Fragilitate capilara

Micsorare a rezistentei vaselor capilare consecutiva alterarii peretelui lor. O fragilitate

capilara se observa in purpura simplex sau senila, boala lui Rendu-Osler, purpura alergica,
purpurele metabolice cauzate de scorbut, diabet, boala lui Cushing, ciroza, uremie, precum si
de infectii si de disproteinemii. Ea poate rezulta dintr-un tratament de lunga durata cu
corticosteroizi. Afectiunea antreneaza sangerari variabile care merg de la purpura benigna
pana la hemoragia oculara sau cerebrala. Tratamentul este empiric si putin eficace, in afara
cazului ca a fost descoperita o cauza curabila.

Taguri: boala cushing, uremie, purpura alergica, vase capilare, purpura capilara, capilar

Schema de tratament natural pentru

fragilitate vase sanguine
In tabelul de mai jos este prezentata reteta cu produsele CaliVita necesare in tratarea acestei afectiuni:

Afectiuni si Produse CaliVita

Mod de folosire Observatii - recomandari
simptome recomandate

Fragilitate C 1000 Delayed

1-1-0 -
capilara - Release
venectazii

Coenzyme Q10 1-1-0 -

Mega Protect 4 Life 1-0-1 -

actioneaza si pe fragilitate capilara, deoarece capilare

2 aplicatii pe zi -
Vein Care venoase sunt cele care se sparg si sunt
dimineata si seara
premergatoare varicelor

Legenda:

o 1-1-1 = 1 (capsula, tableta sau lingura de sirop) dimineata, 1 la pranz, 1 seara (la "Mod de folosire").
o (...) = un produs scris intre paranteze este o alternativa la produsul care il precede, drept pentru care se
va alege doar unul din cele doua.
Purpură vasculară
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Purpurele vasculare sunt afecţiuni aparţinând patologiei hemostazei primare şi se datorează

unui deficit funcţional sau structural al peretelui vascular, în timp ce trombocitele şi cei doi
factori ai coagulării implicaţi ( factorul Willebrand şi fibrinogenul ) sunt normali.

Cuprins
[arată]

[modifică] Clinica

Purpura este un sindrom clinic caracterizat prin prezenţa de pete hemoragice roşii-violacei
care nu dispar la vitropresiune, nedureroase, datorate extravazării, aparent spontane, a
sângelui în tegumente şi mucoase. Ele pot evolua în pusee şi dispar în câteva zile cu
modificări de culoare în funcţie de degradarea hemoglobinei ( roşu violacee > verde >
galben ).

Sunt descrise cinci tipuri de purpure:

• peteşială - pete purpurice mici, rotunde, bine delimitate;

• echimotică - pete hemoragice mai mari, cu contur mai imprecis;
• vibicii - purpură lineară situată la nivelul pliurilor de flexie;
• nodulară - purpură de tip infiltrativ;
• necrotică - peteşii sau echimoze cu zone de necroză.

Purpurele vasculare sunt adesea peteşiale, uneori infiltrative ( caracter papulor la palpare ) şi,
spre deosebire de cele trombopenice, nu asociază (decât foarte rar) hemoragii masive.
Originea vasculară este adesea sugerată de caracterul lor mecanic: apariţia în zone declive -
membre inferioare, abdomen, dar şi pe faţa de extensie a membrelor superioare, în jurul
coatelor - sunt accentuate de ortostatism, evoluează în pusee.

[modifică] Laborator

• numărătoarea trombocitelor este normală

• adezivitatea şi agregabilitatea plachetară sunt normale
• coagulare - timp de coagulare, timp Quick, timp de trombină, dozarea
fibrinogenului - este normală
• testul Rumpell-Leede este pozitiv: peste 5 peteşii după o presiune de un
minut.
•

[modifică] Diagnostic diferenţial

• angioame - leziuni dobândite ( ciroză, sarcină ) - cu aspect particular,

dispar la vitropresiune
 • pete rubinii - angioame nodulare roşii, rubinii
• telangiectazii
• purpure trombocitopenice
• purpure trombopatice.

[modifică] Prognostic

Purpurele vasculare sunt localizate de obicei la nivelul tegumentelor şi astfel nu antrenează un

risc hemoragic, dar ele pot reprezenta semnul de debut al unor patologii cu gravitate variabilă
( şoc toxico-septic, neoplazii, colagenoze ).

