Dispozitii generale privind judecata

Principiile specifice fazei de judecata

Publicitatea fazei de judecata

Principiu constitutional

Se sanctioneaza cu nulitate absoluta atunci cand este incalcat. Hotararile judecatoresti

trebuie sa cuprinda si mentiunea daca sedinta de judecata a fost sau nu publica.

Atat judecarea cauzelor cat si pronuntarea solutiei trebuie sa aiba loc in sedinta publica

Exceptii de la publicitatea sedintei de judecata

o Judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat
o Judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere moralei
o Judecarea in sedinta publica ar aduce atingere demnitatii sau vietii intime a unei
persoane
o Judecarea infractorului minor
o Judecarea infractiunilor de trafic de persoane si infractiunilor de pornografie
infantila

Declararea sedintei secrete se face in sedinta publica la cererea procurorului, a partilor sau
din oficiu

Nemijlocirea a regula a judecatii

Obligatia instantei de a indeplini in mod direct toate actele procesuale

si procedurale care dau continut sedintei de judecata

Instanta readministreaza, in masura in care este posibil, probele care au fost administrate
in timpul urmaririi penale

Legea prevede unicitatea completului de judecata. Acesta se poate schimba numai pana la
inceperea dezbaterilor. Orice schimbare intervenita in compunerea completului atrage
reluarea de la inceput a dezbaterilor

Contradictorialitatea ca regula a fazei de judecata

Toate probele administrate in cauza penala sunt supuse discutiei

partilor, procurorului, instantei si aparatorului

Oralitatea ca regula a fazei de judecata

Numai prin exprimarea orala a celor ce participa la judecata,

judecatorul are posibilitatea sa perceapa nemijlocit cele afirmate de
parti, martori etc

In faza de judecata, spre deosebire de faza de urmarire penala, la pronuntarea hotararii,

instanta va tine seama si de ceea ce s-a discutat in etapa dezbaterilor

Reglementari generale privind judecata

Rolul activ al instantei de judecata

Instanta isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii adevarului

si a realizarii rolului activ al judecatii

Locul unde se desfasoara judecata

Judecata are loc la sediul instantei, insa pentru motive temeinice,

instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare si in alt loc decat
in sediul ei

Citarea partilor la judecata

Judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si
procedura este indeplinita

Instanta este obligata sa citeze partile, dar neprezentarea acestora nu impiedica judecarea
cauzei. Instanta, cand considera necesara prezenta uneia dintre parti lipsa, poate lua
masuri pentru prezentarea acesteia, amanand in acest scop judecata

Partea prezenta la un termen de judecata nu mai este citata pentru termenele urmatoare,
chiar daca ar lipsi la unul dintre aceste termene
o Pentru a opera prezumtia ca partea are termenul in cunostinta, se cere ca procesul
penal sa aiba o desfasurare neintrerupta si sa nu intervina elemente noi, care prin
natura lor sa impuna totusi citarea partilor.
o Deasemenea, nu opereaza exceptia nici cand la termenul la care partea lipseste, i
se agraveaza situatia in proces si pentru a face o aparare eficienta, partea trebuie
citata pentru urmatorul termen de judecata
o Deasemenea nu se aplica atunci cand a fost schimbat cursul firesc al procesului
penal
o Se citeaza la fiecare termen, obligatoriu: detinutii si militarii

Nerespectarea dispozitiilor privind citarea atrage nulitatatea relativa in conditiile art.

194 alin 1 si 4. Daca partea nu a declarat apel privind nelegala sa citare la instanta de
fond, inseamna ca nulitatea s-a acoperit

Compunerea instantei de judecata

Prima instanta 1 judecator, apel 2 judecatori, recurs 3 judecatori

Completul de judecata poate fi schimbat pana la inceperea dezbaterilor. Orice schimbare

dupa inceperea dezbaterilor atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor

Nerespectarea dispozitiilor referitoare la compunerea instantei este sanctionata cu

nulitatea absoluta

Asigurarea apararii

In cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie,

judecatorul cauzei, o data cu fixarea termenului de judecata, ia masuri
pentru desemnarea aparatorului

Asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata

Presedintele completului de judecata vegheaza asupra mentinerii

ordinii si solemnitatii sedintei, putand lua masurile necesare in acest
scop (limitarea accesului in sala de judecata, atentionarea celor care
tulbura sedinta de judecata, indepartarea din sala a persoanelor care
nesocotesc modul de desfasurare a sedintei, amendarea persoanei care
a tulburat sedinta de judecata)

Constatarea infractiunilor de audienta

Infractiunile de audienta sunt cele savarsite in fata completului de

judecata. Locul si timpul comiterii infractiunii sunt circumstante esetiale
ale infractiunilor de audienta

Presedintele completului de judecata constata acea fapta si identifica pe faptuitor;

intocmeste un proces verbal pe care-l trimite procurorului

Suspendarea judecatii
Suspendarea judecatii in caz de boala grava a inculpatului

Se dispune cand inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa

participe la judecata.

