

5.

VENITURI DIN EXPLOAT.

6.

Cheltuieli cu mrfurile

7.

Materii prime, materiale

740

85760

22360

1145

- 3765

1035

--

295
--

69050
-23330

87940
-28151

-18890
-4821

8.

Energie i apa

5915

6325

410

9.

Alte cheltuieli materiale

1025

1210

- 15

10.

Chelt. Materiale TOTAL

24355

29361

5006

11.

Impozite i taxe

2350

3347

997

12.

Cheltuieli cu personalul

20768

25315

4547

13.

CHELT. DE EXPLOATARE

56250

69830

13580

14.

Venituri financiare

15.

Cheltuieli financiare

3350

5205

1855

16.

REZULTATUL FINANCIAR

3160

5040

1880

17.

VENITURI TOTALE

72000

90075

18075

18.

CHELTUIELI TOTALE

62600

76685

14085

19.

REZULTAT BRUT EXPLOAT

9400

13390

3990

190

165

- 35

Analizand structura patrimoniala a societatii avem in vedere stabilirea si urmarirea

evolutiei poderii diferitelor elemente patrimoniale (de activ si pasiv). Ratele de structura
patrimoniala ofera posibilitatea exprimarii bilantului in procente si permite identificarea
caracteristicilor majore ale structurii bilantului oferind de asemenea posibilitatea realizarii de
analize comparative in timp si spatiu.
A. Ratele privind structura activului ca valoare sunt influentate de caracteristicile
tehnice, economice si juridice ale activitatii firmei. Aceasta reflecta intensitatea legaturilor si
relatiilor financiare pe care societatea le-a stabilit cu ale firme (investitii).

Rata activelor circulante :

Active _ circulante
11611
x 100 =
= 50,65
Total _ activ
11452

Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul mijloacelor economice ale
societatii. Ca rate complementare vom utiliza :

Rata stocurilor :

Stocuri
11611
x 100 =
= 29,19
1152
Total _ activ

Rata creantelor comerciale :

Clienti _ si _ conturi _ asimilate

x 100
Total _ activ

Acest indicator este influentat de natura clientilor si de termenul de plata pe care

societatea il acorda partenerilor sai.

Rata activelor imobilizate :

Active _ imobilizate
27906
x 100 =
= 50,65
Total _ activ
44360

Aceasta rata reflecta ponderea activelor imobilizate in patrrimoniul total al societatii. Ca

rate complementare folosim :

Rata imobilizarilor corporale :

Im obilizari _ corporale
27893
x 100=
= 49,64
44360
Total _ activ

Aceasta reflecta ponderea cheltuielilor fixe in patrimoniul total al societatii si depinde de

specificul firmei.

Rata imobilizarilor financiare :

Im obilizari _ financiare
x 100 = 0,07
Total _ activ

B.

Ratele privind structura pasivului sunt urmatoarele :

Rata stabilitatii finantarii:

Capital _ permanent
x 100= 70,90
Total _ pasiv

Aceasta rata reflecta stabilitatea finantarii si ponderea susrselor pe care firma le are in
totalul surselor de acoperire pe o perioada mai mare de un an.

Rata autonomiei financiare :

Capital _ propriu
x 100 = 52,85
Capital _ permanent
Reprezinta ponderea surselor proprii in finantarea mijloacelor economice ale firmei.

Rata datoriilor totale :

Datorii _ totale
15059 + 7286
x 100=
=62,53
Total _ pasiv
16457

Aceasta rata reflecta ponderea datoriilor pe termen lung, mediu si scurt in patrimoniul
societatii.
In cazul societatii noastre ratele de structura a activului si pasivului pe anii 2005/2006 se
perezinta astfel :

RATE DE STRUCTURA

2005

2006

Rata activelor imobilizate

57,32

50,65

Rata imobilizarilor corporale

56,31

49,64

Rata imobilizarilor financiare

0,07

0,07

Rata activelor circulante

42,65

50,65

Rata stocurilor

29,58

29,19

Rata stabilitatii finaciare

87,29

70,90

Rata autonomiei financiare

55,64

52,85

Rata datoriilor totale

51,44

62,53

Concluzie : Rezulta ca societatea apartine unui segment de activitate care necesita o

dotare tehnica semnificativa, stabilitatea finaciara este ridicata dar se micsoreaza.
1.6.1. Influenta nivelului stocurilor fata de lichiditatea si solvabilitatea societatii

Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani.

Pentru caracterizarea lichiditatii firmei se compara pasivele pe termen scurt cu resursele
disponibile pentru aceasta perioada.
Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt :

Rata lichiditatii generale:

Lg =

Active _ circulante
= 1,7
Datorii _ curente

Datoriile curente sunt foemate din obligatiile fata de furnizori, cele fiscale si salariale,
creditele pe termen scurt. Se apreciaza ca situatia lichiditatii generale este satisfacatoare, dupa
unele surse, in conditiile incadrarii acestei rate in intervalul 1,2-1, iar dupa altele in intervalul
2-2,2

Rata lichiditatii curente :

Lc =

Active _ circulante _ Stocuri

= 0,69
Datorii _ curente

Aceasta rata este de obicei subunitara. Intervalul considerat satisfacator pentru aceasta
rata este de 0,65-1.

