P. 1
Rezumat Harap

Rezumat Harap

|Views: 2,383|Likes:
Published by Catalina Mihaela

More info:

Published by: Catalina Mihaela on Sep 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/14/2013

pdf

text

original

Rezumat Harap-Alb - Verde Imparat ii cere fratelui sau, Craiul, sa-I trimita pe cel mai viteaz dintre cei

trei fii, ca sa-I urmeze la tron, deoarece el avea numai fete. Pentru a-I pune la incercare, Craiul se imbraca intr-o piele de urs si ii sperie pe cei doi fii mari. Mezinul insa reuseste sa invinga proba si obtine incuviintarea de a pleca spre imparatia lui Verde Imparat. Rezumat Harap-Alb - Povatiuit de Sfanta Duminica, pe care o ajutase, mezinul isi alege calul, armele si hainele, pe care le avuse tatal sau cand fusese mire si pleaca la drum dupa ce primeste sftaturile Craiului, intre care acela de a se feri de omul span si de omul ros. Cu toate acestea, el este pacalit de Span, care, prin viclesug, il face sluga. Sub amenintarea mortii, feciorul de crai jura ca nu va spune nimanui cine este de fapt, pastrand taina “pana cand va muri si va invia”. Spanul ii da numele de Harap-Alb, care-l sujeste cu credinta, respectandu-si juramantul facut. Ajunsi la palatal Imparatului Verde, spanul se da drept nepotul acestuia si, dintr-un nemasurat orgoliu, il supune pe Harap-Alb la incercari primejdioase, cu speranta ca va scapa de el: sa-I aduca “salati din gradina ursului”; pielea unui cerb fabulos, batuta in nestemate; sa-I aduca fata imparatului Ros, ca sa se insoare cu ea. Ajutat de Sfanta Duminica, de furnici, si de albine si povatuit permanent de calul sau, Harap-Alb reuseste sa invinga toate probele. Cei cinci prieteni fabulosi: Ochila, Setila, Gerila, Flamanzila si Pasari-Lati-Lungila il ajuta sa invinga piedicile ivite in incercarea de a o adduce pe fiica Imparatului Ros la curtea lui Verde-Imparat. Aici sunt intampinati cu toate onorurile, dar fata Imparatului Ros il respinge pe Span si dezvaluie celor de fata taina ca Harap-Alb este adevaratul nepot al lui Verde-Imparat. Dat in vileag, Spanul se repede si reteaza capul lui Harap-Alb, dar fata il inconjoara “cu cele trei smicele de mar dulce”, il stropeste cu apa vie si il invie, acesta trezindu-se ca dupa un somn greu. Atunci, calul fermecat il apuca pe Span si “mi ti-l azvarle in inaltul cerului”, de unde cade pe pamant si moare.