Boala inculpatului trebuie sa fie constata numai printr-o expertiza medico-legala.

Instanta are obligatia sa se intereseze periodic de starea sanatatii inculpatului

Instanta dispune prin incheiere, suspendarea procesului. Recurs in 24 de ore nu

suspenda executarea si se judeca in 3 zile

Suspendarea judecatii in cazul ridicarii unei exceptii de

neconstitutionalitate

Intervine in situatia in care in cauza a fost ridicata o exceptie de

neconstituionalitate

In cazul ridicarii unei exceptii de neconstitutionalitate, suspendarea judecatii intervine de

drept, prin efectul legii

In cazul suspendarii pana la rezolvarea exceptiei, instanta este obligata sa se pronunte

asupra legalitatii si temeiniciei arestarii preventive, in conditiile art 3002. Dispozitia
instantei privind suspendarea judecatii nu afecteaza dispozitia aceleasi instante privind
mentinerea arestarii preventive

Instanta se pronunta prin incheiere. Recurs in 24 de ore se judeca in 3 zile

Suspendarea judecatii in cazul procedurii de mediere

Este aplicabila dispozitia pentru infractiunile pentru care retragerea

plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala

Suspendarea dureaza pana la incheierea procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni
de la data semnarii contractului de mediere

Dispozitii generale privind hotararile judecatoresti

Deliberarea si redactarea hotararilor judecatoresti

Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea

dezbaterilor. Pentru motive temeinice, deliberarea si pronuntarea pot fi
amanate cel mult 15 zile.

La deliberare iau parte numai membrii completului de judecata in fata caruia a avut loc
dezbaterea

In cazul in care amana deliberarea si pronuntarea hotararii, instanta este obligata sa

intocmeasca o incheiere de sedinta separata. Nerespectarea obligatiei -> nulitatea absoluta
a hotararii

Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata asupra

solutiilor date chestiunilor supuse deliberarii. Cand unanimitatea nu poate fi intrunita,
hotararea se ia cu majoritate.

Daca din deliberare rezulta mai mult de doua pareri, judecatorul care opineaza pentru
solutia cea mai severa treuie sa se alature aceleia mai apripiate de parerea sa

In cazul in care completul de judecata este format din doi judecatori si unanimitatea nu
poate fi intrunita, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta

Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta. Daca nu s-a ajung la luarea unei
hotarari, nu se intocmeste o minuta, ci un proce-verbal, in care se consemneaza cauzele
care au impiedicat luarea hotararii

Inexistenta minutei este sanctionata cu nulitatea absoluta a hotararii.

In ipoteza in care minuta nu contine mentiuni dintre cele aratate expres de lege (art 309 si
art 357), hotararea este lovita de nulitate absoluta

Minuta se semneaza de catre membrii completului de judecata. Nesemnarea de catre toti

membrii duce la imposibilitatea verificarii legalitatii constituirii completului, asadar
nesemnarea minutei de catre un judecator duce la sanctiunea nulitatii absolute a hotararii

Modificarea minutei, neconfirmate protrivit dispozitiilor art 194 cu privire la aspecte

esentiale ale cauzei, determina anularea hotararii pronuntate in respectiva cauza.

RIL 17/2005 -> in cazurile in care judecatorul sau instanta se pronunta prin incheiere
asupra masurilor preventive este obligatorie intocmirea unei minute sub sanctiunea
nulitatii absolute

Minuta se intocmeste in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza dosarului
cauzei, iar celalalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instantei

Hotararea se pronunta in sedinta publica, de catre presedintele completului asistat de

grefier.

