Sunteți pe pagina 1din 10

Capitolul al VI-lea

Contractul de transport de marfa pe caile maritime in trafic international


1. Sediul materiei: Conventia Natiunilor Unite privind transportul pe marfuri pe mare (Regulile de la Hamburg =
RH);
2. Definitia contractului de transport de marfa pe caile maritime in trafic international (= caracter care este dat de
faptul ca portul de plecare si cel de destinatie se afla pe teritoriul a doua state diferite) = reprezinta contractul prin care o
parte, numita caraus, se obliga fata de cealalta parte, numita incarcator, contra platii unui navlu, sa realizeze o
deplasare de marfuri pe mare, cu vehicule adecvate, de la portul de incarcare aflat intr-un stat, la portul de descarcare
aflat intr-un alt stat.
NB!! art. 2 pct. 1 din RH, prevederile prezentei conventii se aplica la toate contractele de transport pe mare intre
doua state diferite, daca:

portul de incarcare/descarcare prevazut in contractul de transport pe mare este situat intr-un stat contractant, sau
unul dintre porturile facultative de descarcare prevazut in contractul de transport pe mare este portul efectiv de
descarcare si este situat intr-un stat contractant, sau
conosamentul sau alt document care face dovada contractului de transport pe mare este emis de un stat contractant,
sau
conosamentul sau alt document care face dovada contractului de transport pe mare stipuleaza ca prevederile prezentei
conventii sau legislatia oricarui alt stat care le aplica guverneaza contractul;

3. Partile contractului de transport de marfa pe caile maritime in trafic international


a) Carausul art. 1 parag. 1 din RH poate fi orice persoana care a incheiat un contract de transport de marfuri pe
mare cu un incarcator, direct sau prin reprezentant, aceasta calitate fiind dobandita prin asumarea obligatiilor
specifice unui contract de transport;
b) Incarcatorul art. 1 pct. 3 din RH este persoana care a incheiat cu carausul un contract de transport de marfuri
pe mare, direct sau prin reprezentant;
NB! Contractul de transport produce efecte juridice si cu privire la destinatar, chiar daca acesta nu a participat la
incheierea contractului;
4. Incheierea contractului
A) Conditii de validitate ale contractului de transport de marfa pe caile maritime in trafic international (RH nu
reglementeaza mecanismul de incheiere, ci conditiile speciale de validitate):
art. 23 pct. 1 din RH clauzele prin care se deroga direct sau indirect de la prevederile acestei conventii sunt lovite de
nulitate. Exceptie: art. 23 pct. 2 din RH carausul isi poate asuma o responsabilitate si obligatii mai mari decat cele
care sunt prevazute in prezenta conventie.
B) Proba contractului de transport de marfa pe caile maritime in trafic international
= art. 23 din RH contractul de transport maritim poate fi dovedit prin conosament sau alte documente (=
scrisoare de transport/trasura) coroborat cu art. 14 si 18 din RH la cererea incarcatorului, carausul trebuie sa emita un
conosament atunci cand marfurile sunt luate in primire, in absenta unei astfel de cereri din partea incarcatorului, poate fi
emis si un alt doc de tramsport.
Conosamentul = document care face dovada unui contract de transport pe mare si a preluarii sau incarcarii
marfurilor de catre caraus, prin care carausul se obliga sa livreze marfurile contra prezentarii acestui document (rezulta
din prevederea expresa in doc. ca marfurile sa fie livrate la ordinul unei persoane nominalizate, la ordin sau la purtator).

Functiile conosamentului:

Functia de mijloc de proba, prin care conosamentul face dovada cu privire la:
- contractul de transport (art. 23 din Conventia CMR, contractul de transport, in sens de negotium, poate fi dovedit chiar
prin contractul de transport in sens de instrumentum);
- predarea marfii catre caraus in starea descrisa in conosament (sau stare buna, daca in conosament nu este descrisa starea
aparenta a marfurilor) art. 15 coroborat cu art. 14 din RH doar un conosament pe care este trecuta mentiunea
imbarcat face dovada si asupra predarii marfii catre caraus si asupra incarcarii marfii pe vas.
Functia de titlu reprezentativ al marfurilor (= posibilitatatea de transmitere de un numar nelimitat de ori a dreptului de
a solicita predarea marfii la destinatie)
Potrivit art. 14 coroborat cu art. 15 din RH conosamentul este emis de catre caraus avand anumite mentiuni pe
baza informatiilor furnizate de incarcator:
-

mentiuni obligatorii [art. 15 pct. 1 lit. a)-o) din RH];


mentiuni facultative (partile pot insera in scrisoarea de trasura orice alta indicatie pe care ele o considera utila);
+ art. 15 pct. 2 si art. 15 pct 3 din RH;