Rata lichiditatii imediate :

Li =

Disponibilitati _ si _ plasamente
= 0,22
Datorii _ curente

Un nivel ridicat al acesteia indica o solvabilitate mare, dar poate fi consecinta unei
utilizari mai putin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicata a acestei rate nu
constituie in acelasi timp o garantie a solvabilitatii, daca restul activelor circulante au un grad
redus de lichiditate

Solvabilitatea este capacitatea firmei de a-si onora obligatiile de plata scadente. Se

poate exprima cu ajutorul a doi indicatori mai importanti :

Rata solvabilitatii patrimoniale :

Sp =

Capital _ propriu
= 1,12
Capital _ propriu + credite _ totale

Valoarea minima a solvabilitatii patrimoniale trbuie sa se incadreze in limitele 0,3-0,5,

iar peste 0,5 situatia poate fi considerata normala.

Rata solvabilitatii generale :

Sg =

Active _ totale
= 1,6
Datorii _ totale

Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale ale
societatii. Cu cat valoarea ratei de solvabilitate generala este mai mare decat 1, cu atat situatia
financiara de ansamblu a firmei este mai buna.
Pentru societatea in cauza avem urmatoarele rate de lichiditate si solvabilitate
inregistrate pe 2005/2006:

INDICATORI

2005

2006

Rata lichiditatii generale

3,36

1,7

Rata lichiditatii curente

1,03

0,69

Rata lichiditatii imediate

0,42

0,22

Rata solvabilitatii patrimoniale

1,25

1,12

Rata solvabilitatii generale

1,94

1,6

Concluzie : in ambele perioade, nivelul acestor rate se incadreaza in limitele

considerate normale, conform standardelor internationale. Ca tendinta se inregistreaza o
usoara scadere a tuturor indicatorilor si ca masuri imediate sunt mntinerea si chiar cresterea
lichiditatii si solvabilitatii acesteia in perioadele urmatoare.

1.6.2. Influenta stocurilor asupra echilibrului economico-financiar al societatii

Echilibrul financiar al frmei reprezinta un sistem de corelatii, prin care se stabilesc
animite proportionalitati in cadrul si intre diferitele fluxuri financiare. Acestea reprezinta o
premisa dar si o consecinta a unei desfasurari normale a activitatii firmei, in conformitate cu
obiectul sau de activitate. Ca premisa trebuie avute in vedere corelatii obiective dintre
necesitatile de resurse materiale si posibilitatile financiare. De modul cum sunt utilizate si
valorificate aceste surse depinde asigurarea echilibrului economic-financiar sau dereglarea
acestuia.
Pentru exprimarea multiplelor corelatii implicate de echilibrul financiar exista o
multitudine de indicatori. In practica se utilizeaza in special urmatorii indicatori care ne
intereseaza:
1.

Rata autonomiei financiare :

Raf =

2.

Rata de finantare a stocurilor :

Rfs =

3.

Fond _ de _ rulment
=0,69
Stocuri

Rata de autofinantare a activelor:

Raa =

4.

Capital _ propriu
=0,53
Capital _ propriu + Capital _ imprumutat

Capital _ propriu
= 0,37
Active _ fixe + Active _ circulante

Rata datoriilor :
Rd =

Datorii _ totale
= 0,63
Active _ totale

Utilizandu-se date din bilantul contabil al societatii am stabilit o evolutie a indicatorilor

de echilibru financiar care se prezinta astfel :

INDICATORI

2005

2006

Rata autonomiei financiare

0,56

0,53

Rata de finantare a stocurilor

1,01

0,69

Rata de autofinantare

0,49

0,37

Rata datoriilor

0,51

0,63

Concluzie : echilibrul economico-financiar inregistreaza o relativa scadere, totusi

indicatorii de asemanator lichiditatii si solvabilitatii se incadreaza in limitele considerate
satisfacatoare, ceea ce demonstreaza functionarea corespunzatoare a acesteia.

1.6.3 Rentabilitatea societatii

Una din conditiile fundamentale ale progresului economico-social este utilizarea cat mai
eficienta a resurselor umane, materiale si finite ale societatii. Eficienta este exprimata prin
raportul dintre rezultatele obtinute intr-o activitate economico-sociala (efect) si cheltuieli =
eficienta in activitatea respectiva. Economistii determina eficienta economica drept raportul
efectului fie la resursele consumate fie la resursele folosite pentru obtinerea efectului.
Pentru masurarea eficientei economice in cadrul societatii de prestari servicii se
utilizeaza o paleta larga de criterii si indicatori, rezultat al

complexitatii continutului

proceselor, al deversificarii resurselor consumate si varietatii formelor de concretizare a

efectelor. Eficienta pune in balanta efectul util-rezultatul obtinut (satisfactia clientului) cu
cheltuiala (efectul) facuta pentru obtinerea lui exprimindu-se relatiile de tipul efect-efort.
Principalele criterii de evaloare a eficientei in sectorul serviciilor sunt:
1. Marimea venitului net si asociat acestuia rentabilitatea
Rentabilitatea consta in capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit sau venit net.
Pentru analiza economica activitatea unei intreprinderi are importanta cunoasterea formelor
pe care le poate lua profitul:
-

profitul contabil reprezinta excedentul de venit net peste costul contabil

profitul economic exprima diferenta dintre venitul total al societatii si costurile

de oportunitate ale tuturor facturilor utilitati de aceasta
timp

intr-o perioada de

profitul normal consta intr-un minim de profit pe care o ntreprindere trebuie sa-l
obtina in scopul raminerii pe piata

Dimensiunea relativa rentabilitatii este exprimata prin indicatorul rata rentabilitatii .