La pronuntarea hotararii, partile nu se citeaza

Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare

Felurile hotararilor judecatoresti

Sentinta = hotararea prin care cauza este solutionata de prima

instanta de judecata sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a
solutiona cauza

Sentintele prin care instanta solutioneaza cauza sunt supuse apelului, cu exceptia celor
care sunt atacate direct cu recurs

Deasemenea, instanta hotaraste prin sentinta si in cazul in care solutioneaza o problema

de natura contencioasa care nu vizeaza fondul cauzei (plangerii formulate impotriva
ordonantelor procurorului)

Sentinte de dezinvestire: declinarea de competenta (art. 42 nesupusa niciunei cai de

atac ), restituirea cauzei parchetului in vederea refacerii urmaririi penale (art. 332)

Decizia = hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului, recursului
in interesul legii precum si hotararea pronuntata de instanta de recurs in rejudecarea
cauzei

Incheierile = toate celelalte hotarari date de instante in cursul judecatii: luarea, inlocuirea
sau revocarea masurilor de preventie, amanarea cauzei pentru lipsa de aparare, admiterea
sau respingerea unor propuneri de probe etc

Incheierile nu pot fi, de regula, atacate cu apel ori recurs decat o data cu fondul cauzei.
Cand hotararea se pronunta in ziua in care a avut loc judecata, nu se intocmeste incheiere
separata.

Lipsa incheierii de sedinta de la termenul cand s-a dezbatut cauza si s-a amanat
pronuntarea atrage sanctiunea nulitatii absolute.

Judecata in prima instanta

Participantii la judecata in prima instanta
Participarea procurorului la judecarea cauzelor penale in prima
instanta

Participarea obligatorie a procurorului in toate cauzele, cu exceptia

celor care au loc la judecatorie, unde procuroru participa la anumite
cauze

Prezenta procurorului este obligatorie la judecatorie in urmatoarele cauze:

o Instanta a fost sesizata prin rechizitoriu
o Legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai
mare

 Nu se tine cont de circumstante agravante/atenuante

Aplicarea imediata a legii penale daca pedeapsa era sub 3 ani la data
comiterii iar ulteriror a fost majorata la 3 ani de inchisoare -> prezenta
obligatorie
Aplicabil si daca pedeapsa amenzii este prevazuta alternativ
Daca infractiunea are maximul special de 3 ani iar obiectul judecatii este o
tentativa -> prezenta obligatorie
o Unul dintre inculpati se afla in stare de detentie
Inculpatul poate sa se afle in stare de detentie in cauza care se judeca, in
alta cauza sau in executarea unei condamnari
o Atunci cand asistenta juridica a inculpatului este obligatorie (art. 171 alin 2)
o Atunci cand se inlocuieste amenda neexecutata cu rea-intentie cu pedeapsa
inchisorii (art 631 C pen )
o In alte cauze prevazute de lege (reabilitarea judecatoreasca, revizuirea etc)

In cazul in care participarea procurorului este obligatorie, lipsa acestuia atrage, potrivit art
197 alin 2, sanctiunea nulitatii absolute

Atunci cand prezenta lui este obligatorie, procurorul trebuie sa participe la toate termenele
de judecata, la judecarea laturii penale, cat si a laturii civile

Procurorul trebuie sa participe si la indreptarea unor erori materiale evidente din cuprinsul
unui act procedural

Participarea partilor la judecarea cauzelor penala in prima instanta

Judecarea inculpatului aflat in imposibilitate de a se prezenta, fara a lua

in considerare cererea acestuia de a se amana judecata si actele ce
dovedesc aceasta imposibilitate, constituie o incalcare a obligatie
prevazute in art. 6 alin 2

Neprezentarea partilor legal citate nu impiedica judecarea cauzei

Daca la judecata se prezinta o parte care nu a fost citata sau nu a primit citatie,
participarea ei la judecata este permisa, cu conditia ca presedintele completului sa-i
stabileasca identitatea

Citatia trebuie sa fie inmanata inculpatului cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat

Daca inculpatul nu locuieste in tara, instanta este obligata sa tina seama, la fixarea
termenelor, de reglementari speciale privind asistenta judiciara internationala in materie
penala

Inculpatul trimis in judecata in stare de arest trebuie sa i se comunice citatia si copia

actului de sesizare a instantei in interiorul termenului maxim de 48 de ore de la data
primirii dosarului de catre judecatori

Judecata se poate amana, la cererea inculpatului (art 318)

o In stare de libertate, cand comunicarea s-a facut cu mai putin de 3 zile inaintea
termenului de judecata
o In stare de arest, cand actul de sesizare nu i-a fost comunicat in interiorul
termenului de 48 de ore

Judecata nu poate avea loc in absenta inculpatului cand acesta se afla in stare de detinere
(in cauza, in alta cauza sau in executarea unei condamnari). Inculpatul arestat se aduce
obligatoriu la judecarea cauzei -> Nerespectare = nulitate absoluta

