Sudiu Caz Privind Tea Veniturilor Si Cheltuielilor

Cuprins
CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITAŢII

CHELTUIELILOR ................................................................................................3
1.1 Definirea, rolul şi caracterizarea cheltuielilor ....................................................4
1.2 Contabilitatea cheltuielilor de exploatare ...........................................................5
1.2.1 Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile ...................................................5
1.2.2 Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terţi ............8
1.2.3 Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi ........................10
1.2.4 Contabilitatea cheltuielilor cu impozite, taxe şi varsaminte asimilate ...........13
1.2.5 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul .......................................................14
1.2.6 Alte cheltuieli de exploatare ...........................................................................15
1.3 Contabilitatea cheltuielilor financiare ...............................................................16
1.3.1 Definirea conturilor de cheltuieli financiare ..................................................16
1.3.2 Rolul, conţinutul şi funcţia conturilor de cheltuieli financiare ......................16
1.4 Contabilitatea cheltuielilor extraordinare ..........................................................19
1.4.1 Definirea conturilor de cheltuieli extraordinare .............................................19
1.4.2 Rolul, conţinutul şi funcţia conturilor de cheltuieli extraordinare .................19
1.5 Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile,provizioanele şi ajustari la inflaţie 19
1.5.1 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele ......................20
1.5.2 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele ............................20
1.6 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite ...................21
1.6.1 Definirea conturilor de cheltuieli cu impozitul pe profit ...............................21
1.6.2 Rolul, conţinutul şi funcţia conturilor de cheltuieli cu impozitul pe profit ....21
CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITAŢII
VENITURILOR ....................................................................................................22
2.1 Definirea, rolul si caracterizarea veniturilor .....................................................22
2.2 Contabilitatea veniturilor de exploatare ............................................................24
2.2.1 Contabilitatea cifrei de afacere .......................................................................25
2.2.2 Contabilitatea variaţiei stocurilor ...................................................................28
2.2.3 Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizari ..................................29
2.2.4 Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare ...................................30
2.2.5 Alte venituri de exploatare .............................................................................31
2.3 Contabilitatea veniturilor financiare .................................................................32
2.3.1 Definirea conturilor de venituri financiare .....................................................32
2.3.2 Rolul, conţinutul şi funcţia conturilor de venituri financiare .........................32
2.4 Contabilitatea veniturilor extraordinare ............................................................34
2.4.1 Definirea conturilor de venituri extraordinare ...............................................34
2.4.2 Rolul, conţinutul şi funcţia conturilor de venituri extraordinare ...................34
2.5 Contabilitatea veniturilor din provizioane si ajustarea la inflaţie .....................34
2.5.1 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare ............................35
2.5.2 Venituri financiare din provizioane ...............................................................35
2.6 Contabilitatea veniturilor din impozitul pe profit amânat .................................36
2.6.1 Definirea contului de venituri din impozitul pe profit amânat .......................36
2.6.2 Rolul, conţinutul şi funcţia contului de venituri din impozitul pe profit
amânat .....................................................................................................................36
CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA REZULTATULUI ...............................39
3.1 Rezultatul în accepţiunea Standardelor Internaţionale de Contabilitate ...........39
3.2 Rezultatul exerciţiului .......................................................................................40
3.3 Conturi de rezultate financiare ..........................................................................42
3.3.1 Contul de profit şi pierdere ............................................................................42
3.3.2 Repartizarea profitului ....................................................................................43
3.3.3 Rezultatul reportat ..........................................................................................43
3.4 Rezultatul contabil - baza de calcul a rezultatului fiscal ...................................44
CAPITOLUL 4 REFLECTAREA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR ÎN
CONTABILITATEA SOCIETAŢII COMERCIALE SENZIMAT S.A. ........48
4.1 Prezentarea societaţii comerciale ......................................................................48
4.2 Studiu de caz .....................................................................................................50
4.3 Concluzii şi propuneri .......................................................................................53
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................55
Studiu de caz privind contabilitatea veniturilor si cheltuielilor
CAPITOLUL 1
ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII CHELTUIELILOR
DEFINIREA, ROLUL ŞI CARACTERIZAREA CHELTUIELILOR
Cheltuielile unităţii patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru
consumul de materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi serviciile prestate de
terţi, plata personalului şi a altor obligaţii legale sau contractuale, amortizarea imobilizărilor,
valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau dispărute, precum şi provizioanele
constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile care afectează activele întreprinderii.
În conformitate cu Cadrul General al Comitetului pentru Standardele Internaţionale de
Contabilitate , cheltuielile „ reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri
ale datoriilor , care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii altele decât cele
rezultate din distribuirea acestora către acţionari”.
De exemplu cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente includ costul vânzărilor,
salariilor şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieşirilor sau scăderii valorii
activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentul numerarului, stocurile, terenurile şi
mijloacele fixe.
Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei cheltuielilor şi care pot
apărea sau nu pot apărea pe parcursul desfăşurării activităţii curente ale întreprinderii.
Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu
diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare în acest "cadru general" ele nu sunt
considerate ca structură distinctă.
IAS reţine o definiţie care înglobează, pe lângă noţiunea de cheltuieli şi pe cea de
pierderi "cheltuielile au drept rezultat diminuarea capitalurilor proprii, pe alte căi decât
distribuirea acestora către proprietar". Pierderile reprezintă diminuări de avantaje economice,
acestea nefiind diferite, prin natură, de alte cheltuieli.
Pe de altă parte FASB defineşte cheltuielile ca fiind, fie ieşiri sau diminuări de activ,
fie creşteri ale datoriilor sale, fie, în sfârşit, o combinaţie a celor două categorii de operaţii,
survenite în cursul exerciţiului şi generate de livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau de
alte active, care decurg din exploatarea normală sau principală.
Dobânda, dividendele, câştigurile şi pierderile legate de un instrument financiar sau
de o altă parte componentă, clasificate ca obligaţie financiară, trebuie raportate în contul de
profit şi pierdere ca şi cheltuieli sau venituri. Astfel, plăţile de dividende pentru acţiuni
clasificate ca obligaţii sunt clasificate drept cheltuieli.
În cazul stocurilor, atunci când acestea sunt vândute, valoarea contabilă a stocurilor
trebuie recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul
corespunzător. Procesul de recunoaştere ca o cheltuială a valorii stocurilor vândute duce la
conectarea costurilor la venituri.
Cheltuielile sunt structurate pe feluri de cheltuieli, respectiv după conţinutul lor
economic, care constituie criteriul general de clasificare a acestora .Cheltuielile delimitate pe
feluri se grupează pe activităţile care le ocazionează .În organizarea contabilităţii şi
constituirii conturilor de cheltuieli se are in vedere următoarea grupare a cheltuielilor pe
activităţi:
Cheltuielile de exploatare
Cheltuielile financiare
Cheltuielile extraordinare
Cheltuieli cu amortizările ,provizioanele si ajustarea la inflaţie
Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite
Planul de Conturi general stabilit de Ministerul Finanţelor odată cu Legea
contabilităţii nr. 82/1991 clasifică, după cum am mai precizat cheltuielile după destinaţia lor
şi modul lor de formare în clasa 6 "Conturi de cheltuieli".
Regula generală de funcţionare a conturilor de cheltuieli este:
Se debitează cu:
sumele reprezentând costul de achiziţie al stocurilor consumate
sumele reprezentând costul mărfii
costul lucrărilor şi serviciilor executate de terţi
suma corespunzătoare salariilor datorate personalului şi organismelor sociale de stat
pentru contribuţia la asigurările sociale şi ajutor de şomaj.
Se creditează la sfârşitul exerciţiului prin debitul contului 121 "Profit şi pierdere",
astfel încât aceste conturi se soldează şi nu au elemente de conţinut cu care să participe la
bilanţul contabil.
La organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele din
principiile de organizare a contabilităţii, şi anume:
potrivit principiului independentei exerciţiului, toate operaţiile care determina
cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor, fără a se ţine seama de
data plăţii lor. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consum face din contabilitatea
financiara o contabilitate de angajamente;
principiul prudentei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi
provizioanele, indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;
principiul noncompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli şi
venituri, înregistrate la conturi de rezultate diferite.
1.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE
Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de acele consumuri, plăţi, angajamente,

etc., aferente activităţii obişnuite, curente care să se repete regulat, cum sunt: cheltuieli cu
materiile prime şi materialele, costul mărfurilor vândute, cheltuieli cu lucrările executate de
terţi, cheltuieli cu personalul, etc.
Realizarea obiectului de activitate a fiecărei societăţi presupune utilizarea factorilor de
producţie, respectiv a resurselor materiale şi a resurselor umane. O parte din aceste resurse se
consumă, o alta se depreciază treptat (amortizare), iar alte resurse (resurse umane) trebuie
remunerate.
Expresia bănească a consumului factorilor de producţie - material şi uman -
determinate de obţinerea şi desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrări şi prestarea
de servicii reprezintă cheltuieli de exploatare.
Contabilitatea cheltuielilor se organizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I
şi II, care reflectă categorii şi feluri de cheltuieli delimitate după natura lor. Conturile de
cheltuieli sunt sistematizate astfel:
După conţinutul economic, cheltuielile de exploatare se prezintă astfel:
cheltuieli privind stocurile
cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.
cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
cheltuieli de personal
alte cheltuieli de exploatare
1.2.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND STOCURILE

Grupa 60 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de „Cheltuieli
privind stocurile ”. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
601 ”Cheltuieli cu materiile prime”
602 ”Cheltuieli cu materiale consumabile”
603 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa”
606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările”
607 ”Cheltuieli privind mărfurile”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele”
Cheltuieli cu materiile prime

Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de consumul de materii prime în
activitatea de producţie în scopul obţinerii de produse finite, semifabricate, executări de
lucrări, prestări de servicii pentru terţi. Este un cont de activ.
Se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime eliberate în consum sau constate
lipsa la inventar neimputate prin creditul contului 301 ”Materii prime”
601 ”Cheltuieli cu materiile prime” = 301 ”Materii prime”
- cu diferenţele de preţ aferente materiilor prime consumate, prin creditul contului 308
”Diferenţe de preţ la materii prime si materiale”
601 ”Cheltuieli cu materiile prime” = 308” Diferenţe de preţ la materii prime şi
materiale”
Cheltuieli cu materiale consumabile

Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor cu materialele consumabile.
Se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumate date în consum sau
constate lipsă la inventar neimputate prin creditul contului 301 ”Materiale consumabile”
602 ”Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 ”Materiale consumabile”
- cu diferenţele de preţ aferente materialelor consumabile consumate, prin creditul
contului 308 ”Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”
602 ”Cheltuieli cu materialele consumabile” = 308 ”Diferenţe de preţ la materii prime
şi materiale”
Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

Acest cont ţine evidenţa uzurii obiectelor de inventar, închisă pe cheltuieli, integral la
darea în folosinţă sau eşalonat pe durata mai multor exerciţii, în funcţie de metoda utilizata.
Se debitează:
- cu darea in consum a obiectelor de inventar prin creditul contului 303 ”Materiale de
natura obiectelor de inventar”
603” Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” = 303 ”Materiale
de natura obiectelor de inventar”
Se creditează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar constatate plus la
inventariere în corespondenţă cu debitul contului 303 ”Materiale de natura obiectelor de
inventar” .
303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar” = 603” Cheltuieli privind materialele
Cheltuieli privind materialele nestocate

Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea
economica, care nu trec printr-un cont de gestiune şi care se înregistrează pe măsura
aprovizionării lor asupra cheltuielilor de exploatare . După conţinutul economic este un cont
de cheltuieli de exploatare şi are funcţia contabila de activ.
Se debitează:
- cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu facturi de la furnizori ,prin
creditul contului 401 ”Furnizori”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate” = 401 ”Furnizori”
- cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate, fără facturi de la furnizori, prin
creditul contului 408 ”Furnizori-facturi nesosite”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate” = 408 ”Furnizori-facturi nesosite”
- cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu facturi, de la furnizori, în cazul

când acestea au fost considerate anterior cheltuieli anticipate, prin creditul contului 471
”Cheltuieli înregistrate în avans”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate” = 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”
Cheltuieli privind energia şi apa

Consumurile de energie şi apa, indiferent de destinaţia lor, pe măsura livrării acestora
de către furnizori se înregistrează ca o cheltuială de exploatare. După conţinutul economic
este un cont de cheltuieli de exploatare şi are funcţia contabila de activ.
Se debitează:
- cu valoarea consumurilor de energie şi apă facturate de furnizori ,prin creditul
contului 401 ”Furnizori”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa” = 401 ”Furnizori”
- cu valoarea consumurilor de energie şi apă pentru care nu s-a primit factura
furnizorilor ,prin creditul contului 408 ”Furnizori-facturi nesosite”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa” = 408 ”Furnizori-facturi nesosite”
- cu valoarea consumurilor de energie şi apa facturate de furnizori, înregistrate
anterior la cheltuieli anticipate, ce aparţin perioadei curente , prin creditul contului 471
”Cheltuieli înregistrate în avans”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa” = 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”
Cheltuieli privind animalele şi păsările

Sunt considerate cheltuieli cu animalele şi păsări ,valoarea animalelor şi păsărilor
achiziţionate din afara unităţii, vândute sau constatate lipsa la inventariere.
Animalele şi păsările vândute, care provin din producţia proprie, nu se trec asupra
cheltuielilor, ele diminuând veniturile din producţia stocată.
De asemenea, animalele şi păsările care se vând ca mărfuri, rezultate, de regula, după
sacrificare, se trec mai întâi asupra contului de mărfuri si apoi se vând ca atare.
După conţinutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare şi are funcţia
contabila de activ.
Se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor, provenite din afara
unităţii, vândute / constatate lipsă la inventariere ,prin creditul contului 361 ”Animale şi
păsări”
606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările” = 361 ”Animale şi păsări”
- cu diferenţele de preţ aferente animalelor şi păsărilor provenite din afara unităţii,
vândute sau constatate lipsă la inventariere, prin creditul contului 368 ”Diferenţe de preţ la
animale şi păsări”
606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările” = 368 ”Diferenţe de preţ la animale şi
păsări”
Cheltuieli privind mărfurile

Aceste cheltuieli apar numai la unităţile care vând mărfuri cu ridicata sau cu
amănuntul.
Sunt formate din preţul de cumpărare al mărfurilor vândute sau constatate lipsă la
inventariere.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind mărfurile se realizează cu ajutorul
contului 607 “Cheltuieli privind mărfurile”.
Se debitează:
- cu valoarea mărfurilor vândute, constatate lipsă la inventariere şi diferenţe de preţ
aferente prin creditul contului 371 ”Mărfuri”
607” Cheltuieli privind mărfurile” = 371 ”Mărfuri”
- cu diferenţele de preţ aferente mărfurilor prin creditul contului 378 ”Diferenţe de
preţ la mărfuri”
607” Cheltuieli privind mărfurile” = 378 ”Diferenţe de preţ la mărfuri”
Cheltuieli privind ambalajele

Fac parte din cheltuieli privind ambalajele:
- ambalaje care circula în sistemul de vânzare - cumpărare ce se vând ori apar ca
lipsuri la inventariere;
- ambalaje care circula în sistem de restituire ce nu se pot restitui furnizorilor.
Se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor care circula în sistem de vânzare -
cumpărare, vândute sau constatate lipsă la inventariere, prin creditul contului 381 ”Ambalaje”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele” = 381 ”Ambalaje”
- cu diferenţele de preţ aferente ambalajelor care circula în sistem de vânzare -
cumpărare, vândute sau constatate lipsă la inventariere ,prin creditul contului 388 ”Diferenţe
de preţ la ambalaje”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele” = 388 ”Diferenţe de preţ la ambalaje”
- cu valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor,
prin creditul contului 409 ”Furnizori-debitori”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele” = 409 ”Furnizori-debitori”
Toate aceste conturi de cheltuieli privind stocurile se creditează cu transferul
cheltuielilor colectate la sfârşitul perioadei asupra contului de profit si pierdere.
121 ”Profit şi pierdere” = %
601 ”Cheltuieli cu materiile prime”
602 ”Cheltuieli cu materiale consumabile”
603 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa”
606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările”
607 ”Cheltuieli privind mărfurile”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele”
Exemplu: Societatea X are pe stoc la data de 1.02.04 materii prime în valoare de

