P. 1
Ingrijirea bolnavilor cu epilepsie

Ingrijirea bolnavilor cu epilepsie

|Views: 2,113|Likes:
Published by Bondanel

More info:

Published by: Bondanel on Mar 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/04/2013

pdf

text

original

Ingrijirea bolnavilor cu epilepsie.

Aspecte socio - familiale si de recuperare a epilepticilor

Cuprins

I. II. II.1 II.2 II.3 II.4 II.5 II.6 II.7 II.8 II.9 II.10 II.11 II.12 II.13 II.14 II.15 II.16 II.17 TRATAMENTUL TRATAMENTUL TULBURARI FORME EVOLUTIA DIAGNOSTICUL PROFILAXIE. TRATAMENTUL DE MEDICATIA STARII EPIDEMIOLOGIE,

MOTIVATIE ETIOLOGIE, ISTORIC DEFINITIE EPIDEMIOLOGIE ETIOLOGIE ETIO-PATOLOGIE CLASIFICARE SIMPTOMATOLOGIA PARTICULARE SI PROGNOSTICUL DIFERENTIAL TRATAMENT MEDICAMENTOS IN DE IN CRIZELE RAU CHIRURGICAL PSIHICE EPILEPSIE "PETIT MAL" DISCONTINUA EPILEPTIC ETIO-PATOLOGIE

ELECTIE

TRARTAMENT

II.18 ASPECTE SOCIO-FAMILIALE SI DE RECUPERARE A BOLNAVILOR EPILEPTICI III. III.1 III.1.1 III.1.2 III.1.3 III.1.4 EXAMENE CAZURI CAZ STABILIREA INITIALA PRESCRIPTII DE EXAMEN LABORATOR CLINIC A NEVOILOR PSIHIATRIC MEDICALE DIVERSE CLINICE I FUNDAMENTALE

III.1.5 III.2 III.2.1 III.2.2 III.2.3 III.2.4 III.2.5 III.3 III.3.1 III.3.2 III.3.3 III.3.4 III.3.5 IV. V. BIBLIOGRAFIE EXAMENE CAZ STABILIREA INITIALA PRESCRIPTII DE EXAMEN EXAMENE CAZ STABILIREA INITIALA PRESCRIPTII DE EXAMEN

TRATAMENT CLINIC A NEVOILOR PSIHIATRIC TRATAMENT CLINIC A NEVOILOR PSIHIATRIC TRATAMENT CONCLUZII III FUNDAMENTALE DIVERSE MEDICALE LABORATOR II FUNDAMENTALE DIVERSE MEDICALE LABORATOR

Capitolul I. MOTIVAŢIE Bolnavii epileptici ridică şi în prezent probleme de reabilitare, de reîncadrare în familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmităţi corporale. Dacă în Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginat social, fiind considerat "demonizat", în prezent acesta este încă frustrat la alegerea profesiei, la alegerea şi primirea funcţiilor, la încadrare, etc, faţă de cei valizi şi cu aceeaşi pregătire; în acceaşi măsură epilepticului îi sunt limitate posibilităţile de participare la activităţi culturale, sportive, artistice, jocuri distractive, etc. Toate acestea, ca şi tendinţa de izolare cauzată de anxietate, de tema de a nu face criză, fac din epileptic un om retras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfacţii şi bucurii ale vieţii. După unii autori numeroasele influenţe stresante şi de frustrare pe care le întâmpină bolnavul de epilepsie se exercită asupra lui mult mai sever şi mai nefavorabil, în formarea unei personalităţii şi a unui comportament vicios, decât boala însăşi. Această situaţie poate şi trebuie să fie combătută eficient prin educaţia sanitară, care se adresează în aceeaşi măsură bolnavului cât şi anturajului acestuia. În special o instruire adecvată anturajului ar duce la popularizarea ideii că epilepsia, departe de a fi o boală ruşinoasă, este o afecţiune ca oricare alta; ar face mai eficientă supravegherea bolnavului privind respectarea dietei şi a regimului de viaţă prescris; ar duce, nu în ultimul rând, la înlăturarea sentimentului de condamnare, de marginalizare resimţit de bolnav şi în consecinţă, la creşterea calităţii vieţii bolnavului.

CAPITOLUL II. Istoric Epilepsia reprezintă una din bolile cunoscute încă din trecutul îndepărtat al omenirii. Acum 4000 de ani intâlnim prima prevedere legislativă provind statutul bolnavului epileptic – codul lui Hammurabi care interzicea vânzarea sclavilor epileptici.