Inculpatul poate fi reprezentat in orice situatie, cu exceptia cazurilor in care prezenta sa

este obligatorie

Obiectul judecatii in prima instanta

Judecata se margineste la fapta si la persoana aratate in actul de

sesizare a instantei. (rechizitoriul sau plangerea facuta impotriva
actelor procuroului, in cazul admiterii)

Instanta are obligatia sa se pronunte si cu privire la faptele care au fost precis determinate
in partea expozitiva a rechizitoriului, dar cu privire la care in dispozitivul rechizitoriului
nu s-a mentionat expres trimiterea in judecata a inculpatului

Etapele procesuale ale judecatii in prima instanta

Masurile premergatoare sedintei de judecata

De regula, legea nu face precizari in privinta fixarii termenului de

judecata. Insa, in cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv,
judecata se face de urgenta si cu precadere. Deasemenea, in cauzele in
care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, presedintele
de complet, la primirea dosarului, fixeaza termen care nu poate fi mai
mare de 48 de ore (termen inauntrul caruia trebuie si citat inculpatul)

In cazul infractiunilor flagrante, presedintele instantei fixeaza termen de judecata in

urmatoarele 5 zile de la data primirii dosarului.

In cazurile in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, judecatorul
cauzei, odata cu fixarea termenului de judecata, ia masuri pentru desemnarea unui
aparator

In cauzele in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, instanta este datoare
sa verifice din oficiu, in camera de consiliu, legalitatea si temeinicia arestarii preventive
inainte de expirarea duratei acesteia (art 3001). Daca temeiurile se impun in continuare sau
exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, mentine arestarea preventiva prin
incheiere motivata. (v art. 159 alin 3,4,5 si 11)

Sedinta de judecata in prima instanta

Inceputul judecatii
1. Deschiderea sedintei de judecata
i.

Dupa acest moment, cei prezenti in sala sunt obligati sa respecte disciplina in care
trebuie sa se desfasoare judecarea cauzei

2. Strigarea cauzei si apelul celor citati

i.

Presedintele completului anunta, potrivit ordinii de pe lista, cauza a carei judecare

este la rand

ii.

Dupa apelul partilor si celorlalte persoane citate, presedintele completului verifica

personal daca procedura de citare a fost legat indeplinita

3. Verificarea legalitatii sesizarii instantei

i.

Modalitati de sesizare: rechizitoriul procurorului, plangerea persoanei vatamate in

conditiile art 2781 alin. 8 lit. C, extinderea actiunii penale si extinderea procesului
penal.

ii.

Modalitati neoriginare de sesizare: casarea cu trimitere, declinarea de competenta,

regulatorul de competenta, stramutarea cauzei penale

iii.

Instanta este obligata sa verifice, din oficiu, la prima infatisare, regularitatea

actului de sesizare. Daca sesizarea nu este facuta conform legii, iar neregularitatea
nu poate fi inlaturata nici prin acordarea unui termen, dosarul se restituie organului
care a intocmit actul de sesizare, pentru refacerea lui

iv.

RIL 28/2007 -> Hotararea instantei de fond prin care s-a dispus restituirea
dosarului procurorului, in vederea refacerii actului de sesizare, este supusa caii
ordinare de atac a recursului, in 3 zile.

v.

Dispozitiile referitoare la sesizarea instantei sunt imperative sub sanctiunea

nulitatii absolute

4. Verificari privitoare la inculpat

i.

Presedintele completului de judecata trebuie sa verifice identitatea inculpatului si

procedura de citare a acestuia

ii.

Pentru inculpati arestati/detinuti -> v mai sus

5. Masuri privind martorii, expertii si interpretii

i.

Presedintele cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de sedinta si le pune in

vedere sa nu se indeparteze fara incuviintarea sa

ii.

Expertii raman in sala, in afara de cazul cand instanta dispune altfel

6. Lamuriri exceptii si cereri

i.

Presedintele completului pune in vedere persoanei vatamate ca poate participa la

proces ca parte vatamata, ca se poate constitui parte civila, dar numai pana la
momentul citirii actului de sesizare

ii.

Presedintele completului trebuie sa intrebe pe procuror si pe parti daca au de

formulat exceptii, cereri sau daca propun administrarea de probe noi

Cercetarea judecatoreasca

Are ca obiect administrarea probelor necesare rezolvarii cauzei penale

Legea prevede o anumita ordine de administrare a probelor. Aceasta poate fi schimbata de

instanta, dar daca inculpatul este prezent, schimbarea ordinii sa fie dispusa dupa
ascultarea acestuia

1. Inceputul cercetarii judecatoresti

i.