MOMENTELE SUBIECTULUI în Basmul Harap-Alb de Ion Creangă Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lanţ de acţiuni convenţionale/ momentele subiectului (modelul structural al basmului): o situaţie iniţială de echilibru (expoziţiunea), o parte pregătitoare, un eveniment care dereglează echilibrul iniţial (intriga), apariţia donatorilor şi a ajutoarelor, acţiunea reparatorie/ trecerea probelor, refacerea echilibrului şi răsplata eroului (deznodământul). Expoziţiunea Autorul porneşte de la modelul popular, reactualizeaza teme de circulaţie universale, dar le organizează conform propriei viziuni, într-un text narativ mai complex decat al basmelor populare. Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozitional, unor parti narative, etape ale drumului initiatic: etapa initiala, de pregatire pentru drum, la curtea craiului - „fiul craiului, „mezinul (naivul), parcurgerea drumului initiatic - Harap-Alb (novicele/ cel supus iniţierii), rasplata - impăratul (initiatul). Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale (concretizat in trecerea probelor) şi modificarea statutului social al protagonistului. Eroul nu are de trecut doar trei probe, ca in basmul popular, ci mai multe serii de probe, potrivit avertismentului dat de tata: „să te fereşti de omul roş, iar mai ales de omul spân, cât îi putea, să n-ai de-a face cu dânşii că sunt foarte şugubeţi", Raul nu este întruchipat de fapturi himerice, ci de omul însemnat, de o inteligenţă vicleană, cu două ipostaze: Spânul şi omul roş/ Împăratul Roşu. Nici protagonistul nu este un Fat-Frumos curajos, voinic, luptator priceput, iar calitatile dobandite in situatii-limita apartin planului psiho-moral. „Cartea" primită de la Împăratul Verde, care neavând decat fete, are nevoie de un moştenitor la tron (motivul imparatului fara urmaşi), este factorul perturbator al situatiei initiale şi determina parcurgerea drumului (iniţiatic) de cel mai bun dintre fiii craiului (motivul superioritaţii mezinului). Destoinicia fiilor este probata mai intai de crai, deghizat în ursul de la pod. Aceasta este o proba a barbatiei/ a calitatilor razboinice, conditie initiate, obligatorie pentru eel care aspira la tronul imparatesc. Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens: trecerea primejdioasă de la un mod de existentă la altul: [...] de la imaturitate la maturitate”(Mircea Eliade). Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan, care „dă năvală asupra ursului. Intriga Trecerea podului urmează unei etape de pregatiri. Drept rasplata pentru milostenia arătată Sfintei Duminici, deghizata în cerşetoare (îi daruieşte un ban), mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia „calul, armele şi hainele" cu care tatal sau a fost mire pentru a izbândi. Se sugerează astfel că tânărul va repeta iniţierea tatalui, în aceleaşi condiţii, ceea ce motivează