6 ‰. cu apariţie bruscă. cele mai adesea însoţite de alterarea conştiinţei. tulburări metabolice şi injecţiile. tranzitor. malformaţiile congenitale. Epilepsia este o stare patologică care a fost cunoscută încă în perioadele îndepărtate ale istoriei omenirii. Definiţie Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii. Rata de debut. Paracelsus realizează un important pas în demistificarea bolii. asociate crizelor sau în raport cu acestea. manifestat prin crize brusce cu tulburarea intermitentă a unor funcţii cerebrale. substanţe toxice. epilepsia este asociată cu handicapul mintal. În această epocă se invocă la originea epilepsiei forţe supranaturale. iar la sfârşitul secolului al XIX-lea se fac primele încercări chimioterapeutice. Huglings Jackson face prima recunoaştere a mecanismului descărcării epileptice. . menţinându-se totodată ideea origini satanice a acesteia. stabilind un raport direct între traumatismele craniene şi epilepsie. La nou născut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismele abstreticale. determinat de descărcări neuronale excesive. La sfârşitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep să fie consideraţi bolnavi. dispariţie spontană şi tendinţă la repetabilitate ce se caracterizează prin descărcarea unui grup sau a totalităţii neuronilor cerebrali afectaţi la un moment dat de un sincronism excesiv prin manifestări convulsive şi prin tulburări de conştiinţă şi de personalitate. cu caracter paroxistic. Etiologie Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie şi frecvenţa lor variază cu vârsta. fiind atestată identificarea ei în preistorie. mai mare în prima copilărie şi există vârfuri ulterioare la adolescenţă şi peste vărsta de 65 de ani. arătând că răul sacru nu este cu nimic mai divin decât celelalte boli. El considera toate crizele ca având punct de plecare leziunea. În puţine cazuri din cele cu debut în copilărie.Hipocrate şi şcoala sa au făcut primele tentative de a găsi o explicaţie naturală a fenomenelor convulsive. Este o tulburare paroxistică şi trecătoare în activitatea creierului. intermitent şi interactiv. Epidemiologie Prelevaţia epilepsiei este de cel puţin 4 .

La adulţi şi vârstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala aminomusculară.nu se cunoaşte cauza.factori exogeni ce acţionează asupra mamei în timpul sarcinii: traumatisme abdominale infecţii ale mamei factori toxici (alcool. Tcc. . noxe profesionale) Factori natali: distacii de naştere traumatismele fătului în timpul naşterii incompatibilitate Rh Factori postnatali: traumatisme cranio-cerebrale infecţii la cap factori alergici tulburări în metabolismul calciului. care este acum în utilizare generală într-o versiune uşor reviziută (Dreifuss 1981). Factori: prenatali natali postnatali Factori prenatali .se crede că ar fi cauzată de un factor ereditar indispozant. Epilepsia simptomatică . glucozei. în asemenea cazuri factorii genetici par a avea o semnificaţie mai mare decât cei cu patologie demonstrabilă. droguri şi intoxicaţii. tumori cerebrale. glucidelor Clasificare Liga Internaţională Împotriva Epilepsiei a redactat versiunea clasificării crizelor convulsive (Gastaut 1969). La cel puţin jumătate dintre pacienţi nu se găseşte vreo cauză după investigaţii detaliate. Etio-patologie Epilepsia idiopatică . şi tulburarea aminală degenerativă.

Este adesea precedată de o criză parţială simplă ce durează câteva secunde şi care poate lua forma unor halucinaţii .cu tulburări de conştiinţă psihomotorii intelectuale ideaţionale afective exclusiv alterarea conştiinţei cu simptomatologie compusă (simptome elementare şi complexe) Crize generalizate .fără debut focal Neconvulsive (PM) crize astatice absenţe tipice sau atipice crize epileptice comotoase. unilaterale. alternante sau generalizate) Stările de rău epileptic Criza parţial simplă  include criza motorie jacksoniană şi o varietate de criză senzorială în care fenomenele sunt limitate.secundar generalizate .Clasificarea crizelor convulsive Crize parţiale sau cu debut focal cu simptomatologie elementară (fără tulburări de conştiinţă) motorii vegetative cu simptomatologie complexă . Criza parţial complexă sau “epilepsie de lob temporal”. conştiinţa nu este afectată. clonice sau tonico-clonice. fără convulsii Convulsive miclonice clonice tonice tonico-clonice (convulsii majore) absenţe Crize unilaterale sau predominant unilaterale clonice tonice tonico-clonice Crize eratice ale nou-născutului (convulsii variabile tonice.

olfactive. strănut. gustative. Criza mioclanică. fără aură. vizuale. percepţie sau emoţie. auditive sau a unor senzaţii corporale. Simptomatologia Forme clinice epilepsia generalizată: criza majoră (Grand-mal) criza minoră (Petit-mal) epilepsie localizată: motorie senzitivă vegetativă forme particulare Criza paroxistică majoră are mai multe faze: prodomul aura epileptică accesul convulsivant faza stertoroasă Prodomul De obicei precede cu câteva ore sau zile instalarea crizei. mestecat involuntar). Bolnavii sunt conştienţi de aceste simptome. au o durată de ordinul secundelor şi se termină brusc. de tip motor-mioclonii localizate într-un anumit segment. tulburări psihice. fazele tonică şi clanică şi o perioadă privată de mai multe minute. în timpul cărora pacientul nu poate fi trezit. atonică este criza cu contracţii mioclanice extinse sau atacuri de cădere şi care nu pune probleme psihiatrului. cu instalare bruscă. Criza tonico-clanică generalizată este criza epileptică obişnuită. tulburări. Apar manifestări de tip motor. de tip vegetativ (căscat. conştiinţă. vegetativ. Absenţa este tipul clinic ce cere ca trăsătură cardinală tulburarea de conştiinţă. Simptomele care apar în prodom. de tip senzitiv (amorţeli). tulburări de auz . Pacientul poate prezenta modificări de gândire. Atacurile încep brusc. senzitiv.