5. Caracterele juridice ale contractului de transport de marfa pe cai maritime la nivel international;
a) este un contract numit RH este principalul act normativ care reglementeaza regimul juridic al contractului de transport
maritime in trafic international;
b) are caracter consensual, desi NU este prevazut expres in RH, decurge din urmatoarele:
- definitia nu face referire decat la asumarea de obligatii reciproce de catre partile contractante, nu si la obligatia de
a intocmi un inscris ori de a preda marfurile;
- Din interpretarea RH rezulta ca aceasta concepe existenta documentului de transport si contractul de transport ca
acte distincte [art. 23 pct 1. RH + art. 15 pct.1 lit. e)]
- RH nu permite interpretarea conform careia contractul de transport ar fi real, intrucat predarea
marfurilor este asociata cu intocmirea doc. de transport. iar nu cu incheierea contractului de transport;
c) are caracter oneros conform art. 1172 Cod civil + art. 1 pct 6 RH;
d) are cararacter comutativ art. 1173 Cod civil
e) este un contract de adeziune conform art. 1175 Cod civil, putand fi, in egala masura, si contract negociat;
f) poate fi un contract incheiat cu consumatorii art. 1177 Cod civil + legislatia consumatorilor conform careia
contractul de transport poate fi incheiat cu persoane fizice care actioneaza in scopuri din afara activitatii lor
comerciale, industriale sau de productie, artizanale sau liberale.
6. Efectele juridice ale contractului de transport de marfa pe mare in trafic international
Obligatiile principale ale incarcatorului:
a) Obligatia de a preda marfa ce urmeaza a fi transportata
= prestatia principala constand in punerea la dispozitia transportatorului a marfurilor ce fac obiectul
transportului, tinand cont de urmatoarele:
-

marfuri = trebuie sa fie cele indicate in conosament, cu resepectarea cerintelor calitative si cantitative prevazute in
documentul de transport (art. 15 pct. 1 lit. a) si b) din RH);
locul predarii marfurilor = RH nu se refera direct la acesta, ci potrivit art. 15 pct. 1 lit. f), acesta trebuie mentionat in
conosament ca fiind portul de incarcare (= locul preluarii marfurilor);
NB! Aceasta obligatie NU este prevazuta in mod EXPRES in RH, dar rezulta din caracterul consensual al
contractului de transport, in aceasta situatie, neexistand niste prevederi clare, predarea constituie un element ce tine de
executarea contractului.

b) obligatia de a plati navlul

= Consacrata EXPRES in art. 1 pct. 6 din RH ca fiind prestatia principala constand in suportarea pretului.
NB! art. 15 pct. 1 lit. k) navlul este mentionat in conosament numai in masura in care trebuie platit de catre
destinatar.
Obligatiile principale ale carausului:
a) Obligatia de luare in primire a marfii ce urmeaza a fi transportata
= presupune luarea in stapanire a bunurilor ce urmeaza a fi transportate si NU este consacrata EXPLICIT, dar
este o consecinta fireasca a obligatiei expeditorului de a preda marfurile in vederea efectuarii transportului (ex in acest
sens: art. 4 pct. 2 lit. a) + i), art. 15 pct. 1 lit. f) etc din RH).
b) Obligatia de conservare a marfii
= consacrata INDIRECT in art. 5 din RH decurgand din raspunderea carausului pentru prejudiciul cauzat prin
pierderea totala sau partiala ori pentru avarierea marfurilor. Este prestatia principala constand in mentinerea calitatii si
cantitatii marfurilor supuse transportului, astfel cum sunt precizate in documentul de transport, atata timp cat se afla in
grija carausului:

din momentul cand acesta le preia de la:


incarcator sau de la o persoana care actioneza in numele acestuia sau
o autoritate sau o terta persoana careia, potrivit legii sau reglementarilor aplicabile in portul de incarcare,
marfurile trebuie predate pentru incarcare;
pana la momentul cand carausul livreaza marfurile:
prin predare marfurilor destinatarului sau
in cazurile cand destinatarul nu primeste marfurile de la caraus, prin punerea lor la dispozitia destinatarului in
conformitate cu contractul sau legea sau cu practicile ce se aplica in portul de descarcare sau
prin predarea marfurilor unei autoritati sau unei terte parti careia, potrivit legii sau reglementarilor aplicabile in
portul de descarcare, trebuie predate marfurile;

c) Obligatia de a realiza deplasarea de marfa cu respectarea termenului stabilit;