Ea este:
-

comerciala prin raportarea rezultatului exercitiului (profitul sau pierderea) la

venitul total, la incasarile totale sau la cifra de afaceri.
RC =

RE
RE
RE
x 100 sau RC =
x 100 sau RC =
x 100
VT
IT
CA

- economica, ca raport al rezultatului exercitiului RE la activele totale ale intreprinderii

Re =
-

RE
x 100
AT

financiara prin raportarea rezultatului exercitiului la activele proprii (AP)

Rf =

RE
x 100
AP

2. Nivelul costurilor reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de o ntreprindere

pentru producerea si desfacerea bunurilor si serviilor ce fac obiectul activitatii sale.
Marimea costurilor poate fi exprimata prin :

costuri directe, care sunt identificate si masurate in momentul efectuarii lor pe

fiecare produs

costuri indirecte, ocazionate de fabricarea intregii productii; ele sunt colectate pe

locurile de efectuare si apoi sunt repartizate asupra produselor si serviciilor la
sfarsitul perioadei de gestiune.

costuri fixe, care sunt independente de volumul productiei si sunt suportate de

societate indiferent de nivelul productiei ;

costuri variabile constau in cheltuieli care variaza odata cu volumul fizic al

productiei.
Nivelul relativ al costurilor exprima la 100 sau 1000lei cifra de afaceri, evidentiind
astfel consumul de resurse in raport cu rezultatele economice obtinute :

n=

cheltuieli _ totale
cheltuieli _ totale
x 100 sau n =
x 1000
CA
CA

Avandu-se in vedere importanta deosebita a capitalului ca factor de productie precum si

structura complexa a acestuia capital fix si circulant; naterial si banesc in practica se
folosesc si alti indicatori de eficienta a lui, cum sunt :


numarul de rotatii al capitalului exprimat de raportul intre cifra de afaceri (CA)

realizat intr-o perioada de timp si capitalul utilizat in aceasta perioada;

rata autonomiei financiare ca raport intre capitalul propri si capitalul total al

societatii;

rata solvabilitatii generale reflectata in raportul dintre activele totale ale societatii
si obligatiile exigibile plus conditiile de rambursat intr-o anumita perioada de timp;

fondul de rulment permanent se calculeaza ca diferenta intre capitalurile

permanente si activul imobilizat.

1.6.4 Eficienta sociala

Daca latura economica a eficientei are legatura cu motivatia intreprinzatorului aceea de a
obtine un grad de rentabilitate cit mai ridicat, latura sociala este strins legata de motivatia
clientului.
Comensurarea si analiza eficientei sociale a serviciilor, in majoritate cazurilor, se
refera la masurarea calitatii serviciilor, respectiv a reducerii diferentei dintre nivelul
serviciilor oferite si cel asteptat de consumatori.
Un model de definire a nivelului servicii (y) ia in considerare atit gradul de satisfacere
perceput de fiecare client in raport cu diferite criterii cit si importanta relativa a fiecarui
criteriu in parte.
n

Y=

Yi x fi

i =1

Yi = nivelul de satisfactie a clientului in raport cu criteriul i

Fi=podere care exprima importanta relativa a criteriului i in diferite situatii
Pentru masurarea

niveluilui de satisfactie a clientului se impun cinci criterii de

evaluare :
- gradul de anticipare a nevoilor clientului respectiv partea de servicii care nu se ofera
din cauza ca nu au fost avute in vedere de furnizorul serviciului desi clientul se asteapta sa i se
ofere.
-

Gradul de precizie in definirea continutului serviciului dat de discutiile ce intervin

intre furnizorul si beneficiarul serviciului pana se ajunge la un cord de continut;

- Gradul de satisfacere a cererii se calculeaza ca procent al tuturor cererilor clientilor
de servicii care nu pot fi satisfacute ca urmare a lipsei personalului adecvat sau a bazei
tehnico-nateriale

- Promptitudinea cu care se raspunde la situatiile de urgenta, evaluate prin timpul

mediu de la primirea cererii clientului pana la prestarea serviciului.
- Eficientizarea rezolvarii problemelor legate de serviciu.