32.000.000 lei şi materiale consumabile în valoare de 15.000.000 lei. În data de 5.02.04 se
dau în consum materii prime în valoare de 30.000.000 lei şi materiale consumabile de
15.000.000 lei.
- înregistrarea bonului de consum:
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime”
30.000.000
602 “Cheltuieli cu materialele consumabile” = 302 “Materiale consumabile”
15.000.000
Societatea X mai are pe stoc obiecte de inventar în valoare de 60.000.000 lei. La data
de 20.02.04 se dau în folosinţa obiecte de inventar în valoare de 40.000.000 lei. În data de
22.02.04 se achiziţionează facturiere şi chitanţiere cu regim special, în valoare de 8.000.000
lei ,TVA 19%.
- darea în folosinţa a obiectelor de inventar:
603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” = 303 “Materiale
40.000.000
recepţia documentelor cu regim special:
% = 401 “Furnizori” 9.520.000
602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”
8.000.000 4426 “TVA deductibila”
1.520.000
Se descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute prin magazinul propriu în valoare de
204.500.000 lei, adaos 25%, TVA 19%.
descărcarea gestiunii:
% = 371 “Mărfuri” 204.500.000
607 “Cheltuieli privind mărfurile”
137.478.991
378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”
34.369.748
4428 “TVA neexigibilă”
32.651.261
1.2.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE

EXECUTATE DE TERŢI
Grupa 61 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu lucrările şi

serviciile executate de terţi. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
611 ”Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”
612 ”Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile”
613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare”
614 ”Cheltuieli cu studiile şi cercetările”
În structura serviciilor generale prestate de terţi se cuprind acele lucrări şi servicii care
sunt nemijlocit ocazionate de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unui agent economic cum
sunt: întreţineri şi reparaţii, redevenţe, locaţii de gestiune, chirii, prime de asigurare, studii şi
cercetări.
Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile

Întreţinerile şi reparaţiile efectuate de terţi fac obiectul unei categorii aparte de
cheltuieli a cărei contabilitate sintetica se realizează cu ajutorul contului: 611 “Cheltuieli cu
întreţinerea si reparaţiile”
Se debitează:
- cu valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate de terţi, facturate, prin
creditul contului 401 ”Furnizori”
611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” = 401 ”Furnizori”
- cu valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate de terţi, nefacturate, prin
creditul contului 408 ”Furnizori –facturi nesosite”
611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” =408 ”Furnizori –facturi nesosite”
- cu valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate de terţi, facturate,
considerate anterior cheltuieli anticipate şi trecute asupra cheltuielilor perioadei, prin creditul
contului 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”
611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” =471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”
Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile

Redevenţele reprezintă obligaţii de plata datorate de o unitate economica care a
preluat în concesiune imobilizări pentru a le exploata în scopuri productive.
Locaţiile de gestiune reprezintă o modalitate de preluare pentru exploatare de spaţii
productive pe o perioada limitata de timp, pe baza de contracte de locaţie. Unitatea care a
preluat spaţiile productive în locaţii de gestiune, numita locatar, datorează unităţii care a
predat activele respective sub aceasta formă, taxe lunare care se vor considera cheltuieli de
exploatare.
Chiriile reprezintă obligaţii de plata datorate de o unitate economica pentru folosirea
unor imobilizări ce sunt proprietatea altora şi care sunt închiriate pe timp determinat pentru a
putea fi exploatate în diferite scopuri.
Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 612
“Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”
Se debitează:
- cu cheltuielile cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate, facturate /
pentru care nu s-au întocmit facturi, prin debitul contului 401 ”Furnizori” /408 ”Furnizori-
facturi nesosite”
612 “Cheltuieli redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” = 401 ”Furnizori” / 408
”Furnizori-facturi nesosite”
- cu cheltuielile cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate, facturate,
înregistrate anterior ca şi cheltuieli înregistrate în avans, prin creditul contului 471 ”Cheltuieli
înregistrate în avans”
612 “Cheltuieli redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” = 471 ”Cheltuieli
înregistrate în avans”
- cu cheltuielile cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate, achitate prin
banca, prin casierie, prin creditul contului 5121 ”Conturi la bănci în lei” / 5311 ”Casa în lei”
612 “Cheltuieli redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” = 5121 ”Conturi la bănci
în lei” /5311 ”Casa în lei”
Cheltuieli cu primele de asigurare / Cheltuieli cu studiile si cercetările

Primele de asigurare se datorează diferitelor societăţi de asigurare pentru asigurarea
unor bunuri ale unităţii economice pe baza de contracte de asigurare.
Se considera cheltuieli cu studiile şi cercetările acele acţiuni care se fac pentru
interesul general al producţiei şi marketingului producţiei fabricate şi comercializate, de către
terţi. De menţionat ca acele cheltuieli ce se refera la cercetări aplicative se considera
necorporale şi se înregistrează în contabilitate ca atare.
Aceste doua conturi se comporta la fel ca toate celelalte conturi din aceasta grupa,
menţionate mai sus.
Toate aceste conturi de cheltuieli se creditează cu transferul cheltuielilor colectate la
sfârşitul perioadei asupra contului de profit si pierdere
121 ”Profit şi pierdere” = %
613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare”
614 ”Cheltuieli cu studiile şi cercetările”
Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţie, de chirii şi locaţii de

gestiune şi cu primele de asigurare:
% = 401 „Furnizori” 38.080.000

20.000.000
12.000.000
4426 ”TVA deductibilă”
6.080.000
613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare” = 401 „Furnizori”
15.000.000
1.2.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE SERVICII EXECUTATE

DE TERŢI
Grupa 62 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu alte

servicii executate de terţi. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
621 ”Cheltuieli cu colaboratorii”
622 ”Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”
623 ”Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate”
624 ”Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal”
625 ”Cheltuieli cu deplasări ,detaşări şi transferări”
626 ”Cheltuieli poştale şi taxe de comunicaţii”
627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”
628 ”Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”
Cheltuieli cu colaboratorii
Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele datorate colaboratorilor
externi pentru prestările efectuate unităţii economice.
Din remuneraţiile datorate se reţine impozitul cuvenit calculat ca impozit pe salarii,
care se înregistrează ca o reţinere din sumele brute calculate.
Se debitează cu sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestaţiile efectuate,
prin creditele conturilor 401 ”Furnizori” şi 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”
621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 ”Furnizori”
621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans”
Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

În categoria cheltuielilor cu comisioanele şi onorariile se cuprind: comisioane datorate
pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate, comisioane datorate pentru
cumpărarea sau vânzarea titlurilor de plasament, comisioane de intermediere, onorarii de
conciliere, onorarii de contencios, expertize de specialitate şi alte cheltuieli similare.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind comisioanele şi onorariile se realizează
cu ajutorul contului 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”.
Se debitează cu sumele datorate privind comisioanele şi onorariile, prin creditul
conturilor 401 ”Furnizori”, 408 ”Furnizori-facturi nesosite” şi 471 ”Cheltuieli înregistrate în
avans”
622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” = 401 ”Furnizori”
622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” =408 ”Furnizori-facturi nesosite”
622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” =471 ”Cheltuieli înregistrate în
avans”
Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate

Cheltuielile de protocol, reclamă şi publicitate se consideră deductibile sub aspect
fiscal într-un anumit procent din profitul brut al agenţilor economici, prevăzut anual în legea
de aprobare a bugetului.
Peste acest procent cheltuielile în cauza sunt considerate nedeductibile sub aspect
fiscal, deci supuse impozitului pe profit.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor de protocol, reclama şi publicitate se realizează
cu ajutorul contului 623 “Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate”
Se debitează cu cheltuielile datorate sau achitate care privesc acţiunile de protocol,
reclama şi publicitate; prin creditul conturilor: 401 ”Furnizori”, 408 ”Furnizori-facturi
nesosite”, 5121 ”Conturi la bănci în lei” şi 5311 ”Casa în lei”
623 “Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate” = 401 ”Furnizori”
623 “Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate” = 408 ”Furnizori-facturi nesosite”
623 “Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate” = 5121 ”Conturi la bănci în lei”
623 “Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate” = 5311 ”Casa în lei”
Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal

In categoria cheltuielilor cu transportul de bunuri şi personal se cuprind acele prestaţii
efectuate de terţi pentru transportul produselor fabricate, transportul mărfurilor vândute,
transportul altor bunuri şi transporturi colective de persoane la locul de muncă şi de la locul
de muncă.
Nu se cuprind în aceasta categorie cheltuieli privind cumpărarea de materii prime şi
materiale, care fac parte din costul lor de achiziţie şi se înregistrează la conturile
corespunzătoare de stocuri.
In cazul în care cheltuielile cu transportul mărfurilor aprovizionate se cuprind aici,
trebuie ca la sfârşitul lunii în cauză aferente stocului de mărfuri sa fie trecute temporar asupra
mărfurilor în stoc, pentru a nu denatura rezultatul financiar al perioadei.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu transportul de bunuri şi de personal se
realizează cu ajutorul contului 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal”.
Acest cont se debitează cu cheltuielile aferente transportului de bunuri precum şi
pentru transportul colectiv de personal; se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea
cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului.
Cheltuieli cu deplasări ,detaşări şi transferări

Fac parte din aceasta categorie următoarele cheltuieli:
deplasări în interes de serviciu: diurnă, cazare, transport;
detaşări pe perioade limitate de timp în interes de serviciu pentru care se plătesc
diurne, cazare, transport;
drepturile cuvenite angajaţilor şi familiilor acestora transferaţi sau mutaţi împreuna cu
unitatea în alta localitate.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu deplasări, detaşări şi transferări se realizează
cu ajutorul contului 625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” .
Acest cont se debitează cu sumele datorate sau achitate, reprezentând cheltuieli cu
deplasări, detaşări şi transferări; se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor
asupra rezultatului exerciţiului.
Cheltuieli poştale şi taxe de comunicaţii

Sunt considerate cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii acele cheltuieli de poşta,
telegraf, interfon, radio, televizor etc. care se fac în interesul general al unităţii.
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor poştale şi de telecomunicaţii se realizează cu
ajutorul contului 626 “Cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii”.
Acest cont se debitează cu valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii
datorate sau achitate; se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra
rezultatului exerciţiului.
Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate

Se considera servicii bancare acele servicii prestate de bănci care nu au un caracter de
cheltuieli financiare şi care se concretizează în :
comisioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile bancare;
cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul băncilor;
comisioane şi cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi;
cheltuieli pe efecte de comerţ;
alte cheltuieli şi comisioane pentru prestări de servicii.
Aceste cheltuieli fac obiectul contului: 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi
asimilate”.
Acest cont se debitează cu valoarea serviciilor bancare şi asimilate plătite; se
creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului .
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi

Acele servicii de terţi care sunt indirect legate de desfăşurarea activităţii unităţii ce nu
pot fi delimitate pe conturile 621-627, se considera alte cheltuieli cu serviciile executate de
terţi şi se înregistrează în contul: 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”.
Acest cont se debitează cu sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate
de terţi; se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exerciţiului.
Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor cu colaboratorii şi comisioanele:
% = 401 „Furnizori” 30.000.000

621 „Cheltuieli cu colaboratorii”
10.000.000
622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”
20.000.000
Înregistrarea cheltuielilor cu transporturi de bunuri şi personal, cu deplasările, poştale
şi comisioanele bancare:
% = 401 „Furnizori” 27.130.000
624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal”
20.000.000
626 “Cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii”
2.000.000
4426 „TVA nedeductibilă”
5.130.000
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” = 5121 ”Conturi la bănci în lei”
5.000.000
1.2.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITE, TAXE ŞI

VĂRSĂMINTE ASIMILATE
Grupa 63 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu impozite,

taxe şi vărsăminte asimilate servicii. În cadrul acestei grupe intră contul:
635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” .
Se debitează:
- cu prorata din TVA deductibila, devenita nedeductibilă, prin creditul contului 4426
”TVA deductibila”
635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 4426 ”TVA
deductibila”
- cu TVA colectata aferenta bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau
predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor peste normele legale precum şi cea aferentă
bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natura
635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 4427 ”TVA
colectata”
- cu decontări cu bugetul statului privind impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, prin
creditul contului 446 ”Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 446 ”Alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate”
Se creditează cu transferul cheltuielilor colectate la sfârşitul perioadei asupra contului
de profit şi pierdere.
121 ”Profit şi pierdere” = 635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate”
Exemplu: Se achită din casieria unităţii, impozitul pe clădiri şi terenuri în valoare de

33.400.000 lei şi se înregistrează pe cheltuieli.
- plata impozitului:
446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 531 “Casa”
33.400.000
- înregistrarea în cheltuiala firmei:
635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” = 446 “Alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate”
33.400.000
1.2.5 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL
Grupa 64 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu

personalul. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
641 ”Cheltuieli cu salariile personalului”
645 ”Cheltuieli privind asigurările şi protecţia sociala”
Cheltuieli cu salariile personalului

Cheltuielile cu salariile personalului sunt formate din salarii şi alte drepturi cuvenite
personalului pentru munca prestata. Ele se înregistrează în contabilitate lunar, pe baza statelor
de plată, la nivelul drepturilor salariale brute, cu ajutorul contului: 641 “Cheltuieli cu salariile
personalului”
Se debitează:
- cu valoarea remuneraţiilor şi a altor drepturi cuvenite personalului ,prin creditul
contului 421 ”Personal-salarii datorate”
641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 ”Personal-salarii datorate”
- cu drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată, aferente
exerciţiului încheiat ,prin creditul contului 4281 ”Alte datorii în legătura cu personalul”
641 “Cheltuieli cu salariile personalului” =4281 ”Alte datorii în legătura cu
personalul”
Se creditează cu transferul cheltuielilor colectate la sfârşitul perioadei asupra contului
de profit si pierdere.
Cheltuieli privind asigurările şi protecţia sociala

Cheltuielile privind asigurările şi protecţia sociala fac parte din cheltuieli patronale, pe
care unităţile economice le calculează şi le datorează statului sau altor organisme sociale. Ele
fac obiectul contului: 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia sociala” care se
desfăşoară pe următoarele conturi de gradul II:
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”
6452 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”
6453 “ Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate”
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia sociala”
Se debitează :
- cu sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecţia sociala, altele decât
cele suportate din CAS (6458)
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 423 ”Personal-
ajutoare materiale datorate”
- cu contribuţia unităţii la asigurările sociale, calculata în procente la salariile brute
acordate personalului încadrat cu contracte de munca
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 4311
”Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
- cu contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate (6453)
”Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
- cu contribuţia de 3% a unităţii la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj
(6452)
”Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”
Se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului
exerciţiului.
Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului şi cu asigurările sociale:
641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 ”Personal-salarii datorate”

80.000.000
”Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
15.000.000
1.2.6 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
Grupa 65 din cadrul Planului General de Conturi se referă la „Alte cheltuieli de

exploatare”. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
654 ”Pierderi din creanţe”
658 ”Alte cheltuieli de exploatare”
Pierderi din creanţe
Aceste creanţe concretizate în clienţi proveniţi din operaţii comerciale care devin
incerţi, rău platnici, dubioşi sau aflaţi în litigiu fac obiectul contului: 654 “Pierderi din creanţe
şi debitori diverşi”.
Se debitează cu sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidenta a clienţilor
incerţi sau în litigiu, prin creditul contului 4118 ”Clienţi incerţi sau în litigiu”
654 ”Pierderi din creanţe” = 4118 ”Clienţi incerţi sau în litigiu”
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 ”Profit şi pierdere”. Nu
prezintă sold.
121 ”Profit şi pierdere” = 654 ”Pierderi din creanţe”
Alte cheltuieli de exploatare