[modifică] Etiopatogenie

Se disting, din acest punct de vedere mai multe tipuri de purpure vasculare:

• purpurele vasculare imunologice sunt caracterizate printr-o vascularită

datorată depunerii de complexe imune circulante, conducând la inflamaţia
şi necroza peretelui vascular;
• purpurele vasculare infecţioase pot avea un mecanism mixt: lezarea
directă a peretelui vascular de către agentul infecţios sau toxinele sale,
sau prin depunerea de complexe imune care conţin antigen aparţinând
agentului infecţios;
• purpurele vasculare legate de o fragilitate capilară constituţională sau
dobândită.

[modifică] Tipuri etiologice de purpure vasculare

[modifică] 1. Purpure vasculare autoimune

• Purpura reumatoidă Henoch-Schönlein

• Purpure vasculare medicamentoase: atropină, aspirină, ampicilină,
antivitamine K, chinină, barbiturice, fenacetină, fenilbutazonă, sulfonamide
...
• Purpura fulminans

[modifică] 2. Purpure vasculare infecţioase

• Bacteriene (meningococică, septicemii, febra tifoidă, scarlatină, difterie,

tuberculoza, endocardite, leptospiroze)
• Virale (gripă, rujeolă, rubeolă, varicelă)
• Rickettsiene
• Protozoare (malarie, toxoplasmoză)

[modifică] 3. Purpure vasculare prin malfomaţii structurale

• Telangiectzia hemoragică ereditară

• Fragilitate capilară ereditară: sdr Ehlers-Danlos, boala Marfan, osteogeneza
imperfectă, pseudoxantoma elasticum
• Fragilitate capilară dobândită: scorbut, purpura senilă, corticoterapie
prelungită, boala Cushing, diabet, purpura caşectică
[modifică] 4. Purpure vasculare de etiologie mixtă

• Purpura prin autosensibilizare la hematii şi sindroame înrudite:

hipersensibilitate la ADN, purpura psihogenă, sîngerări vicariante
• Paraproteinemii: purpura hiperimunglobulinemică primitivă, purpura
crioglobulinemică, purpura hiperglobulinemică din ciroză, sarcoidoză
• Purpura ortostatică, purpura mecanică
• Purpure dermatologice: angiom serpiginos, boala Schamberg, dermatita
pigmentară cu lichenificare, purpura anulară telangiectazică.