= consacrata INDIRECT prin art. 5 din RH (intarzierea carausului in livrare) si consta in livrarea marfii in
portul de descarcare prevazut in contractul de transport maritim in termenul prevazut expres de parti (in lipsa unuia,
termen rezonabil).
d) Obligatia de livrare a marfii
= rezulta INDIRECT din art. 4 pct. 2 lit. b) si art. 5 din RH si presupune prestatia principala constand in
punerea la dispozitia persoanei indreptatite a bunurilor transportate prin:
-

predarea marfurilor destinatarului sau


prin punerea lor la dispozitia destinatarului in conformitate cu contractul sau legea sau cu practicile ce se aplica in
portul de descarcare sau
prin predarea marfurilor unei autoritati sau unei terte parti careia, potrivit legii sau reglementarilor aplicabile in
portul de descarcare, trebuie predate marfurile;

NB! art. 1 pct. 7 din RH daca s-a intocmit un conosament, carausul este obligat sa livreze marfurile contra
prezentarii acelui document.
Obligatiile principale ale destinatarului:
Obligatia de plata a navlului
= este consacrata EXPRES in art. 1 pct. 6 din RH si este prestatia principal constand in suportarea pretului;
NB! Obligatia poate fi pusa in sarcina destinatarului, situatie in care navlul se inscrie in conosament, in caz
contrar se naste o prezumtie relativa ca navlul sau contrastaliile nu sunt platibile de catre destinatar.

7. Raspunderea contractuala a carausului


RH reglementeaza raspunderea carausului pentru incalcarea a doua obligatii:
a) obligatia de conservare a marfii
b) obligatia de a realiza deplasarea de marfa cu respectarea termenului stabilit sau a unui termen rezonabil
= art. 5 din RH cauzele de exonerare de raspundere + raspunderea contractuala a carausului atat pentru
fapta proprie, cat si pentru fapta altei persoane (prepusi sau mandatari) in masura in care sunt indeplinite conditiile
acesteia: fapta ilicita, prejudiciu, legatura de cauzalitate, vinovatie.
Raspunderea carausului pentru pierderea marfurilor:

cu privire la vinovatie, nu se impune un anume grad de vinovatie, acesta fiind necesat doar pentru agravarea vinovatiei.
cu privire la fapta ilicita = incalcarea obligatiei de conservare a mafurilor soldata cu pierderea marfurilor, care
presupune demonstrarea a doau elemente:
- disparitia marfurilor (= disparitie fizica sau disparitie prezumata absolut - art. 5 pct. 2 si 3 RH = nelivrarea
marfii in termen de 60 de zile consecutive de la expirarea termenului de livrare permite celui indreptatit sa
considere marfurile pierdute)
- faptul ca disparitia marfurilor a avut loc in perioada de timp in care carausul avea obligatia de conservare
a marfurilor;
cu privire la prejudiciu, raspunderea carausului este, ca regula, limitata. Exceptie: limitele raspunderii pot fi depasite.
Limitele acoperirii prejudiciului: art. 6 din RH, acoperirea daunelor este limitata la o suma echivalenta cu 835
DST/colet sau alta unitate de transport sau la 2,5 DST/kg de greutate bruta a marfurilor pierdute, oricare dintre acestea ar
fi mai mare. NB! Aceasta limita este aplicabila si in caz de pluralitate de fapt ilicite (avariere, pierdere si intarziere)
art. 6 pct. 1, lit. c) din RH.
Depasirea limitelor raspunderii, daca:
-

se dovedeste faptul ca transportatorul (carausul) a actionat fie cu intentia de a cauza pierderea, fie prin nechibzuinta si
cunoscand ca o asemenea pierdere ar putea probabil sa se produca (art. 8 din RH)
a fost agravata raspunderea prin conventia partilor (art. 6 pct. 4 din RH, intre caraus si incarcator);
Raspunderea pentru avarierea marfurilor
= art. 6 pct. 1 din RH, ca regula, urmeaza regimul juridic al raspunderii pentru pierderea marfurilor;
Raspunderea pentru intarzierea in livrarea marfurilor

cu privire la fapta ilicita, aceasta consta in incalcarea obligatiei de a realiza deplasarea cu respectarea termenului
stabilit sau a unui termen rezonabil
cu privire la prejudiciu:
Regula limitat, art. 6 pct. 1 lit. b) din RH acoperirea daunelor este limitata la o suma echivalenta cu de doua
ori si jumatate valoarea navlului platibil pentru marfurile livrate cu intarziere, fara a depasi, insa, navlul total platibil
contractului de transport maritime al marfurilor.
Exceptie = limitele raspunderii pot fi depasite, in doua situatii:

daca se dovedeste faptul ca transportatorul a actionat fie cu intentia de a cauza intarzierea, fie cu nechibzuinta si
cunoscand ca o asemenea intarziere ar putea probabil sa se produca (art. 8 din RH);
a fost agravata raspunderea prin conventia partilor (art. 6 pct. 4 din RH);