Criza paroxixtică minoră (petit mal. Aura nu apare întotdeauna. Poate exista reflexul Babinski lateral. urmate sau nu de o criză majoră). care durează 20-30 de secunde cu contractura generalizată. Bolnavul îşi întrerupe brusc activitatea. edem cerebral sau hemoragii cerebrale. absenţe) Accesul este de scurtă durată (câteva secunde).(acufene). senzitiv. euforie. motor. Manifestări: tulburări ale analizatorului olfactiv. La copil se pot întâlni frecvente crize de genul absenţelor. cu paloare bruscă. miros neplăcut. urmate de muşcarea limbii şi apariţia la nivelul gurii a unei spume abundente şi uneori sangvinolente. pupile midriatice. ochii imobili. indispoziţie. Bolnavul este conşient de aceste crize (secuse motorii de contractură – crize Jacksoniene. stă împietrit. anxietate. Aura Aura epileptică are o durată foarte scurtă şi prezintă particularităţi individuale. . Faza clonică – bolnavul prezintă contracturi succesive şi ritmice de scurtă durată. Debutul este în general brutal. instalându-se starea de rău comiţial. gustativ. Epilepsia motorie – paroxisme convulsive localizate la nivelul unui segment al corpului (faţă. Accesul convulsivant Accesul convulsivant are două faze: una tonică. nelinişte. membre). strigăt şi pierderea cunoştinţei precum şi prăbuşirea bolnavului. tulburări psihice. cianoza. chiar până la 50-100/zi – pienolopsia. depresie. Bolnavul poate să-şi ia primele măsuri de precauţie. abolirea reflexului fotomotor şi a reflexului cornean. scurtă. apoi îşi reia activitatea fără a avea cunoştinţa crizei. apnee – prin contractura diafragmului. reflexele fotomotor cornean şi reflexele osteondioase sunt abolite. şi o faza clonică. Uneori crizele se repetă la nesfârşit – crize “subinrante”. generalizate. tulburări de vedere (puncte strălucitoare). Faza stertoroasă Durează de la câteva minute până la câteva ore. devine palid. musculatura este relaxată. emisiuni involuntare de urină şi materii fecale. scapă obiectele din mâini. care constituie o urgenţă medicală – exitusul putându-se produce prin edem pulmonar acut. suprimarea conştiinţei nu este urmată de cădere şi convulsii. gust. Bolnavul se află într-un somn profund (comatos). Faza clonică durează 1-2 minute.

este puternic influenţată de aplicarea judicioasă a tratamentului şi corecta folosire a complexului de măsuri recuperatorii. Generalizarea este foarte rară. cu deplasarea bolnavului. vizionarea TV). răceală. cianoză. chiar complexe cu deplasarea bolnavului. Forme particulare Mioclonii – crize de tip motor (focale) Kacksoniene. răceală. bolnavul este conştient. Diagnosticul diferenţial Diagnosticul diferenţial se face cu: gazoase (vizualizarea sistemului intraventricular prin . halucinaţii. Epilepsia catamenială – la femei. crize ambulatorii motorii. Epilepsia reflexă – criza este declanşată de anumiţi factori: auditivi (zgomote. este manifestată prin tulburări sub formă de accese vasomotorii: căldură. crize de salivaţie. Diagnosticul pozitiv Diagnosticul pozitiv se precizează pe baza: aspectului clinic traseului EEG pneumoencefalogramei introducere de aer) arteriografiei selective echografiei radiografiei craniene simple (pentru localizare) Evoluţia şi prognosticul Depind de gravitatea leziunilor cerebrale. în perioada premenstruală. aplicarea corectă a tratamentului şi condiţiile de asistenţă medico-socială aplicată bolnavului. vizuali (lumina prea puternică. epigastrologii. Epilepsia vegetativă – localizată la nivelul hipotalamusului. Criza durează puţin (până la un minut). cu posibilitate de extindere. deschisă mai ales la copil. Bolnavul prezintă stări de vis. fierbinţeală. Sunt crize localizate la un anumit segment. roşeaţă. muzică). deşi de durată sau cronică. Evoluţia. tulburări de culoare: paloare.Epilepsia senzitivă – crize jacksoniene senzitive: amorţeală. chiar complexe. crize ambulatorii motorii. Echivalenţa comiţială – localizată la nivelul unui lob temporal.

