Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A Partea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale, nefiscale, din operatiunile cu
capital si transferurile.
Veniturile fiscale. I categorie este formata din impozitul pe venit, constituind : impozitul pe
venit retinut de intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele
fiscale ; impozitul pe venit al intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie o
constituie impozitele interne pe marfuri si servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la
serviciile si la marfurilor importate ; impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite
conform legislatiei. III categorie de venituri : impozitele asupra comertului international : taxa
vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ; incasarile consulare ; taxele de export.
Veniturile nefiscale. I categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de
proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net
al Bancii Nationale a Moldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categorie de venituri
nefiscale o constituie unele taxe si plati administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa
pentru elaborare de pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si certificate. III categorie o
contituie amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de politia rutiera ; amenzile
aplicate de politia economica ; veniturile provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni
aplicate de Departamentul Vamal.
B Partea veniturilor bugetare e formata din : - clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare ;
- clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare; - clasificatia economica a cheltuielilor
bugetare.
Clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare - grupeaza aceste cheltuieli in functie de
obiectivele urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de cheltuieli: serviciul de stat cu
destinatie generala; activitatea externa; apararea nationala; jurisdictia constitutionala; autoritatile
judecatoresti; mentinerea ordinii publice si securitatea nationala; invatamintul; cercetari
stiintifice; cultura, arta, religia, sportul; ocrotirea sanatatii; asigurarea si sustinerea sociala;
agricultura, gospodaria silvica, piscicola, a apelor; protectia mediului inconjurator si
hidrometrologia; industria si constructiile; excedent; deficit.
Clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare grupeaza veniturile dupa institutiile
insarcinate cu incasarea lor, iar cheltuielile dupa institutiile imputernicite cu efectuarea lor.
Clasificarea bugetara dupa criteriul organiztional se face dupa 2 criterii: - ministere,
departamente, municipii, raioane si alti beneficiari de mijloace bugetare; - intreprinderi, institutii,
, organizatii, platile si actiunile finantate de la buget.
Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare are menirea de a preciza speciile si
subspeciile de cheltuieli limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume: cheltuieli
curente; cheltuieli capitale ; acordarea de imprumuturi de la buget si rambursarea lor ; plata
dobinzilor si rambursarea creditelor contractate de ordinatorii principali de credite ; procurarea
de actiuni.
1.3 Formulai structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2009
Orice cheltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin elemental de intrebiuntare a unei
sume de bani, cu relevanta materiala sau tehnico-financiara.
Cheltuielile publice de interes statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau functionarii
organelor sau institutiilor de stat, ca si al desfasurarii activitatilor de invatamint, sanatate,
protectie sociala si alte activitati care trebuie finantate de catre stat, din fonduri banesti a caror
formare si intrebuintare este decisa de organele de stat.
Dintre cheltuielile publice de interes statal, cele mai importante sunt cheltuielile bugetare cu
ramificatia impusa in RM de cuprinsul bugetului public national.
Cirulaia Monetar
1
Prin moned este desemnat orice bun acceptat ca intrument liberator de creditori sau vnztori,
un bon pentru cumprarea mrfurilor. Monmeda reprezint un instrument etalon de plat pentru
facilitarea schimburilor, pentru acumulri, fiind msurtorul general de valori care poart girul
autoritii emitente i care se bucur de ncredere public.
Funciile monedei:
a evaluare a volirlor economice cu moneda se msoar valoarea material, se exprim
preurile, puterea de cumprare.
b Mijlocire a schimburilor de bunuri i servicii cu ajutorul monedei este intermediat
circulaia mrfurilor, ea la rndul su fiind o marf intermediar.
c Mijlocire a plilor dobndete calitatea de obligat s primeasc moneda aflat n
circulaie la data lichidrii unei datorii.
d Mijlocire a creditului creditul reprezint transmiterea temporar a unei puteri de
cumprare, el este un mprumut de moned.
e Mijlocire a economiilor disponibilitile temporare a populaiei se pot vorifica cu
ajutorul monedei.
f Tezaurizare cu ajutorul monedei se pot pstra i transfera valorile care se cer meninute
n timp.
g Distribuirea i redistribuirea social a bunurilor i serviciilor produsul social se
distribue direct sau indirect de ctre cei care au participat la formarea lui.
2
Suma de bani necesar circulaiei este format din totalul valoric al semnelor bneti, masa
monetar, care d posibilitatea efecturii normale a prestrii serviciilor, schimbului de mrfuri, a
diferitor pli. Aceast sum este determinat de aciunea legilor obiective, a circulaiei banilor i
de legea vitezei de circulaie a banilor. Potrivit acestei legi, suma necesar circulaiei rezult din
totalitatea sumei, preurilor mrfurilor i serviciilor ce urmeaz a fi vndute i ncasate i a sumei
plilor scadente, din care se scade suma preurilor mrfurilor vndute n credit i plile pentru
circulaia mrfurilor care compenseaz.
Suma de bani necesar circulaiei este influe nat de un ir de factori:
Factori de influen direct:
1 schimbarea volumului de mrfuri aflate n circulaie
2 nivelul de mrfuri, preurilor i serviciilor.
Factori de influen indirect:
1 majorarea numrului de operaii n credit, cu ct mai mult marf se vinde n credit cu att
mai puini bani snt necesari n circulaie i invers.
2 dezvoltarea plilor fr numerar.
3 viteza de circulaie a banilor.
Viteza de circulaie a banilor exprim numrul de tranzacii la care servete o unitate monetar
ntr-o perioad de timp n procesul circulaiei mrfurilor, prestrii serviciilor, achitrii debitelor.
Accelerarea V.C.B. (vitezei de circulaie a banilor) duce la micorarea masei monetare necesare
circulaiei i invers.
V.C.B. este influenat de urmtorii factori:
a) masa banilor aflai n circulaie
b) proporia unitii monetare inute n rezerv sau tezaurizare.
c) stabilitatea social politic i conjunctura economic.
d) volumul veniturilor bneti ale populaiei, frecvena i ritmicitatea ncasrii de ctre populaie
a veniturilor sale bneti.
e) gradul de coinciden ntre ncasrile i plile bneti ale populaiei.
f) factorul psihologic al ncrederii populaiei n puterea de cumprare a monedei naionale.
3
internationale si utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de
hotarari a Guvernului.
Veniturile publice
3.1 Relatati despre functiile impozitelor si taxelor.
Evidentiem urmatoarele functii:
1.Contributia la formarea fondurilor generale de dezvolate a societatii-este o obligatie a
tuturor persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri impozabile sau taxabile,deoarece
inaceste fonduri se concentreaza mijloace banesti,centralizate necesare pentru finantarea de
obiective si actiuni cu caracter general:constituirea rezervelor de stat,dezvoltarea bezei materiale
a unitatilor social-culturale de stat.etc.
2.Redistribuirea unor venituri primare sau derivate-este operatiunea de preluare a unor
resurse in vederea repartizarii lor pentru satisfacerea unor trebuinte,acceptate in folosul altora
decat posesorii initiali ai resurselor.
3.Reglarea unor fenomene economice si sociale-actioneaza in mod diferit in cazul unitatilor
sau persoanelor fizice.La unitatile economice,prin impozite si taxe se influenteaza preturile
marfurilor si tarifele executarilor de lucrari si a serviciilor publice,se stimuleaza realizarea
productie nete si fizice.
3.2.Determinati particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara.
Particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara privesc in special izvorul acestei
obligatii,beneficiarul,obiectul ,forma sa,precum si conditiile de stbilire,modificare si stingere.
1.Izvorul obligatiei va fi mereu legea sau actul normative cu valoare de lege care instituie si
reglementeaza un venit al bugetului de stat.Prin lege se stabilesc categoriile de personae fizice
sau juridice,ce datoareaza bugetului de stat venitul respectiv.