8. Actiunea in angajarea raspunderii contractuale a carausului;

mijloacele de proba art. 19 din RH in caz de pierdere sau avariere a marfii, destinatarul trebuie sa notifice carausul
in legatura cu pierderea sau avarierea suferita, cel mai tarziu in ziua lucratoare care urmeaza zilei cand marfurile i-au fost
predate sau in termen de 15 zile consecutive incepand cu ziua urmatoare celei in care marfurile au fost predate
destinatarului in lipsa notiificarii, se naste, in sarcina carausului, prezumtia relativa ca a livrat bunurile astfel cum ele
fusesera descrise in doc. de transport.
decaderea din dreptul de a solicita despaguniri art. 19 din RH opereaza daca destinatarul nu a notificat carausul in
termen de 60 de zile consecutive din ziua urmatoare celei in care marfurile au fost predate catre destinatar.
prescriptia 2 ani din ziua in care carausul a predat marfurile sau o parte a acestora sau din ultima zi in care marfurile
trebuiau predate, daca predarea nu a avut loc. Ziua din care incepe sa curga nu este inclusa in acest termen.
9. Contractul de transport de marfuri pe caile maritime si contractul de navlosire a navei maritime
9.1. Contractul de navlosire a navei maritime. Sediul materiei: nu beneficiaza de o reglementare uniforma, dar exista
contracte-tip elaborate de organizatii interantionale in acest sens (GENCOM, GENTIME, BARECON).
9.2. Definitie generala. Tipuri de contracte;
= este acel contract prin care o parte, numita armator sau navlosant, se obliga fata de cealalta parte, numita
navlositor, sa ii puna la dispozitie un vas in stare de navigabilitate, in schimbul unui pret, numit navlu.

navlosantul poate fi proprietarul vasului sau orice alta persoana care are un drept de folosinta asupra
avsului ori posibilitatea de a transmite acest drept.
navlositorul orice persoana interesata de obtinerea dreptului de folosinta asupra vasului.

Tipuri de contract, in functie de repartizarea gestiunii navei intre partile contractante:


-

Gestiune nautica = ob. de a echipa si arma nava, in sensul de a inzestra nava cu personal de navigatie necesar, de a plati
salariul si de a asigura hrana acestuia.
Gestiune comerciala dreptul de a stabili destinatia si ruta calatoriei, ob. de a suporta cheltuielile aferente acesteia si
aprovizionarea navei cu combustibil, plata taxelor portuare si alte categorii de taxe.
Formele contractului:
-

contractul de navlosire a navei nude gestiunea nautica si comerciala apartin navlositorului; (BARECON)
contractul de navlosire pe timp determinat gestiunea nautica apartine armatorului si cea comerciala
navlositorului; (GENTIME)
contractul de navlosire pe calatorie ambele gestiuni apartin navlosantului. (GENCOM)

9.3. Principalele efecte ale contractului de navlosire a navei maritime:


a) ob. de a pune la dispozitie o nava in stare de navigabilitate incumba navlocantului;
b) ob. de a pune la dispozitie o nava pe o anumita perioada de timp caracterizeaza contractul din GENTIME si incumba
armatorului.
c) ob. de a pune la dispozitie o nava pentru una ori mai multe calatorii caracterizeaza contractul din GENCOM si incumba
armatorului;
d) ob. de plata a navlului exista mai multe modalitati in acest sens:
- navlu pe unitatea de timp plata unei sume de bani prin raportare la durata contractului de navlosire a navei
nude sau pe o perioada determinata.
- navlu pe tona/metru cub de marfa ob. de plata a unei sume de bani prin raportare la cantitatea de marfa pe
care se ob. sa o transporte cu nava, inclusiv cu privire la marfa neincarcata (navlu mort) si este specifica
contractului de navlosire pe calatorie.
e) ob. de a procura incarcatura incumba navlositorului si este specifica contractului de navlosire pe voiaj.
f) ob. de a incarca si descarca in termenul stabilit prin contractul de navlosire termen denumit termen de stalii,
incalcarea lui putand da nastere navlositorului de a plati navlosantului suprastalii. Prin contract se poate stabili si
recompensarea, in caz de descarcare/incarcare mai mica sau compensarea, in caz de depasire a staliilor.
9.4. Relatia dintre contractul de transport de marfuri pe caile maritime si contractul de navlosire a navei maritime:

= in timp ce contractul de transport are ca obiect deplasarea in spatiu a marfurilor, contractul de navlosire
presupune obtinerea dreptului de a folosi nava pentru a-si transporta bunurile proprii sau ale altor persoane, caz in care
nu se va mai incheia niciun contract de transport, navlositorul devenind caraus.