are transpiraţii reci. În primel ore de la declanşarea febrei. nu prezintă amnezia crizei. Glicemia este scăzută. insolaţie (edem cerebral). este anxios. EEG normal. Îşi alege locul pentru cădere. Poate fi scoasă din criză prin excitanţi puternici (udare cu apă. Epilepsia alcoolică. nu are semne neurologice. factorii care acţionează se cunosc. cădere. Copilul prezintă o singură criză. Crize dismetabolice – are tablou semnificativ: bolnavul este flămând înainte de cădere. Crize uremice – ureea este crescută. în prezenţa anturajului pentru a impresiona. Crize de spasmofilie (tetanie) – se pot însoţi de pierderea cunoştinţei. ciupire. nu respectă succesiunea fazelor din criza epileptică. compresiune pe oase). Criza nu prezintă toate fazele din criza epileptică. alimentaţie obişnuită fără excluderea grăsimilor. Mijloace de tratament folosite: igieno – dietetice (profilactice) medicale chirurgicale Conduita igieno-dietetică: abţinerea totală de la consumul de băuturi alcoolice care generează şi favorizează apariţia manifestărilor epileptice. EEG normal. puseul febril este mare: 40-41 grade C. Profilaxie. neliniştit. fără afecrtarea funcţiilor de relaţie şi vegetativi ai organismului. . Nu are semne neurologice. nu respectă succesiunea din criza epileptică. Crizele sunt tipice. regimul cetogen este considerat anticonvulsivant. Crize de pierdere a cunoştinţei cu contracturi tonico-clonice după acţiunea unor factori: electroşocm cu electrocuţie. Crizele de isterie – prezenţe mai frecvente la femei. pălmuire. nici modificări EEG. sunt declaraţi de factori psihici.Convulsiile febrile – frecvenţe la copilul de 1-3 ani. dar nu respectă succesiunea fazelor din criza epileptică. bolnavul prezintă antecedente renale. evitarea consumului excesiv de lichide şi sare – favorizează apariţia dezechilibrelor hidro-electrolitice. precum şi substanţe şi droguri epileptogene. Tratament Prin tratarea epilepsiei se urmăreşte obţinerea încetării crizelor epileptice. nu prezintă faza stertoroasă.

10. Neuroleptice minore sau majore.30 – 0. Neuleptil în cazul tulburărilor psihice. . Efecte toxice: deprimarea funcţiilor hematogene. efect antiedematos. 3 – 6 zile/lună în mod discontinuu. Primidona – doză de 1. Se mai recomandă: Diazepamul (doxepine). Acetazalamida (0. Temezon (atalactamida). 3 – 6 zile/lună Sulfat de magneziu – inhibă excitabilitatea neuronală. 20 ml. corectarea dezechilibrelor endocrino-umorale). Stimulează apetitul şi creşte capacitatea de muncă. Tratamentul medicamentos Tratamentul medicamentos este diferen’iat pentru fiecare bolnav. ami ales la copii (vegetaţii adenoidiene.90 – 2 g/zi în doze fracţionate. parazitoze intestinale.V. dermatită. supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispoziţie convulsivantă.50 – 2 g/24h.20 – 0. îndepărtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalică. Tratamentul de elecţie în paroxismele de tip “grand mal” Fenobarbitalul (luminalul) – anticonvulsivant – în doză mică 0. Carbomazepinul.50 g/24 h. 3 – 6 zile/lună în soluţie de 25%.evitarea atmosferi combinate şi expunerea îndelungată la temperaturi ridicate (accentuează hipoxia cerebrală). focare septice.10 g seara (dacă crizele sunt nocturne) sau dimineaţa (dacă crizele sunt diverse) sau fracţionat în 2-3 prize – doza este mai mare: 0. Efecte secundare: edeme ale feţei.50 – 3 g/zi). leziuni cutanate buloase (fenomene alergice). pentru reducerea riscului toxic (doza de 0. de aceea nu se asociază cu aceasta. este administrat fără întrerupere ani de zile şi după dispariţia fenomenelor paroxistice. efedrină.50 – 1 g/zi).60 g/zi). Nu se asociază cu hidantoina. Se administrează I. Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0. eritematoasă. Medicaţia discontinuă Săruri de brom (0. Potenţează efectele fenobarbitalului. Se asociază cu fenobarbitalul şi hidantoina. Fenurona (fenilacetiluree) – doză de 1. Pneumoterapia cerebrală – se extrage 30 – 70 ml LCR şi se introduce aceeaşi cantitate de aer. Tratamentul de elecţie în crizele “petit mal” Trimetadiona: 0.30 g/24 h. Criza dispare în decurs de 72 h. Dezavantajul terapiei cu fenobarbital – somnolenţa – se corectează cu doze mici de amfetamină.50 – 2 g/24 h. de 2 – 3 ori în 3 – 6 luni.