[modifică] Sursă

Curs de Hematologie, Facultatea de Medicină Generală, UMF "Gr. T. Popa", Iaşi

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Purpur%C4%83_vascular%C4%83

ceai frunze afin

2.50RON

Ceai frunze afin

AFINUL (FRUNZE) - Vaccinium myrtillus -

ACTIUNI:
INTERN: antibacterian (actioneaza mai ales la nivel intestinal, urinar), anticataral mediu, anti-diareic
bun, antiseptic intestinal mediu, antiseptic urinar mediu-slab, astringent puternic, capilaroprotector bun
(protejeaza vasele capilare), cicatrizant gastric, intestinal si urinar de intensitate medie, hipoglicemiant
puternic.
EXTERN: antiinfectios mediu-slab, astringent mediu.
INDICATII:
Intern: - diaree, enterita, enterocolita, colita de fermentatie, colita de putrefactie, hemoroizi sangeranzi,
fistule anale - se administreaza sub forma pulbere, sublingual. In cazurile de diaree foarte puternica se
poate combina in proportii egale cu pulbere din scoarta de stejar si se vor administra impreuna, cate o
lingurita de 4-6 ori pe zi, pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte de masa. - diabet - se administreaza
sub forma de pulbere. Efecte extraordinare se obtin prin combinarea in proportii egale cu pulbere de
anghinare (Cynara scolymus) si frunze de dud (Morus alba sau Morus nigra) - infectii renale si urinare
insotite de sangerari - se admisnistreaza sub forma de infuzie combinata. Se foloseste ca adjuvant
pentru efectul anticataral si cicatrizant, dar necesita asocierea cu plante antiinfectioase mai energice cum
ar fi merisorul (Vaccinium vitis-idaea). - guta, reumatism, hiperuricemie (exces de uree in sange) -
infuzie combinata. Se beau 2-3 cani pe zi, pe stomacul gol, inainte de masa cu minim 1 ora. Se fac cure
de lunga durata (minim o luna si jumatate). Rezultate foarte bune se obtin prin asocierea in proportii
egale a frunzelor de afin cu radacina de brusture (Arctium lappa) si iarba de trei frati patati (Viola
tricolor). - oxiuraza - infuzie combinata, se fac cure de 12 zile in care se beau 1-2 litri din aceasta infuzie
pe zi. Suplimentar se fac clisme o data la 3 zile cu infuzie combinata din frunze de afin. - fragilitate
capilara - pacientii cu fragilitate capilara pronuntata, care faceau echimoze pe arii extinse, chiar fara sa
existe nici un fel de un traumatism, au raspuns foarte bine la tratamentul cu frunze de afin si frunze de
vita-de-vie (Vitis vinifera). Se face un tratament de 3 luni timp in care se ia de 4 ori pe zi, pe stomacul
gol, cate o lingurita de pulbere (sublingual) din combinatia de frunze de afin si de vita-de-vie (soiurile cu
struguri negri) in proportii egale.
Extern: - hemoroizi, fisuri anale - bai de sezut cu infuzie combinata. Are efect adjuvant, si se asociaza
foarte bine cu coada soricelului (Achillea millefolium) si coada calului (Equisetum arvense).
MOD DE PREPARARE SI ADMINISTRARE: Pulberea - partile aeriene ale afinului se macina fin cu
rasnita electrica de cafea dupa care se cerne prin sita pentru faina alba. Se ia de regula o lingurita de
patru ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba vreme de 10-15 minute, dupa care se inghite
cu apa. Pulberea nu se pastreaza mai mult de 12 zile, deoarece i se altereaza proprietatile. Infuzia
combinata - 2 lingurite de parti aeriene uscate si maruntite se pun in jumatate de cana (125 ml.) de apa
de izvor sau plata si se lasa la macerat aproximativ 10 ore, dupa care se filtreaza. Maceratul se
strecoara, iar planta ramasa se opareste cu inca jumatate de cana de apa, dupa care se lasa la infuzat
jumatate de ora, se filtreaza si se lasa la racit. In final se amesteca cele doua extracte. Se consuma 2
cani pe zi (4 cani in bolile acute), pe stomacul gol. Se poate manca dupa 30 de minute.
PRECAUTII: Intrucat pulberea de frunze de afin scade foarte puternic glicemia, diabeticii insulino-
dependenti vor fi tinuti sub supraveghere stricta mai ales in primele saptamani ale tratamentului, prin
inregistrarea zilnica si chiar de 2 ori pe zi a valorilor glicemiei si ajustarea dozelor de insulina in functie
de noile valori. Tratamentul se va incepe cu o doza mai mica - 2 lingurite pe zi, care va fi crescuta gradat
la 4 lingurite pe zi.
CONTRAINDICATII: Nu se cunosc.

imagine marita
TAROSIN
prospect

Prospectele sunt informative.

Nu comercializam decat produse naturiste!

Indicatii: Afectiuni insotite de fragilitate capilara sau de o permeabilitate anormala a peretilor acestora: purpura
vasculara endogena sau toxica (intoxicatie cu saruri de aur, barbiturice, salicilati), hemoragii retiniene, digestive,
renale etc. Stari alergice, hemoptizii, boli infectioase cu afectare capilara (scarlatina, tifos exantematic etc.),
varice , hemoroizi.

Compozitie: Comprimate continand rutozida 20 mg; acid ascorbic 50 mg.

Actiune farmacoterapeutica:
Rutozida (biflavonoid) actioneaza la nivel capilar, imbunatatind functionalitatea acestora prin reducerea difuziunii
interstitiale anormale si cresterea rezistentei. Acidul ascorbic este implicat in stimularea respiratiei celulare si in
sinteza de colagen si substanta fundamentala din tesutul interstitial, reducand riscul de hemoragii prin reducerea
fragilitatii capilare. Ambele substante au proprietati chelatoare. Rutozida protejeaza acidul ascorbic de oxidare,
cele doua componente potentandu-si reciproc efectele. Tarosin se absoarbe bine din tubul digestiv, eliminandu-
se pe cale renala.

Posologie si mod de administrare: Tarosin se administreaza pe nemancate, cu foarte putina apa, in prize la 2-3
ore. Adulti: 5-10 comprimate pe zi. Sugari: 1-2 comprimate pe zi. Copii 3-7 ani: 2-4 comprimate pe zi. Copii 7-15
ani: 3-5 comprimate pe zi.

Forma de prezentare: Flacoane cu 20 comprimate

Conditii de pastrare: La adapost de lumina, caldura si umiditate.

Producator: Sicomed

Mladite Afin 30 monodoze Hofigal

12,00Lei noi

MLADITE DE AFIN X 1,5 ML

(Vaccinium myrtillus)

EXTRACT GLICEROHIDROALCOOLIC 1 DH Click to enlarge

Compoziţie: o doză de 1,5 ml conţine extract glicerohidroalcoolic diluat 1 DH din mlădiţe proaspete de
afin.