1.7. Aprovizionarea in cadrul S.C. PICASSO SRL

Intr-o economie in care toti prestatorii de servicii sunt interesati sa satisfaca nevoile
clientilor (cererea), cel putin din punct de vedere teoretic, nu ar trebui sa existe probleme in
ceea ce priveste asigurarea resurselor materiale necesare. In cadrul politicii de aprovizionare
se urmareste punerea in evidenta a posibiltatilor pe care firma le poseda pentru a-si asigura
principalele produse ce se consuma in mod curent in cadrul activitatii de baza si care
conditioneaza realizarea programului de prestare a serviciilor si implicit de satisfacere a
clientilor.
Cateva din argumentele pentru care aprovizionarea in sitemul S.C. PICASSO SRL este
plasat n poziia de loc proponderent central sunt :

fr aprovizionare nu poate avea loc prestarea serviciilor;

fr aprovizionare, cererea si oferta in calitate de categorii economice pe seama
carora se nfaptuiete actul de vanzare-cumprare, nu poate avea loc;

fr aprovizionare nu se poate vorbi de vnzare .

In cadrul analizei pietei de aprovizionare se urmareste structura surselor de
aprovizionare pe piete si principali furnizori, gradul de dependenta de anumiti furnizori.
Piata interna a societatii este segmentata pe mai multi furnizori, fiecare detinand o
anumita pondere in aprovizionarea cu produse destinate consumului. Pentru fiecare gama de
produse exista insa mai multe surse de aprovizionare, ceea ce constituie o anumita garantie in
posibilitatea asigurarii in timp util a acestora.
Un alt aspect specific pietei de aprovizionare a societatii il reprezinta oferta de produse,
prin prisma unor conditii cum ar fi :

cantitatea posibila de livrat intr-un interval de timp;

calitatea produselor livrate;

conditii de transport si plata;

eventuale bonificatii.
Locul aprovizionrii n structura societii i poziia fa de piaa furnizorilor se poate
observa i din figura 1.7.

APROVIZIONARE

FURNIZORI

PIATA

FIRMA CA SISTEM

PRESTAREA SERVICIULUI

Managerul societatii detine o baza de date cu toti furnizorii potentiali ce pot fi abordati,
realizand practic o lista cu oferte de pret, metode de plata, calitate produse ca in exemplul de
mai jos :

Nr.crt Specificatie

1
2
3

A
B
C

Pret
mediu
realizat

Pretul
solicitat
de
furnizor

Cantitate
posibila de
livrat

Metode de
plata

Calitate
in raport
de

Obs.

CEC
Superior
VIRAMENT
inferior

In consecinta optiunea pentru anumiti furnizori se va baza pe corelarea informatiilor

directe si a celor derivate, ca de exemplu , influenta calitatii asupra consumului specific,
cheltuielile de transport-aprovizionare, disfunctionalitatile livrarilor etc. .
Desfasurarea procesului de aprovizionare poate fi structurata pe mai multe probleme,
cum ar fi :
a) acoperirea cu contracte a necesarului de aprovizionat;

b) realizarea programului de aprovizionare pe total si pe principalele segmente de

activitate;
c) asigurarea necesarului pentru consum.
Activitatea de vanzare-cumparare trebuie sa se desfasoare in, si pe baza unui cadru
juridic , in care contractul trebuie sa constituie un instrument principal. De aceea contractarea
necesarului de aprovizionat reprezinta o premisa esentiala a asigurarii cu produsele necesare
in procesul de prestare a serviciilor.
Referitor la activitatea de aprovizionare pe segmente de activitate societatea isi asigura
in medie de 2 ori pe luna gamele de produse necesare astfel:
a) la coafor aprovizionarea se face de 2 ori pe luna pentru ca sunt utilizate o serie de
produse ce se consuma odata cu prestarea serviciului, respectiv sampon, tratament, balsam,
stailinguri, folia de masca, pensulele, mantilele etc.
b) la cosmetica sunt achizitionate consumabile ca : ceara, hartia de epilat, mantilele si
papuceii, uleiul pentru epilat, dischete demachiere etc.;
c) la manechiura consumabilele sunt : capsule parafina, sare de baie, dischete, acetona,
pile;
d) la masaj prosoapele de hartie, folie pentru tratament, parafina.
Finalitatea actului de aprovizionare il reprezinta asigurarea necesarului pentru realizarea
serviciilor din punct de vedere cantitativ, calitativ si la termen.

1.8. Analiza stocurilor la S.C. PICASSO SRL

Prin natura lui orice stoc de materiale reprezinta o imobilizare de valori, de capital.
Functiile pe care le indeplinesc in procesul circulatiei capitalului, determina politica firmei in
gestiunea stocurilor, in care dimensiunea acestora prezinta o importanta deosebita.
Analiza stocurilor de produse si materiale necesare in procesul de prestare a serviciilor
in cadrul dat al societatii, sub aspect metodologic vizeaza mai multe aspecte respectiv :

factorii care influenbeaz opbionalitatea stocurilor la SC PICASSO SRL;

restriciile unui sistem optim de gestionare a stocurilor la SC PICASSO;

evolutia stocurilor comparativ cu cifra de afaceri nregistrat;

evoluia stocurilor n cadrul societii fa de nivelul considerat normal;

gradul de imobilizare i gruparea stocurilor;
1.8.1 Factorii care influeneaz opionalitatea stocurilor