2.Beneficiara a obligatiei bugetare este intreaga societate desi calitatea de creditor o are statul.
3.Obiectul obligatiei bugetare consta intodeauna intr-o suma de bani,aceasta fiind in prezent
unica forma in care statele moderne percep veniturile datorate bugetului de stat.
4.Obligatia bugetara este constanta in forma scrisa prin titlul de creanta bugetara care o
individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in raport de veniturile obtinute.
5.Conditiile de stabilirede si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferit
pentru fiecare categorie de venituri bugetare,datorita particularitatilor prezentate de aceste
venituri.
6.Modificarea obligatiei bugetare este determinate de cauzele prevazute de
lege,respectiv:modificarea elementelor in raport de care s-a facut individualizarea
oblig.;modificarea termenelor de plata stabilite anterior,modificarea situatiei juridice si in general
modificarea actelor normative ce reglementeaza veniturile bugetare.
7.Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati commune si altor obligatii
juridice,cum ar fi plata,executarea silita sau prescriptia,fiind reglementate insa si o serie de
modalitati specifice,cum ar fi compensarea,scadere sau anularea.
3.3.Evaluati compartimentul venituri nefiscale conform Legii Bugetului de stat pentru anul
2005.
Veniturile nefiscale,reprezinta in esenta acele venituri obtinute de stat din exploatarea
domeniilor,statului(terenuri,intreprinderi)in conformitate cu regulile liberei concurente si din
valorificarea bunurilor apatinand statului
. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
1.in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda,
dividendele);
2.de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma
intregului profit
net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea
fondurilor proprii);
3.de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor
de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de
laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele
consulare, taxe si alte venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati
sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice
veterinare, ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor
proprietate de stat si administrate de institutii publice, sumele incasate de Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale
unor activitati autofinantate);
4.din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele
provenite din:
5.amenzile si penalitatile aplicate;
6.valorificarea bunurilor confiscate;
7.concesiunile realizate de institutiile publice;
8.expertizele in domeniul navigatiei etc.
Dreptul Bugetar
1.1 Definii noiunea de buget (inclusiv conform legislaiei R.M.)
Termenul de buget i are originea n vechea limb francez i anume n expresie bougette prin
care se nelege o pung cu bani. Exist mai multe concepii n ceea ce privete noiunea de
buget.
Susintorii primei concepii sunt de parerea c bugetul statului este un program sau plan de
cheltuieli ce urmeaz a se efectua i de venituri ce urmeaz a se realiza ntr-o perioad
determinat.
A doua concepie susine c bugetul statului este un act stabilire i autorizare a veniturilor i
cheltuielilor anuale a statului.
Conform legislaiei prin buget se subnelege un document (o lege votat de Parlament) n care
snt nscrise cheltuielile statului i veniturile necesare pentru acoperirea acestora.
Bugetul de stat este elaborat anual de ctre Guvern i aprobat ulterior de Parlament.
Bugetul de stat mai este numit i legea finanelor.
1.2 Argumentai importana principiilor i ordinea repartizrii veniturilor i cheltuielilor
bugetare.
Repartizarea veniturilor i cheltuielilor n sistemul bugetar al RM este subordonat unor reguli
generale sau unor principii n vederea soluionrii a dou probleme principale :
1. s-i acorde administrrii de stat acel volum de resurse financiare care s asigure pe
deplin organele respective n vederea exercitrii funciilor care le revin;
2. s asigure aa cheltuieli bugetare care s corespund sferelor de activitate a acestor
organe.
Procesul de repartizare a cheltuielilor bugetare este bazat pe urmtoarele principii:
a Principiul reglementrii centralizate presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor
comune care determin sistemul de venituri i de cheltuieli de diferit nivel. Potrivit
acestui principiu urmeaz a fi determinate prin norme generale competena organelor ce
activeaz n domeniul repartizrii veniturilor i a cheltuielilor bugetare.
b Principiul echilibrrii a veniturilor i cheltuielilor bugetare se nftuiete n condiiile
unui dificit bugetar cronic printr-un ir de msuri ndreptate n vederea nlturrii sau a
micorrii dificitului bugetar.
c Principiul teritorialitii transferarea, virarea veniturilor urmeaz s se realizeze n
limitele teritoriului unde este amplsat subiectul, pe larg urmeaz a fi aplicat la
repartizarea veniturilor la nivelul bugetului local. Ordinea repartizrii veniturilor i
cheltuielilor bugetarea este reglementat de ctre legislaia bugetar fiscal. Astfel legea
privind sistemul bugetar i proces bugetar prevede n modul general de repartizare a
veniturilor i cheltuielilor bugetare, astfel n art.1 este stipulat c legea bugetului anual
cuprinde sursele de venituri i destinaia cheltuielilor. Art. 32 prevede c n termen de 45
zile de la publicarea legii bugetare anuale Ministerul Finanelor aprob repartizarea
lunar a veniturilor i cheltuielilor bugetare elaborate conform clasificaiei bugetare.
Codul fiscal prevede repartizarea veniturilor dup bugete, ce venit bugetar i crui sistem este
destinat.
1.3 Evaluai natura juridic a bugetului de stat din Republica Moldova.
Referitor a natura juridic a bugetului de stat exist mai multe opinii:
- bugetul statului act administrativ att veniturile ct i cheltuielile bugetare snt simple
evaluri de ordin financiar care snt realizate de agenii administrativi.
Bugetul statului act legislativ este orice decizie ce eman de la puterea legislativ,
astfel i bugetul este un program de administrare a resurselor statului adoptat ca o decizie
a legislaturii.
- Bugetul statului act administrativ i legislativ concomitent motivnd:
bugetul act legislativ n partea creatoare de norme generale dispoziii generale;
bugetul act administrativ, mparte bugetul n 2 pri:
a) venituri reglementate prin norme generale, subieci generali.
b) cheltuieli reglementate prin norme speciale:
- cheltuieli publice efectuate de administraia central
- cheltuieli publice efectuate de colectiviti locale
-cheltuieli publice finanate de fondurile asigurrilor sociale de stat
-cheltuieli ale organismelor internaionale.
Cheltuielile publice cuprind n sfera lor cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinaie
special, cheltuieli extrabugetare i cheltuieli efectuate din bugetul trezorriei publice. Structura
cheltuielilor publice poate fi static (la un anumit moment) i dinamic (n evoluie), poate fi
urmrit conform indicatorilor: volumul cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice n
PIB.
Dreptul Financiar
1 Definii dreptul financiar (cel puin trei noiuni).
Dr. financiar totalitatea normelor de drept care reglementeaz raporturile sociale ce apar la
constituirea, utilizarea fondurilor bneti a statului, destinate satisfacerii sarcinilor i necesitilor
social-economice a societii.
Dr financiar totalitatea actelor normative ce reglementeaz relaii de constituire, repartizare i
utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale insituiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor
social- economice ale societii.
Dr. financiar reprezint ramura de drept alctuit din norme de drept n vederea reglementrii
relaiilor financiare, utilizrii fondurilor bneti destinate interesului public.
2 Clasificai izvoarele dreptului financiar
Izvoarele dr. financiar se delimiteaz n raport cu gradul de generelitate:
- izvoare commune a dr. fin. Cu alte ramuri de drept
- izvoare specifice dr. fin.
Izvoarele comune reprezint acte normative care dei reglementeaz relaii financiare, mai
reglementeaz i alte relaii sociale(de exemplu : COnstituia, Emisiunea Monetar .a.)
Izvoarele specifice reglementeaz strict relaii financiare, ca spre exemplu : Legile bugetului de
stat, Legea cu priv la BNM, Legea cu priv la Curtea de COnturi, Legea cu priv la finanele
publice.