0. refrigeraţie cu pungă de gheaţă pe vasele mari. combaterea edemului pulmonar cu Strofantină. care nu pot fi corelate cu frecvenţa sau vârsta de apariţie a manifestărilor critice. memoriei. puncţie rahidiană decompresivă. apoi (după 4 h) se administrează Procaină 1% asociat cu 25 mg Levomepromazină în perfuzie endovenoasă glucozată 45% sau perfuzie cu barbiturice. clisma de cloral hidrat 1%.V.Tratamentul stării de rău epileptic Constă în: asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea în decubit lateral cu capul în extensie. vitamine. raţionamentului). Acth. Psihoza epileptică – cu tulburări. La nevoie. 4 – 6 f. un deficit accentuat al funcţiilor de cunoaştere (tulburări de diferite grade ale percepţiei. Se constată accentuarea şi a vâscozităţii ideatorii.80 f în două prize la interval de 4 h. a iritabilităţii explozive.M. 1 – 2 fiole Diazepam sau Haloperidol şi se continuă cu fenobarbital I.. atenţiei. Demenţa epileptică – involuţie progresivă a funcţiilor de cunoaştere şi afective. suspiciozitate. Epilepsia psihopatiformă – bolnavii prezintă tulburări de comportament. cort de oxigen.V. aspirarea secreţiilor). manifestări ale discernământului asupra propriei persoane şi ale interrelaţiilor sociale. Coeficientul cel mai ridicat de stări demenţiale se întâlneşte în populaţia copiilor epileptici. aspiraţia secreţiilor bronhice. Trartament chirurgical Tratamentul cauzat de înlăturare a unui focar lezionar abordabil chirurgical. . oscilaţii afective disforice. exaltarea sentimentului religios. Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I. datorită deteriorării ireversibile a substratului morfo-funcţional encefalic. dar cu insuficientă capacitate de frânare asupra pornirilor instinctiv – emoţionale. Tulburări psihice în epilepsie Formele clinice în boala epileptică comportă o amplă variabilitate a tulburărilor psihice interparoxistice. se aplică numai dacă tratamentul simptomatic medicamentos aplicat corect este nesatisfăcător. Modificări psihice limită sau “caracter epileptic” în care se remarcă tendinţa la detaliere şi perseverenţă ideatorie. cu păstrarea discernământului asupra intervenţiilor sociale. se administrează I.

Dispenzarizarea bolnavilor epileptici Dispensarizarea teritorială a epilepticilor la nivelul unor servicii de specialitate este cea mai eficientă metodă de asistenţă ambulatorie a bolnavilor. inclusiv conducerea autovehiculelor. Asistenţa medicală aduce indicaţii şi sfaturi la cunoştinţa bolnavului şi a persoanelor care ajung în contact zi de zi cu bolnavul. în apropierea focurilor şi apelor conducerea diferitelor vehicule mecanizate munci cu expunere la diferite noxe munca în ture de noapte. dar nu pot lucra la diferite maşini sau dispozitive care pot genera accidente. “scara de risc permisibil”. Categoria riscului mare permisibil – se permit aproape fără restricţii mai toate activităţile. . munci care nu periclitează epilepticul într-o eventuală criză. Bolnavii ajunşi la tratament conservator vor fi dirijaţi terapeutic de un medic specialist neurolog şi psihiatru. sfaturi în ceea ce priveşte modul de viaţă al acestuia.Aspecte socio-familiale şi de recuperare a bolnavilor epileptici Alegerea profesiei În dirijarea epilepticilor spre anumite profesii. diferite prestări. care nu prezintă diferite responsabilităţi privitor la activitatea altora. după cum urmează: Grupa de risc minim (epilepticii care prezintă crizele cele mai severe) – pot efectua diferite munci la domiciliu: pot lucra în ateliere (cu măsuri de protecţie). Activităţi care se contraindică epilepticilor: munci fizice intelectuale grele (suprasolicitante) munci în subteran muncă la înălţime. împarte diferite tipuri de preocupări în 5 categorii.efectuarea diferitelor munci de birou sau de mişcare de mărfuri (dar numai cu mecanizare protejată). activităţi. pot folosi unelte. Categoria riscului minor permisibil . elaborată de GOODELASS. Categoria riscului moderat permisibil – munci care nu necesită o supraveghere permanentă. Categoria riscului maxim permisibil – nu cunoaşte restricţii la încadrare. Dispensarizarea trebuie să înceapă cu întocmirea unei evidenţe teritoriale exhaustive a bolnavilor.