Dimensionarea stocurilor este operatiunea prin intermediul careia se stabileste necesarul

optim de active circulante materiale oentru o anumita perioada de timp exprimat valoric, in
vederea realizarii in bune conditii a obiectului si volumului previzionat al activitatii.
Marimea stocurilor sau nivelul lor de formare este influentata de o serie de factori dintre
care cei mai importanti sunt:

frecventa livrarilor (aprovizionarilor) de la furnizori;

strategiile care pot fi aplicate de furnizori in organizarea si derularea livrarilor catre

societate;

cantitatea minima care poate fi comandata de societate unui furnizor in conditii

economice avantajoase sau la preturi accesibile;

capacitatea de transport a mijloacelor folosite in aducerea gamelor de produse in

corelatie cu distanta de transport;

conditiile naturale si de clima;

proprietatile fizico-chimice ale bunurilor stocate;

capacitatea de depozitare exitenta in cadrul societatii, disponibila sau care poate fi

inchiriata;

volumul si structura segmentelor de activitate;

normele de consum si consumurile standard;

durata de comanda aprovizionare;

cheltuielile de lansare a comenzilor de aprovizionare si cheltuielile de stocare;

periodicitatea fabricatiei gamei de produse la producator;

amplasamentul stocurilor de produse utilizate in prestarea serviciilor.

Frecventa livrarilor de la furnizori se stabileste tinand cont atat de conditiile de

livrare ale furnizorului cat si de cele de primire ale clientului/societatea.Conditiile se refera in
principal la natura cererii, momentele de consum, natura resurselor, ciclicitatea in prestarea
serviciului, evitarea suprastocarii nejustificate din punct de vedere al eficientei economice.
Strategia aplicata de furnizori in organizarea livrarilor este cunoscuta de societate pentru ca
cererile de produse sau echipamente destinate in prestarea serviciilor sa se poata adapta la
posibilitatile reale de livrare ale furnizorilor. Avand in vedere importanta furnizorilor pe
aceasta piata putem afirma ca ei influenteaza in mare proportie nivelul stocurilor societatii si
implicit angajamentul financiar aferent. S.C PICASSO de comun acord cu furnizorii mai
importanti a aplicat in organizarea si derularea livrarilor o strategie de tip alternativ, ceea ce
presupune formarea la nivelul societatii a unor stocuri mai mari pentru perioade de timp mai
lungi.

Cantitatea minima ce poate fi comandata de catre societate unui furnizor in conditii

economice avantajoase sau la preturi accesibile de regula este mai mica si de aceea pentru a
evita preturi mari isi achizitioneaza produsele de la en-grosisti cu care a semnat contracte de
vanzare cumparare. De asemenea in functie de gama de produse comandate societatea
beneficiaza de discounturi suplimentare.

Capacitatea de transport a mijloacelor folosite in aducerea gamei de produse sau

echipamente in corelatie cu distanta de transport, conditioneaza in anumite cazuri marimea
stocurilor, afectand astfel procesul de prestare a serviciilor. Aceste situatii sunt rare si apar
atunci cand furnizorul din motive neimputabile nu a reusit sa onoreze comanda in timp util iar
stocul de siguranta al societatii nu acopera cererea clientilor.

Condiiile naturale si de clim determina de regula determina de regula formarea

stocurilor de iarna precum si a stocurilor de sezon cu gama de produse a caror exploatare se
intrerupe ca urmare a sezonului rece sau cu temperaturi ridicate. Nivelul de constituire a
stocurilor sezoniere de acest tip va depinde direct de durata perioadei de sezon si de marimea
probabila a consumului aferent acesteia.

Proprietile fizico-chimice ale produselor destinate saloanelor influenteaza in mare

masura gradul de dimensionare a stocurilor. Aceste produse necesita anumite conditii de
depozitare deoarece compozitia si structura specifica se modifica daca sunt stationate pe stoc
o perioada mai mare de timp decat cea admisa de caracteristicile specifice.

Capacitatea de depozitare existenta limiteaza cantitatea maxima de bunuri ce poate fi

stocata la un moment dat. Stocarea peste aceasta limita nu se poate face in conditii normale
decat prin extinderea spatiilor de depozitare si amenajarea corespunzatoare a acestora. Se
poate avea in vedere si inchirierea de spatii suplimentare de la terti daca efortul investitional
pentru plata chiriilor si a altor cheltuieli se justifica economic.

Volumul si structura serviciilor oferite conditioneaza direct structura materiala a

stocurilor si indirect nivelul de formare a acestora.

Normele de cosum sau consumurile standard influenteaza (indirect prin aceleasi

necesar si consumurile medii zilnice) nivelul de constituire a stocurilor.

Periodicitatea fabricatiei produselor la producatori conditioneaza intervalul minim la

care se pot aproviziona furnizorii societatii de la o sursa directa, fapt care influenteaza si
onorarea comenzilor catre societate. Prin urmare si en-grosistii trebuie la randul lor sa
urmareasca crearea unor stocuri de siguranta pentru a nu intrerupe procesul de vanzarecumparare.

Alti factori de influenta a stabilirii unui stoc optim pentru societate in prestarea
serviciilor sunt : durata de comanda aprovizionare (influenteaza stocul de siguranta), durata
estimata a sezonului de iarna.