Presedintele dispune ca grefierul sa dea citire sau sa faca o prezentare succinta a

actului de sesizare a instantei, dupa care explica inculpatului in ce consta
invinuirea si dreptul lui de a nu face nici o declaratie

2. Ascultarea inculpatului
i.

Administrarea probelor incepe prin ascultarea inculpatului ->Nerespectarea atrage

nulitate relativa in conditiile art. 197 alin. 1

ii.

Ascultarea inculpatului se face prin lasarea acestuia sa arate tot ce stie despre fapta
pentru care a fost trimis in judecata, apoi i se pot pune intrebari de catre
presedinte, ceilalti membri ai completului, procuror, partea vatamata, partea civila,
partea resp civilmente, ceilalti inculpati si de catre aparatorul inculpatului

iii.

Instanta poate respine intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei

iv.

Inculpatului i se pot citi declaratiile sale anterioare cand nu-si mai aminteste
anumite fapte sau imprejurari sau cand exista contraziceri intre declaratiile facute
de inculpat in instanta si cele date anterior

3. Ascultarea coinculpatilor
i.

In cazul in care sunt mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia se face in prezenta
celorlati inculpati

ii.

Instanta poate dispune insa ca ascultarea vreunuia dintre ei sa se faca fara ca

ceilalti sa fie de fata

4. Ascultarea celorlalte parti

i.

Procedura de ascultare a acestora este aceeasi ca si in cazul inculpatului

ii.

Ascultarea partilor se face inaintea ascultarii martorilor

5. Ascultarea martorului, expertului sau interpretului

i.

Pentru ascultarea lor sunt invitati pe rand in sala de sedinta; inainte de ascultarea
propriu-zisa, se da curs dispozitiilor din partea generala a CPP (art 78 - 865)

ii.

Martorul este lasat sa declare tot ce stie cu privire la ceea ce este intrebat

iii.

Dupa ce martorul a fost ascultat, acestuia i se pot pune intrebari, in ordine, de catre
instanta, procuror, partea care l-a propus si apoi celelalte parti

iv.

In situatia in care audierea ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibila,
instanta dispune citirea depozitiei date de acesta in cursul urmaririi penale. Aceste
prevederi sunt aplicabile numai in cazul in care, in ciuda eforturilor rezonabile ale
instantei, martorii nu pot fi adusi in fata acesteia pentru a fi audiati

v.

Martorii raman in sala pana la terminarea actelor de cercetare judecatoreasca

vi.

In anumite conditii, legea prevede si posibilitatea de a se renunta la martorii

propusi a fi audiati in cauza. Procurorul si partile pot renunta la martorii propusi,
cu obligatia ca renuntarea sa fie pusa in discutie si instanta sa fie de acord cu ea.

vii.

Instanta poate renunta la audierea unor martori numai daca se constata ca probele
sunt complete si audierea lor ar fi inutila. Instanta, inainte de a hotara, asculta
procurorul si partile. Omisiunea de a asculta procurorul/partile -> nulitate relativa

6. Terminarea cercetarii judecatoresti

i.

Inainte de a declara terminata cercetarea judecatoreasca, presedintele completului

intreaba pe procuror si pe parti daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri
noi pentru completarea cercetarii judecatoresti

ii.

In raport cu intrebarea instantei, cercetarea judecatoreasca se considera terminata

cand:

Nu s-au formulat cereri noi

Cererile formulate au fost gasite neintemeiate de catre instanta, si, in

consecinta au fost respinse

Cererile formulate au fost admise si cercetarea judecatoreasca a fost

completata

Restituirea cauzei la procuror

Instanta restituie cauza la procuror:

o Daca, inainte de terminarea cercetarii judecatoresti, se constata ca s-a efectuat
cercetarea penala de un alt organ decat cel competent.
o Daca se constata ca urmarirea penala a fost efectuata cu incalcarea vreuneia din
dispozitiile legale aflate sub incidenta nulitatii absolute (competenta dupa
materie/persoana, sesizarea instantei, prezenta inculpatului/invinuitului, asistarea
acestuia de aparator)

Instanta va restitui cauza procurorului care a sesizat instanta prin rechizitoriu, nu

organului competent

Cauza NU se restituie la procuror:

o Daca instanta constata, dupa inceperea dezbaterilor, ca urmarirea penala a fost
efectuata de organ necompetent
o Daca instanta, dupa inceperea dezbaterilor, schimba incadrarea juridica a faptei
intr-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de
cercetare sau ar fi trebuit efectuata de procuror.

Instanta se desesizeaza prin sentinta. Daca constata ca organul de urmarire penala e

competent, respinge cererea prin incheiere.