Dup scop distingem urmtoarele categorii de izvoare a dreptului financiar:
- acte de ntocmire a bugetului de stat
- acte de mprumut public de formare i ntrebuinare a fondurilor bneti
- acte de control financiar care se execut asupra actelor i operaiunilor de venituri.
Dup efectele produse:
- acte financiare , acte juridice, manifestri de voin fcute n scopul de a produce efecte
juridice.
- Operaiuni financiare nu produc efecte juridice, dar stau la baza emiterii actelor juridice
financiare, ele sunt acte de calcul a veniturilor, cheltuielilor svrite de funcionari de
specialitate financiar, contabili.
Dup apariie (oraganul care le-a emis) :
- legi sunt emise de Parlament cu aplicabilitate admnistrativ teritorial i a instituiilor
publice.
- Acorduri internaionale izvoare de drept cu condiia ca RM s fie parte la acest accord
i acesta s fie ratificat de Parlament.
- Hotrrile Guvernului se emit pentru organizarea executrii legilor.
- Acte normative ale Ministerului Finanelor acte normative prin care se instituie norme
juridice care dezvolt i detaliaz cuprinsul dispoziiilor generale din legile de specialitate
financiar.
Recunoscnd faptul existenei a celor dou mari diviziuni al sistemului de drept, ramura dreptului
financiar face parte din dreptul public ntruct la fel ca i celelalte ramuri de drept public
cuprinde norme juridice instituite n scopul satisfacerii unor interese generale publice. n
ansamblul ramurilor dreptului public, dreptul financiar se situeaz dup dreptul constituional i
dreptul administrative datorit apropierii i interferenei acestora, iar mai ales cu dreptul
administrativ. De aceea n mare msur sunt remarcate corelaiile, precum i delimitrile
dreptului financiar att cu ramurile dreptului public ct i a celui privat.
Legtura dreptului constituional cu dreptul financiar: dreptului constituional este format din
normele juridice de drept financiar care reglementeaz rapoturile sociale fundamentale ce apar
n procesul instaurrii, meninerii i exercitrii puterii de stat. n acest legtura dintre dreptul
constituional i dreptul financiar este evident, astfel n prevederile Constituiei RM ntlnim
reglementri cu privire la competena Parlamentului n vederea adoptrii bugetelor anuale, la
bugetul public naional, precum i la sistemul de impunere.
Legtura dreptului financiar cu dreptul administrativ: Dreptul administrativ este determinat de
totalitatea normelor care guverneaz activitatea administrativ de stat. avnd n vedere obiectul
dreptului financiar dreptul administrativ se deosebete dup obiect:
Corelaia: subiectele unul este statul sau un organ al statului. Metoda imperativ adic de
subordonare a prilor raportului juridic.
Legtura dreptului financiar cu dreptul civil: Dpretul civil reglementeaz raporturi patrimoniale
i personal nepatrimoniale prin care se manifest individualizarea persoanelor.
Corelaia: persist caracterul patrimonial deoarece dup obiect au tangene.
La elaborarea planului de cheltuieli se va ine cont numai de sumele cheltuielilor calculate pentru
activitatea din anul respectiv.
Pronosticul veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat se va prezenta spre
examinare autoritilor competente i partenerilor sociali. Pronosticul veniturilor i cheltuielilor
bugetului asigurrilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, ntocmirea bugetului
asigurrilor sociale de stat pe programe i performane se efectueaz cu participarea Ministerului
Finanelor. Modificarea indicatorilor prevzui n Legea bugetului asigurrilor sociale de stat se
efectueaz n cazurile:
a) adoptrii unor acte legislative i altor acte normative care stabilesc condiii noi de protecie
social a diferitelor categorii de populaie;
b) modificrii condiiilor de calculare a contribuiilor de asigurri sociale pentru unele
categorii de contribuabili;
c) precizrii cheltuielilor n legtur cu determinarea contingentului real de beneficiari
nregistrai la Casa Naional de Asigurri Sociale.
Varianta II
Proiectul este examinat de catre Comisia parlamentara de specialitate, celelalte comisii ale
parlamentului si Directia juridica a organului legislativ. Examinarea legii in Parlament se face in
3 lecturi. Legea bugetului asigurarilor de stat poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate
chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate intr-o singura lectura. A) Examinarea in I lectura.
Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei de specialitate asupra proiectului
legii bugetului a.s.s. examinind : - directiile principale ale politicii bugetare a asigurarilor
sociale de stat ; - conceptiile de baza a proiectului. B) Examinarea in a II-a lectura.
Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate examineaza: - veniturile estimate sub forma
de calcule si structura lor ; - cheltuielile estimate, structura si destinatia lor ; - deficitul sau
excedentul bugetului asigurarilor sociale de sta. C) Examinarea in a III-a lectura. Parlamentul:
- examineaza alocatiile detaliate care vor fi efectuate; - stabileste alocatiile care vor fi finantate
in mod prioritar; - examineaza alte detalieri din proiectul legii bugetului a.s.s.
Pina la 5 decembrie a fiecarui an, parlamentul adopta legea bugetului a.s.s., care va fi promulgate
de Presedintele statului, apoi va publicata si va intra in vigoare 1 ian. A anului urmator. Daca
legea nu a fost adoptata cel putin 3 zile dupa expirarea exrcitiului bugetar, se aplica in continuare
legea anului precedent pina la adoptarea noului buget. Promulgarea legii bugetului asigurarilor
sociale de stat. Legile adoptate de parlament se trimit spre promulgare Presedintelui RM.
Promulgarea este actul final procedurii legislative si tine exclusiv de competenta sefului statului.
Decretul de promulgare a legii bugetului asigurarilor sociale de stat emis de Presedintele RM
este obligatoriu pentru executare pe intreg teritoriul statului, avind caracter normativ. Decretele
Presedintelui se promulga intr-un termen de 2 saptamini. Insa Presedintele poate cere printr-o
scisoare de remitere poate cere parlamentului reexaminarea legii bugetului a.s.s.(doar o singura
data). A doua data presedintele este obligat sa promulge legea. Ulterior, Decretul cu privire la
promulgarea legii bugetului a.s.s. se publica in Monitorul Oficial.
alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competena Curii de Conturi.
Suni supuse reviziei financiare:
A)Aparatul Parlamentului. Aparatul Preedintelui Republicii Moldova. Curtea Constituionala,
Aparatul
Guvernului. Curtea Suprema de Justiie. Judectoria Economic. Procuratura Generala. Comisia
Naional a
Valorilor Mobiliare;
B)
autoritile administraiei publice centrale de specialitate, alte autoriti administrative.
Banca Naional a
Moldovei i bncile comerciale n care cota statului n capitalul social este mai mare dect 50 la
sut.
Controlului efectuat de Curtea de Conturi se supun i persoanele juridice, indiferent de tiptil de
proprietate i forma juridic de organizare dac acestea:
a) beneficiaz de garanii guvernamentale pentru credite, de subvenii sau de alte forme de
sprijin financiar din partea statului;
h) administreaz, n baza unui contract, bunuri aparinnd domeniului patrimoniului public: e)
dispun de capital social integral de stal sau mai mult de 50 la sut din el aparine statului. Toate
documentele referitoare la datoria public, din care rezult obligaiunile arii, se contrasemneaz
de
Preedintele Curii de Conturi. Contrasemnatura garanteaz legalitatea mprumutului i
nregistrarea lui n cartea
datoriei publice.
Curtea de Conturi exercit, in oficiul su sau ia fata locului, controale ulterioare, care includ
revizii financiare i controale tematice..
n afar de controalele pe care le efectueaz Curtea de Conturi, ea mai avizeaz proiectul Legii
bugetului de stat, proiectul Legii bugetului asigurrilor sociale de stat,- fondurile obligatorii de
asigurri n medicin pe anul respectiv.