Capitolul al VII-lea
Contractul de transport de marfa pe caile aeriene de trafic international
1. Sediul materiei: Conventia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international,
adoptata la Montreal la 28 mai 1999 (nu defineste notiunea contractului de transport de marfa pe caile aeriene si nici nu
reglementeaza EXPRES mecanismul inchierii acestuia);
2. Definitie: contractul de transport de marfuri pe caile aeriene este contractul prin care o parte, numita transportator, se
obliga fata de cealalta parte, denumita expeditor, sa efectueze un transport aerian international de marfuri, ca regula,
contra cost.
**caracterul international este dat de faptul ca, potrivit art. 1 parag. 2 din Conventia de la Montreal, punctul
de plecare si cel de destinatie se afla pe teritoriul a doua state parti + punctul de plecare si cel de destinatie se afla pe
teritoriul unui singur stat parte, in cazul in care exista escala stabilita pe teritoriul unul alt stat (indiferent daca acesta este
sau nu parte la Conventie).
3. Partile contractului;
A) Transportatorul art. 39 din Conventie, potrivit caruia, transportator poate fi orice persoana care, direct sau prin
reprezentant, a incheiat contractul de transport. Acest art. se aplica nu numai transportatorului contractual, ci si
transportatorului de fapt (= cel care, in baza unei autorizatii date de ttransportatorul contractual, efectueaza intregul
transport sau o parte a acestuia art. 1 parag. 4 coroborat cu art. 39 din Conventie).
B) Expeditorul art. 39, expeditor poate fi orice persoana care, direct sau prin reprezentant, a incheiat cu transportatorul
contractul de transport.
4. Incheierea contractului de transport de marfuri pe caile aeriene in trafic international;
A) Conditii de validitate ale contractului de transport de marfa pe caile aeriene in trafic international;
- art. 27 din Conventie, transportatorul are libertatea de a refuza incheierea contractului de transport + partile pot
stabili conditii care nu contravin prevederilor Conventiei;
- art. 49, partile contractului de transport NU pot deroga de la prevederile Conventiei de la Montreal, direct sau indirect,
prin alegerea unei legi sau jurisdictii aplicabile contractului care sa fie contrare Conventiei; EXCEPTIE: interpretarea
per a contrario a art. 26 din Conventie, partile pot deroga in sensul agravarii raspunderii transporatorului, clauzele
prin care acesta s-ar exonera de raspundere sau i s-ar stabili limite de acoperire a prejudiciului sunt nule partial.
B) Proba contractului de transport de marfuri pe caile aeriene in trafic international
= Art. 11 din Conventie, scrisoarea de transport sau chitanta de primire a marfii = mijloace de proba.
Neintocmirea lor ori intocmirea lor contrar prevederilor Conventiei NU afecteaza validitatea si existenta contractului.

Relatia dintre scrisoarea de transport aerian si chitanta de primire: Art. 4 din Conventie prevede posibilitatea optarii
intre:
- intocmirea unei scrisori de transport
- inregistrarea informatiilor privind transportul prin alte mijloace, prin care transportatorul are obligatia de a-i elibera
expeditorului, la cererea acestuia, o chitanta de primire a marfii.
contractul de transport aerian de marfuri se caracterizeaza prin existenta inregistrarii unor date, sub forma unui inscris
clasic (scrisoarea de transport) sau inscris electronic (inregistrarea prin alte mijloace, care poate fi efectuata chiar si fara
solicitarea eliberarii unei chitante de primire a marfii art. 4);
Intocmirea scrisorii de transport aerian art. 7 parag. 4 din Conventie: scrisoarea de transport se intocmeste de catre
expeditor. Mai mult chiar, daca, la cererea expeditorului, transportatorul este cel care intocmeste scrisoarea, se va
considera, pana la proba contrarie, ca transportatorul a actionat in numele expeditorului.

Se intocmeste in 3 exemplare originale avand urmatoarele mentiuni si destinatii:

primul exemplar poarta mentiunea pentru transportator si este semnat de expeditor;


al doilea exemplar poarta mentiunea pentru destinatar si este semnat de expeditor si transportator;
al treilea exemplar este semnat de transportator si este inmanat de acesta expeditorului, dupa acceptarea marfii;

Intocmirea chitantei de primire a marfii art. 10 din Conventie: transportatorul va elibera, la cererea expeditorului, o
chitanta de primire marfii.
NB! Art. 10 reglementeaza o raspundere a transportatorului pentru neregulile, inexactitatile sau caracterul
incomplet al informatiilor inscrise de acesta sau in numele lui in chitanta de primire, respectiv o raspundere a
expeditorului pentru informatiile inscrise de acesta sau in numele lui in scrisoarea de transport.