Activitatea de exploatare presupune şi alte cheltuieli de exploatare ce nu pot fi
individualizate pe conturile de cheltuieli de exploatare amintite, după cum urmează:
diferenţe din lichidarea unor creanţe;
diferenţe din lichidarea unor datorii;
valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forte proprii, considerate cheltuieli
anticipate în exerciţiul financiar precedent, repartizate asupra cheltuielilor curente în
perioadele următoare conform scadenţarului;
alte cheltuieli de exploatare.
Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 658 “Alte
cheltuieli de exploatare ”.
Se debitează cu diferenţele din lichidarea creanţelor, diferenţele din lichidarea
datoriilor şi cu valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forte proprii repartizate în perioadele
următoare conform scadenţarului.
658 „Alte cheltuieli de exploatare” = 471 ”Cheltuieli înregistrate in avans
Exemplu: Ajung la scadenţă cheltuielile făcute în avans de 5.000.000 lei şi o factură

primită pentru reparaţia unui autocamion, în valoare de 10.000.000 lei, TVA 19%.
- înregistrarea cheltuielilor efectuate în avans:
658 “Alte cheltuieli de exploatare” = 471 “Cheltuieli înregistrate in avans”
5.000.000
înregistrarea facturii de reparaţii:
% = 401 “Furnizori” 11.900.000
658 “Alte cheltuieli de exploatare”
10.000.000
4426 “TVA deductibila”
1.900.000
1.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE

1.3.1 DEFINIREA CONTURILOR DE CHELTUIELI FINANCIARE
Cheltuielile financiare cuprind acele angajamente şi plăţi aferente activităţii financiare

cum sunt :pierderi din creanţe legate de participaţii, cheltuieli privind investiţiile financiare
cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, dobânzile datorate, sconturile acordate şi
altele asemenea.
Importanţa pe care rezultatul din activitatea financiară o are în activitatea firmelor,
determina necesitatea studierii în mod individual a acestuia prin prisma cheltuielilor din
activităţi financiare.
Grupa 66 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde următoarele conturi:
663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii”
664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
666 „Cheltuieli privind dobânzile”
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”
668 „Alte cheltuieli financiare”
1.3.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE CHELTUIELI

FINANCIARE
În practica firmelor se întâlnesc situaţii în care, ca urmare a participaţiilor la capital se

înregistrează pierderi de către coparticipanţi. Acestea trebuie evidenţiate în contabilitate cu
ajutorul contului 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii”.
După funcţia contabilă este un cont de activ.
- evidenţiază pierderile din creanţe imobilizate (legate de participaţii)
663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii” = 267 ”Creanţe imobilizate”
Ca urmare a cedării investiţiilor financiare întreprinderile pot înregistra pierderi care
se evidenţiază cu ajutorul contului 664” Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”, care
se detaliază în doua conturi sintetice de gradul II:
6641 ”Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”
6642 ”Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate”
După funcţia contabilă sunt conturi de activ.
- reflectarea valorii imobilizărilor financiare cedate sau scoase din activ:
6641 ”Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate” = 26x ”Imobilizări
financiare”
- evidenţierea pierderilor rezultate din cedarea titlurilor de plasament reprezentând
investiţii financiare pe termen scurt
6642 ”Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate” = %
501 ”Investiţii financiare pe termen scurt”
502 ”Acţiuni proprii”
503 ”Acţiuni”
505 ”Obligaţiuni emise şi răscumpărate”
506 ”Obligaţiuni”
508 ”Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate”
În condiţiile dezvoltării comerţului exterior şi a instabilităţii monedei naţionale, pot
apare pierderi în relaţiile cu partenerii externi, reflectate ca diferenţe nefavorabile între cursul
la care au fost înregistrate tranzacţiile şi cursul la care se face decontarea. Pentru delimitarea
acestora se utilizează contul 665 ”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
După funcţia contabila este un cont de activ.
- evidenţierea diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea
datoriilor în valuta la închiderea exerciţiului financiar
665 ”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = %
16x ”Împrumuturi şi datorii asimilate capitalului”
40x ”Furnizori şi conturi asimilate”
419 ”Clienţi-creditori”
45x ”Grup şi asociaţi”
462 ”Creditori diverşi”
- evidenţierea diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării
crenatelor la închiderea exerciţiului financiar
267 ”Creanţe imobilizate”
409 ”Furnizori-debitori”
41x ”Clienţi şi conturi asimilate”
461 ”Debitori diverşi”
- reflectarea diferenţelor nefavorabile rezultate ca urmare a încasării creanţelor în
valută
267 ”Creanţe imobilizate”
409 ”Furnizori-debitori”
4111 ”Clienţi”
451 ”Decontări in cadrul grupului”
Cheltuieli privind dobânzile

Rolul contului este de a ţine evidenţa cheltuielilor privind dobânzile datorate de firmă.
După conţinutul economic face parte din clasa 6 ”Conturi de cheltuieli” grupa 66 „Cheltuieli
financiare” ,are funcţia contabila de activ.
Se debitează:
- cu valoarea dobânzilor datorate ,aferente creditelor bancare pe termen scurt, în
corespondenţă cu creditul contului 5198 ”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen
scurt”
666 ”Cheltuieli privind dobânzile” = 5198 ”Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen scurt”
- cu valoarea dobânzilor datorate aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate pe
termen mediu şi lung prin creditul contului 168 ”Dobânzi aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate”
666 ”Cheltuieli privind dobânzile” = 168 ”Dobânzi aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate”
- cu valoarea dobânzilor datorate aferente creditelor acordate în conturile curente la
bănci, pentru activitatea curenta a firmei, prin creditul contului 5186 ”Dobânzi de plătit”
666 ”Cheltuieli privind dobânzile” = 5186 ”Dobânzi de plătit”
- cu dobânzile plătite aferent creditelor destinate activităţii de producţie şi comerţ
,prin creditul contului 5121 ”Conturi la bănci în lei”
666 ”Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 ”Conturi la bănci în lei”
Se creditează la sfârşitul perioadei, prin transferul cheltuielilor asupra contului 121
”Profit şi pierdere”
În condiţiile în care întreprinderile acordă sconturi, adică reduceri pentru achitarea
obligaţiilor înainte de scadenţă acestea reprezintă cheltuieli financiare, care se reflecta în
contabilitate cu ajutorul contului 667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate”.
- reflectarea sconturilor acordate clienţilor, debitorilor diverşi şi băncilor
667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate” = %
4111 ”Clienţi”
4118 ”Clienţi incerţi”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
- evidenţierea sconturilor acordate pentru creanţe reprezentând efecte comerciale
667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate” = 413 ”Efecte de primit”
Celelalte cheltuieli financiare care nu pot fi înregistrate prin conturile prezentate din
aceasta grupa vor fi evidenţiate cu ajutorul contului 668 ”Alte cheltuieli financiare”.
Reflectă alte cheltuieli financiare în afara celor reflectate de celelalte conturi din
aceasta grupa.
668 ”Alte cheltuieli financiare” = %
401 ”Furnizori”
404 ”Furnizori de imobilizări”
462 ”Creditori diverşi”
5311 ”Casa în lei”
Exemplu:
- înregistrarea pierderilor din creanţe imobilizate:
663=267 13.000.000
- înregistrarea valorii imobilizărilor financiare:
6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate” = 261 ”Titluri de participare
deţinute la filiale din cadrul grupului”
16.000.000
- înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs rezultate din lichidarea depozitelor pe
termen scurt, a acreditivelor şi avansurilor de trezorerie în valuta:
665 „Cheltuieli din diferenţe decurs valutar” = %
27.000.000
505 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate ” 11.000.000
5412 „ Acreditive în valută” 10.000.000
542 „Avansuri de trezorerie” 6.000.000
- înregistrarea dobânzilor plătite aferente creditelor acordate în conturi curente:
666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi la bănci în lei”
8.000.000
- înregistrarea sconturilor acordate pentru creanţe reprezentând efecte comerciale:
667 „cheltuieli privind sconturile acordate ”= 413 „Efecte de primit de la clienţi”
2.000.000
1.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE

1.4.1 DEFINIREA CONTURILOR DE CHELTUIELI EXTRAORDINARE
Cheltuielile extraordinare sunt acele evenimente şi tranzacţii generatoare de

angajamente şi plăţi care sunt în mod clar diferite de activităţile curente şi care nu se aşteaptă
să se repete în mod frecvent sau regulat cum sunt: calamităţile naturale şi alte evenimente
extraordinare.
Grupa 67 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde contul 671 ”Cheltuieli
privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”
1.4.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE CHELTUIELI

EXTRAORDINARE
Rolul contului este de a ţine evidenţa cheltuielilor privind calamităţile şi alte

evenimente extraordinare ,are funcţia contabilă de activ.
Se debitează cu cheltuielile aferente operaţiilor de gestiune cu caracter extraordinar în
corespondenţă cu creditul conturilor:
- 5121 “Conturi la bănci în lei “ - pentru amenzi şi penalităţi plătite prin bancă
671 ”Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente excepţionale” = 5121 “Conturi
la bănci în lei “
- 461 “Debitori diverşi “ - pentru debite prescrise sau debitori insolvabili, scoşi din
evidenţă;
671 ”Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” =461 “Debitori
diverşi “
- 300, 301, 321, 341, 345, 371, respectiv conturile materiilor prime, materialelor
consumabile, obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, mărfurilor - cu
valoarea pierderilor din calamităţi sau donaţiilor acordate.
Se creditează la sfârşitul perioadei, prin transferul cheltuielilor asupra contului 121
”Profit şi pierdere”
Exemplu: Înregistrarea unor cheltuieli excepţionale determinate de plata unor

penalităţi şi scoaterea din evidenţă a debitorilor insolvabili:
671„Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” = % 15.000.000
5121 „Conturi la bănci în lei” 5.000.000
461 „Debitori diverşi” 10.000.000
1.5 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRILE,

PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRI LA INFLAŢIE
Provizioanele sunt recunoscute în momentul în care societatea are o obligaţie legală

sau implicita rezultată din evenimentele trecute, când pentru decontarea obligaţiei este
necesara o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice şi când poate fi făcuta o
estimare credibila în ceea ce priveşte valoarea obligaţiei.
681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”
686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”
688 „Cheltuieli din ajustarea la inflaţie”
1.5.1 CHELTUIELI DE EXPLOATARE PRIVIND AMORTIZĂRILE ŞI

PROVIZIOANELE
Rolul contului 681” Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”

este de a ţine evidenţa cheltuielilor de exploatare privind amortizările şi provizioanele
aferente activelor deţinute de unităţile patrimoniale. După funcţia contabila este un cont de
activ.
Se debitează:
- cu amortizarea aferenta imobilizărilor necorporale şi corporale prin creditul
conturilor 280 ”Amortizări privind imobilizările necorporale”şi 281 ”Amortizări privind
imobilizările corporale”
681” Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele” = 280
”Amortizări privind imobilizările necorporale”
- cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale şi
corporale, prin creditul conturilor 290 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
necorporale” şi 291 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”
- cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor în corespondentă cu creditul
conturilor 390 – 397 ”Provizioane pentru deprecierea...”
”Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”
1.5.2 CHELTUIELI FINANCIARE PRIVIND AMORTIZĂRILE ŞI

PROVIZIOANELE
Rolul contului 686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” este

de a ţine evidenţa cheltuielilor financiare privind amortizările şi provizioanele aferente
activelor deţinute de unităţile patrimoniale. După funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu cheltuielile financiare privind amortizările şi provizioanele în
următoarele situaţii:
- la amortizarea obligaţiunilor , cu valoarea primelor de rambursare, în corespondenţă
cu creditul contului 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor “;
686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” = 169 “Prime privind
rambursarea obligaţiunilor “
- la constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli financiare în corespondenţă
cu creditul contului 151 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli “;
686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” =151 “Provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli “
- la constituirea provizioanelor pentru deprecierea activelor financiare în
corespondenţă cu creditul contului 296 “Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
financiare “;
686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” =296 “Provizioane
pentru deprecierea imobilizărilor financiare “
Exemplu:
- înregistrarea cheltuielilor de exploatare cu amortizarea aferentă imobilizărilor
necorporale:
”Amortizări privind imobilizările necorporale”
16.800.000
- efectuarea de cheltuieli financiare cu provizioanele prin constituirea unui provizion
pentru deprecierea acţiunilor achiziţionate pe termen scurt;
686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” = 593 „Provizioane
pentru deprecierea acţiunilor” 28.000.000
1.6 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE

IMPOZITE
1.6.1 DEFINIREA CONTURILOR DE CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT
Pentru explicarea relaţiei dintre cheltuiala cu impozitul şi profitul contabil o

întreprindere foloseşte o rată de impozitare care furnizează utilizatorilor situaţiilor financiare
cele mai semnificative informaţii.
Cea mai concludenta rată este rata interna a impozitării în ţara în care întreprinderea
are domiciliul. Se obţine cumulând rata de impozitare aplicată pentru impozitele naţionale cu
ratele aplicate pentru orice impozite locale care sunt calculate pentru un nivel similar al
profitului impozabil sau a pierderii fiscale.
Aceste conturi ţin evidenţa cheltuielilor cu impozitul datorat bugetului de stat, aferent
profitului obţinut, determinat conform procedurilor legale.
691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”
698 ”Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”
1.6.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE CHELTUIELI CU