Controlul exercitai de Curtea de Conturi.
Noua reglementare juridic privind controlul financiar a fost introdus in contextul perfecionrii
formelor de control efectuat de Curtea de Conturi.
Controlul in oficiul Curii de Conturi se efectueaz n baza documentelor i informaiilor de care
dispune Curtea de Conturi, precum i n baza documentelor solicitate n scris de Preedintele
(vicepreedintele) Curii de Conturi de la entitatea controlat sau de la alt entitate, indiferent de
tipul de proprietate i forma juridic de organizare, care poate s dispun de documentele
necesare.
Controalele la f ia locului se efectueaz n baza dispoziiei de control i in ba/a programului de
control, semnate de Preedintele (vicepreedintele) Curii de Conturi.
Pentru a confirma unele probe care nu snt destul de relevante, n baza dispoziiei de control
adoptate de Preedintele (vicepreedintele) Curii de Conturi, pot fi efectuate controale de
contrapunere la orice entitate controlat. Verificarea prin contrapunere'* se aplic n cazul
confruntrii documentelor din contabilitate cu cele existente n organizaiile i ntreprinderile de
la care au fost primite valori materiale. n cazul n care nu au fost prezentate verificrii
documente suficiente pentru a stabili natura operaiunii economice sau existena dublilor referitor
la forma i coninutul documentelor justificative prezentate revizorului.
Curtea de Conturi exercit, in oficiul su sau la faa locului, controlul rapoartelor financiare
prezentate de ctre entitile controlate.
Rapoartele asupra controalelor se examineaz de ctre Curtea de Conturi n prezena
persoanelor cu funcii de rspundere care reprezint autoritile administraiei publice n cauz.
Neprezentarea, fr motive ntemeiate, a persoanelor cu funcii de rspundere la examinarea
rapoartelor nu mpiedic adoptarea hotrrii dac persoanele respective au fost ntiinate n
modul stabilit.
Curtea de Conturi adopt ntriri asupra rapoartelor prezentate. Aceste hotrri reprezint
principala modalitate prin care se pun la dispoziia entitilor controlate, organelor ierarhic
superioare acesteia i societii, informaii independente, soluii i asigurri referitoare la
legalitatea, conformitatea, justeea operaiunilor economico-financiare i rapoartelor financiare,
precum i la economicitatea, eficiena i eficacitatea utilizrii patrimoniului public de ctre
entitile controlate. Informaiile din hotrri le emise de Curte trebuie s fie clare i bine
documentate.
Hotrrile vor fi concise, vor conine sinteze ale concluziilor i probelor controlului. Proiectele de
hotrri se elaboreaz de ctre efii de direciei (secii) ale Curii de Conturi n baza rapoartelor
(actelor) de control ntocmite de controlori i cuprind urmtoarele elemente:
a
titlul hotrrii;
b
prezentarea sintetic a contextului n care se desfoar activitile supuse controlului,
inclusiv contextului instituional;
c
obiectivele activitii entitii controlate;
d) descrierea metodologiilor de colectare i analiz a probelor de control, cu precizarea surselor
acestora;
e) criteriile de evaluare a performanei;
f) constatrile controlului sau cel puin cele considerate relevante pentru destinatarii sau
utilizatorii hotrrii;
g) concluziile referitoare la obiectivele controlului;
h) recomandrile referitoare la aciunile ce trebuie ntreprinse ca rezultat logic al concluziilor.
Recomandrile se vor face numai n cazul n care controlul identific remedii posibile i eficiente
pentru oricare din nclcrile comise. Recomandrile vor indica principalele direcii ale fiecrei
modificri propuse,fara detalierea acestora. n proiectul de hotrre este necesar s se menioneze
clar persoana responsabil de nclcir comise i persoana responsabil de remedierea lor.
Proiectul de hotrre se examineaz de membrii Curii de Conturi mpreun cu echipa de control,
cu autorii proiectului, precum i cu reprezentanii entitii controlate i cu alte persoane, la
decizia Preedintelui Curii de Conturi.
Acestea evalueaz dac laptele i probele prezentate snt documentate i concrete, iar condu/: .
semnificative pentru destinatarul hotrrii i pot sugera modificri dac proiectul de hotrre
depisteaz nclcari procedurale, care nu vor avea impact prea mare asupra statului. Membrii
Curii de Conturi snt n drept s solicite opinia unei persoane nenplicate n control, dar
competent pentru a decide dac probele care susin constatarile, concluziile i recomandrile
snt suficiente, relevante i semnificative.
Membrii Curii de Conturi pot modifica concluziile i recomandrile prevzute n proiectul de
hotrre cazul n care entitatea controlat sau alt persoan aduce probe de control noi. Proiectul
de hotrre poate fi modificat dac probele de control noi au efect asupra constatrilor depistate.
n acest caz, noul proiect de hotrre va reexamina, lund n consideraie explicaiile persoanei cu
funcie de rspundere a entitii controlate.
Hotrrile adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de control snt prezentate
ordonatorilor de credite (alocaii) ai autoritilor administraiei publice corespunztoare. Despre
nclcrile comise este informat organul de resort ierarhic superior i. dup caz. organele
financiare i de drept respective.
Conductorii autoritilor administraiei publice informeaz Curtea de Conturi despre msurile
luat legtur cu nclcrile depistate n cadrul controlului.
Controlul ulterior al Curii de Conturi este reglementat n scopul verificrii exactitii i
conform V contului general anual de execuie a bugetului de stat. bugetului asigurrilor sociale
de stat. fondurilor asigurrilo obligatorii de asisten medical, conturilor anuale de execuie a
bugetelor unitilor administrativ-teritoriale conturilor anuale de execuie a bugetelor fondurilor
bneti speciale, ca i a contului anual al datoriei publ situaiei garaniilor guvernamentale
acordate pentru credite interne i externe acordate persoanelor juridice.
In acelai timp. controlul ulterior al Curii se exercit prin verificarea exactitii i conformitii
conturile, gestiunilor publice de bani i alte valori materiale, a bilanurilor contabile ale
ordonatorilor de credite (aloca::: bugetare i alte bilanuri din sfera financiar privind
operaiunile bneti ce depesc anumite limite valorice.
n exercitarea controlului ulterior ca cerin deosebita, se verific i necesitatea i oportunitatea
anga h cheltuielilor bugetare, a acordrii de subvenii, a efecturii de transferuri ntre bugetele
publice, a aprobri viramentelor de alocaii bugetare i a acordrii de alocaii suplimentare.
La ncheierea tuturor acestor verificri se formuleaz i concluzii despre calitatea gestiunii
economico financiare a unitilor controlate din punct de vedere al economicitii i eficienei.
Controlul ulterior se exercit n oficiul Curii de Conturi sau la faa locului, iar n cazul prezent:
verificare a unor conturi i bilanuri cu documentaie incomplet, se pretinde completarea i
refacerea acestor; wta un termen stabilit n fiecare caz. Despre verificarea conturilor se ntocmesc
rapoarte n care se specific constatrii i se formuleaz concluziile verificrii, precum i, atunci
cnd este necesar, completarea ori refacerea e\ice-:e contabile.
Procedura bugetara
2.1 Execuitia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata
publica este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a
sistemului contabil unificat al economiei nationale
Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea
cheltuielilor aprobate prin legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat
cu raspundre in activittea de stat
Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:
1 Parlamenutl RM
2 Curtea de conturi
3 Ministerul finantelor
Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaya la intocmira darii de seama contabile
2.2
Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta
parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat
Proiectul legii bugetare anuale include anexele si este nsoii de nota explicativ.