înălţime. Viaţa sexuală echilibrată nu dăunează epilepticului. Epilepsia şi căsătoria Căsătoria pentru mulţi epileptici este o adevărată dilemă. rezonabil şi competent şi organizarea vieţii sociale a bolnavuluii epileptic în probleme deosebite. poate duce la o scindare ireparabilă între parteneri. modul de viaţă ce se cere realizat precum şi locurile periculoase care trebuiesc evitate: foc. Căsătoria epilepticilor trebuie contraindicată îndeosebi în trei situaţii: când partenerul epileptic. ape. alăptarea. practicarea sportului. Dispensarizarea se face conform unui program periodic. că epilepsia nu poate fi tăinuită între partenerii care vor să se căsătorească. Se insistă asupra pericolului de consumare a băuturilor alcoolice şi asupra evitării stressurilor şi a suprasolicitărilor. O deosebită însemnătate trebuie să aibă în dispensare acordarea unui sprijin posibil. etc. sexualitatea. . şi anume: în cazul unei evoluţii favorabile a bolii. Statisticile arată că dintre femeile epileptice. neîncrederea şi inhibiţia lor. Descoperirea ulterioară a bolii de către partenerul celălalt. problema descendenţilor. în vreme ce 100% dintre bărbaţii epileptici au avut descendenţi vii. şi mai frecvent în cazul unor evoluţii nefavorabile. De aceea se impune imperativul social-moral.Atât bolnavul cât şi aparţinătorii trebuie să cunoască şi să respecte disciplina tratamentului. precum şi încadrarea într-o anumită categorie de handicapaţi ai societăţii îngreunează întemeierea unei căsătorii. divorţul. care se finalizează până la urmă în situaţii nerezolvate. în perioada de gestaţie au născut feţi vii. pe lângă boala propriu-zisă sunt şi oligofreni dacă sunt epileptici amândoi partenerii în cazul în care unul din parteneri ale tulburări comportamentale grave pe lângă epilepsie Epilepsia şi sarcina Epilepsia nu este o boală ereditară. dar ţine cont de o predispoziţie convulsivantă crescută. sau amândoi. căsătoria. aceştia vor fi chemaţi la serviciul de specialitate cam la 6 luni interval. tentative falimentare şi frustraţii. Actualmente se estimează transmiterea genetică la o frecvenţă de 2 – 3%. S-a constata deasemeni că paroxismele epileptice nu exercită influenţă nocivă asupra sarcinii. frământările îndelungate. Complexul de inferioritate în care trăieşte majoritatea epilepticilor. ca: utilizarea timpului liber al epilepticului.

fiind unanim admis că oboseala. la fel ca ceilalţi. vor trebui să depăşească această situaţie. Unele studii pe pacienţii epileptici arată că aceştia au dificultăţi serioase cu serviciul. Asigurările pe viaţă împotriva accidentelor. Pot fi afectate perspectivele de căsătorie. care va fi învăţată cum să se poarte cu ei în cazurile de declanşare a crizelor şi după. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu epilepsie Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajată total. Importante sunt discuţiile cu familia. efectuate în timpul acceselor. Problemela apar la şcoală. Pacientul va trebui să-şi accepte suferinţa şi eşecurile cauzate de boală. stresurile. În cadrul îngrijirii persoanelor cu epilepsie este important a se încerca reducerea acestor neînţelegeri şi a susţine pacientul şi familia sa. crime sexuale. la boală.Chiar apariţia crizei în timpul travaliului poate permite decurgerea naşterii per vias naturales. Frecvenţa criminalităţii la epilepticii fără tulburări psihice nu diferă de cea a populaţiei generale. Intrarea epilepticului în acest flux reprezintă un mare hazard. Problema criminalităţii printre epileptici. Pacienţii cu epilepsie au mare nevoie de suprotul familiei. Din acest punct de vedere un bolnav epileptic prezintă o creştere a riscului la accidente cam de opt ori mai mare decât în cazul populaţiei generale. decît afecţiunii ca atare. Împreună. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face să înţeleagă reacţia celor din jur. momentele cele mai neaşteptate. sunt factori favorizanţi ai apariţiei paroxismelor. Alte probleme medico-sociale la epileptici Conducerea autovehiculelor de către bolnavii epileptici a suscitat discuţii foarte aprinse. că această problemă nu-I face infimi. la locul de muncă şi în viaţa de familie. ce solicită sub aspect fizic şi pshic din ce în ce mai mult şi pe omul sănătos. . căldura. şi să o accepte pe cât posibil. la necesitatea de a se prezinta periodic la medic. tensiunea. Traficul rutier devine din ce în ce mai crescut. Numeroşi pacienţi suferă mai mult datorită concepţiilor greşite şi prejudecăţilor altor persoane în legătură cu epilepsia. În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va ţine seama de faptul că acesta este adesea pus în situaţii dificile cauzate de declanşarea crizelor în cele mai diferite locuri. să o accepte. familia şi pacientul. iar circulaţia un act de mare complexitate . să înţeleagă că în afara perioadelor de rău sunt normali. Va primi explicaţii referitoare la tratament. Formele de epilepsie cu tulburări psihice mari pot fi legate de unele delicte.