IMPOZITUL PE PROFIT
Rolul conturilor este de a ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit datorat de
unităţile patrimoniale. După conţinutul economic fac parte din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”,
grupa 69 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”; sunt conturi care au funcţia contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea impozitului pe profit datorat ,prin creditul contului 441
”Impozit pe profit”.
691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 ”Impozit pe profit”
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 ”Profit şi pierdere” odată cu
determinarea rezultatului exerciţiului.
121 ”Profit şi pierdere” = 691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”
Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:
691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 ”Impozit pe profit”
20.000.000
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII VENITURILOR
2.1 DEFINIREA, ROLUL ŞI CARACTERIZAREA VENITURILOR
Veniturile unităţilor patrimoniale reprezintă sume încasate sau valori de încasat din
livrări de bunuri, executări de lucrări, prestări de servicii, precum şi din executarea unor
obligaţii legale sau contractuale, de asemenea, ele cuprind valorile aferente producţiei stocate,
producţiei de imobilizări, cele provenite din diminuarea sau anularea provizioanelor, precum
şi din vânzarea activelor cedate.
În contextul Cadrului General de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare
elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate şi adoptat şi de
Ministerul Finanţelor Publice prin Ordinul 94/2001, se disting următoarele definiţii şi
clasificări ale veniturilor:
Definiţia veniturilor include atât venituri din activităţile curente, cât şi câştiguri din
orice alte surse. Veniturile din activităţile curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar
fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.
Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei veniturilor şi pot apărea
sau nu pot apărea ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintă
creşteri ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură de venituri.
Prin urmare, în acest cadru general câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.
Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma ieşirii activelor imobilizate
pe termen mediu şi lung. Definiţia veniturilor include totodată şi câştigurile nerealizate, de
exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea
valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi
pierdere se realizează de obicei distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este
importantă pentru procesul decizional. Câştigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă,
exclusiv cheltuielile aferente.
Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii
diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în
schimbul bunurilor şi serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea
datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul
lichidări unei datorii legate de un credit în derulare.
Tot în acest ordin (94/2001) apare noţiunea de "recunoaştere a veniturilor" ceea ce
presupune următoarele: veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când
a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau
diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune că
recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau
reducerii datoriilor (de exemplu creşterea netă a activelor rezultată din vânzarea produselor
sau a serviciilor ori descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).
Procedurile adoptate în practică, în mod normal pentru recunoaşterea veniturilor, de
exemplu cerinţa ca venitul să fie obţinut, constituie aplicaţii ale criteriilor de recunoaştere.
Astfel de proceduri conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor
elemente ce pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine.
Conform FASB, veniturile sunt fie intrări sau creşteri de active, fie scăderi ale
datoriilor sale, fie o combinaţie a celor două categorii de operaţii survenite în cursul
exerciţiului şi generate de livrarea sau producerea de bunuri, de prestarea de servicii sau din
alte active care decurg din exploatarea normală sau principală.
În ceea ce priveşte IASC, acesta extinde definiţia veniturilor şi la nivelul câştigurilor
şi plusurilor realizate sau latente.
Conform IAS 18 venitul est fluxul brut de beneficii economice primite de o societate
în cursul activităţii obişnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează prin creşteri
ale capitalului propriu, altele decât creşterile datorate contribuţiilor din partea participanţilor
la acest capital propriu.
IAS 18 se referă la veniturile din următoarele surse:
vânzarea de bunuri
prestarea de servicii
utilizarea de către alte persoane a activelor întreprinderii, ceea ce duce la obţinerea de
dobânzi, redevenţe şi dividende
Nu este întotdeauna clară diferenţa dintre venituri şi câştiguri. Câştigurile apar în
urma unor tranzacţii care sunt colaterale activităţilor de exploatare şi care pot fi, uneori,
semnificative. De exemplu, sediul în care o societate îşi desfăşoară activitatea poate fi vândut
mai târziu pentru a realiza un profit din vânzare. O societate de investiţii poate deţine
proprietăţi pentru care acestea pot genera venituri din vânzare, atunci când proprietăţile sunt
vândute, câştigul rezultat va fi inclus în cifra de afaceri. O astfel de societate va include
proprietăţile deţinute în categoria activelor curente. În mod normal, alte întreprinderi
înregistrează proprietăţile deţinute în categoria mijloacelor fixe şi orice câştig din vânzarea
lor va fi reflectat într-un cont care nu face parte din cifra de afaceri. În cazul în care există
incertitudini cu privire la clasificarea activelor, este foarte important ca politica adoptată să
fie prezentată clar şi aplicată în mod consecvent.
Structurarea şi clasificarea veniturilor se face după aceleaşi criterii ce sunt utilizate la
clasificarea cheltuielilor, pentru a permite compararea si determinarea rezultatelor financiare
pe activităţi:
Venituri din activitatea de exploatare (venituri din exploatare)
Venituri din activitatea financiară (venituri financiare) în care se cuprind următoarele
feluri de venituri:
Venituri din operaţiuni extraordinare (venituri extraordinare) în care sunt cuprinse
acele venituri nelegate de activitatea normală (curentă) a unităţii patrimoniale
Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie care pot fi după caz: din exploatare,
financiare sau excepţionale şi care se formează când nu se mai justifică menţinerea
provizioanelor.
Venituri cu impozitul pe profit amânat
Planul de conturi general stabilit de Ministerul Finanţelor, odată cu Legea
Contabilităţii nr. 82/1991, grupează veniturile pe activităţi generatoare în clasa 7 "Conturi de
venituri".
Conturile de venituri sunt conturi de pasiv, excepţie 711 „Variaţia stocurilor „care
este un cont bifuncţional . Regula generala de funcţionare a conturilor de venituri este:
Se creditează în cursul perioadei contabile cu venituri provenind din încasări,
creanţe(clienţi, debitori diverşi),producţia realizată şi depozitată, angajamente de primit. Se
debitează la sfârşitul lunii când se şi închide prin creditul contului 121 „Profit si pierdere”; nu
prezintă sold.
2.2 CONTABILITATEA VENITURILOR DE EXPLOATARE
Veniturile reprezintă bunuri materiale sau sume de bani care revin unei persoane
fizice sau juridice în procesul repartiţiei şi care sunt generate de desfăşurarea unei activităţi
din exploatarea unui teren şi diminuarea sau anularea provizioanelor şi din vânzarea activelor
cedate din plasarea unui capital etc.
Potenţialul economic al societăţilor comerciale şi regiilor autonome, consecinţă a
potenţialului tehnic, productiv, comercial, managerial, este capacitatea acestora de a crea
venituri ca unică sursă de acoperire a cheltuielilor şi realizarea unui profit suficient pentru a
asigura dezvoltarea şi a împiedica emigrarea capitalului.
Veniturile din exploatare sunt formate din:
a) venituri din vânzarea produselor, a mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor
prestate. În contabilitate aceste venituri se înregistrează în momentul predării bunurilor către
cumpărători, a livrării lor pe bază de factură sau în alte condiţii prevăzute în contract care
atestă dreptul de proprietate a bunurilor respective asupra clienţilor.
Prin însumarea veniturilor rezultate din livrări de bunuri, executarea de lucrări şi
prestări de servicii se obţine cifra de afaceri a întreprinderii. Producţia vândută este evaluată
la preţul de vânzare fără a se lua în calcul TVA adăugată, încasările de la clienţi în vederea
decontării ei la buget.
b) venituri din producţia stocată reprezintă variaţia în plus (creştere) sau în minus
(scădere) între valoarea la costul de producţie efectiv a stocurilor de produse şi a producţiei în
curs de execuţie şi valoarea la preţ de înregistrare a acestora neluând în calcul provizioanele
pentru deprecieri constituite pentru aceste stocuri.
Variaţiile de producţie stocată se determină pentru fiecare formă de produse stocate
(produs finit, rezidual, semifabricat) cât şi pentru animale şi păsări din producţie proprie.
c) venituri din producţie de imobilizări. Aceste venituri reprezintă costul lucrărilor
respectiv cheltuielile efectuate de unitatea patrimonială pentru ea însăşi şi care în final se
înregistrează la active imobilizate corporale sau necorporale.
d) venituri din subvenţii de exploatare reprezintă subvenţiile primite pentru acoperirea
diferenţelor de preţuri la produsele subvenţionate, pentru acoperirea pierderilor precum şi alte
subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţări) de care beneficiază unitatea
patrimonială din partea statului, a colectivităţilor publice sau a altor unităţi patrimoniale.
e) alte venituri din exploatarea curentă cuprinde veniturile obţinute din alte resurse
cum sunt: veniturile din creanţe recuperate de la clienţi şi debitori diverşi şi alte venituri din
exploatare.
2.2.1 CONTABILITATEA CIFREI DE AFACERE
Cifra de afacere este un indicator financiar de bază al activităţii întreprinderii care

rezulta din însumarea veniturilor rezultate din vânzarea de bunuri, executarea de lucrări,
prestările de servicii, locaţii, chirii, studii, cercetări şi alte venituri din exploatare. Veniturile
care cuprind cifra de afacere sunt legate de profilul principal al activităţii agenţilor economici
şi reprezintă cea mai mare pondere din cadrul veniturilor întreprinderii.
Cifra de afacere netă, cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vânzarea de
bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţii curente după scăderea reducerilor comerciale,
a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.
Grupa 70 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de ”Cifra de
afaceri” .În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”
702 ”Venituri din vânzarea semifabricatelor”
703 ”Venituri din produse reziduale”
704 ”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
705 ”Venituri din studii şi cercetări”
706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”
707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 ”Venituri din activităţi diverse”
Venituri din vânzarea produselor finite

Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din vânzarea produselor finite evaluate la
preţ de livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri ,grupa veniturilor
din vânzări. Are funcţia contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al produselor finite livrate cu facturi exclusiv taxa pe valoarea
adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”
- cu preţul de vânzare al produselor finite livrate, exclusiv taxa pe valoarea adăugata
pentru care nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul exerciţiului, prin debitul contului 418
”Clienţi facturi de întocmit”. Rulajul creditor reflecta veniturile obţinute în cursul exerciţiului
din vânzarea produselor finite.
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”
Venituri din vânzarea semifabricatelor

Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din vânzarea produselor semifabricate
evaluate la preţ de livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al produselor semifabricate livrate cu facturi exclusiv taxa pe
valoarea adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 702 ”Venituri din vânzarea semifabricatelor”
- cu preţul de vânzare al produselor semifabricate livrate, exclusiv taxa pe valoarea
adăugata pentru care nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul exerciţiului, prin debitul
contului 418 ”Clienţi facturi de întocmit”. Rulajul creditor reflecta veniturile obţinute în
cursul exerciţiului din vânzarea produselor semifabricate.
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 702 ”Venituri din vânzarea semifabricatelor”
Venituri din produse reziduale

Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din vânzarea produselor reziduale
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al produselor reziduale livrate cu facturi exclusiv taxa pe
411 ”Clienţi” = 703 ”Venituri din produse reziduale”
- cu preţul de vânzare al produselor reziduale livrate, exclusiv taxa pe valoarea
cursul exerciţiului din vânzarea produselor reziduale.
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 703 ”Venituri din produse reziduale”
Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din lucrări executate şi servicii prestate
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al lucrărilor executate şi serviciilor prestate livrate cu facturi
exclusiv taxa pe valoarea adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 704 ”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
- cu preţul de vânzare al lucrărilor executate şi serviciilor prestate livrate, exclusiv
taxa pe valoarea adăugata pentru care nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul exerciţiului,
prin debitul contului 418 ”Clienţi facturi de întocmit”
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 704 ”Venituri din lucrări executate şi servicii
prestate”
Venituri din studii şi cercetări

Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din studii şi cercetări evaluate la preţ de
livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al veniturilor din studii şi cercetări livrate cu facturi exclusiv
taxa pe valoarea adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 705 ”Venituri din studii şi cercetări”
- cu preţul de vânzare al lucrărilor executate şi serviciilor prestate livrate, exclusiv
taxa pe valoarea adăugata pentru care nu s-au întocmit facturi până la sfârşitul exerciţiului,
prin debitul contului 418 ”Clienţi facturi de întocmit”
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 705 ”Venituri din studii şi cercetări”
Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al redevenţelor, locaţiilor de gestiune şi chiriilor livrate cu
facturi exclusiv taxa pe valoarea adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”
- cu preţul de vânzare al redevenţelor, locaţiilor de gestiune şi chiriilor livrate,
exclusiv taxa pe valoarea adăugata pentru care nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul
exerciţiului, prin debitul contului 418 ”Clienţi facturi de întocmit”
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi
chirii”
Venituri din vânzarea mărfurilor

Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din vânzarea mărfurilor evaluate la preţ
de livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al mărfurilor livrate cu facturi exclusiv taxa pe valoarea
adăugata, prin debitul contului 411 ”Clienţi”
411 ”Clienţi” = 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor”
- cu preţul de vânzare al mărfurilor livrate, exclusiv taxa pe valoarea adăugata pentru
care nu s-au întocmit facturi pana la sfârşitul exerciţiului, prin debitul contului 418 ”Clienţi
facturi de întocmit”. Rulajul creditor reflecta veniturile obţinute în cursul exerciţiului din
vânzarea mărfurilor.
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor”
Venituri din activităţi diverse

Acest cont are rolul de a evidenţia veniturile din activităţi diverse evaluate la preţ de
livrare, mai puţin taxa pe valoarea adăugata.
Se creditează:
- cu preţul de vânzare al altor activităţi diverse livrate cu facturi exclusiv taxa pe
411 ”Clienţi” = 708 ”Venituri din activităţi diverse”
- cu preţul de vânzare al altor activităţi diverse livrate, exclusiv taxa pe valoarea
cursul exerciţiului din vânzarea altor activităţi diverse.
418 ”Clienţi facturi de întocmit” = 708 ”Venituri din activităţi diverse”
Toate aceste conturi se debiteza la sfârşitul exerciţiului prin transferul veniturilor
colectate în creditul contului 121 ”Profit şi pierdere”
% = 121 ”Profit si pierdere”

701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”
702 ”Venituri din vânzarea semifabricatelor”
703 ”Venituri din produse reziduale”
704 ”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
705 ”Venituri din studii şi cercetări”
706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune si chirii”
707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 ”Venituri din activităţi diverse”
Exemplu: Înregistrarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale,

lucrărilor executate şi serviciilor prestate, studiilor şi cercetărilor, redevenţelor, locaţiilor de
gestiune şi chiriilor, mărfurilor şi activităţilor diverse:
4111 „Clienţi” = % 14.613.200

701 ”Venituri din vânzarea produselor finite” 1.000.000
702 ”Venituri din vânzarea semifabricatelor” 1.200.000
703 ”Venituri din produse reziduale” 1.400.000
704 ”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 900.000
705 ”Venituri din studii şi cercetări” 2.300.000
706 ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune si chirii” 980.000
707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor” 1.500.000
708 ”Venituri din activităţi diverse” 3.000.000
4427 ”TVA colectată” 2.333.200
2.2.2 CONTABILITATEA VARIAŢIEI STOCURILOR
Grupa 71 din cadrul Planului General de Conturi se refera la Venituri din producţia
stocată. În cadrul acestei grupe intra contul 711 ”Venituri din producţia stocată”.
Contul 711 ”Venituri din producţia stocată” are rolul de a evidenţia veniturile din
producţia obţinuta care se stochează înaintea vânzării. După conţinutul economic este un cont
din clasa conturilor de venituri, grupa veniturilor potenţiale. Are funcţie contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu valoarea veniturilor la preţ de înregistrare a produselor finite obţinute prin debitul
contului 345 ”Produse finite”.
345 ”Produse finite” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
- cu veniturile din semifabricate obţinute prin debitul contului 341 ”Semifabricate”
341 ”Semifabricate” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
- cu veniturile din produsele reziduale prin debitul contului 346 ”Produse reziduale”
346 ”Produse reziduale” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
- cu diferenţele de preţ dintre costul efectiv al produselor obţinute mai mare şi preţul
de înregistrare, prin debitul contului 348 ”Diferenţe de preţ la produse”
348 ”Diferenţe de preţ la produse” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
- cu veniturile obţinute din producţia în curs de execuţie stabilită pe baza inventarierii
la sfârşitul perioadei prin debitul contului 331 ”Produse în curs de execuţie” şi contul 332
”Lucrări şi servicii în curs de execuţie”
331 ”Produse în curs de execuţie” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
332 ”Lucrări şi servicii în curs de execuţie” = 711 ”Venituri din producţia stocata”
Se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, produselor finite şi produselor
reziduale vândute în corespondenţă cu creditul conturilor 341 ”Semifabricate”, 345 ”Produse
finite” şi 346 ”Produse reziduale”.
711 ”Venituri din producţia stocata” = 341 ”Semifabricate”
711 ”Venituri din producţia stocata” = 345 ”Produse finite”
711 ”Venituri din producţia stocata” = 346 ”Produse reziduale”
- cu diferenţele de preţ nefavorabile aferente produselor finite vândute prin creditul
contului 348 ”Diferenţe de preţ la produse”
711 ”Venituri din producţia stocata” = 348 ”Diferenţe de preţ la produse”
- cu diferenţe de preţ favorabile între preţul de înregistrare mai mare şi costul efectiv
al produselor obţinute prin creditul contului 348 ”Diferenţe de preţ la produse”
711 ”Venituri din producţia stocata” = 348 ”Diferenţe de preţ la produse”
Exemplu: Înregistrarea reluării producţiei neterminate şi a lucrărilor şi serviciilor în

curs de execuţie la începutul perioadei următoare:
711 ”Venituri din producţia stocata” = % 23.000.000

331 ”Produse în curs de execuţie” 13.000.000
332 ”Lucrări şi servicii în curs de execuţie” 10.000.000
2.2.3 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
Grupa 72 din cadrul Planului General de Conturi se refera la „Veniturile din producţia
de imobilizări”. În cadrul acestei grupe întâlnim doua conturi:
721 ”Venituri din producţia de imobilizări necorporale”
722 ”Venituri din producţia de imobilizări corporale”
Venituri din producţia de imobilizări necorporale