Numai sentinta de desesizare (incheierea odata cu fondul cauzei) este supusa recursului
in 3 zile de la pronuntare/comunicare

Instanta este obligata sa se pronunte si asupra masurilor de preventive, asupra masurilor

de siguranta precum si asupra masurilor asiguratorii

RIL 65/2008 -> in situatia restituirii cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale,
durata maxima a arestarii preventive nu poate depasi 180 zile, calculata prin aditionarea
tuturor perioadelor anterioare in cursul urmaririi penale si ulterioare restituirii cauzei la
procuror.

Schimbarea incadrarii juridice

Avand in vedere ca in cursul judecatii sunt readministrate probele din

urmarirea penala, putandu-se administra probe noi, este posibil ca sa
apara data care conduc la concluzia ca incadrarea juridica data faptei
prin actul de sesizare trebuie schimbata

Instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare juridica si sa atraga atentia
inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma, eventual, amanarea
judecatii pentru a-si pregati apararea

Obligatia instantei trebuie respectata si in ipoteza in care se face schimbarea intr-o

incadrare mai usoara

Nerespectarea obligatiei de a pune in discutie noua incadrare -> casarea hotararii

Probleme de competenta:
o Daca instanta schimba incadrarea juridica inainte de terminarea cercetarii
judecatoresti si constata ca s-a facut cercetarea penala de un organ necompetent
-> Restituie cauza procurorului
o Daca instanta schimba incadrarea juridica dupa terminarea cercetarii
judecatoresti sau in orice alt moment ulterior -> instanta mentine cauza spre
solutionare (daca instanta este competenta sau noua incadrare juridica atrage
competenta unei instante inferioare in grad)
o Daca , in cursul cercetarii judecatoresti sau al dezbaterilor, instanta constata ca
fapta urmeaza sa primeasca o noua incadrare juridica ce atrage competenta
instantei superioare, va face aplicatia art. 334, si isi va declina competenta (art.
42) in favoarea instantei superioare si NU va restitui dosarul procurorului.

RIL 1/2006 -> Schimbarea incadrarii juridice a faptei ce formeaza obiectul actului de
sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea cauzei, nu atrage
incompatibilitatea judecatorului care a facut parte din completul de judecata.

Extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale

Actele materiale descoperite nu au autonomie infractionala . ele

integrandu-se in mod obiectiv in elementul material al infractiunii
pentru care inculpatul a fost trimis in judecata

Cand, in cursul judecatii, se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte
materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta,
prin incheiere, extinde actiunea penala cu privire la aceste acte si procedeaza la judecarea
infractiunii in intregul ei

Intr-o asemenea situatie, instanta se sesizeaza din oficiu cu judecarea actelor materiale
noi. De aceea, este intotdeauna necesar ca instanta sa dea o incheiere de extindere a
actiunii penale. Lipsa incheierii -> nulitate absoluta pentru nerespectarea dispozitiile
referitoare la sesizarea instantei

Daca cu privire la unele acte materiale s-a pronuntat anterior o hotarare definitiva,
instanta reuneste cauza cu aceea in care s-a dat hotararea definitiva, pronuntand o noua
hotarare in raport cu toate actele care intra in continutul infractiunii si desfiinteaza
hotararea anterioara.

Extinderea procesului penal

Extinderea procesului penal pentru alte fapte

Este posibil ca, in timpul judecatii, sa se descopere in sarcina

inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte prevazute de
legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis
in judecata

Faptele nou descoperite au autonomie infractionala, ele nefiind deci elementele laturii
obiective a infractiunii care face obiectul judecatii

Daca procurorul este prezent poate cere extinderea procesului penal in ceea ce priveste
fapta nou descoperita, iar instanta, dupa caz:
o Daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala, instanta, atunci
cand gaseste cererea intemeiata, procedeaza la extinderea procesului penal si
judecarea cauzei cu privire la fapta descoperita
o Daca procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala, instanta
sesizeaza, prin incheiere, organul de urmarire penala competent pentru efectuarea
cercetarii cu privire la fapta nou descoperita

Daca procurorul nu participa la judecata, instanta extinde din oficiu procesul si poate
proceda in mod diferit:
o Judeca cauza respectiva in intregul ei

o Sesizeaza prin incheiere, organul de urmarire penala competent pentru efectuare

cercetarii cu privire la fapta descoperita

Instanta de judecata nu poate avea nici o initiativa in aceasta materie, intrucat cerea de
extindere a procesuui penal apartine exclusiv procurorului. (cand este prezent)