stăpânirea de sine şi respectarea juramântului. care il sfatuieşte cum sa procedeze şi ii da obiecte magice: pentru urs o licoare cu „somnoroasă". straja nocturna la odaia fetei şi prinderea fetei. purtându-1 în zbor pe fecior până la nouri. ospăţul pantagruelic cu mancare şi vin din belşug: „12 harabale cu pâne. Mijloacele prin care trece probele tin de miraculos. pentru ca s-a aratat prietenos şi comunicativ: Gerila. în pofida ispitei de a se îmbogăţi. Aceeaşi răsplata o primeşte de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup. mânuirea sabiei. crezând că se află în „ţara spânilor". descoperit cu tava de jăratec după trei încercari. Spanul il supune la trei probe: aducerea sălăţilor din Gradina Ursului.„nemulţumirea" lui („Craiul. curaj şi înţelepciunea de a ajuta popoarele gazelor. îi mărturiseşte ce 1-a sfătuit tatăl şi coboară în fântână. Urmările lipsei de maturitate nu sunt grave la curtea craiului: calul îl sperie când îşi arată puterile. Simbolistica este aceeaşi. Întâmplările cu cerşetoarea şi calul pun în evidenţă naivitatea. Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici. iar a doua. Flamanzila.cu ajutorul lui Gerila (proba focului). trecerea intr-o alta etapa a maturizarii. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici. „o farmazoană cumplită" (are puteri supranaturale).. va deveni tovarăşul şi sfătuitorul tânărului. cum se găsesc" şi a fetei Împăratului Roş pentru căsătoria Spânului. Trecerea podului este urmată de ratacirea in padurea-labirint. pe langa curaj. caci pentru tânăr se va încheia o etapa şi alta va incepe: „de la un loc i se inchide calea şi încep a i se incurca cărările". cel care va deveni cândva împărat dovedeşte pricepere. nepriceperea tânărului în a distinge realitatea de aparenţă. pe banii şi pe armele fiului de crai'. Alin Gheerbrant. Coborârea în fântână are. şi atâta vreme să ai a mă sluji. „după lună . aducerea pielii cerbului. Cum are nevoie de un iniţiator. trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor (personaje himerice şi animaliere): casa de aramă . „Răutatea" Spânului îl va pune în situaţii dificile. este mai complexa si necesita mai multe ajutoare. dincolo de spaţiul protector al casei părinteşti. transformata in pasare. spatiu al naşterii şi al regenerării. loc al morţii şi al regenerarii. rob al Spânului (iniţiatorul). a căror traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare atunci cand va fi „mare si tare". om cu „inimă haină". iar ajutoarele au puteri supranaturale. in plan simbolic. probata prin faptul ca HarapAlb are acum initiativa actelor sale. pentru a deveni Harap-Alb.cu ajutorul lui Ochila şi al lui Păsări-Lăţi-Lungilă. simbol ambivalent.. impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb şi turturica ei trebuie să aducă „trei smicele de mar şi apă vie şi apă .Jură-mi-te pe ascuţişul paloşului tău ca mi-i da ascultare întru toate [. Personajul intră în fântână naiv fecior de crai. Setila. auzind aceasta. tânărul" hotaraşte să protejeze viata acestora. lipsa de maturitate este sanctionata prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a deveni imparat: „Spânul pune mâna pe cartea. semnificatia grotei (Jean Chevalier.cu ajutorul albinei (motivul dublului). „cu cap cu tot. incepe cu trecerea altui pod. fără a se gândi la urmări. primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa. Schimbarea numelui/ a identităţii reprezintă începutul iniţierii spirituale.cu ajutorul lui Flămânzilă şi Setilă (proba pământului şi a apei). În plus. Încă naiv. îl tocmeşte ca slugă. Dicţionar de simboluri). „boboc în felul sau la trebi de aieste". În schimb. Drumul spre imparatul Roş. Ochila şi Păsări-Lăţi-Lungilă. Prima proba îi solicita curajul. alegerea macului de nisip . iar pentru cerb obrăzarul şi sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot. unde va fi condus de Spân. împăratul Roş îl supune pe Harap-Alb la o serie de probe. punand-o in pericol pe a sa si pe a calului. Calul. mai complicata. A treia proba presupune o alta etapa a initierii. Fata imparatului Roş. aşa bătute cu pietre scumpe. Drept rasplata pentru bunatatea sa. dar are şi puteri supranaturale: vorbeşte şi poate zbura. Ceata de monştri îi insoţeşte spre a-1 ajuta. ghicitul fetei . cele trei apariţii ale Spânului îl determină să încalce sfatul părintesc şi. Pentru a-i da fata.]. pentru ca alege sa treaca inot „o apă mare". Juramantul din fantana include si conditia eliberarii (sfarşitul initierii): . parcă nu i-a prea venit la socoteală") şi sfaturile date din dorinţa de a-l proteja de pericolele pe care şi el le-a traversat candva. 12 ialoviţe fripte şi 12 buţi pline cu vin" . Desfăşurarea acţiunii Ajunsi la curtea imparatului Verde. până când îi muri şi iar îi învie". luna şi soare.cu ajutorul fumicilor.