Acest cont ţine evidenţa veniturilor aferente imobilizărilor necorporale realizate pe
cont propriu. După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri, grupa
venituri potenţiale. Are funcţia contabilă de pasiv.
Se creditează cu costul de producţie al imobilizărilor necorporale realizate pe cont
propriu în corespondenţă cu debitul conturilor:
- 203 “Cheltuieli de dezvoltare “ - pentru lucrările şi proiectele de cercetare-
dezvoltare realizate prin efort propriu;
203 “Cheltuieli de dezvoltare “ = 721 ”Venituri din producţia de imobilizări
necorporale”
- 205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
“ - cu valoarea brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare realizate pe cont
propriu;
205 “Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare “
= 721 ”Venituri din producţia de imobilizări necorporale”
- 233 “Imobilizări necorporale în curs “ - cu valoarea imobilizărilor necorporale în
curs obţinute din producţie proprie.
233 “Imobilizări necorporale în curs “ = 721 ”Venituri din producţia de imobilizări
necorporale”
Venituri din producţia de imobilizări corporale

Acest cont are rolul de a înregistra şi controla veniturile obţinute în urma executării
lucrărilor de investiţii în regie sau în producţie proprie din care rezulta imobilizări corporale
de natura mijloacelor fixe sau a amenajărilor de terenuri.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri, grupa venituri
potenţiale. Are funcţia contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu veniturile obţinute pe calea bunurilor şi obiectelor intrate în patrimoniu
reprezentând mijloace fixe şi amenajări la terenuri executate în producţie proprie în
corespondenta cu debitul conturilor 2112 ”Amenajări la terenuri”. 212 ”Mijloace fixe”, 231
”Imobilizări în curs corporale”.
2112 ”Amenajări la terenuri” = 722 ”Venituri din producţia de imobilizări corporale”
212 ”Mijloace fixe” = 722 ”Venituri din producţia de imobilizări corporale”
231 ”Imobilizări în curs corporale” = 722 ”Venituri din producţia de imobilizări
corporale”
Exemplu:
- înregistrarea valorii imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu:
% = 721 ”Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 52.000.000
203 “Cheltuieli de dezvoltare “
13.000.000
205 “Concesiuni,brevete,licenţe,mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare “
15.000.000
233 “Imobilizări necorporale în curs “
24.000.000
- înregistrarea costului de producţie al amenajărilor de terenuri şi a celorlalte
imobilizări corporale realizate pe cont propriu inclusiv investiţiile la cele existente:
% = 722 ”Venituri din producţia de imobilizări corporale”
34.000.000
212 ”Mijloace fixe”
13.000.000
231 ”Imobilizări în curs corporale”
21.000.000
2.2.4 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
Grupa 74 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de „Venituri din
subvenţii de exploatare”. În cadrul acestei grupe întâlnim un singur cont ,denumit 741
”Venituri din subvenţii de exploatare”, împreuna cu analiticele sale.
Acest cont ţine evidenţa subvenţiilor primite de unitatea patrimoniala pentru
acoperirea pierderilor, diferenţelor de preţ la produsele subvenţionate şi alte subvenţii. Este
un cont de pasiv.
Se creditează cu subvenţii primite sau care urmează a fi primite pentru acoperirea
pierderilor şi diferenţelor de preţ ,prin debitul conturilor 445 ”Subvenţii” şi 512 ”Conturi
curente la bănci”
445 ”Subvenţii” = 741 ”Venituri din subvenţii de exploatare”
512 ”Conturi curente la bănci” = 741 ”Venituri din subvenţii de exploatare”
2.2.5 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754 ”Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”

758 ”Alte venituri de exploatare”
Aceste conturi ţin evidenţa veniturilor obţinute din alte surse decât cele nominalizate
în conturi distincte de venituri din exploatare, respectiv sume datorate de personal pentru
debite, salarii necuvenite, avansuri nejustificate sau sumele datorate de terţi pentru pagube
produse unităţii. După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
Principalele operaţiuni sunt:
- evidenţierea creanţelor privind clienţii incerţi şi debitorii diverşi, reactivitate ca
urmare a revenirii acestora la starea de solvabilitate;
% = 754 ”Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”
461 “Debitori diverşi “
4118 ”Clienţi incerţi sau în litigiu”
- cu sumele primite sau de primit reprezentând alte venituri din exploatare în
corespondenţă cu debitul conturilor:
- 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “ pentru sumele datorate de personal
reprezentând debite, salarii, sporuri, avansuri de trezorerie;
4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “ = 758 ”Alte venituri de exploatare”
- 461 “Debitori diverşi “ - cu valoarea pagubelor produse de terţi;
461 “Debitori diverşi “ = 758 ”Alte venituri de exploatare”
- 5121 “Conturi la bănci în lei “ - cu sumele încasate prin bancă reprezentând alte
venituri din exploatare;
5121 “Conturi la bănci în lei “ = 758 ”Alte venituri de exploatare”
- 5311 “Casa în lei “ cu sumele încasate prin casierie reprezentând alte venituri din
exploatare.
5311 “Casa în lei “ = 758 ”Alte venituri de exploatare”
Exemplu: Constituirea creanţelor asupra personalului aferente bunurilor distruse şi a

veniturilor cuvenite unităţii rezultate din preţul de imputare:
4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul “ = % 9.520.000
758 ”Alte venituri de exploatare” 8.000.000
4427 „TVA colectată” 1.520.000
2.3 CONTABILITATEA VENITURILOR FINANCIARE

2.3.1 DEFINIREA CONTURILOR DE VENITURI FINANCIARE
Se cuprind în categoria veniturilor financiare veniturile din: imobilizări financiare,
investiţii financiare pe termen scurt, creanţe imobilizate, investiţii financiare cedate, diferenţe
favorabile de curs valutar, dobânzi de primit, sconturi obţinute şi alte venituri financiare.
In activitatea economica, firmele pot deţine titluri de participare la alte unităţi
economice, fie sub forma imobilizărilor financiare, fie sub forma investiţiilor financiare pe
termen scurt.
Reflectarea dividendelor aferente acestora se realizează cu ajutorul următoarelor
conturi:
761 ”Venituri din participaţii”
762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”
763 ”Venituri din creanţe imobilizate”
764 ”Venituri din titluri de plasament”
765 ”Venituri din diferenţe de curs valutar”
766 ”Venituri din dobânzi”
767 ”Venituri din sconturi obţinute”
768 ”Alte venituri financiare”
2.3.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE VENITURI

FINANCIARE
Contabilitatea veniturilor din participaţii

Contul 761 ”Venituri din participaţii” are rolul de a evidenţia veniturile obţinute din
investiţii de capital la formarea capitalului altor societari, în urma achiziţionării pe termen
lung a acţiunilor acestora care devin în portofoliul întreprinderii titluri de participare.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri, grupa venituri
financiare. Are funcţie contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu venituri din dividende cuvenite unităţii patrimoniale pentru participaţiile la
capitalul altor societăţi prin debitul contului 461 ”Debitori diverşi”, când încasarea se face
ulterior şi prin debitul conturilor de disponibilităţi 5311 ”Casa în lei” şi 5121 ”Conturi la
bănci în lei”, când înregistrarea are loc pe baza documentelor de încasare a dividendelor.
461 ”Debitori diverşi” = 761 ”Venituri din participaţii”
5311 ”Casa în lei”( 5121 ”Conturi la bănci în lei”) = 761 ”Venituri din participaţii”
Contabilitatea veniturilor din alte imobilizări financiare
Contul 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare” ţine evidenta veniturilor din
titlurile imobilizărilor ale activităţii de portofoliu şi alte imobilizări financiare. După funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu dividendele aferente altor titluri imobilizate ,în corespondenţă cu
debitul conturilor 461 ”Debitori diverşi” şi 512 ”Conturi curente la bănci”
461 ”Debitori diverşi” = 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”
512 ”Conturi curente la bănci” = 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”
Conturile 763 ”Venituri din creanţe imobilizate”, 764 ”Venituri din titluri de
plasament” , 768 ”Alte venituri financiare” şi 765 ”Venituri din diferenţe de curs valutar” se
comporta la fel ca şi contul 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”. La sfârşitul
perioadei nu prezintă sold.
Contabilitatea veniturilor din dobânzi
Rolul contului 766 ”Venituri din dobânzi” este de a înregistra veniturile financiare din
dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile în conturi bancare sau pentru împrumuturi
acordate. După funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu dobânzile cuvenite încasate prin conturile de la banca în
corespondenta cu debitul contului 5121 ”Conturi la bănci în lei”
5121 ”Conturi la bănci în lei” = 766 ”Venituri din dobânzi”
Contabilitatea veniturilor din sconturi obţinute

Acest cont 767 ”Venituri din sconturi obţinute” ţine evidenţa veniturilor din sconturile
obţinute de la furnizori şi alţi creditori.
Se creditează cu valoarea sconturilor obţinute de la furnizori şi alţi creditori, în
corespondenţă cu debitul conturilor :401 ”Furnizori”, 404 ”Furnizori de imobilizări”, 462
”Creditori diverşi” şi 512 ”Conturi curente la bănci”.
401 ”Furnizori” / 404 ”Furnizori de imobilizări” = 767 ”Venituri din sconturi
obţinute”
Toate aceste conturi se debiteza la sfârşitul exerciţiului prin transferul veniturilor
colectate în creditul contului 121 ”Profit şi pierdere”
% = 121 ”Profit şi pierdere”
761 ”Venituri din participaţii”
762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”
763 ”Venituri din creanţe imobilizate”
764 ”Venituri din titluri de plasament”
765 ”Venituri din diferenţe de curs valutar”
766 ”Venituri din dobânzi”
767 ”Venituri din sconturi obţinute”
768 ”Alte venituri financiare”
Exemplu:
- obţinerea de venituri financiare reprezentând dobânzi pentru disponibilităţile
păstrate în conturi la bănci şi la majorarea disponibilităţilor cu suma dobânzilor încasate:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 766 ”Venituri din dobânzi”
1.950.000
- se înregistrează dividendele în sumă de 40.000.000 lei cuvenite unităţii pentru
titlurile de participare deţinute;
461 „Debitori diverşi” = 761 ”Venituri din participaţii”
40.000.000
- se înregistrează dobânda cuvenită pentru împrumuturile pe termen lung acordate
altor unităţi:
- 40.000.000 lei se încasează prin bancă;
- 60.000.000 lei majorează împrumutul acordat anterior.
% = 763 ”Venituri din creanţe imobilizate” 100.000.000
5121 „Conturi la bănci în lei”
40.000.000
267 „Creanţe imobilizate” 60.000.000
2.4 CONTABILITATEA VENITURILOR EXTRAORDINARE

2.4.1 DEFINIREA CONTURILOR DE VENITURI EXTRAORDINARE
Veniturile extraordinare reprezintă acele venituri care sunt legate de activitatea

normală, curentă a unităţii patrimoniale. Acestea cuprind veniturile din subvenţii pentru
evenimente extraordinare si altele similare.
Grupa 77 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de venituri
extraordinare. În cadrul acestei grupe întâlnim un singur cont: 771 ”Venituri din subvenţii
pentru evenimente extraordinare şi altele similare”.
2.4.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE VENITURI
EXTRAORDINARE
Contul 771 ”Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”
ţine evidenţa veniturilor care nu sunt legate de activitatea normală, curentă anuităţii, dar se
refera la operaţii de exploatare.
Evidenţiază subvenţiile primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderi
înregistrate de o societate ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente
extraordinare.
% = 771 ”Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”
445 ”Subvenţii”
Se debitează la sfârşitul exerciţiului prin transferul veniturilor colectate în creditul
contului 121 ”Profit şi pierdere”
771 ”Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare” = 121
„Profit şi pierdere”
Exemplu: Se înregistrează salarii neridicate în sumă de 7.500.000 lei, la care termenul

de prescriere a fost îndeplinit.
426 „Drepturi de personal neridicate” = 771 ”Venituri din subvenţii pentru
evenimente extraordinare şi altele similare”
7.500.000
2.5 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA

LA INFLAŢIE
Grupa 78 din cadrul Planului General de Conturi se refera la „Veniturile din

provizioane”. În cadrul acestei grupa intra următoarele conturi:
781 ”Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”
786 ”Venituri financiare din provizioane”
788 ”Venituri din ajustarea la inflaţie”
Despre aceste conturi se va vorbi in următoarele paragrafe.
2.5.1 VENITURI DIN PROVIZIOANE PRIVIND ACTIVITATEA DE
EXPLOATARE
Contul 781 ”Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” are rolul de a
înregistra veniturile obţinute din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli, pentru deprecierea imobilizărilor şi pentru deprecierea activelor circulante.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri, grupa veniturilor
din provizioane. Are funcţie contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu sumele reprezentând veniturile din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
riscuri şi cheltuieli prin debitul contului 151 ”Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”
151 ”Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” = 781 ”Venituri din provizioane privind
activitatea de exploatare”
deprecierea imobilizărilor prin debitul conturilor 290 ”Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor necorporale”, 291 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale”,
293 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs”
290 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” = 781 ”Venituri din
provizioane privind activitatea de exploatare”
291 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale” = 781 ”Venituri din
293 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs” = 781 ”Venituri din
deprecierea activelor circulante, prin debitul conturilor de provizioane corespunzătoare
felurilor de active circulante(de la 390 ”Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”
până la 397 ”Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”
390 ”Provizioane pentru deprecierea materiilor prime” = 781 ”Venituri din
397 ”Provizioane pentru deprecierea mărfurilor” = 781 ”Venituri din provizioane
privind activitatea de exploatare”
2.5.2 VENITURI FINANCIARE DIN PROVIZIOANE

Contul 786 ”Venituri financiare din provizioane” are rolul de a înregistra veniturile
obţinute din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, pentru
deprecierea imobilizărilor şi pentru deprecierea activelor circulante.
După conţinutul economic face parte din clasa conturilor de venituri, grupa veniturilor
din provizioane. Are funcţie contabila de pasiv.
Se creditează:
- cu sume rezultate din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor financiare, prin debitul contului 296 ”Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor financiare”
296 ”Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare” = 786 ”Venituri
financiare din provizioane”
- cu sume rezultate din anularea sau diminuarea pentru deprecierea creanţelor din
cadrul grupului şi cu asociaţii, prin debitul contului 496 ”Provizioane pentru deprecierea
creanţelor-debitori diverşi”
496 ”Provizioane pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi” = 786 ”Venituri
financiare din provizioane”
Exemplu:
- se înregistrează anularea unui provizion în sumă de 20.800.000 lei constituit anterior
pentru deprecierea acţiunilor achiziţionate de la bursă.
593 „ Provizioane pentru deprecierea acţiunilor” = 786 ”Venituri financiare din
provizioane”
20.800.000
- se diminuează cu 30.000.000 lei un provizion constituit anterior pentru litigii.
1511 ”Provizioane pentru litigii” = 781 ”Venituri din provizioane privind activitatea
de exploatare”
30.000.000
2.6 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT

2.6.1 DEFINIREA CONTULUI DE VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT
AMÂNAT
Impozitul reprezintă acea forma de prelevare obligatorie la dispoziţia statului, fără
contra prestaţie directa şi cu titlu nerambursabil a unei părţi din veniturile sau averile
persoanelor fizice şi juridice în vederea formării resurselor băneşti destinate acoperirii unor
necesităţi publice.
Diferenţele dintre valoarea contabilă a activelor corporale şi baza lor fiscală pot
determina recunoaşterea unei datorii sau creanţe privind impozitul pe profit amânat, în
conformitate cu IAS 12. Acestea se pot determina atât în momentul retratării cât şi la
aplicarea efectiva, în situaţia când durata de viată utilă estimată este diferită de durata de viată
stabilita în scopuri fiscale.
Ca urmare a estimării unei durate de viată utilă diferită faţă de durata normală de viată
stabilită prin normele la Legea nr. 15/1994, amortizarea fiscală poate fi diferita de
amortizarea contabila, şi pot apărea deci diferenţe temporare între valoarea rămasă de
amortizat a unui activ recunoscută în situaţiile financiare şi baza sa fiscala. Pot exista mai
multe cazuri referitoare la impozitul pe profit amânat:
- durata de viata utila estimata mai mare decât durata normala de funcţionare
prevăzuta în legislaţie:
- durata de viata utila mai mica decât durata normala de funcţionare:
- diferenţe temporare generate de aplicarea art. 11 (5) din Legea nr. 414/2002
Contabilitatea veniturilor reprezentând impozitul pe profit amânat se tine cu ajutorul
contului 791 ”Venitul din impozitul pe profit amânat”.
2.6.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTULUI DE VENITURI DIN

IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT
Contul 791 ”Venitul din impozitul pe profit amânat” este un cont de pasiv, face parte
din clasa 7 a Planului General de Conturi, grupa 79„Venituri din impozitul pe profit amânat”.
Impozitul pe profit amânat va fi recunoscut în contul de profit şi pierdere, astfel:
a) cheltuială, în cazul datoriei privind impozitul amânat;
6912 „Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat” = 4412 „Impozitul pe profit amânat”
b) venit, în cazul creanţei privind impozitul amânat
4412 „Impozitul pe profit amânat” = 791 „Venituri din impozitul pe profit amânat”
În perioada în care se realizează datoria, respectiv creanţa privind impozitul amânat,
aceasta se reia astfel:
a) venit, în cazul în care anterior se înregistrase cheltuială cu impozitul amânat
4412 „Impozitul pe profit amânat” = 791 „Venituri din impozitul pe profit amânat”
b) cheltuială, în cazul în care anterior se înregistrase venit privind impozitul
amânat
6912 „Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat” = 4412 „Impozitul pe profit amânat”
Înregistrările de mai sus, atât pentru impozitul curent, cât şi pentru impozitul amânat,
sunt valabile atunci când operaţiunile generatoare de impozit pe profit sunt recunoscute în
contul de profit şi pierdere.
Exemplu: Când durata de viata utila estimata mai mare decât durata normala de
funcţionare prevăzuta în legislaţie:(Decizia nr. 9/2003)
În anul 2000 a fost achiziţionat un echipament cu valoarea de 100.000 u.m. care este
amortizat folosind metoda de amortizare liniară de-a lungul unei perioade de viată utilă
estimată de 5 ani; din punct de vedere fiscal, durata de viată utilă stabilită prin normele
prevăzute de Legea nr. 15/1994 este de 4 ani.
Potrivit exemplului de mai sus amortizarea contabila anuala este de 20.000 u.m., iar
cea fiscala este 25.000 unităţi monetare.
La data de 31 decembrie 2001 (momentul retratării, la doi ani după achiziţie), situaţia
imobilizării corporale respective este următoarea:
Baza contabilă (cost istoric minus amortizare contabilă 60.000

100.000 – 40.000)
Baza fiscală (cost istoric minus amortizare fiscală 100.000 – 50.000) 50.000
Diferenţă temporară impozabilă 10.000
Datorie totala cu impozitul amânat (25% x diferenţa temporară impozabilă) 2.500
Datorie iniţială cu impozitul amânat -
Cheltuieli cu impozitul amânat 2.500
La momentul retratării, societatea a recunoscut o datorie privind impozitul amânat si a
înregistrat suma corespunzătoare în contul de rezultat reportat ca urmare a retratării ( contului
1172).
La data de 31 decembrie 2002 (finele primului an de aplicare efectivă a O.M.F.P. nr.
94/2001), situaţia imobilizării corporale respective este următoarea:
Baza contabilă (cost istoric minus amortizare contabilă 40.000
100.000 - 60.000)
Baza fiscală (cost istoric minus amortizare fiscală 100.000-75.000) 25.000
Diferenţă temporară impozabilă 15.000
Datorie totală cu impozitul amânat (25% x diferenţa temporară 3.750
impozabilă)
Datorie iniţială cu impozitul amânat 2.500
Cheltuieli cu impozitul amânat 1.250
Situaţia privind impozitul amânat de-a lungul celor doi ani se prezintă astfel:
Anul 2001 2002

Valoare contabilă la sfârşitul anului 60.000 40.000
Baza fiscala 50.000 25.000
Diferenţa temporară impozabilă 10.000 15.000
Datorie totală cu impozitul amânat 2.500 3.750
Datorie iniţială cu impozitul amânat - 2.500
Cheltuială cu impozit amânat 2.500 1.250
(înregistrată în (înregistrată
debitul contului în contului
1172) 6912)
CAPITOLUL 3
CONTABILITATEA REZULTATULUI
3.1 REZULTATUL ÎN ACCEPŢIUNEA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE

DE CONTABILITATE
IAS 29 "Raportarea financiara în economiile hiperinflaţioniste” ne arată ca o

prezentare a rezultatului, fără retratare, într-o monedă locală, nu este utilă. Banii îşi pierd
puterea într-o asemenea măsură, încât compararea sumelor ce rezultă din tranzacţii ce au avut
loc la momente diferite chiar în aceeaşi perioadă, induce în eroare. Acest standard nu
stabileşte o rată absolută de la care o economie devine inflaţionistă. Rezultatul exerciţiului
trebuie deci retratat, în conformitate cu acest standard, în puterea de cumpărare de la finele
exerciţiului. Trebuie retratat, de asemenea şi contul de profit şi pierdere cu toate elementele
sale. Tot aici apare noţiunea de câştig sau pierdere din poziţia monetară netă, care este inclus
în rezultatul net.
De asemenea tot legat de rezultat în IAS 8 „Profitul net sau pierderea neta a
perioadei” se prevede că toate elementele de venituri şi cheltuieli recunoscute într-o perioadă
trebuie incluse în determinarea rezultatului net.
Rezultatul net corespunzător perioadei conţine următoarele elemente, fiecare trebuind
să fie prezentate în contul de profit şi pierdere:
profitul sau pierderea corespunzătoare activităţii obişnuite
elementele extraordinare.
Obiectivul IAS 33 "Rezultatul pe acţiune" constă în stabilirea principiilor necesare
pentru determinarea şi prezentarea rezultatului pe acţiune, care va permite o mai bună
comparare a indicatorilor de performanţă a diferitelor societăţi în cadrul aceleiaşi perioade,
precum şi a indicatorilor aceleiaşi societăţi, de la o perioadă la alta. Deşi datele privind
rezultatul pe acţiune au o utilitate limitată din cauza diferitelor politici contabile aplicate, în
scopul determinării rezultatului, acurateţea raportării financiare este mărit, dacă numitorul se
determină prin metode consecvente.
Societăţile trebuie să prezinte rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, în contul de
profit şi pierdere, pentru fiecare clasă de acţiuni comune care are asociat un drept diferit, ca
procentaj, asupra profitului net aferent exerciţiului.
Impozitul pe profit curent sau cel amânat trebuie să fie recunoscut ca venit sau ca şi
cheltuială în profitul net sau pierderea netă aferentă perioadei, cu excepţia cazului în care acel
impozit apare din:
o tranzacţie sau un eveniment care să fie recunoscute direct în capitalul propriu, în
aceeaşi perioadă sau în una diferită
combinări de întreprindere care sunt reprezentate de o achiziţie.
Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar
curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului rămas
de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă această
diferenţă este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.
3.2 REZULTATUL EXERCIŢIULUI
Potrivit regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1991, rezultatul

exerciţiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferenţă între veniturile şi
cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor.
Rezultatul exerciţiului (profitul sau pierderea cuprinde):
Rezultatul curent
Rezultatul excepţional
Impozitul pe profit
Rezultatul curent reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile curente,
respectiv veniturile din exploatare şi veniturile financiare şi cheltuielile curente, respectiv
cheltuielile de exploatare şi cheltuielile financiare.
Rezultatul excepţional reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile excepţionale
ca urmare a unor operaţii efectuate de unitatea patrimonială, care nu sunt legate de activitatea
normală, curentă a acesteia.
Rezultatul exerciţiului reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere supuse
repartizării.
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţiile prevăzute de
dispoziţiile legale în vigoare.
Contul de rezultate evaluează rezultatul global al unităţii patrimoniale. El nu are
exclusivitate pentru că şi bilanţul evaluează rezultatul, dar printre alte informaţii şi după o
intervenţie diferită de cea a contului de rezultate.
Contul de rezultate este sinteza contabilităţii de flux şi are caracter dinamic. În acest
sens soldul conturilor de gestiune înregistrează mişcările de valori între patrimoniu şi
exterior, în timpul perioadei. Contul de rezultate măsoară rezultatul prin confruntarea
cheltuielilor cu veniturile, rezultatul fiind suma algebrică a cheltuielilor şi veniturilor şi nu a
încasărilor şi plăţilor.
Rezultatul contabil se determină prin formula de gestiune:
Venituri - Cheltuieli = Rezultat
Rezultatele financiare sintetizează eficienţa activităţii economice a unităţii

patrimoniale.
În structura rezultatului financiar se include rezultatul curent, rezultatul excepţional şi
impozitul pe profit:
1. Venituri din exploatare + venituri financiare

2.- Cheltuieli din exploatare + cheltuieli financiare
I = Rezultatul curent
3. Venituri excepţionale
4. - Cheltuieli excepţionale
II = Rezultatul excepţional
Rezultatul financiar (I + II)
În cursul exerciţiului, elementele contului de rezultate sunt dispersate în conturi
diferite.
Balanţele lunare dau o primă aproximaţie rezultatului pentru că ele stabilesc un tablou
al soldurilor debitoare şi creditoare, separat pentru conturile de bilanţ şi separat pentru cele de
gestiune.
La sfârşitul exerciţiului urmează regularizările:
Stabilirea cheltuielilor şi veniturilor care privesc exerciţiul
Evaluarea deprecierilor înregistrate prin amortismente şi provizioane
Observarea variaţiei stocurilor la întreprinderile care aplică metoda inventarului
intermitent.
La sfârşitul exerciţiului se asamblează într-un cont unic componentele corectate, care
au fost dispersate în conturi multiple.
Pentru a opera transferul informaţiilor dintr-un cont în altul se utilizează procedeul
clasic al viramentului care constă în dubla înscriere a aceleiaşi sume şi de sens contrar:
Odată pentru a solda contul de gestiune
A doua oară pentru a transfera suma cheltuielilor şi veniturilor în contul de rezultate.
Conform planului de conturi se disting patru nivele de cheltuieli şi trei de venituri:
Cheltuieli şi venituri din exploatare, din a căror confruntare apare Rezultatul
exploatării.
Cheltuieli şi venituri financiare din confruntarea cărora apare Rezultatul din operaţii
financiare.
Cheltuieli şi venituri excepţionale care prin confruntare determină rezultatul
excepţional.
În sfârşit, alături de cheltuieli apare şi impozitul pe profit.
Rezultatul se poate măsura pe paliere succesive.
Rezultatul exploatării înaintea cheltuielilor financiare, conţine elementele de nivel (1)
şi (4).
Rezultatul curent conţine elemente de nivel (1), (2), (3).
Rezultatul excepţional, numai elemente de nivel (3).
Rezultatul net (profit sau pierdere), elemente de nivel (1), (2), (3), (4).
Precizări asupra elementelor contului de rezultate:
Cheltuielile sunt înregistrate în afara taxelor recuperabile şi veniturile, în principiu, în
afara taxelor colectate.
În cursul exerciţiului pot interveni reduceri de cheltuieli sau venituri: reduceri de preţ,
restituiri de mărfuri de către clienţi, etc. în virtutea principiului non-compensaţiei se separă o
cheltuială, un venit sau diminuarea lor. Dar în momentul sintezei se regrupează, apărând în
calitate de cheltuieli nete sau venituri nete (diminuate cu reducerile lor).
Se face o distincţie clară între cheltuieli şi plăţi, venituri şi încasări, elementele
rezultatului fiind cheltuieli şi venituri.
Pentru o comparare imediată şi facilă cheltuielile şi veniturile apar în contul de
rezultate în două coloane: cifre pentru exerciţiul curent şi pentru cel precedent.
Tot aici trebuie să amintim de unele principii de organizare a contabilităţii, abordate
de normele internaţionale şi de literatura de specialitate.
- principiul recunoaşterii rezultatelor. Rezultatul poate fi determinat în diferite puncte
ale circuitului afacerilor, şi anume: în momentul lansării comenzii de producţie (rezultatul
previzibil), al cumpărării elementelor destinate fabricaţiei, al stocării produselor finite sau al
încasării produselor finite etc. Varianta cea mai răspândită o reprezintă stabilirea rezultatului
la vânzare.
- principiul recunoaşterii veniturilor. venitul este organic legat de termenul de
producţie: fabricată (finită şi terminată), vândută, încasată, în funcţie de care se calculează şi
rezultatul în contul de rezultate.
- principiul conectării cheltuielilor cu veniturile presupune stabilirea veniturilor unui
exerciţiu şi decontarea cheltuielilor din venituri în vederea determinării rezultatului. Acesta
este strâns legat de principiul recunoaşterii veniturilor, între venituri şi cheltuieli existând o
relaţie directă. Astfel, dacă venitul este determinat în faza de producţie (modelul francez şi
românesc), cheltuielile se determină în aceeaşi fază, iar dacă veniturile se stabilesc în
momentul vânzării (modelele anglo-saxone) şi cheltuielile sunt aferente costului produselor
finite vândute.
3.3 CONTURI DE REZULTATE FINANCIARE
Contabilitatea rezultatelor financiare se realizează cu ajutorul Clasei 1 ”Conturile de