In cazul extinderii, instanta este obligata sa puna in discutie actele cu privire la care s-a
dispus extinderea, iar daca schimba incadrarea juridica a faptei, face aplictia dispozitiilor
legale in aceasta materie

Extinderea procesului penal pentru alte persoane

Doua ipoteze:
o Sa se descopere data cu privire la participarea unei alte persoane la savarsirea
faptei retinute in sarcina inculpatului Indivizibilitate art 33 lit a)
o Sa se descopere date cu privirea la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala
de catre o alta persoana, dar in legatura cu fapta inculpatului:

Raport de corelativitate (infractiune antecedenta -> infractiune

subsecventa)

Raport de conexitate (Infractiune de inselaciune savarsita printr-o

infractiune de fals)

Aceeasi procedura ca la extinderea procesului penal pentru alte fapte: dispozitia apartine,
in primul rand, procurorului sau, in ipoteza in care acesta nu participa la sedinta de
judecata, instantei

Dezbaterile

In cadrul dezbaterilor se realizeaza o tratare contradictorie, orala si publica a

intregului continut al procesului penal

Presedintele completului de judecata da cuvantul in urmatoarea ordine:

o Procuror
o Partea vatamata
o Partea civila
o Partea responsabila civilmente
o Inculpat

Spre deosebire de cercetarea judecatoreasca, in cadrul dezbaterilor, ordinea fixata de lege

privind luare cuvantului este obligatorie

Presedintele completului poate sa dea cuvantul in replica, respectand aceasi ordine

In cazurile in care sunt motive temeinice, dezbaterile pot fi intrerupte, insa nu pentru o
perioada mai mare de 5 zile

Procurorul si partile pot depune concluzii scrise, chiar daca nu au fost cerute de instanta

Ultimul cuvant al inculpatului

Sedinta de judecata se incheie intotdeauna prin acordarea ultimului cuvant

inculpatului

In timpul in care inculpatul are ultimul cuvant nu i se pot pune intrebari

Omisiunea instantei de a acorda ultimul cuvant -> nulitate relativa -> poate determina
casarea numai daca a produs o vatamare ce nu ar putea fi inlaturata in alt mod

Deliberearea si rezolvarea cauzei penala in prima instanta

Deliberarea este definita ca activitate logica care sta la baza procesului de

solutionare a cauzelor penale

In cadrul deliberarii, instanta examineaza in ordine: existenta faptei si a vinovatiei

faptuitorului, dupa care delibereaza la stabilirea pedepsei, a masurii educative ori a
masurii de siguranta cand este cazul sa fie luate

La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia au avut loc dezbaterile

Deliberarea are loc in secret, toti membrii spunandu-si parerea asupra fiecarei chestiuni,
presedintele spunandu-si parerea cel din urma

In cazul in care unanimitatea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritate

Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta care se semneaza de membrii

completului de judecata

Daca instanta, in cursul deliberarii gaseste ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si ca

este necesara reluarea cercetarii judecatoresti, repune cauza pe rol (reluarea cercetarii
judecatoresti) sau numai reluarea dezbaterilor

Rezolvarea cauzei penale

Pentru pronuntarea condamnarii, instanta trebuie sa constate ca sunt

realizate cumulativ conditiile:

o Fapta exista
o Fapta constituie infractiune
o Fapta a fost savarsita de inculpat

Pentru pronuntarea achitarii, instanta trebuie sa constate existenta unuia dintre cazurile
de la art 10 lit a -> e
o Daca pronunta achitarea pentru ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al
unei infractiuni, in mod obligatoriu face aplicarea art 181 alin. 3 C.pen

Pentru pronuntarea incetarii procesului penal, instata trebuie sa constate existenta unuia
dintre cazurile de la art 10 lit f -> j
o Daca pronunta incetarea procesului penal prin inlocuirea raspunderii penale,
instanta face aplicarea art 91 Cpen

Daca subzita impedimente care atrag atat achitarea cat si incetarea procesului penal,
instanta trebuie sa ia in considerare solutia achitarii

Instanta are obligatia ca prin hotarare sa se pronunte cu privire la luarea, mentinerea sau
revocarea masurii arestarii preventive a inculpatului si asupra luarii sau revocarii masurii
obligarii acestuia de a nu parasi localitatea sau tara, motivand solutia pronuntata