1 Starea civilă: Căsătorit Cultura: 12 clase Nu prezintă proteze. 72 m. modificându-şi comportamentul. contractului tonico-cronice. Lucrează ca gestionar la “Loteria Naţională”. pierdere involuntară de urină. un copil sănătos. str. spumă roază la gură (îşi muşcă limba). forma de epilepsie. inofensiv pentru organism. Botoşani. Aleea Teilor. Relaţii familiale armonioase Antecedente personale: căsătorit. temă de a nu face crize. Tratamentul medicamentos trebuie să fie accesibil şi eficient. ţinându-se seama şi de indicaţiile medicale. Elemente fizice: I=1. inofensiv pentru organism. Pacientul cu epilepsie va fi susţinut şi integrat în grupuri. Neagă TBC şi afecţiuni infecto-contagioase. Se urmăreşte diminuarea reactivităţii convulsivante a creierului şi o încadrare socială corespunzătoare. alergiii. Antecedente heredo-colateraleale: tatăl decedat în urma unui accident. H=69 kg. . Din această cauză există tendinţa de izolare. unde este acceptat. instrumente ajutătoare. vârstă. devenind răutăcioşi. soţia aparent sănătoasă. În îngrijirea bolnavului epileptic se ţine seama de faptul că această boală creează anxietate. Stagiul militar satisfăcut. Capitolul III CAZ CLINIC I Numele: O Prenumele: L Sex: masculin Vârsta: 35 ani Domiciliu: Botşani. Analiza medicală: bolnavul vine la internare pentru creşterea frecvenţei crizelor caracterizate prin cădere cu pierderea cunoştinţei. Faptul că se culpabilizezază îi face să aibă un comprtament forate grijului şi supraprotectiv. jud.să nu se culpabilizeze. Mama aparent sănătoasă. nr.

03 – 18.Acuză: cefalee.03 – 12. Respiraţia: se situează în limite normale. Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale O. Informare şi educaţie: dezinteres de a învăţa Spirit: nu participă la activităţile religioase Temperatura: se situează în limite normale Comunicare: ineficace la nivel intelectual şi afectiv Îmbrăcăminte: corespunzătoare Prescripţii medicale O.03 12. irascibilitate.03 06. vestimentară şi a mediului. bulimie Odihnă şi somn: insomnie Igiena: respectă regulile de igienă corporală.03 – 18.03 – 15.. necoordonarea mişcărilor Asigurare: probabilitate de atingere a integrităţii fizice Lucru: dificultate de a-şi asuma rosturile sociale Recreere: dezinteres în participarea la activităţi recreative Mâncare şi băutură: consumator de etanol. vărsături sau pierderi sangvinolente. Nu prezintă diaree.03 – 18.03 06.03 – 11.03 06.03 08.03 07.L.03 06. insomnie.03 – 18.03 – 18.L.03 – 12. Recunoaşte consumul de băuturi alcoolice.03 OBSERVAŢII Oral 2 cp/zi Oral 3 cp/zi IM 1 f/zi Oral 3x50 pic/zi Oral 3 cp/zi Oral 2 cp/zi IM 2 f/zi IM 1 f/zi IM 1 f/zi Examene de laborator – diverse 6 III – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg% . TRATAMENT Carbomazepină Fenobarbital Haloperidol Romparkin Napoton Diazepam Vitamina B1 Vitamina B6 DATA EFECTUĂRII 06. Eliminare: normală Mişcare şi mobilizare: hiperacti-vitate.03 07.

Prezintă tulburări de percepţie. Este orientat temporo-spaţial. prezintă tremurături ale extremităţilor şi semne de împregnare etanolică.26 g% USH = 31/46 mm Calcemie = 8. revine la internare cu trimitere de triaj pentru creşterea frecvenţei crizelor şi a intenşităţii acestora. bradipsihie). La internare este agitat pshihomotor. Conţinutul gândirii este redus (bradilalie. Acuză cefalee. .800 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH 8 III – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 6 III – Recoltarea urinii pentru examenul de urină: albumină/absent glucoză/absent sediment: rare epitelii plate rari cilindri hialino granuloşi Examen psihiatric Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internări anterioare.6 mg% L = 10. amorţeli. hipopraxie voluntară. Imaginaţie săracă.glicemie = 137 mg% Hb = 12.

Administrarea medicamentelor.00 - .00 1 cp 1 cp 50 pic 1 cp ORAR 6.00 1f 1f 24. Medicamente administrate per/os Carbomazepină Romparkin Haloperidol Napoton Medicamente administrate IM Fenobarbital Diazepam Vitamina B1 Vitamina B6 Îngrijiri diverse: Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA.00 1f 1f 18.00 1 cp 1 cp 50 pic 12.00 24.00 12. respiraţie.00 1 cp 1 cp 50 pic 1 cp 18. Regim alimentar: interzicerea consumului de alcool evitarea consumului excesiv de lichide şi sare regim alimentar obişnuit. fără excluderea grăsimilor ORAR 6.L. Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat. temperatură. puls.Tratament O.