capitaluri” din cadrul Planului General de Conturi . Grupele de conturi despre care voi vorbi
in continuare sunt: grupa 11 ”Rezultatul reportat” şi grupa 12 ”Rezultatul exerciţiului”; aceste
grupe conţin următoarele conturi:
121 „Profit şi pierdere”
129 „Repartizarea profitului”
117 ”Rezultatul reportat”
3.3.1 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Contul 121 "Profit şi pierdere" are rolul de a înregistra şi calcula rezultatul financiar al
exerciţiului pe structura activităţilor de bază (exploatare, financiară, excepţională) care le
generează. Contul 121 "Profit şi pierdere", va fi prezentat in Anexa nr. 5 .
După conţinutul economic este un cont din clasa conturilor de capitaluri, grupa
rezultatului exerciţiului asimilat capitalurilor proprii, iar după funcţia contabilă este
bifuncţional atât prin modul de funcţionare cât şi prin sold.
Se creditează la sfârşitul perioadei de gestiune:
- cu veniturile brute transferate din creditul conturilor din clasa 7 "Conturi de
venituri"
7xx „Conturi de venituri” = 121 ”Profit şi pierdere”
- cu pierderea contabila a exerciţiului precedent lăsata în aşteptare(reportata)
117 ”Rezultatul reportat” = 121 ”Profit si pierdere”
Se debitează la sfârşitul perioadei de gestiune:
- cu cheltuielile înregistrate în cursul perioadei(soldul debitor al conturilor de
cheltuieli)
121 ”Profit si pierdere” = 6xx ”Conturi de cheltuieli”
- cu profitul net realizat în exerciţiul precedent a cărui repartizare a fost
amânata(profitul nerepartizat)
121 ”Profit si pierdere” = 117 ”Rezultatul reportat”
- cu profitul net realizat în exerciţiul precedent care a fost repartizat pe destinaţii
121 ”Profit si pierdere” = 129 "Repartizarea profitului"
Soldul creditor exprimă profitul obţinut, când veniturile sunt mai mari decât
cheltuielile, iar soldul debitor exprimă pierderea, când cheltuielile sunt mai mari decât
veniturile.
La sfârşitul exerciţiului, contul 121 "Profit şi pierdere" reprezintă în mod concentrat
profitul sau pierderea pentru activitatea de bază, precum şi imaginea modului de obţinere a
rezultatelor punând faţă în faţă veniturile pe feluri, cu cheltuieli pe feluri aferente acelor
venituri.
Profitul obţinut se repartizează în cursul exerciţiul pe destinaţiile prevăzute de lege
pentru creşterea capitalului social, constituirea de rezerve, fonduri speciale (fondul de
dezvoltare, fondul de participare la profit, fondul creşterii surselor proprii), dividendele
acţionarilor, vărsăminte la bugetul de stat în cazul regiilor autonome.
3.3.2 REPARTIZAREA PROFITULUI
Contul 129 "Repartizarea profitului" are rolul de a rectifica profitul obţinut cu sumele
repartizate din profit pe destinaţiile legale.
Din punct de vedere al conţinutului economic este un cont din clasa conturilor de
capital, grupa rezultatului exerciţiului, fiind un cont rectificativ de rezultate, iar după funcţia
contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu repartizarea profitului pentru:
- constituirea rezervelor legale(din profitul brut)
129 "Repartizarea profitului" = 1061 "Rezerve legale”
- constituirea rezervelor statutare, a rezervelor pentru acţiuni proprii şi a altor rezerve
în baza unor acte normative
129 "Repartizarea profitului" = %
1062 ”Rezerve pentru acţiuni proprii”
1063 ”Rezerve statutare sau contractuale”
1068 ”Alte rezerve”
- majorarea capitalului
129 "Repartizarea profitului" = 1012 "Capital subscris vărsat”
- sumele repartizate din profitul net
129 "Repartizarea profitului" = 117 ”Rezultatul reportat”
Se creditează cu profitul net realizat în exerciţiul precedent care a fost repartizat pe
destinaţii
121 "Profit şi pierdere" = 129 "Repartizarea profitului"
Soldul debitor reflecta sumele repartizate din profit aferente exerciţiului precedent.
3.3.3 REZULTATUL REPORTAT
Practica contabila cunoaşte situaţii în care Adunarea Generala a Asociaţilor nu a

repartizat profitul sau nu a decis modalitatea de acoperire a pierderilor înregistrate, aceste
sume rămânând în aşteptare. Transferul profitului nerepartizat respectiv pierderea
nerecuperată în rezultatul reportat se face la valoarea sa contabila din momentul transferului.
Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului 117 ”Rezultatul
reportat”. Ţine evidenţa rezultatului sau a parţii din rezultatul exerciţiului precedent a căror
repartizare a fost amânata de Adunarea Generala a Asociaţilor.
După conţinutul economic este cont de capitaluri proprii şi este un cont bifunctional.
Se debitează cu:
- majorarea capitalului pe seama profitului din anii precedenţi
117 ”Rezultatul reportat” = 1012 ”Capital subscris nevărsat”
- profitul net realizat in exerciţiile precedente destinat majorării rezervelor
117 ”Rezultatul reportat” = 106 ”Rezerve”
- pierderile contabile realizate în exerciţiul precedent lăsate în aşteptare(neacoperite)
117 ”Rezultatul reportat” = 121 ”Profit şi pierdere”
- profitul net realizat în exerciţiile precedente destinat dividendelor, participării
salariaţilor la profit, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome
117 ”Rezultatul reportat” = %
457 ”Dividende de plata”
424 ”Participarea personalului la profit”
446 ”Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile
117 ”Rezultatul reportat” = %
280 ”Amortizări privind imobilizările necorporale”
281 ”Amortizări privind imobilizările corporale”
301 ”Materii prime”
302 ”Materiale consumabile”
303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar”
361 ”Animale şi pasări”
371 ”Mărfuri”
401 ”Furnizori”
4381 ”Alte datorii sociale”
4481 ”Alte datorii faţă de bugetul statului”
Se creditează cu:
- pierderile contabile din exerciţiile precedente acoperite pe seama profitului din
exerciţiul curent
129 ”Repartizarea profitului” = 117 ”Rezultatul reportat”
- rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi
106 ”Rezerve” = 117 ”Rezultatul reportat”
- acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente pe seama capitalului
1012 ”Capital subscris vărsat” = 117 ”Rezultatul reportat”
- profitul net realizat în exerciţiul precedent nerepartizat
121 ”Profit si pierdere” = 117 ”Rezultatul reportat”
- rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile
% = 117 ”Rezultatul reportat”
411 ”Clienţi”
4282 ”Alte creanţe în legătura cu personalul”
Soldul contului poate fi debitor şi reflectă pierderea neacoperită sau creditor şi reflecta
profitul nerepartizat din anii precedenţi.
3.4 REZULTATUL CONTABIL - BAZA DE CALCUL A REZULTATULUI

FISCAL
Rezultatul contabil se calculează periodic în "Contul de profit şi pierdere" ca diferenţă

între venituri şi cheltuieli, indiferent de natura activităţii de unde provin sau care le-a generat,
respectiv exploatare, financiară, excepţională.
Aceste venituri şi cheltuieli sunt înregistrate pe baza regulilor contabile (continuitatea
exploatării, permanenţa metodelor, independenţa exerciţiilor, prudenţa etc.) chiar dacă
acestea nu sunt impuse de fiscalitate, sau, de cele mai multe ori, sunt diferite de regulile
fiscale.
În cazul în care există "divergenţe" între regula contabilă şi cea fiscală, contabilitatea
trebuie privilegiată, iar cheltuielile şi veniturile retratate extracontabil.
Dacă, în scopul obţinerii unor avantaje fiscale, este privilegiată regula fiscală, acest
fapt trebuie "izolat" în Bilanţ şi Contul de profit şi pierdere. Concluzia este că, doar în mod
excepţional, există egalitate între rezultatul contabil şi rezultatul fiscal (impozabil). Această
"neconcordanţă" este determinată de "diferenţele" fiscalo-contabile în materie de cheltuieli şi
(mai rar) venituri.
Rezultatul fiscal este baza impozitări, iar fiscalitatea caută, prin fixarea unor reguli
stricte, să contrabalanseze tendinţa naturală a contribuabililor, de a minimiza impozitul
datorat. El se calculează deci, plecând de la elementele furnizate de contabilitate, unele dintre
ele fiind în continuare "redimensionate" potrivit regulilor fiscale, astfel:
Rezultat = Rezultat + Reintegrări - Deduceri
Fiscal Contabil (majorări) (diminuări)
În categoria reintegrărilor se cuprind, de regulă, cheltuielile nedeductibile fiscal.

Potrivit Legii 414/2002, privind impozitul pe profit sunt considerate nedeductibile fiscal:
- cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit
sau venit plătite în străinătate;
- amenzile sau penalităţile datorate către autorităţile române sau străine;
- suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordata salariaţilor, pentru
deplasări în ţară şi în străinătate, care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice;
- sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin
hotărâre a Guvernului;
- suma cheltuielilor sociale care depăşesc limitele considerate deductibile, conform
legii anuale a bugetului de stat;
- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate
lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de
asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugata aferenta acestor cheltuieli;
- cheltuieli cu taxa pe valoarea adăugata aferenta bunurilor acordate salariaţilor sub
forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitata prin reţinere la
sursa;
- orice cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau a asociaţilor, altele decât cele
generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de
piaţă;
- cheltuieli de cercetare – dezvoltare, de conducere şi de administrare înregistrate de
un sediu permanent care aparţine unei persoane fizice sau juridice străine, care nu s-a efectuat
in România, care depăşesc 10% din salariile impozabile ale salariaţilor sediului permanent
din România;
- cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la baza un document justificativ,
potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicata cu modificările şi completările ulterioare,
prin care să se facă dovada operaţiunii;
- cheltuielile înregistrate de societăţile agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991
privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru dreptul de folosinţa
al terenului agricol adus de membrii asociaţi peste cota de distribuţie din producţia realizata
din folosinţa acestuia, prevăzuta în contractul de societate sau asociere;
- cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de diferenţele nefavorabile de
valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu, cu
excepţia celor determinate de vânzarea acestora;
- cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
- cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori
- cheltuielile privind contribuţiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite
sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contribuţiile la fonduri de pensii,
altele decât cele obligatorii;
- cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator in numele angajatului
- cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 2%
- alte cheltuieli salariale şi /sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la persoana
fizică, dacă legea nu prevede altfel;
- cheltuielile cu serviciile de management, consultantă, prestări de servicii sau
asistentă, în situaţia în care nu sunt încheiate contracte în forma scrisa şi pentru care
beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata;
- cheltuieli cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale
ale contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care
este autorizat, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru
creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care contribuabilul este autorizat.
Sunt considerate neimpozabile următoarele venituri, potrivit Legii 414/2002, privind
impozitul pe profit:
- dividendele primite de către o persoană juridică româna de la o altă persoană juridică
româna;
- diferenţele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca urmare a
încorporării rezervelor, a beneficiilor sau primelor de emisiune, ori prin compensarea unor
creanţe la societatea la care se deţin participaţiile;
- veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli
nedeductibile, precum şi din anularea provizioanelor pentru care nu s-au acordat deducere sau
a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;
- alte venituri neimpozabile prevăzute expres în acte normative.
Sunt deductibile la calculul profitului impozabil numai următoarele sume utilizate
pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor:
- rezerva în limita de 5% din profitul contabil dar nu mai mult de 20% din capitalul
social subscris şi vărsat;
- în cazul băncilor şi cooperativelor de credit autorizate provizioanele obligatorii
constituite potrivit normelor Băncii Naţionale Române;
- rezervele tehnice calculate de către societăţile de asigurare şi reasigurare constituite
potrivit Legii 32/2000.
Orice alte rezerve constituite în baza unor acte normative speciale nu sunt deductibile.
Sunt deductibile la calculul profitului impozabil:
- cheltuielile de sponsorizare şi / sau efectuate potrivit legii în limita de 5%;
- perisabilităţile în limitele prevăzute în normele aprobate prin Hotărâre a guvernului.
Există două mari diferenţe fiscalo-contabile privind rezultatul:
diferenţe temporare
diferenţe permanente
Diferenţele temporare sunt legate de momentul imputării unei cheltuieli sau a unui
venit asupra rezultatului. Principiul aplicabil este recunoscut atât de contabilitate cât şi de
fiscalitate, perioada reţinută fiind însă diferită. Apar următoarele cazuri, în ceea ce priveşte
rezultatul:
- cheltuieli contabilizate în timpul exerciţiului, deducerea fiscală fiind amânată pentru
un exerciţiu ulterior.
- cheltuieli deductibile fiscal dar care vor fi deduse ulterior în contabilitate, de
exemplu, cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii, diferenţe de conversie activ etc.
- venituri contabilizate dar impozabile într-un exerciţiu ulterior, de exemplu, venituri
de primit din obligaţiuni, venituri din contracte pe termen lung.
- venituri impozabile dar necontabilizate încă, de exemplu, diferenţe de conversie
pasiv.
Diferenţele temporare apar în legătură cu capitalurile proprii în cazul în care
întreprinderea înregistrează provizioane reglementate şi / sau subvenţii pentru investiţii.
Diferenţele temporare au drept consecinţă majorarea sau diminuarea într-un anumit moment
al impozitului. Această variaţie va fi anulată în exerciţiile următoare care vor regulariza
situaţia.
Diferenţele permanente nu implică regularizări ulterioare pentru a "armoniza"
rezultatul contabil cu cel fiscal, ci se referă la:
- pierderi sau cheltuieli nedeductibile fiscal
- profituri sau venituri definitiv excluse din baza de impozitare
În ceea ce priveşte contabilizarea (abordarea contabilă) "efectelor" acestor diferenţe
asupra impozitului pe profit, concluziile sunt următoarele:
- cele temporare generează o diferenţă de impozit ce trebuie neutralizată contabil
- cele permanente generează un impozit ce trebuie contabilizat.
CAPITOLUL 4
REFLECTAREA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR ÎN CONTABILITATEA
SOCIETĂŢII COMERCIALE SENZIMAT S.A.
4.1 PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE
Societatea SENZIMAT S.A., provine din întreprinderea cu acelaşi nume, fondată în

anul 1971, care s-a divizat în trei societăţi comerciale. Desprinderea a generat efecte negative
asupra relaţiilor cu exteriorul, în special cu furnizorii de utilităţi.
Societatea are sediul în Timişoara, strada Calea Buziaşului, numărul 12, nu are filiale,
nu aparţine unui holding şi are ateliere de producţie în localităţile Gătaia şi Făget, judeţul
Timiş şi este înregistrata în Registrul Comerţului Timişoara cu numărul J35 /68/ 1991.
Societatea dispune de 16 angajaţi, iar acţiunile societăţii sunt distribuite astfel:
- 85,53% - patronat
- 14,47% - alţii
Produsele societăţii se pot livra în funcţie de solicitările beneficiarului, dacă au fost
specificate în prealabil şi au fost acceptate de comun acordate. De aproximativ un an de zile
firma are si testare ISO 9001.
In prezent SENZIMAT S.A., ca societate comerciala cu capital de stat se încadrează
în ramura industriala ”Industria de maşini şi echipamente”, care are un rol important în
livrarea de utilaje şi echipamente pentru ramurile industriei naţionale şi pentru export.
Societatea nu prezintă o flexibilitate notabila în raport cu stocurile tranziţiei, dar
dispune de capacitatea adaptării privind structura fabricaţiei şi satisfacţia cererilor pieţei,
interne şi externe. Flexibilitatea tehnologica şi experienţa de care dispune întreprinderea în
domeniul producţiei şi comercializării de echipamente şi utilaje tehnologice, creează premise
favorabile de adaptare la restructurarea ramuri industriale din care face parte, atât în ceea ce
priveşte producţia interna, cât şi exportul. Mult mai redusa cu efecte negative majore este
flexibilitatea financiara o societăţii, determinata în principal de blocajele financiare în lanţ ale
agenţilor economici, de rata exagerat de mare dobânzilor bancare, de devalorizarea galopantă
a monedei naţionale.
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate îl constituie proiectarea, execuţia şi comercializarea directa si
indirecta de maşini şi utilaje prototip şi de serie mica, producerea de piese de schimb şi SDV-
uri, execuţia de bunuri de larg consum şi activităţi de service în domeniile de mai sus, precum
şi efectuarea de operaţii de transport şi închirieri de spaţii de depozitare cu sau fără
gestionarea mărfurilor depozitate.
În cursul timpului societatea a dobândit o vasta experienţa în ceea ce se realizează.
Principalele domenii în care are o experienţa bogata sunt:
- agregate de sudare multipunct pe baza de tema, maşini de sudare prin presiune în
puncte sau linie a tabelelor şi a barelor din oţel: maşini de sudat cap la cap a sârmelor sau a
barelor din oţel aliat sau nealiat din cupru sau aluminiu; maşini de sudat: pânza panglica,
plase de sarma din oţel nealiat şi slab aliat: tractoare de sudare destinate realizării îmbinării
sudate cap la cap sau de colt;
- utilaje pentru tăiere termică, cu flacără sau gaz, cu urmărire după şablon; tractoare
de tăiere pe orizontala şi verticală, pe suprafeţele plane sau curbe a tablelor din oţel; maşini
automate de taiere a benzilor din oţel nealiat sau slab aliat sau a ţevilor din oţel nealiat;
- agregate specializate pentru prelucrări mecanice prin aşchiere: strunjiri, frezări,
găuriri, filetări.
- maşini de confecţionat cuie, în game de dimensiuni cuprinse între 01 mm şi 07 mm,
cu lungimi de la 6,5 mm la 225 mm;
- mori de grâu de capacitate 400 – 1000 kg / h;
- maşini de dozat şi ambalat produse granulate în plicuri / pungi;
- maşini şi echipamente de marcat rutier pentru diferite aplicaţii;
- maşini de bronşat (legat) cărţi;
- instalaţii de vulcanizat benzi.
Ponderea exportului în cifra de afaceri a firmei este de 70 %,iar utilităţile societăţii
sunt:
- energie electrica-putere instalată: 4000 kw;
- reţea de apă, canalizare, încălzire (proprie),gaz metan, acetilena, oxigen, aer
comprimat;
- mijloace de transport intern şi extern;
- parcare amenajată;
- tehnica moderna de calcul;
- căi de acces: - rutier: drumul European E 94;
- feroviar: gara Timişoara Nord;
- aerian: Aeroportul Internaţional Timişoara;
- reţea de telefon şi fax cu ieşire directă internaţionala.
Relaţiile departamentului de contabilitate cu celelalte compartimente