Continutul scrisorii de transport si al chitantei de primire a marfurilor art. 5 din Conventie,


acestea trebuie sa cuprinda urmatoarele:
indicarea punctelor de plecare si a punctelor de destinatie;
daca punctele de plecare si de destinatie sunt situate pe teritoriul unui singur stat parte si daca unul sau mai multe
puncte de escala sunt situate pe teritoriul unui alt stat, indicarea a cel putin unuia dintre aceste puncte de escala
indicarea greutatii expeditiei;

5. Caracterele juridice al contractului de transport de marfa pe caile aeriene de trafic international;


- este un contract numit este reglementat de Conventia de la Montreal;
- are un caracter oneros art. 1172 NCc; NB! Acesta se aplica, in mod egal, transporturilor gratuite efectuate
cu aeronave de catre o intreprindere de transport aerian (art. 1 parag. 1 din Conventie)
- are un caracter comutativ art. 1173 din NCc;
- este un contract consensual art. 1174 NCc + scrisoarea de transport si chitanta de primire a marfii sunt doar
documente avand rol probator.
- este un contract de adeziune art. 1175 din NCc, clauzele sale pot fi redactate de una dintre parti, cealalta parte
neavand decat posiiblitatea sa le accepte ca atare.
- contract incheiat cu consumatorii art. 1177 din NCc:
6. Efectele contractului de transport de marfa pe caile aeriene in trafic international
Obligatiile principale ale expeditorului:
a) Obligatia de predare a marfii ce urmeaza a fi transportata ;
= presupune o prestatie principala, constand in punerea la dispozitia transportatorului a bunurilor ce fac
obiectul transportului si NU este regelementata EXPRES de Conventia de la Montreal, dar acesta trasatura deriva din
caracterul consensual al contractului, in sensul ca bunurile, in mod necesar, trebuie predate de catre expeditor
transportatorului.
b) Obligatia de a intocmi si preda documentul de transport
= art. 4 + art. 7 din Conventia de la Montreal pentru transporturile cu privire la care NU se folosesc mijloace de
inregistrare a informatiilor se emite scrisoare de transport aerian de catre expedior. Aceasta obligatie consta in mai
multe prestatii principale, si anume:
-

intocmirea scrisorii de transport aerian, cu respectarea cuprinsului legal si a exemplarelor obligatorii (art. 5 + 7);
predarea documentului de transport;

NB! art. 10 din Conventie instituie o raspundere a exepditorului pentru toate prejudiciile cauzate prin neregurile,
inexactitatile sau caracterul incomplet al informatiilor si declaratiilor furnizate de expeditor ori in numele lui.
c) Obligatia de a furniza documentele si informatiile necesare indeplinirii formalitatilor vamale si altor categorii de
formalitati;
= art. 16 din Conventia de la Montreal si presupune mai multe prestatii:

obtinerea documentelor care sunt necesare pentru indeplinirea formalitatilor cerute de autoritatile vamale, de
politie si de alte autoritati publice, care trebuie facute inainte de livrarea marfii catre destinatar.
predarea documentelor necesare pentru indeplinirea formalitatilor cerute de autoritatile vamale, politie si de alte
autoritati publice, care trebuie facute inainte de livrarea marfii catre destinatar.
furnizarea informatiilor necesare pentru indeplinirea formalitatilor cerute de autoritatile vamale, politie si de
alte autoritati publice, care trebuie facute inainte de livrarea marfii catre destinatar.

NB! Art. 16 din Conventie instituie o raspundere a expeditorului fata de transportator pentru toate daunele care
ar putea rezulta din lipsa, insuficienta sau din neregularitatea acestor documente si informatii.
d) Obligatia de plata a pretului;
= reglementata EXPRES in art. 1 din Conventia de la Montreal. Presupune o prestatie principala constand in
suportarea pretului, pret care este aplicabil in cazul contractelor de transport cu titlu oneros, dar Conventia
reglementeaza si contractul de transport cu titlu gratuit.
Obligatiile principale ale transportatorului;
a) Obligatia de a prelua marfurile ce urmeaza a fi transportate;
= presupune prestatia principala ce consta in luarea in stapanire a bunurilor ce urmeaza a fi transportate si NU
este reglementata in mod EXPRES in Conventia de al Montreal, dar ea decurge implicit din obligatia expeditorului de
a preda marfurile in vederea efectuarii transportului (exemple: art. 7 si 9 din Conventie).
b) Obligatia de a verifica starea aparenta a marfurilor
= este consacrata INDIRECT in art. 11 parag. 2 din Conventia de al Montreal si presupune prestatia
principala constand in verifcarea starii aparente a marfurilor pe baza scrisorii de transport aerian sau chitanta de
primire a marfii;
c) Obligatia de a intocmi chitanta de primire a marfii;
= consacrata DIRECT in art. 4 parag, 2 din Conventia de al Montreal si presupune doua prestatii principale;
-

intocmirea chitantei de primire a marfii potrivit art. 5 din Conventie;


predarea documentului de transport expeditorului;