Adiional la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanelor prezint
calculele veniturilor i cheltuielilor bugetare.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie, Buget i
Finane, care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta. Concomitent,
proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezint
Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta.
Pe lng Comisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se examineaz de
toate Comisiile permanente i Direcia juridic a Parlamentului. La data stabilit de
Parlament, Comisiile permanente i Direcia juridic prezint avizele la proiectul legii
bugetare anuale Comisiei Economie, Buget i Finane.
n baza avizelor Comisiilor permanente i avizului Direciei juridice. Comisia
Economie. Buget i Finane ntocmete raportul i lista de recomandri asupra proiectului
legii bugetare anuale i le prezint Parlamentului la data stabilit de acesta.
Examinarea proiectului legii bugetare anuale n Parlament se efectueaz n trei
lecturi.
n fiecare lectur Parlamentul examineaz proiectul legii bugetare anuale i nota
explicativ.
Legea bugetar anual poale fi adoptat i in dou lecturi, dac toate chestiunile din
lecturile doi i trei suni examinate ntr-o singur lectur.
A ) Examinarea in prima lectur.
n decursul primei lecturi. Parlamentul audiaz raportul Guvernului i coraportul
Comisiei Economie. Buget i Finane asupra proiectului legii bugetare anuale i
examineaz:
a) direciile principale ale politicii bugetare-fiscale;
b ) concepiile de baz ale proiectului.
Parlamentul adopt. n prima lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite
Comisiei Economie. Buget i Finane pentru pregtirea de examinare n a doua lectur.
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i
prezentare repetat a proiectului legii bugetare anuale n prima lectur.
B ) Examinarea in a doua lectur.
n decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget i
Finane, examineaz:
a)veniturile estimate sub form de calcule i
structura lor:
b ) c h e l t u i e l i l e estimate, structurii i destinaia,
lor;
c) deficitul scai excedentul bugetului de stal.
Parlamentul adopt. n a doua lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite
Comisiei Economie Buget i Finane pentru pregtirea de examinarea ri a treia lectur..
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i
prezentare repetat a proiectului legii bugetare anuale n a doua lectur.
Drept Financiar
Procedura bugetar
2.1. Identificai principiile procedurii bugetare
Aplicarea bugetului i procedura bugetar sunt guvernate de urmtoarele principii:
a) Pr universalitii bugetare toate veniturile i toate cheltuielile statului urmeaz a fi nscrise n
buget.
b) Pr unitii bugetare toate veniturile publice i cheltuielile publice trebuie s fie nscrise ntrun singur buget.
c) Pr anualitii bugetare bugetul este ntocmite pentru o perioad de un an de zile
d) Pr publicitii bugetare legea bugetar se aduce la cunotin opiniei publice i se public n
M.O.
e) Pr echilibrului bugetar egalitatea ntre venituri i cheltuieli
f) Pr specializrii bugetare veniturile bugetare trebuiesc incluse dup surse de provenien, iar
cheltuielile pe categorii de obiective i activiti
g) Pr neafectrii veniturilor bugetare
2.2. Stabilii eficiena controlului execuiei bugetare.
Execuia bugetului anual de stat avnd importan practic de a garanta rolul acestui buget n
viaa public este ndrumat i controlat cu ajutorul evidenei contabile, bugetare ca parte a
sistemului contabil unificat al economiei naionale. Evidena contabil e menit s nregistreze
date privind veniturile i cheltuielile bugetelor tuturor intreprinderilor i instituiilor publice
finanate din bugetul de stat i operaiunile de trezorerie. Execuia bugetului public naional, se
caracterizeaz prin realizarea veniturilor i efectuarea cheluielilor, s se fac sub controlul unor
organe de stat, cu rspundere n activitatea bugetar.
Atribuiile de control n vederea executrii bugetului revin urmtoarelor organe:
1) Parlamentul exercit un control politic
2) Curtea de conturi . exercit auditul public extern, privind modul de administrare a mijloacelor
financiare i bugetelor publice.
3) Ministerul Finanelor efectueaz revizii financiare privind gestionarea mijloacelor financiare
i a bugetelor publice n instituii publice.
4) Serviciul public financiar
2.3. Estimai etapele execuiei bugetare.
Procedura de executare a bugetului de stat const n urmtoarele etape care sunt distincte:
1) repartizarea anual a veniturilor i cheltuielilor bugetare
2) Executarea de cas a bugetului de stat.
3) Colectarea veniturilor bugetare
4) Efectuarea cheluielilor bugetare
5) Responsabilitatea pentru executarea bugetare de stat i revine Guvernului.
Controlul financiar
3.1. Definii noiunea i funciile controlului financiar.
Controlul financiar este o componen special separat al controlului economic efectuat ntr-un
stat anumit. Controlul financiar are ca obiective cunoaterea de ctre stat a modalitilor de
administrare a mijloacelor materiale i financiare, precum i a modului de realizare i cheltuire
a bunului public. Controlul reprezint aciunile de verificare a opreaiunilor economicofinanciare anticipat, concomitent i ulterior executrii acesteia.
Prin rolul i obiectivele pe care le urmrete controlul financiar ndeplinete urmtoarele 5
funcii:
1) F de evaluare
2) F preventiv
3) F de documentare
4) F recuperatorie
5) F pedagocic
3.2. Determinai metodele controlului financiar.
Conform C.F., controlul financiar, la faa locului i la oficiul organului fiscal, poate fi organizat
i efectuat prin urmtoarele metode:
1) Verificarea faptic (art. 217 CF) are sarcina de a constata situaiile ce nu sunt reflectate sau
care nu rezult din documente.
2) Verificarea documentar (art 218 CF) const n confruntarea drilor de seam fiscale,
documentelor de eviden, cu documentele i informaiile de care dispune organul care exercit
controlul fiscal.
3) Verificarea total (art 219 CF) verificarea tuturor actelor i operaiunilor de determinare a
obiectelor impozabile.
4) Verificarea parial (art 220 CF) const n controlul asupra singerii unor anumitor obligaii
fiscale dintr-o anumit perioad, verificndu-se, n tot sau n parte, documentele sau activitatea
contribuabiluluui.
5) Verificarea tematic (art 221 CF)
6) Verificarea operativ (art 222 CF) verificarea operativ se face prin verificarea faptic i,
sau documentar
7) Verificarea prin contrapunere (art 223) const n controlul concomitent al contribuabilului i
al persoanelor cu care aceasta are sau a avut raporturi economice, financiare sau de alt natur.
3.3. Proiectai un act de control financiar.
Actul de control financiar se ntocmete la finalizarea acontrolului financiar la faa locului, n 2
exemplare.
Actul e constituit din 3 pri.
1) partea introductiv ciprinde date de ordin informativ (date despre contribuabil, organul ce
efectueaz, data actului de control, numele prenumele, funcia deinut de organul care
efectueaz controlul, tipul controlului, denumirea i informaii generale despre contribuabil i
adresa juridic a lui; data nceperii i data finalizrii controlului)
2) partea constatatorie se reflect aciunile i faptele constataoare n procesul controlului. Se
descrie obiectiv, clar i exact, nclcrile legislative. Dac nu sunt abateri de la lege, n act se
menioneaz concret: - nu s-au constata nclcri.
3) concluzii asupra actului de control n aceast parte se descrie: controlul efectuat, obligaiile
contribuabilului, materialele anexate la act, semnturile prilor participante la control,
confirmarea nmnrii actului controlului. Actul se aduce la cunotin contra semntur.
Finanele publice
1.1. Definii noiunea de finane publice.
Finane publice totalitatea relaiilor sociale de natur economic care apar n procesul
constituirii, repartizrii i utilizrii n form bneasc a resurselor necesare statului n vederea
ndeplinirii funciilor i sarcinilor sale.