Masurile de preventie inceteaza de drept in caz de achitare sau de incetare a procesului

penal

Instanta este obligata sa dispuna punerea in libertate a inculpatului arestat preventiv si

atunci cand pronunta:
o O pedeapsa cu inchisoarea cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive
o O pedeapsa cu inchisoarea, cu suspendarea conditionata a executarii, ori cu
suspendarea executarii sub supraveghere sau cu executare la locul de munca
o Amenda
o Masura educativa

Instanta este obligata ca, prin sentinta prin care rezolva latura penala a cauzei, se se
pronunte si asupra laturii civile
o Art 10 lit b1, d, e (fapta nu prezinta pericolul social, lipseste unul din elemente
constitutive, exista cauza care inlatura caracterul penal) -> instanta poate acorda
despagubiri civile

o Art 10 lit a, c (fapta nu exista, fapta nu a fost savarsita de inculpat) -> respinge
actiunea civila
o Art 10 lit b, f,h, j (fapta nu este prevazuta de legea penala, lipseste plangerea
prealabila, a fost retrasa plangerea prealabila, exista autoritate de lucru judecat) ->
lasa nesolutionata actiunea civila

Instanta poate disjunge actiunea civila si sa amane judecarea acesteia, daca rezolvarea
pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii penale

Cand instanta lasa nesolutionata actiunea civila, masurile asiguratorii se mentin. Acestea
inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile, la
30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii.

Pronuntarea hotararii

Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de

judecata, asista de grefier. Ceea ce se pronunta in sedinta publica este
dispozitivul hotararii (minuta)

Nerespectarea dispozitiilor legale privind pronuntarea hotararii in sedinta publica atrage

sanctiunea nulitatii absolute

La pronuntarea hotararii, partile nu se citeaza. Daca ele sunt prezente, presedintele

trebuie sa le explice ca pot declara apel dau recurs, dupa caz

In cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, presedintele face cunoscut

celui condamnat masurile de supraveghere la care este supus si obligatiile pe care trebuie
sa le respecte

In cazurile in care partile au lipsit atat de la judecata, cat si de la pronuntare, instanta are
obligatia sa comunice acestora copii de pe dispozitivul hotararii

Daca nu se cunoaste adresa unde locuieste inculpatul si nici locul sau de munca,
dispozitivul hotararii se comunica prin afisare la sediul consiliului local in a carui raza
teritoriala s-a savarsit infractiunea

Inculpatului detinut precum si inculpat aflat intr-una din situatiile de la art. 171 alin 2,
care au lipsit la pronuntarea hotararii, i se comunica copia dispozitivului hotararii. Fata de
acesti subiecti este prevazuta si obligatia unei a doua comunicari, cea a hotararii (dupa
redactare)

Structura si continutul hotararii judecatoresti pronuntate in prima instanta

Partea introductiva

In cazul in care hotararea se pronunta in ziua in care a avut loc

judecata, lipsind o incheiere de sedinta, partea introductiva cuprinde atat
mentiunile prevazute la art. 305 cat si art 355 alin 2

Daca pronuntarea a avut loc in alta zi, existand incheiere de sedinta, partea introductiva
a hotararii se limiteaza la mentiunile aratate in art. 355 alin 2

Expunerea

Cuprinde:

o Datele privind indentiatea partilor

o Descrierea faptei ce face obiectul invinuirii
o Analiza probelor
o Aratarea temeiurilor de drept ce justifica solutiile date in cauza

In caz de condamnare, mai cuprinde:

o Fapta retinuta de instanta in sarcina inculpatului, forma si gradul de vinovatie,
circumstantele atenuante/agravante, starea de recidiva

Dispozitivul

Dispozitivul consta in reproducerea in finalul hotararii a minutei redactate in

urma deliberarii si citite in sedina publica cu ocazia pronuntarii

Dispozitivul trebuie sa fie concis, explicit, categoric, autoritar

Nementionarea in minuta si in dispozitiv, demunirea infractiunii si textul de lege in care

aceasta se incadreaza, atrage sanctiunea nulitatii absolute cu consecinta casarii si
rejudecarii cauzei

Dispozitivul trebuie sa cuprinda intotdeauna mentiunea ca hotararea este supusa apelului,

sau, dupa caz a recursului, cu aratarea termenului in care poate fi exercitat, precum si
mentiunea datei cand hotararea a fost pronuntata si ca pronuntarea s-a facut in sedinta
publica

RIL 24/2006 -> Lipsa mentiunii pronuntata in sedinta publica atrage nulitatea hotararii,
in conditiile reglementate de art 197 alin 1 si 4, numai atunci cand se dovedeste ca s-a
adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act, iar anularea
actului este necesara pentru aflarea adevarului si pentru justa solutionare a cauzei