NB! Ob. exista in cazul in care nu a fost emisa o scrisoare de transport, ci sunt folosite mijloace alternative de
inregistrare a informatiei.
d) Obligatia de a transporta marfa
= NU este consacrata EXPRES, dar rezulta IMPLICIT din Conventie si consta in prestatia principala
inculzand realizarea prestatiei de transport de la punctul de plecare si pana la cel de destinatie (= deplasarea in spatiu
a marfii cu o aeronava).
e) Obligatia de a conserva marfa in timpul transportului;
= consacrata INDIRECT in art. 18 din Conventia de la Montreal care prevede raspunderea transportatorului in
caz de pierdere totala sau partiala ori pentru avariere, produse in timpul transportului si consta in prestatia principala a
mentinerii calitatii si cantitatii bunurilor transportate, astfel cum sunt precizate in dcumentul de transport.
f) Obligatia de a efectua transportul in interiorul termenului convenit de parti;
= consacrata INDIRECT in art. 13 privind regelementarea prezumtiei de pierdere a marfii daca se depaseste un
termen de 7 zile de la data la care marfa ar fi trebuit sa soseasca la destinatie + art. 19 privind raspunderea pentru
inatarziere.
g) Obligatia de a indeplini formalitatile vamale si alte categorii de formalitati

= consacrata INDIRECT in art. 16 din Conventie care prevede obligatia expeditorului de a pune la dispozitia
transportatorului documentele necesare indeplinirii formalitatilor vamale si a altor categorii de formalitati ce trebuie
efectuate inainte de predarea marfii catre destinatar.
h) Obligatia de a livra marfa
= art. 13 coroborat cu art. 7 din Conventie si presupune mai multe prestatii, anume:
-

instiintarea destinatarului in privinta sosirii bunurilor;


punerea la dispozitia destinatarului a bunurilor transportate;
predarea celui de-al doilea exemplar al scrisorii de transport aerian catre destinatar, cel semnat atat de
expeditor, cat si de destinatar, potrivit. art. 7 parag. 2 din Conventie + art. 5

Principalele obligatii ale destinatarului = obligatia de a plati costurile aferente transportului = art. 13 parag. 3 si
art. 14 din Conventie prevad suportarea costurilor, obligatie care incumba destinatarului care se prevaleaza de
drepturile derivand din contractul de transport.
7. Modificarea contractului de transport de marfa pe caile aeriene in trafic international
= art. 12 din Conventie, posibilitatea unuia dintre participanti la contractul de transport de a modifica unilateral
clauze contractuale referitoare la executarea transportului.

Titularul dreptului de a modifica un contract de transport pe cai aeriene prin dispozitii ulterioare: expeditorul, al carui
drept de a modifica acel contract de transport se stinge ca efect al exercitarii de catre destinatar a dreptului de a-i fi
livrata marfa;
Continutul dreptului de a modifica un contract de transport de marfuri pe caile aeriene prin dispozitii ulterioare: art. 12
privind:
- retragerea marfii de la aeroportul de plecare sau de destinatie;
- retinerea marfii pe parcursul transportului la orice aterizare;
- solicitarea ca marfa sa fie predata la destinatie sau pe parcursul transportului unei persoane, alta decat
destinatarul desemnat initial;
Exercitarea dreptului de a modifica un contract de transport de marfuri pe caile aeriene prin dispozitii ulterioare:
= art. 12 parag. 3 din Conventie, pentru exercitare, titularul dreptului trebuie sa fie in posesia celui de-al treilea
exemplar al scrisorii de transport aerian sau a chitantei de primire a marfii, in caz contrar, se angajeaza raspunderea
transportatorului fata de cel care este in mod legal in posesia acestui exemplar sau chitantei de primire a marfii si a suferit
astfel un prejudiciu. Se mai instituie niste reguli, si anume:
- executarea instructiunilor date trebuie sa fie posibile, in caz contrar, transportatorul trebuie sa il anunte pe
expeditor;
- prin exercitarea dreptului de a modifica un contract de transport nu pot fi aduse prejudicii transportatorului
sau altor expeditori, acesta avand dreptul, conform art. 12 parag, 1, sa i se ramburseze orice cheltuieli care
decurg din exercitarea acestui drept.
8. Raspunderea contractuala a transportatorului aerian;
= art. 18 si 19 din Conventie reglementeaza raspunderea transportatorului, pentru fapta sa, a prepusilor sau a
mandatarilor acestuia, in caz de incalcare a doua obligatii:
-