1.2. Stabilii i comparai trsturile caracteristice ale conceptelor finanelor publice.
Conceptele finanelor publice:
I Perioada finanelor publice clasice: aferent perioadei de nchegare a finanelor ca doctrin de
sine stttoare cuprinde perioada sec XVII pn n XX.
II Perioada modern. Primele decenii ale sec XX i pn n 1970.
III Finanele publice postmoderne ncepnd cu ultimii decenii ale sec XX.
Primul concept clasic al finanelor publice era strns legat de perioada n care statul i desfura
activitatea dup principiul laisser faire laisser passer. n acea perioad finanele publice serveau
doar pentru constituirea fondurilor bneti ale statului i aveau un caracter neutru.
n cel de-al doilea concept spre deosebire de primul statul urmeaz s joace un rol mai activ n
viaa economic a societii n vederea influenrii proceselor economice spre un curs mai
favorabil.
n comparaie cu cele dou concepte n cel de-al treilea se contureaz armonizarea intereselor i
intervenia statului n sectorul privat ns intervenia statului se pronun doar pentru a stabili
cadrul juridic al acestei concurene de pia, n baza funcionrii mecanizmelor preurilor i
mpiedicrii abuzurilor din partea monopolurilor.
1.3. Estimai activitile financiare ale statului la etapa actual.
La etapa actual activitatea financiar a statului se bazeaz pe domeniul privat. Statul constituind
un sistem financiar complex de acte, operaiuni i instituii publice de natur financiar sau cu
atribuii financiare de control privind formarea i ntrebuinarea fondurilor bneti alte statului,
unitilor administrativ teritoriale i ale altor entiti de interes public. Fcnd referire la etapa
actual, RM depete o perioad ndelungat de tranziie unde activitatea financiar i are rolul
de ameliorarea situaiei. n asemenea condiii statul trebuie s cunoasc tehnicile de utilizare a
disponibilitilor bneti din partea contribuabilor, pentru a maximaliza profitul i rentabilitatea.
Concluzie: o activitate financiar bine dezvoltat nu nseamn dect ntreprindere sntoase,
buissines orientat spre o dezvoltare continu, mplementarea noilor tehnologii, toate acestea
pentru meninerea unui echilibru n intreg sistem financiar.
Creditul
1.1.Definii noiunea de credit i elementele lui.
Credit act de schimb condiionat de dare i restituire a bunului, dreptului sau serviciului, care e
despgubit ntr-un interval de timp.
Elementele.
-Subiectele
Creditor
Debitor
-Scadena restituirea mprumutului
-Ratele de rambursare
-Termenul de graiere
-Dobnda
2.2. Clasificarea creditului.
Dup forma n care se prezint.
a)comercial
b)bancar
Dup destinaia creditorului.
a) de producie
b) de consum
Dup subiectul care contracteaz.
a) public
b) privat
Dup perioada de timp.
a) termen scurt
b) termen lung
c) termen mediu
2.3. Evaluai domeniul de utilitate i mijloacelor din mprumuturile externe
Domeniul de utilitate a mijloacelor din mprumuturile externe:
1) susinerea balanei de pli
2) finanarea proiectelor de inevstiii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei
3) acoperirea deficitului bugetar
4) finanarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinelor calamnitilor naturale i altor
situaii extraordinare.
5) finanarea cheluielilor rezonabile legate de contractul datoriei de stat.
6) importul de materie prim
7)onorarea obligaiilor asumate prin acordarea garaniilor de stat pentru mprumuturi
8)serviciul de refinanarea datoriei contractat anterior.
Veniturile publice
3.1. Definii noiunea impozitului i taxei.
Impozit o contribuie bneasc obligatorie u cu titlu nerambursabil datorit, conform legii
bugetului de stat de ctre persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile care le obin
sau bunurile pe care le posed.
Tax este o plat efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru anumite servicii prestate
acestora de organele de stat sau instituiei publice.
3.2. Clasificai impozitele.
Dup forma impunerii:
-pe venit
-pe cheltuieli
-pe bunuri
Dup forma plii:
-n bani
-n natur
Dup forma perceperii:
-directe(pe venit financiar)
-indirecte(TVA, accize)
3.3. Selectai modalitile de stingere a obligaiei bugetare.
Modalitile de stingere a obligaiei bugetare.
- Stingerea prin plata contribuabilului, achitat benevol suma datorat
Prin plata n numerar
Reinerea prin mpunere
Prin aplicarea timbrelor fiscale
- Stingerea prin anulare, aceasta se realizeaz prin acte normative emise de ctre organele
competente conform crora este declarat plata unei obligaii bugetare ce au caracter general,
obligativitate general, caracter individual.
-Prin prescripie are loc n cazul cnd statul nu a executat silit dr de crean bugetar. Obligaia
bugetar termen 6 luni
-Prin scdere aceast modalitate intervine n situaiile n care contribuabilul a decedat, fr s
lase careva avere
-Prin compensare are loc n situaia n care contribuabilul a achitat la buget o sum nedatorat
sau o sum mai mare dect cea datorat.
-Stingerea prin executare silit.
Circulatia Monetara
1.1 Prin emisiune monetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni realizate de de banca
centrala a ststului concretizate in baterea semnelor monetare ,stocarea ,emiterea punera si
scoaterea din circulatie a bancnotelor si monedelor metalice precum si formarea crearea de bani
scriptuali in conturi curente ale p.f si p.j
1.2 Avantajele platilor fara numerar:
-numerarul disponibil al e persoanelor repreyinta un capital in stare latenta
-riscurile legate de pastrare si manipularea numerarului sunt exexcluse in cayul acestora
-acestea pot fi revazute ,verificate controlate ,probate dupa documentele de evidenta bancara
chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efecturea lor
-platile in numerar presupun o deplasare a partilor acesta situatie riscanta se poate evita prin
platile fara numerar care se executa rapid in termen scurt si la distanta mar
-depunatorul se poate elibera de preocuparile pentru unile plati periodice printrun ordin dat
institutiei bacare
-economisirea unor sume de bani legate de de minuirea numerarului
Dezavantaje:
-neincrederea in banci
-neacomodarea
-bolcarea sistemelor electronice
1.3
La efectuarea decontrilor bneti n numerar pentru tranzaciile comerciale cu consumatorii,
contribuabilii snt obligai s utilizeze MCC.
Aceast obligativitate se extinde asupra tuturor subdiviziunilor (filial, reprezentan, oficiu,
secie, magazin, depozit, unitate comercial, unitate de prestri servicii (inclusiv unitate de
transport-taxi) etc.) n care contribuabilul primete plile pentru tranzaciile comerciale
(consumatorul achit plata).
Mainile de cas i control se instaleaz n fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al
casierului, operatorului-casier, vnztorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea i
pstrarea temporar a mijloacelor bneti, conform normelor n vigoare.
Dac n cadrul decontrilor bneti n numerar contribuabilul accept, n modul stabilit,
cardurile bancare n calitate de instrument de plat fr numerar sau alt mod de plat, decontrile
respective se efectueaz de asemenea prin intermediul MCC.
Se permite efectuarea decontrilor bneti n numerar fr aplicarea MCC la desfurarea
activitilor .
Bonul de plat, care se elibereaz n cazurile prevzute n prezentul Regulament, se consider
echivalentul bonului de cas emis de MCC.
Eliberarea de ctre contribuabilul a documentelor de tip aviz de plat n numerar, factur, bon
de comand-livrare, not de plat etc. nu-l scutete pe acesta de obligaia de a utiliza MCC.
Obligaiunile utilizatorilor
- Utilizatorii snt obligai:
a) s-i doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse n Registrul unic al mainilor de cas
i control
Finantele publice
1.1.Indentificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice.