Cheltuielile de lansare a comenzilor de aprovizionare, ca si cele de stocare, impun

formarea stocurilor pe criterii economice. Un prim criteriu se refera la corelatia dintre
volumul de stocuri si profitul societatii, deoarece constituirea stocurilor este rezultatul unei
decizii de investitie. O situatie economico-financiara favorabila este caracterizata printr-un
raport continuu descrescator intre volumul stocurilor si veniturile firmei. Fondurile investite
in stocuri sunt imobilizate pe o perioada de timp mai mare sau mai mica si trebuie folosite cu
eficienta. In acest context, prin eficienta se intelege utilitatea obtinuta pe unitatea de efort, in
timp ce eficienta este apreciata in raport de costurile implicate, iar utilitatea se analizeaza in
functie de calitatea prestarii serviciilor.
Un al doilea criteriu economic vizeaza corelatia dintre stocul de produse si volumul
serviciilor oferite. Aceasta corelatie pune in evidenta potentialul de prestare realizabil pe
seama stocurilor existente in societate la un moment dat. Din punct de vedere economic este
indicata constituirea de stocuri in cantitati minime necesare care sa asigure desfasurarea in
bune conditii a procesului de prestare a serviciilor. Orice cheltuieli neeconomicoase legate de
stocuri (cheltuieli legate de degradarea produselor) vor determina diminuarea eficientei
economice a activitatii societatii.
Efortul financiar de investire in stocuri trebuie comensurat pe baza sumei lichiditatilor
efectiv imobilizate tinandu-se seama de durata imobilizarii, de fluxurile de lichiditate
intermediare ce apar pana la consumul stocurilor, de cheltuielile de pastrare depozitare, de
alte cheltuieli administrative, pentru ca in final sa se evalueze rentabilitatea rezultata din
detinerea de stocuri.

1.8.2. Restriciile unui sistem optim de gestiune a stocurilor

Gestiunea stocurilor nu se reduce la alegerea unui model matematic, care sa fixeze
dimensiunile optime ale stocurilor, ci alcatuieste un sistem complex, in cadrul caruia
normarea va reprezenta doar punctul de plecare. Functionarea unui asemenea sistem depinde
de elementele, de parametrii ce-l alcatuiesc, respectiv de restrictiile sistemului.

In functie de natura si continutul lor concret, asemenea restrictii vor afecta in mod cu
totul diferit rezultatele gestiunii stocului, conditionand in mod semnificativ succesul intregului
sistem de gestiune.
Raportate la politica societatii PICASSO, restrictiile sistemului de gestiune se impart in
doua categorii :

restrictii exogene, ce nu depind de politica firmei (ex. evolutia cererii);

restrictii endogene ce depind de politica firmei, aceasta avand posibilitatea de a le
modifica in functie de obiectivele sale (ex. nivelul serviciilor oferite, cheltuielile aferente
stocurilor, sistemul informational etc.).
Gruparea restrictiilor ofera posibilitatea scoaterii in evidenta in mod clar a sarcinilor pe
care firma le are de indeplinit in ceea ce priveste gestiunea stocurilor, mai bine zis
imbunatatirea acesteia.

A. Evoluia cererii
In conditiile vietii economico-sociale actuale, a mediului in care isi desfasoara in
prezent activitatea societatea, deciziile ca principale elemente directionare a activitatii,
implica in mod necesar, realizarea unor studii de perspectiva, neputandu-se imagina o
activitate eficienta fara a dispune de un sistem adecvat pentru realizarea unor previziuni care
sa aiba un solid fundament stintific.
Multitudinea problemelor cu care se confrunta firmele de prestari servicii, ca si a
deciziilor privitoare la politica acestora, cere din partea managerilor realizarea unor studii de
previziune asupra aspectelor complexe si variate ale pietei si chiar, cu privire la diferitele
segmente de beneficiari (clienti), ce apar ca purtatoi ai cererii.
Atat in activitatea comerciala cat si in cea de prestari servicii, previziunile sunt coplexe
si dinamice, ele nerezumandu-se insa doar la determinarea apriorica a cererii in vederea
planificarii din timp a actiunilor necesare satisfacerii acesteia, ci, in aceeasi masura,
previziunea constituie un instrument de baza in reglarea intregii activitati economice
desfasurate, in cazurile in care cererea evolueaza altfel decat s-a anticipat aprioric.
In ceea ce priveste gestiunea stocurilor, trebuie mentionat faptul ca eficacitatea acesteia
depinde in mod direct de posibilitatile firmei de a determina cererea viitoare, dar si de a stabili
legitatile care guverneaza abaterile aleatoare ale acesteia de la evolutia sa normala si de a le
cuantifica.
Deoarece in activitatea sa societatea este obligata sa satisfaca prompt cererile
beneficiarilor lor (consumatorii de servicii) care nu comanda in prealabil serviciul pe care il
doresc, trebuie sa apeleze la previziune, aceasta fiind singura alternativa pentru cunoasterea

cererii viitoare. In aceste conditii este evident faptul ca previziunea nu este numai
generatoarea aprovizionarii si satisfacerii cererii ci si restrictia fundamentala a intregului
sistem.