obligatia de conservare a marfii;


obligatia de a efectua transportul in interiorul termenelor convenite de parti

NB! Pentru incalcarea oricareia dintre obligatii este necesara intrunirea conditiilor privitoare la raspundere, si
anume: fapta ilicta, prejudiciu, legatura de cauzalitate, vinovatie si sa NU fie incidenta vreo cauza de exonerare
prevazuta de art. 18-20 din Conventia de la Montreal.
Raspunderea transportatorului pentru pierderea marfurilor:
cu privire la fapta ilicita, aceasta consta in incalcarea ob. de conservare a marfurilor soldata cu pierderea marfurilor, iar
dovedirea incalcarii acestei ob. consta in dovedirea existentei urmatoarelor elemente:

disparitia marfurilor, care poate fi fizica sau prezumata absolut, daca nu a sosit in termenul de 7 zile prevazut
de lege
- faptul ca disparitia marfurilor a avut loc in perioada de timp in care transportatorul avea obligatia de a
conserva marfurile;
cu privire la prejudiciu: Regula, este limitat la 17 DST per kilogram potrivit art. 22 parag. 3 din Conventie; Exceptia:
se pot depasi limitele raspunderii in urmatoarele situatii:
- art. 22 parag. 3 in urma declararii unui interes special la livrare, limita fiind rep de valoarea interesului;
- art. 25 - prin vointa transportatorului, limita maxima de acoperire a prejudiciului poate fi stabilit la un nivel
superior sau poate fi eliminata;
- art. 26 parag. 6 posibilitate tribunalului de a solicita achitarea sumei corespunatoare unei parti sau intregii
sume rezultate din cheltuielile de judecata si alte cheltuieli, inclusiv dobanda.
Raspunderea transportatorului aerian pentru avarierea marfurilor si raspunderea pentru nerespectarea
termenului de transport, caz in care, potrivit art. 22 din Conventie, se aplica regimul juridic al rasspunderii pentru
pierderea marfi.
9. Actiunea in angajarea raspunderii contractuale a transportatorului aerian

cu privire la procedura prealabila, art. 31 necesitatea parcurgerii procedurii prealabile introducerii cererii de chemare
in judecata in cazul deteriorarii marfii sau intarzierii (NU si in caz de pierdere sau distrugere a marfii sau in cazul in
care deteriorarea sau intarzierea s-ar datora unei fraude a transportatorului).
cu privire la stabilirea competentei jurisdictionale, art. 33 din Conventie permite sesizarea:
- instantei competente teritorial si material din statul (obligatoriu parte) pe teritoriul caruia se afla sediul sau
domiciliul transportatorului;
- instantei competente teritorial sau material din statul (obligatoriu parte) pe teritoriul caruia se afla locul de
destinatie a marfii;
NB! Partile pot incheia si o conventie de arbitraj, in forma scrisa si pe care sa se mentioneze ca sediu al
arbitrajului unul din statele caruia ii revine competenta jurisdictionala potrivit art. 33
cu privire la stabilirea legii aplicabile procedurii de judecata, art. 33 parag. 4 din Conventie = legea forului sesizat.
cu privire la subiectele actiunii in raspundere, art. 13 din Conventie, atat destinatarul, cat si expeditorul, in calitate de
subiecti activi ai actiunii in raspundere + art. 31 introducerea actiunii in raspundere impotriva transportatorului + art. 30
parag. 1 impotriva prepusilor sau mandatarilor acestuia, in calitatea lor de subiecti pasivi.
cu privire la dreptul la actiune, art. 31 parag. 4, in cazul in care reclamatia prealabila are caracter obligatoriu,
reformularea acesteia conduce la stingerea dreptului la actiune;
cu privire la prescriptia dreptului, art. 35 parag. 1 termenul de precriptie este de 2 ani, iar momentul de la care incepe sa
curga poate fi:
data sosirii la destinatie a aeronavei sau;
data la care aeronava ar fi trebuit sa soseasca la destinatie sau
data incetarii transportului;
NB! Determinarea momentului de la care curge termenul de prescriptie se face de catre instanta sesizata (art. 35
parag. 2 din Conventie).