Finantele publice au urmatoarele trasaturi caracteristice:
sunt relatii cu caracter economic, intrucit apar in procesul formarii, repartizarii, si
utilizarii produsului social.
sunt relatii care apar in forma baneasca, deoarece procesul de productie, reproductive si
de circulatie a marfurilor, repartitia produsului social, relatii de schimb, retribuirea
muncii, precum si relatiile dintre agentii economici sau dintre acestia si persoanele fizice,
se exprima prin intermediu banilor, in cadrul unor relatii banesti. Si nu trebuie confundata
notiunea de finante publice sau relatii financiare cu cea de bani sau relatii banesti
.Deoarece banii reprezinta o marfa iar finantele publice sunt relatii de constituire,
repartizare si utilizare a mijloacelor banesti.
sunt relatii de constituire, repartizare si utilizare ale mijloacelor banesti ale societatii-sunt
relatii fara echivalent, adica nu presupun, im mod necesar, o contraprestatie directa din
partea subiectului beneficiar al mijloacelor banesti.
mijloacele banesti din reletiile financiare repartizate si utilizate de subiectele beneficiare
nu se ramburseaza , adica de la fondurile bugetare se efectuiaza plati cu titlu
nerambursabil catre unele regii autonome sau catre institutii publice din sfera
nemateriala care presteaza servicii pentru populatie.
prima faza de formarea resurselor care presupune formarea fondurilor public de resurse
banesti, la acesta actiune de formare participa: societatile comerciale, institutiile publice si
personae fizice sau juridice indifferent daca sunt rezidente sau nerezidente.Aceste fonduri se
constitue in mai multe forme: impozite, taxe, amenzi, penalitati etc.
adoua faza de repartizare amijloacelor banesti se realizeaza in cadrul repartitiei secundare
adica redistribuirea venitului national. Redestribuirea venitului national se realizeaza prin
intermediul sistemului de preturi si tarife( la bunuri si servicii) si prestari de servicii cu
character indirect productive. Distribuirea si redistribuirea venitului national duce la formarea
veniturilor finale ale statului.
Functia de control nu se limiteaza la modul de constituire a fondurilor publice si la
repartizarea pe benificiarii ei, urmareste legalitatea, necesitatea, opurtunitatea si
eficienta cu care institutiile publice si agentiile economice cu capital de stat utilizeaza in
concret resursurile banesti de care dispun. Functia de control a finantelor publice este
strins legata
De functia de repartitie dar are o sfera mult mai larga decit aceasta , deoarece vizeaza pe linga
constituirea si repartizarea fondurilor banesti ale statului, si modul de utilizare a resurselor
respective. Controlul financiar se efectuiaza in mod necesar, in procesul repartitiei si
urmareste:
Provenienta resursurilor care alimenteaza fondurile publice, de resurse financiare si
destinatia pe care aceasta o capata
nivelul la care ele se constitue
titlul cu care ele se constitue
dimensiunile fondului in raport cu produsul intern brut
gradul de redistribuire a fondurilor intre sferile de activitate , sectoarele sociale, membrii
societatii
modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de
procurare.
Procedura bugetara
1.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare.
Notiunea legala a procedurii bugetare este un ansamblul actiunilor si operatiunilor care se
succind anual, privind elaborarea si intocmirea proectului de budget, aprobarea si executarea
budgetului, incheerea si aprobarea contului general de executie bugetara si controlul executiei
bugetare.
Doctrinara definesc procedura bugetarea ca o totalitate de acte si operatiuni cu character ethnic
si normative infaptuite de catre organelle specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii,
executarii si incheerii budgetului national public.
1.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara.
Atribuirea de control in vederea executarii bugetare ii revin urmatoarelor organe:
Parlamentul exercita un control politic,
Curtea de Coturi auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat
Ministeru Finante exercita un control administratiei financiare specializate
Ministeru Finante rapoarte privind executarea bugetului de stat pentru anul precedent si
pina la data de 01.05 il prezinta Guvernului pentru aprobarea, iar Guvernul la rindul sau
pina la 01.06 il prezinta Parlamentului pentru aprobare. Raportul respective este examinat
de Parlament si este aprobat pina la 15.07 si fara a fi anulat. Sructura este aprobata de
M.F.ce se refera atit la venituri cit si la cheltuieli.
1.3.Evaluati elaborarea proectului budgetului de stat al R.M.
Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se
ajunga la adoptarea de catre parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului
de stat ii revine Min. Finante astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului
budgetului de stat rolul important revine evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii
si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In
vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:
metoda autonoma
matoda majorarii
metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor
ultimului buget al carui exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt
influentate de modificarile in legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum
mare de lucru dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul ca functiile
economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului de
stat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani
determinindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor
bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru
fiecare categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt
reprezentate de autoritatile publice conform structurii si continutului determinat de catre
Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar trecut, veniturile si
cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurarea
procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor pentru
elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul
bugetar, actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta
Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economici
pentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata de
catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a protctii sociale .Indicatorii Fondurilor
Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati
a creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate de
autoritatile publice si la o data stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu
reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui Ministerului ,
inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul bugetului de stat impreuna cu nota
explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.
Veniturile publice
1.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparative cu impozetele.
Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu nerambursabil, datorata,
conform legii, de catre persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe
bunurile pe care le poseda. Impozitu este oplata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor
actiuni determinate si concrete de catre organelle imputernicite sau personaele cu funcyie de
raspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care a achitat aceasta taxa.
Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridical pentru serviciile prestate acestora
de institutiile publice. Taxa este o plata obligatory cu titlu gratuity care nu este impozit .spre
deosebire de impozit taxa se creaza prin:
plata neechevalenta
subiectul platilor este prcis determinat din momentul prestatiei serviciului
taxa reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice pentru serviciile sau
lucrarile prestate in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:
contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii
redistribuirea unor venituri primare sau derivate
reglarea unor fenomene economice sau sociale\
Calificarea venitului bugetar, constitue determinarea carui buget este destinat acest venit
bugetar ,se realizeaza in scopul asigurarii sursei permamente de alimentare a fiecarui
buget.
1.3.Evaluati compartimentul venituri fiscal a Legii bugetului de stat pentru anul 2005
Dreptul financiar
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile
sociale ce apar la constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a
statului destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai
putem atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre
administratia central si cea locala in domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de
reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul
constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt
reglementate de normele dreptului financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii
partilor in raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita
conduit celuilalt, adica nu are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se
conforma celuilalt subiect.
1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.
Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regula de
conuita stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor
participante la raportul de drept financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.
Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:
materiale
procesuale
Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si continutul obligatiilor
financiare ale persoanelor fizice fata de stat adica acelea care stabilesc drepturile si obligatiile
suiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material ex: prosedura
bugetara ,stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare.
Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc un numar nelimitat de
participant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.
Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente:
ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept;
dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:
-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni
-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni
-dispozitive
Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite majorari de
intirziere,suspendarea finantarii.
Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuri
de drept reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizarii
fondurilor de resurse banesti ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.
Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:
amenda fiscal(baneasca)
majorari de intirzieri
suspendarea finantarii
majorarea dobinzii
vinzarea silita a garantiilor gajului
In dependent de gradul de pericol social si de consecintele care au survenit.
Creditul.
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment
dat in economie si acordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au
nevoe de resurse financiare.
Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei
E=investitiile, adica prin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor
economiile inactive.
Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea
intre participanti la actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive
bazata pe incredere, iar ulterior determinate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte
instrumente si tehnici de plata.
Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor
cererei si ofertei, marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul sip e de alta
parte stocarile.
1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.
Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului
adica atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor.