Acţiune: vasoprotectoare (reduce fragilitatea şi alterarea permeabilităţii capilare, antiedematoasă şi

antiinflamatorie), protector şi regenerator al ţesutului retinian, antiagregantă plachetar, antitrombofilică,
stimulatoare asupra metabolismelor glucidic, proteic şi purinic (hipoglicemiantă, uricozurică, de reducere
a excesului ureei), drenor renal şi pancreatic în tulburări metabolice, astringentă, antiinflamatorie,
antiedematoasă şi antiseptică intestinală, reepitelizantă şi regeneratoare a mucoaselor şi a ţesutului
conjunctiv cutanat.
Recomandări:

tulburări de vedere cu diminuarea acuităţii vizuale (hemeralopie, hemianopsie, nictalopie), miopie

severă, diminuarea câmpului vizual, protector vascular în retinopatia diabetică şi hipertensivă, retinita
pigmentară, retinopatia senilă, dezlipire de retină, uveite;

enterocolite, dizenterie, enterite infantile, colibaciloză intestinală, colită ulcero-membranoasă, disbioze

intestinale, colon iritabil, tulburări dispeptice (meteorism, colici intestinale, diaree, fermentaţie intestinală
excesivă);

stomatite, gingivite, aftoză bucală, ulcer gastro-duodenal;

microarteriopatii, stări de fragilitate capilară, stază venoasă, trombofilie, ulceraţii diabetice;

diabet zaharat, exces de uree, hiperuricemie;

acnee juvenilă, cuperoză, modificări cutanate senile (piele, uscată, flască, ţesut conjunctiv alterat).

Contraindicaţii: nu au fost semnalate până acum.

Precauţii:

în sarcină şi perioada de alăptare (la indicaţiile medicului);

se vor evita tratamentele prelungite datorită pericolul apariţiei unor efecte secundare la subiecţii
sensibili (anemie, icter)

Mod de administrare: 1 doză de 1,5 ml de 2-3 ori pe zi, diluată în puţină apă, cu 15 minute înainte de
mesele principale.

Preparatul diluat se soarbe lent şi se ţine cât mai mult în gură pentru favorizarea absorbţiei prin mucoasa
bucală.

Se poate asocia cu alte extracte glicerohidroalcoolice în funcţie de boală, durata bolii, vârstă etc. La
indicaţiile medicului se pot schimba asocierile.

Formă de prezentare: cutie din carton conţinând 30 bucăţi doze de 1,5 ml extract glicerohidroalcoolic
şi recomandări de utilizare.

Condiţii de păstrare: la temperatura de15 - 25°C, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna

copiilor.

Conditionarea sub forma de Monodoza, metoda moderna de ambalare primara, a fost aplicata in
premiera absoluta pe liniile de productie ale S.C. Hofigal S.A. incepand cu anul 2005.

Semnificative sunt avantajele gemoderivatelor monodoza:

dozarea exacta a cantitatii administrate permite un tratament constant (numararea picaturilor

nedepinzand astfel de pacient sau de constructia dopului picurator);

posibilitatea realizarii unor scheme de tratament complexe prin asocierea mai multor monodoze.

In prezent preparatele gemoterapice sunt utilizate atat ca remediu cu actiune proprie, cat si ca
adjuvant al terapiei alopate. Ele se extrag de regula intr-un amestec echilibrat de alcool, apa si
glicerina si sunt cunoscute ca extracte glicerohidroalcoolice. Prin acest procedeu se realizeaza o buna
extractie a componentilor vegetali fara denaturarea principiilor active, lasand actiunea sinergica
intacta. Activitatea enzimatica a componentelor existente in tesuturile vegetale embrionare
proaspete este blocata in prima faza de extractie de catre alcool si apoi de solutia hidroglicerinica, care
permite extragerea in continuare si a altor substante cu activitate biologica pe care le stabilizeaza. Astfel,
bioactivitatea acestor preparate lichide fitocomplexe de plante medicinale, este rezultatul
interactiunii multiplelor molecule bioactive care realizeaza programul genetic de dezvoltare al
plantei. In momentul utilizarii, extractul glicerohidroalcoolic prescris este diluat in putina apa,
astfel ca activitatea enzimatica este eliberata si restaurata si poate actiona in functie de
organotropismul specific al partii plantei din care s-a facut extractia, asigurand o interventie
tintita a actiunii terapeutice la nivel celular. Gemoderivatele ofera arsenalului terapeutic existent o
arma deosebit de eficace in mana medicului pentru abordarea eficienta si lipsita de efecte secundare a
tratamentelor aplicate diverselor boli din clinica umana.