B. Nivelul de serviciu
Exista situatii in care nu toate comenzile societatii sunt onorate de catre furnizori,
principalele motive fiind variatia cererii sau chiar aparitia unor greseli, erori ale furnizorului
referitoare la constituirea loturilor de expediat sau la emiterea documentelor de expeditie.
Chiar daca aceste cauze sunt de natura subiectiva si pot fi preintampinate si remediate,
societatea va lua in calcul la stabilirea programului de aprovizionare stocul suplimentar care
are rolul de a prelua sarcina livrarii di depozit a bunurilor comandate, atunci cand stocul
curent constituit in conditii normale este epuizat. In practica este greu de cuntificat marimea
stocului suplimentar, respectiv costul unei rupturi de stoc, in cele mai multe cazuri stabilinduse limite maxime admise.
Indiferent insa de modul in care este definit nivelul de srviciu, decizia in aprovizionare
este afectata de numerosi factori precum valoarea unitare a articolului sau rentabilitatea
acestuia. Astfel de valoarea unitara a gamelor de produse depind fondurile financiare
imobilizate in stoc, iar in conditiile in care aceasta valoare este ridicata, resursele financiare
imobilizate vor fi mai mari, logic fiind ca in acest caz sa se fixeze un nivel mai scazut. Pe de
alta parte, cu cat rentabilitatea produselor este mai mare, cu atat nivelul de serviciu trebuie sa
fie mai ridicat, compensand valoarea mare a comenzilor. Dupa ce s-a stabilit nivelul de
serviciu, se vor determina dimensiunile stocului suplimentar pentru realizarea acestuia
respectiv a stocului de siguranta.

C. Costul stocajului
Optimizarea stocurilor prin costuri are in vedere determinarea unei astfel de strategii,
incat cheltuielile prilejuite de procesul stocajului sa fie minime. In acest context, deciziile
privind politica de gestionare a stocurilor trebuie sa aiba in vedere influenta acestora asupra
dimensiunilor si structurii costurilor pe care le antreneaza, o politica coerenta de gestiune a
stocurilor conducand in mod automat la reducerea cheltuielilor cu stocajul marfurilor.
Atingerea obiectivului de minimizare a cheltuielilor aferente stocurilor se va realiza prin
solutionarea a doua importante probleme :
a) cu ce frecventa trebuie realizata aprovizionarea?;
b) cu ce cantitate de marfuri trebuie realizata aprovizionarea de fiecare data?.

Astfel o frecventa mare de aprovizionare presupune costuri ridicate legate de formularea

si realizarea comenzilor, in timp ce o aprovizionare rara inseamna stocuri mari, care la randul
lor antreneaza cheltuieli suplimentare cu pastrarea acestora. Fiecare din situatiile prevazute
poate reprezenta frcventa optima de aprovizionare daca presupune costuri mai mici.
In ce priveste cantittea cu care urmeaza sa se faca aprovizionarea, vor interveni alte
doua costuri cu tendinte diferite. Astfel, aprovizionarea cu o cantitate foarte mare sau foarte
mica antreneaza fiecare in parte, costuri suplimentare legate de un stoc foarte mare (cheltuieli
cu pastrarea acestora), respectiv foarte mic (cheltuieli suplimentare cu aprovizionari repetate).
Pornind de la cele prezentate, rezulta ca optimizarea stocurilor presupune ca o prima
etapa determinarea si masurarea lor in vederea miniminizarii costului total si nu a unuia sau a
altuia dintre cele doua costuri partiale implicate, respectiv cele aferente aprovizionarii, care se
refera la valoarea absoluta a cheltuielilor unei aprovizionari si celei ocazionate de existenta
stocului de marfuri in depozit (costul de pastrare a marfurilor in stoc), incluzandu-se aici
costurile care variaza odata cu marimea stocurilor, ca exemplu dobanzile, perisabilitatile,
cheltuielile cu manipularea marfurilor.
Determinarea marimii lotului si a frecventei optime de aprovizionare presupune deci
identificarea si comensurarea celor doua costuri : costul de pastrare (mentinere) a stocului in
depozit si costul de aprovizionare (costul de lansare a comenzii).
In fapt doar compararea cheltuielilor vriabile este necesara pentru a putea decide asupra
variantei politicii de adoptat, toate celelalte costuri ramanand fixe, nefiind influentate de
politica de gestionare a stocurilor si neavand nici un fel de rol in alegerea deciziei. In aceste
conditii problema care trebuie rezolvata este determinarea cheltuielilor variabile directe,
respectiv variatia stocurilor, o data cu variatia politicii de stocuri ale firmei.
O alta categorie de costuri aferente stocului sunt cheltuielile generate de rupturile de
stoc sau epuizarea acestora, denumite in literatura de specialitate penalizari de lipsa
Daca cererea uni client sau beneficiar nu poate fi satisfacuta deoarece stocul produselor
cerute este in acel moment epuizat, se poate decide in una din urmatoarele directii : o
aprovizionare exceptionala care presupune o cheltuiala in plus fata de una normala, o livrare
dintr-un alt depozit, mai indepartat sau se va ajunge in unele situatii chiar la pierderea
comenzii primite si implicit a vanzarii.
Daca in primele doua situatii costul rupturii de stoc se epoate determina relativ usor, in
cea de a treia situatie, respectiv atunci cand se ajunge la pierderea clientului, costul rupturii de
stoc este mai greu de calculat, dar nu imposibil.