Imprumuturile de stat sunt relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea
statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost
acordate. Imprumuturile publice au urmatoarele trasaturi:
Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se
acorda superiritate statului
Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj
In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in
cazul creditului public uneori se aplica principiul constringerii
Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea
economiei tarii, crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din
tara. Instrumentele generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiare
reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilor
de stat..
1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.
Creditul extern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari,
banci sau persoanelor fizice sau juridice.
Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;
Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;
Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.
Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii
Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in
mare masura sa fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt
dotate cu resurse economice interne. Din punct de vedere social credetele externe in primul rind
trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarea
resurselor contractante anterior.
Imprumuturile de stat externe sunt angajate cu scopul de acoperi ca si cele interne:
Acop[erirea deficitului bugetar
Pentru sustinerea balantelor de plati
Pentru finantarea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale statului
Pentru importul de material prime si energetice
In vederea securitatii de stat
Deservirea datoriei de stat
Inlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturale
Finantarea diferitelor reforme economice, care nu trebuie sa fie finantate de guvern, dar
de diferite organizatii interguvernamentale.
Bugetul local
1
Relatati despre autonomia finantelor publice locale.
Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate
publica diferita de cele central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara
deoarece autonomia, nu ar fi posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura
suportul material a functionarii, comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind
resursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite
pentru producerea de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor publice locale este:
O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata
dispune liber in vederea exercitarii atributiilor sale
Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu
responsabilitatile stabilite de constitutie
Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar
Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se
produca impozite, taxe locale din proportiile stbilite de lege
In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale
trebuie sa aiba acces la plata de capital.
1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.
Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne
folosim de pondereli pe care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate.
Transformarile de la bugetul de stat la bugeturile rationale, bugeturile central UTA
Gagauzia, bugetul municipiului Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale. La
elaborarea bugetelor locale se tine cont:
In termenul stability de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor
publice locale depun la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite
si taxe ce urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si projectile bugetelor
locale de nvelul 2
In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice
locale aduc bugetele aprobate
In termenul stability de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte
trimestriale si anuale privind executia bugetalor respective.
1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.
Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii
privindfinantele publice locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar
si bugetele unitatilor administrative-teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de
altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie
(distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legea cu
privire la finantele publice locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale va fi
proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si
afinanciare necesare lte acte legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse
financiare cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile unitatilor administrative teritoriale si
asupra soldului disponibil de mijloace banesti n conturile bancare ale Ministerului Finantelor Trezoreria Centrala, trezoreriile teritoriale;
11) deschide si nchide conturi trezoreriale;
13) gestioneaza mijloacele bugetului de stat si mijloacele extrabugetare din conturile bancare ale
Ministerului Finantelor - Trezoreria Centrala, trezoreriile teritoriale;
14) elaboreaza metodologia de evidenta contabila si de ntocmire a rapoartelor privind
executarea bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale si devizelor de
cheltuieli n institutiile publice;
15) elaboreaza si prezinta spre aprobare ministrului finantelor formulare tipizate de evidenta si
de rapoarte contabile n sistemul bugetar, precum si instructiuni privind modul de ntocmire si
de aplicare a acestora;
16) efectueaza analiza executarii de casa a bugetelor de toate nivelurile, elaboreaza informatii
operative periodice (zilnice, saptamnale) ce tin de executarea bugetului de stat, bugetelor
unitatilor administrativ-teritoriale, bugetului public national, restantele la plata salariilor,
datoriile creditoare si le prezinta conducerii Ministerului Finantelor, autoritatilor administrative
centrale si autoritatilor administratiei publice locale n vederea adoptarii deciziilor
corespunzatoare, precum si asigurarii transparentei procesului bugetar;
18) asigura ntocmirea rapoartelor lunare, trimestriale si anuale privind executarea de casa a
bugetului de stat;
21) efectueaza controlul asupra respectarii legislatiei Republicii Moldova n procesul executarii
de casa a bugetului de stat si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale;
22) asigura controlul corectitudinii ntocmirii documentelor de plata si a documentelor
justificative prezentate la Trezoreria Centrala si trezoreriile teritoriale;
23) asigura prelucrarea zilnica a extraselor bancare din conturile bugetelor de toate nivelurile si
formarea extraselor trezoreriale;
24) tine evidenta titlurilor executorii si dispozitiilor incaso trezoreriale, naintate la contul
bugetului de stat de organelle abilitate cu dreptul de dezafectare incontestabila a mijloacelor;
26) nregistreaza si monitorizeaza obligatiile contractuale ale institutiilor publice;
27) elaboreaza proiecte de regulamente, indicatii metodice, instructiuni, scrisori instructive,
circulare privind evidenta contabila n sistemul bugetar;
28) elaboreaza si avizeaza proiectele actelor legislative si normative n partea ce tine de
competenta Trezoreriei de Stat;
29) acorda asistenta metodologica autoritatilor administrative centrale si autoritatilor
administratiei publice locale, organelor financiare si institutiilor publice n organizarea evidentei
contabile;
31) asigura respectarea drepturilor si intereselor financiare ale statului n domeniile ce tin de
competenta sa;
32) ndeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de
activitate.
Veniturile publice
1.1 Relatati dsp functiile impozitelor si taxelor
Impozitele si taxele la care sint obligate subiectele platitoare indeplinesc urmatoarele functii:
a) Contribuia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societii (fiscal) este o
obligaie a tuturor persoanelor fizice sau juridice care obin venituri impozabile sau taxabile.
Aceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanarea de obiective i aciuni cu caracter general,
folosind ntregii colectiviti ca: finanarea instituiilor publice, constituirea rezervelor de stat,
alte aciuni i obiective cu caracter economic i social.
b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (social) este operaiunea de preluare a
unor resurse n vederea repartizrii lor pentru satisfacerea unor trebuine acceptate n folosul
altora dect posesorii iniiali ai resurselor.
c) Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economic) acioneaz n mod diferit n
cazul unitilor economice sau a persoanelor fizice. La unitile economice, prin impozite i taxe
se influeneaz preurile mrfurilor i tarifelor executrilor de lucrri i servicii publice,
rentabilitatea, eficiena economico-financiar, etc. La persoanele fizice, prin impozite i taxe se
stimuleaz utilizarea ct mai productiv a terenurilor agricole i ale altor bunuri, pe care le au n
patrimoniul personal, se limiteaz realizarea de venituri exagerate, etc.
1.2 Determinati particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara
Particularitatile obligatiei bugetare-izvorul obligatiei bugetare va fi intotdeauna legea sau actul
normativ cu valoare de lege care instituie si reglementeaza un venit am BS
-benefeciar al obligatie bugetare este intreaga societate desi calitattea de creditor o are statul.
-obiectul obligatiei bugetare va fi intotdeauna o suma de bani aceasta fiind in prezent unica
forma in carte statele moderne percep venituri.
-oblig.bugetara este constatata in forma scrisa,prin titlu de creanta care o individualizeaza la
nivelul fiecarui contribuabil
in raport cu veniturile obtinute sau bunurile detinute
-conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sint reglementatte in mod diferit pentru
fiecare categorie de venituri bugetare datorita particularitatilor prezentate de acest venit
-Stingerea obligatiei bugetare se realizeza prin modalitati comune cu cele ale obligatiilor
civile:achitare,anulare,prescriptie,scadere compensare sau executare silita.
1.3 Evaluati compartimentul veniturilor nefiscale al Legii BS2009
Veniturile nefiscale s-au redus. Fa de anul precedent acest tip de venit s-a micorat cu 137,0
mii lei (dobnzi aferente soldurilor mijloacelor bneti la conturile bancare, amenzi aplicate de
Poliia Rutier).
.-veniturile obligatorii de intreprinderi si din propriettae
-venituri neidentificate
-amenzile si sanctiunile administrative