Făcând o analiză a relaţiilor acestui departament cu celelalte departamente, se poate
observa că are relaţii cu aproape toate celelalte compartimente astfel:
- cu proiectarea este în relaţie, pentru că atunci când se primeşte o comandă trebuie
urmărite şi calculate cheltuielile care se realizează cu produsul respectiv;
- de la servicii se primesc bonurile de consum aferente materialelor care se consumă;
- cu mecanicul - şef este în legătură pentru a cunoaşte numărul orelor de reparaţii,
întreţinere realizate asupra produselor;
- cu compartimentul preţuri este în legătură pentru a-i furniza informaţiile necesare
stabilirii preţului de vânzare al produselor realizate;
- cu aprovizionarea trebuie să fie în legătură pentru a putea introduce în cheltuieli şi
cele aferente cheltuielilor de aprovizionare în cadrul cheltuielilor aferente produsului.
4.2 STUDIU DE CAZ
Societatea comerciala SENZIMAT S.A. înregistrează în contabilitate în luna

decembrie a anului 2004, următoarele operaţiuni:
1. Societatea SENZIMAT S.A. la data de 02.12.2004 achiziţionează materii
prime pe baza facturii numărul 345689 în valoare de 500.000.000 lei, materiale consumabile
în valoare de 25.000.000 lei şi materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de
20.000.000 lei.
% = 401 595.000.000 lei
301 500.000.000 lei
4426 95.000.000 lei
% = 401 29.750.000 lei
302 25.000.000 lei
4426 4.750.000 lei
% = 401 23.800.000 lei
303 20.000.000 lei
4426 3.800.000 lei
2. La data de 04.12.2004 se dau în consum materii prime în valoare de
300.000.000 lei, materiale consumabile de 10.000.000 lei şi se înregistrează uzura obiectelor
de inventar existente în valoare de 5.000.000 lei.
601 = 301 300.000.000 lei
602 = 302 10.000.000 lei
603 = 303 5.000.000 lei
3. La data de 05.12.2004 se achiziţionează imprimate de birou care se dau în
consum ,fără stocarea prealabilă, în valoare de 30.000.000 lei, TVA 19%.
% = 401 35.700.000 lei
604 30.000.000 lei
4426 5.700.000 lei
4. La data de 06.12.2004 se înregistrează factura de energie electrică în valoare
de 15.000.000 lei şi de apă canal de 13.000.000 lei, TVA 19%.
% = 401 33.320.000 lei
605 28.000.000 lei
4426 5.320.000 lei
5. La data de 06.12.2004 se achiziţionează mărfuri în valoare de 300.000.000 lei,
pe baza facturii numărul 12356 , TVA 19%.
% = 401 357.000.000 lei
371 300.000.000 lei
57.000.000 lei
6. Se stabileşte preţul cu amănuntul pentru mărfurile achiziţionate conform
facturii 12356.
371 = % 110.550.000 lei
45.000.000 lei
4428 65.550.000 lei
7. La data de 31.12.2004 se descarcă gestiunea mărfurilor vândute pe baza de
factură .
% = 371 300.000.000 lei
32.100.000 lei
47.900.000 lei
607 220.000.000 lei
8. La data de 07.12.2004 se înregistrează cheltuielile de întreţinere şi reparaţie în

suma de 20.000.000 lei, cheltuieli de chirii şi locaţii de gestiune de 12.000.000 lei şi cheltuieli
cu primele de asigurare de 15.000.000 lei.
% = 401 40.000.000 lei
20.000.000 lei
12.000.000 lei
15.000.000 lei
8.930.000 lei
9. La data de 07.12.2004 se înregistrează cheltuieli cu colaboratorii de
13.500.000 lei şi comisioanele în valoare de 24.800.000 lei.
% = 401 38.300.000 lei
13.500.000 lei
24.800.000 lei
10. La data de 08.12.2004 se evidenţiază în contabilitate:
- cheltuieli cu transport de bunuri şi personal, în valoare de 32.000.000 lei, TVA 19%.
- cheltuieli cu deplasările, în valoare de 15.000.000 lei
- cheltuieli poştale, în valoare de 4.000.000 lei, TVA 19%.
- comisioanele bancare, în valoare de 500.000 lei.
% = 401 42.840.000 lei
624 32.000.000 lei
626 4.000.000 lei
4426 6.840.000 lei
% = 5121 15.500.000 lei
15.000.000 lei
627 500.000 lei
11. La data de 15.12.2004 se înregistrează cheltuielile cu salariile personalului
încadrat cu carte de munca în valoare de 80.000.000 lei, precum şi cheltuieli cu asigurările
sociale şi fondul de şomaj.
641 = 421 80.000.000 lei
6451 = 4311 17.600.000 lei
6452 = 4371 2.400.000 lei
6453 = 4313 5.600.000 lei
628 = 447 600.000 lei
12. La data de 16.12.2004 se înregistrează amenzile achitate în cursul lunii de
20.000.000 lei şi donaţiile în valoare de 10.000.000 lei.
% = 5121 30.000.000 lei
20.000.000 lei
10.000.000 lei
13. La data de 18.12.2004 se înregistrează veniturile din vânzarea produselor
finite în valoare de 200.000.000 lei, veniturile din prestări de servicii în valoare de
15.000.000 lei, veniturile din vânzarea mărfurilor de 200.000.000 lei, TVA 19%.
4111 = % 969.850.000 lei
600.000.000 lei
200.000.000 lei
15.000.000 lei
4427 154.850.000 lei
14. La data de 18.12.2004 se înregistrează recepţia unui mijloc fix realizat în regie
proprie în valoare de 300.000.000 lei.
2121 = 722 200.000.000 lei
15. La data de 20.12.2004 se înregistrează pe baza extrasului de cont încasarea
unui client extern cu suma de 10.000 $,la cursul de 26.000 lei / $,cursul în momentul
facturării fiind de 25.000 lei / $.
5121 = % 307.500.000 lei
250.000.000 lei
10.000.000 lei
4427 47.500.000 lei
16. Se înregistrează cheltuieli cu provizioanele pentru activităţi de exploatare.
6813 = 151 100.000.000 lei
17. La data de 21.12.2004 se evidenţiază încasarea unei subvenţii pentru
exploatare în suma de 50.000.000 lei.
5121 = 741 50.000.000 lei
18. La data de 21.12.2004 se înregistrează anularea provizioanelor din activitatea
de exploatare în suma de 100.000.000 lei.
151 = 7813 100.000.000 lei
19. Se achită diverşi furnizori prin bancă.
401 = 5121 300.000.000 lei
20. Se închid conturile de TVA.
4427 = % 202.350.000 lei
4426 187.340.000 lei
4423 15.010.000 lei
21. La data de 23.12.2004 se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli.
121 = % 966.000.000 lei
601 300.000.000 lei
602 10.000.000 lei
603 5.000.000 lei
604 30.000.000 lei
605 28.000.000 lei
607 220.000.000 lei
611 20.000.000 lei
612 12.000.000 lei
613 15.000.000 lei
621 13.500.000 lei
622 24.800.000 lei
624 32.000.000 lei
625 15.000.000 lei
626 4.000.000 lei
627 500.000 lei
628 600.000 lei
641 80.000.000 lei
6451 17.600.000 lei
6452 2.400.000 lei
645 5.600.000 lei
6581 20.000.000 lei
10.000.000 lei
6813 100.000.000 lei
22. La data de 23.12.2004 se înregistrează închiderea conturilor de venituri.
% = 121 1.175.000.000 lei
701 600.000.000 lei
704 15.000.000 lei
707 200.000.000 lei
722 200.000.000 lei
741 50.000.000 lei
765 10.000.000 lei
7813 100.000.000 lei
Rezultatul brut = Venituri - Cheltuieli = 1.175.000.000 – 966.000.000 = 209.000.000
lei
Profitul net = Profitul brut – Impozitul pe profit = 209.000.000 – 52.250.000
Profitul net = 156.750.000 lei
Impozitul pe profit = 25 % * 209.000.000 = 52.250.000 lei
23. La data de 23.12.2004 se înregistrează impozitul pe profit.
691 = 441 52.250.000 lei
24. La data de 23.12.2004 se înregistrează închiderea contului de cheltuieli cu
impozitul.
121 = 691 52.250.000 lei
25. Se repartizează profitul.
121 = % 156.750.000 lei
100.000.000 lei
457 56.750.000 lei
26. Se înregistrează impozitul pe dividende.
457 = 446 5.675.000 lei
Înregistrările în contabilitate vor fi evidenţiate în Anexa nr. 1 „Registrul jurnal”.
4.3 CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Concluzii
Având în vedere că unul din obiectivele sistemului informaţional-contabil, priveşte

gestiunea fiscală, iar informaţi contabilă este utilizată ca bază pentru determinarea
impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii fiscale sau sociale, desprindem concluzia că între
contabilitate şi fiscalitate există atât raporturi de integrare cât şi de neutralitate, care în mod
normal trebuie avute în vedere la elaborarea strategiei de dezvoltare a firmei. În acest sens
trebuie avut în vedere următoarele:
- soluţiile optime referitoare la: obiectul impunerii, cotele de impozit, termenele de
plata a obligaţiilor fiscale şi sociale;
- facilităţiile fiscale prevîzute de lege, constând in: scutiri, amânări, eşalonări sau
reduceri la plata impozitelor şi taxelor şi altor obligaţii;
- ponderea impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii în total operaţiilor de trezorerie,
respectiv total active sau cifră de afaceri;
- evaluarea impactului fiscal asupra rezultatelor financiare, a eventualelor sancţiuni de
natură fiscală, ca urmare a nerespectării unor reglementări fiscale datorită recunoaşterii
acestora, sau ca urmare a unei abilităţi fiscale extreme la cxare sunt nevoiţi să apeleze agenţii
economici pentru a supravieţui în condiţiile unei fiscalităţi excesive.
În cocndiţiile actuale a ţării noastre, unde contabilitatea este reglementată, politicile
contabile chiar dacă sunt importante, nu sunt hotărâtoare în eveluarea deciziilor manageriale
întrucât impactul reglementărilor fiscale asupra mediului de afaceri dar şi asupra organizării
contabilităţii este negativ, cel puţin din următoarele considerente:
-lipsa de coerenţă a diferitelor prevederi legislative care reglementează acelaşi
domeniu sau sector de activitate;
-instabilitatea legislativă datorită frecventelor modificări ale reglementărilor fiscale;
-modificarea frecventă a prevederilor unor legi organice prin ordonanţe de urgenţă sau
hotărâri ale guvernului;
-aplicarea diferenţiată în teritoriu a unor reglementări fiscale sau aplicarea cu
întârziere ori retroactivă a acestora;
-imposibilitatea transpunerii în practică a unor legi, hotărâri sau ordonanţe până la
apariţia uneori cu mare întărziere a instrucţiunilor, normelor şi precizărilor privind aplicarea
acestora.
Propuneri
1. Decizia managerilor de concediere a unor persoane, are ca efect reducerea

cheltuielilor cu impozitul pe salarii, a contribuţiilor la: asigurările sociale, fondul de şomaj,
fondul de sănătate, determinând diminuarea cheltuielilor firmei şi menţinerea nivelului
trezoreriei.
2. Hotărârea acţionarilor şi asociaţilor de a reinvesti profitul obţinut, genereaza o
reducere a sarcinii fiscale, în timp ce decizia de repartizare a profitului la dividende şi
ridicarea acestora ar antrena majorarea obligaţiilor fiscale prin impozitul ce trebuie plătit
bugetului de stat.
3. Declaraţiile privind impozitele, taxele şi contribuţiile depuse la organismele fiscale
şi de protecţia socială consemnează obligaţii ce vor afecta cheltuielile, rezultatele financiare
şi trezoreria agenţilor economici.
4. Materialele întocmite de organele de control constituie surse de date pentru
impunerea persoanelor juridice şi fizice ce au ca rezultat creşterea veniturilor bugetare şi
diminuarea trezoreriei agenţilor economici.

Sudiu Caz Privind Tea Veniturilor Si Cheltuielilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sudiu Caz Privind Tea Veniturilor Si Cheltuielilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITAŢII

1.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de acele consumuri, plăţi, angajamente,

1.2.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND STOCURILE

Cheltuieli cu materiile prime

Cheltuieli cu materiale consumabile

Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

Cheltuieli privind materialele nestocate

- cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu facturi, de la furnizori, în cazul

Cheltuieli privind energia şi apa

Cheltuieli privind animalele şi păsările

Cheltuieli privind mărfurile

Cheltuieli privind ambalajele

Exemplu: Societatea X are pe stoc la data de 1.02.04 materii prime în valoare de

1.2.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE

Grupa 61 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu lucrările şi

Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile

Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile

Cheltuieli cu primele de asigurare / Cheltuieli cu studiile si cercetările

Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţie, de chirii şi locaţii de

% = 401 „Furnizori” 38.080.000

1.2.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE SERVICII EXECUTATE

Grupa 62 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu alte

Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate

Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal

Cheltuieli cu deplasări ,detaşări şi transferări

Cheltuieli poştale şi taxe de comunicaţii

Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi

Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor cu colaboratorii şi comisioanele:

% = 401 „Furnizori” 30.000.000

1.2.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITE, TAXE ŞI

Grupa 63 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu impozite,

Exemplu: Se achită din casieria unităţii, impozitul pe clădiri şi terenuri în valoare de

Grupa 64 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu

Cheltuieli cu salariile personalului

Cheltuieli privind asigurările şi protecţia sociala

Exemplu: Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului şi cu asigurările sociale:

641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 ”Personal-salarii datorate”

1.2.6 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Grupa 65 din cadrul Planului General de Conturi se referă la „Alte cheltuieli de

Alte cheltuieli de exploatare

Exemplu: Ajung la scadenţă cheltuielile făcute în avans de 5.000.000 lei şi o factură

1.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE

Cheltuielile financiare cuprind acele angajamente şi plăţi aferente activităţii financiare

1.3.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE CHELTUIELI

În practica firmelor se întâlnesc situaţii în care, ca urmare a participaţiilor la capital se

Cheltuieli privind dobânzile

1.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE

Cheltuielile extraordinare sunt acele evenimente şi tranzacţii generatoare de

1.4.2 ROLUL, CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA CONTURILOR DE CHELTUIELI

Rolul contului este de a ţine evidenţa cheltuielilor privind calamităţile şi alte

Exemplu: Înregistrarea unor cheltuieli excepţionale determinate de plata unor

1.5 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRILE,

Provizioanele sunt recunoscute în momentul în care societatea are o obligaţie legală

1.5.1 CHELTUIELI DE EXPLOATARE PRIVIND AMORTIZĂRILE ŞI

Rolul contului 681” Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”

1.5.2 CHELTUIELI FINANCIARE PRIVIND AMORTIZĂRILE ŞI

Rolul contului 686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele” este

1.6 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE

Pentru explicarea relaţiei dintre cheltuiala cu impozitul şi profitul contabil o