Din fericire cantitatea optima de aprovizionare nu este foarte mult influentata de variatia
unor asemenea costuri, fiind suficienta o aproximare fidela. Marimea unui astfel de stoc este
dependenta de aprecierea, mai mult sau mai putin subiectiva, variind foarte mult de la un
articol la altul, in functie de natura si importanta acestuia (se consuma permanent sau are un
caracter sezonier).

D. Sistemul informational
Sistemul informational prezinta o importanta deosebita pentru gestiunea eficienta a
stocurilor. Desigur exista o multitudine de procese, fenomene si activitati economice ce
influenteaza sau sunt influentate de catre stocuri, ele referindu-se, in principal, la :
determinarea necesarului de contractat, incheierea contractelor cu furnizorii si beneficiarii,
aprovizionarea cu marfuri, urmarirea executarii contractelor, livrarea marfurilor din depozite
catre magazinele detailistilor, urmarirea comenzilor cu beneficiarii, inventarierea stocurilor
existente in depozite, evidentierea cheltuielilor aferente activitatii de stocare etc.. Toate
asemenea activitati genereaza informatii de mare insemnatate pentru fundamentarea
deciziilor, astfel incat sa se creeze premisele, pe de o parte, pentru preintampinarea abaterilor,
iar, pe de alta, pentru sesizarea lor imediat ce s-au produs, in acest fel urmarindu-se reducerea
stocului in limitele normale.
Cerintele de corectitudine, operativitate si eficienta a unui sistem informational optim in
domeniul stocurilor, avanduse in vedere nivelul de implicare a resurselor financiare ale firmei,
presupune garantarea desfasurarii in cele mai bune conditii a evidentelor operative, sintetice si
analitice a stocurilor, motiv pentru care in desfasurarea operatiunilor care caracterizeaza
procesul de stocare apeleaza la purtatori de informatii, al caror regim este reglementat legal.
Astfel la nivelul gestiunii stocurilor societatii PICASSO SRL intalnim structurate pe categorii
urmatoarele documente de informatii :

a) evidenta operativa reprezinta activitatea cu regim permanent, organizata in scopul

de a urmari pe baza de evidentiere in documente situatia cantitativa a intrarilor de resurse
necesare realizarii obiectivelor societatii, a stocurilor care se formeaza si a iesirilor din
gestiune; se utilizeaza ca documente de evidenta :
1.FISA DE MAGAZIE document de evidenta primara pentru activitatea de
evidenta operativa a intrarilor si iesirilor din gestiune precum si document de inventariere, dar
si o permanenta sursa de informatii de control curent asupra evidentei stocurilor, a intrarilor si
iesirilor valorilor materiale. Se elaboreaza intr-un singur exemplar pentru fiecare tip de produs
sau material si se completeaza de manager si serviciul financiar pentru situatia de fata.

2.Registrul de evidenta contracte comenzi, a carui operare constituie obligatia

activitatii plan-aprovizionare.
3.Fisa de evidenta a aprovizionarilor pentru fiecare furnizor care constituie obiect de
preocupare al activitatii programe de aprovizionare-transport

b) evidenta sintetica si analitica este reprezentata de inventarele cu caracter permanent

si inventarele cu caracter periodic.
Sistenul informational pentru stocuri retine ca fiind necesare o serie de documente
prevazute oficial in nomenclatorul formularelor tipizate pe economie, cu calitatea de
documente primare cu continut riguros pentru date si informatii ce urmaresc procesul
gestionar al stocurilor pe toata secventa : intrare-receptie-depozitare-pastrare-pregatireeliberare din gestiune, in care se include :
1. Nota de intrare in receptie si constatare diferente (N.I.R.C.D.) document care
serveste pentru receptia bunurilor achizitionate, justificarea incarcarii gestiunii, proba in
eventualele litigii cu furnizorii si ca document de inregistrare in contabilitate.
2.Procesul verbal de receptie (P.V.R.) este documentul care atesta efectuarea operatiilor
de receptie asupra lotului de produse aprovizionat, asupra cantitatii, datelor de intrare,
conditiilor de receptie cantitate- calitate, persoanele abilitate etc.
3.Factura si/sau avizul de expeditie sunt formulare tipizate pentru stabilirea vanzariicumpararii produselor;
4.Certificatul de calitate este documentul care atesta incadrarea in prescriptiile de
calitate prevazute de STAS , norme tehnice etc.
5.certificatul de garantie, document de insotire a marfii care garanteaza buna functionare
a produsului sau gamei de produse pe perioada de timp in anumite conditii de depozitare si
utilizare;
6.Bonul de consum care serveste la evidentierea eliberarilor din gestiune, a scaderilor
din gestiune, a inregistrarii in evidenta gestiunii si a miscarilor de materiale gestiuneconsumator.