personajele sunt puternic umanizate. simboluri ale binelui si raului. care devine un act initiatic in vederea formarii eroului pentru viata. „zboară cu dânsul in inaltul ceriului. il supune pe Harap Alb unor incercari menite a l duce la pieire. şi apoi. Construite cu o arta desavarsita. pielea cerbului din padure si pe fata imparatului Ros. iar Spanul este demascat si pedepsit. Fata il demasca pe Span. În felul acesta il dezleaga de juramant. Învierea este realizata de farmazoană. Cea de a treia incercare presupune la randul ei alte “trei” probe. dar si in vederea casatoriei. il supune pe Harap Alb la diferite incercari. având semnificaţia coborârii în Infern a morţii iniţiatice: »A coborî în Infern însemnă a cunoaşte o moarte iniţiatică. Prefacut. se face Spânul până jos praf şi pulbere". injosindu l pe erou in orice fel posibil. Prin viclenie si stratagema diabolica. Eroul reintra in posesia paloşului şi primeşte recompensa: pe fata împăratului Roş şi imparatia. pe care calul il purtase. Odata ce voinicia tanarului a fost dovedita. deci. ajutat de calul nazdravan. in ciuda sfatului parintesc. reuseste sa l subordoneze. Harap Alb devine un erou exemplar. fiind afectat de dojana tatalui mahnit de nereusita celor doi baieti mai mari.rezumat Povestile lui Creanga au un caracter realist. Prin ele isi face ajutoare care il scot din impas. Deznodământul Decapitarea eroului este ultima treapta şi finalul iniţierii. aspiratii etern umane. Spanul reuseste sa l determine pe fiul de crai sa l tocmeasca in slujba sa. Stapanit adeseori de fric. pe care nu le intalnim in basmul popular. iar rolul Spanului ia sfarşit. Ochila. plin de naivitati si slabiciuni omenesti. Deznodamântul consta in refacerea echilibrului şi răsplata eroului. Infrangerea propriilor slabiciuni in procesul anevoios al devenirii il conduce la dobandirea constiintei de sine si a libertatii sale morale. scriitorul isi mentine atitudinea realista.In desfasurarea epicului. o experienţă susceptibilă de a întemeia un nou mod de existenţă" (Mircea Eliade). tatal tine sa il instruiasca. receptiv la durerile si suferintele celor multi nu s ar fi implinit. impostor. ca si in basmele populare. el isi construieste un plan minutios de supunere a stapanului sau. in tinerete. ceea ce permite individualizarea lor si creare unor psihologii complexe. . dându-i drumul de acolo. nu-i marturiseşte adevarata sa identitate. care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul şi îi taie capul. vrand sa l piarda. ci prin extraordinara lui autenticitate umana. Conflictul este determinat de nerespectarea sfaturilor parintesti. este repus in drepturi. Nunta şi schimbarea statutului social (devine împărat) confirmă maturizarea eroului. Setila. Prin mila si bunatate craisorul castiga sprijinul Sfantei-Duminici care il va ajuta sa si gaseasca un cal pe masura. In final. Intalnirea cu Spanul este. Structura compozitionala are ca element constitutiv calatoria intreprinsa de Harap-Alb. dar.moartă de unde se bat munţii în capete". albinelor si a lui Gerila. Bunatatea si mila il situeaza in registrul simbolistic al fortelor binelui. Ca si in cazul celorlalte personaje. in numele dreptatii si al demnitatii. cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. impostorul se comporta ca un adevarat tiran. este demscat si pedepsit. Odata ajuns sluga. fata il insoteşte pe Harap-Alb la curtea împaratului Verde. Inca de la inceput. sporesc tensiunea narativa. Neindurator. eroul fiind nevoit sa refaca experienta tatalui. intruchipand inumanul. ajuns nepotul imparatului Verde. o reluare a vesnicului conflict dintre cele doua forte. simbol al fortelor raului. In final. dandu i o serie de sfaturi intelepte. Calul este acela care distruge intruchiparea raului. schimband astfel identitatea fiului de crai. Proba fiind trecută de cal (prin inşelăciune). Pentru erou drumul acesta este cea mai dificila dintre probe. Spanul. mostenitor al unchiului sau. semn ca initierea este incheiata. Preview referat Harap Alb . Harap Alb. nu prin insusiri miraculoase (cum se intampla in basmele folclorice). Lui Harap Alb ii este opus Spanul. cifra 3 revenind in mai multe randuri. fiul cel mic al Craiului isi va dovedi calitatile deosebite. fantasticul fiind puternic individualizat si umanizat. episoadele in care eroul este trimis sa aduca salati din gradina ursului. prin aceleasi locuri. In continuare. credincios juramântului facut. rezultat al unei indelungate experiente de viata. pentru ca se indragosteşte de fata. Pasarila Lati Lungila. Incercarile la care este supus sunt menite a l pregati ca viitor conducator. Toate obstacolele sunt depasite cu bine cu ajutorul: furnicilor. Flamanzila. Eroul individualizat si prin nume are de infruntat multe primejdii fara de care destinul sau de conducator intelept. prin stapanirea “farmazoanei cumplit” care era fata imparatului Ros. schimbandu si infatisarea. manifestand o falsa solicitudine. este nevoit sa dea primele probe de curaj si barbatie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->