apatie Somnolenţă. astenie - 1 Comprimate 2 mg 10 mg fiole 10 mg Comprimate 250 mg Substitutiv în stările de deficit de tiamină 6 Substitutiv în stările de deficit de piridoxină - . Parkinsonian Uscăciunea gurii. Somnolenţă. hipnotic Somnolenţă. miorelaxant. oboseală. constipaţie. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml Comprimate 2 mg Acţiune Anticonvulsivant antiepileptic hip-notic Efecte adverse Oboseală. confuzie al l Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Antiparkinsonian Indomnie. oboseală.tul Modul de prezentare Comprimate 15 mg 100 mg Fiole 40 mg 200 mg Sol. cefalee. tulburări de vedere. uscăciunea gurii Drageuri 10 mg Tranchilizant Comprimate 2 mg 10 mg Fiole 10 mg Comprimate 200 mg Tranchilizant. sdr. anticonvulsivant pină Antiepileptic. vomaă. ameţeli. greaţă. tremurături ale mâinilor. agitaţie. somnolenţă. stare depresivă.

senzaţie de somn Nu desfăşoară activităţi recreative Insomnie Sedare Administrare neuroleptice şi sedative Educaţie sanitară Somn ind medicame e Ineficace la nivel intelectual Hiperactivitate Interzicerea consumului de alcool Combaterea agitaţiei psihomotorii Combaterea somnolenţei Convingerea pacientului să desfăşoare activităţi Comunică personalu Administrare de sedativ. imobilizare Plimbări. psihoterapie 03 clienţii bo Pacientul calmează omn Somnolenţă Dezinteres de a practica activităţi recreative Ameliora Citeşte zi face plim .Sursa de dificultate Consumul de alcool Criza epileptică Problema Foame exagerată Diagnostic de nursing Alimentaţie exagerată cantitativ Incapacitate de aşi controla mişcările Posibilitate de atingere a integrităţii fizicului Insomnie Dioforeză Obiective Interzicerea consumului de alcool Prevenirea crizelor epileptice Prevenirea crizelor comiţiale Intervenţii Administrare de alimente în cantitate necesară Administrare de antiepileptice Administrare de antiepileptice Evalua lă 03 2000 a bea Uşoară mobi- Nu poate să-şi controleze mişcările Pericol de alterare a fizicului Mişcar mobiliz Criza epileptică normal Sub tra antiepil dispare Sedare Combaterea transpiraţiilor Administrare de neuroleptice Interzicerea consumului de etanol. imobilizare Pacientul calmează omn Agitaţie psihomotorie Consumul de etanol Agitaţie psihomotorie Efecte adverse ale medicamentelor Agitaţie psihomotorie Dificultate de a dormi Dificultatea de a înţelege ceea ce I se spune Creşterea în ritm a mişcărilor Oboseală. schimbarea lenjeriei Administrare sedative Somn. aerisirea salonului Educaţie sanitară. omn Agitaţie psihomotorie Consum de etanol Dificultate de a dormi Transpiră medica Pacient transpir 03 Criza epileptică Nu-şi coordonează Hiperactivitate mişcările Sedare.

psihoterapie Este inter boala sa Sursa de dificultate Stare depresivă Problema Nu comunică Diagnostic de nursing Comunicare ineficace la nivel afectiv Somnolenţă Dificultatea de aşi asuma rolurile sociale Intervenţii Psihoterapie Evaluare lă 03 Comunică personalu Plimbări. senzaţie de somn Neputinţă clienţii bo Dispare somnolen Ameliora 18. Cu : Fenobarbital Diazepam evitarea locurilor cu risc pentru viaţa bolnavului (sursă de foc. aerisirea bolnavului Psihoterapie omn Efecte adverse ale medicamentelor Izolare Oboseală. iritabilitate explozivă.M. tulburări neurovegetative. psihoterapie Educaţie sanitară.III. Se externează cu recomandările: continuarea tratamentului cf. pe perioada internării Clorpromazină CAZ CLINIC II Numele: I Prenumele: P Sex: masculin .2000 Pacient cunoscut spitalului prin internări anterioare. revine cu trimitere pentru creşterea frecvenţei crizelor cu suspendare a cunoştinţei şi creşterea în intensiate a acestora şi a simptomatologiei exprimată clinic prin: cefalee difuză. apă) C. Rp.Hiperactivitatea Lipsă de interes în achiziţionarea de noi cunoştinţe. frecvente decompensări narcofilice etanolice. ameţeli. Dezinteres de a învăţa recreative Convingerea pacientului să desfăşoare activităţi informative Obiective Combaterea mutismului Combaterea somnolenţei Combaterea izolării pacientului.

jud.L. neagă afecţiuni infecto-contagioase. poliomelită la vârsta de 4 luni. Relaţii familiale armonioase Antecedente personale: repetate internări la spitalul Socola – Iaşi. 62 m. H=60 kg.P. TBC pulmonar (1986) – internat în spitalul Fiziologic. logoree) şi afectiv (muţenie) Prescripţii medicale O. Respiraţia: se situează în limite normale. necoordonarea mişcărilor Asigurare: prezintă crize comiţiale grand mal Lucru: neputinţă Recreere: incapacitate de a desfăşu-ra activităţi recreative Odihnă şi somn: insomnie Îmbrăcăminte: ţinută neîngrijită. Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet de trimitere din DMC pentru o nouă decompensare caracterizată clinic prin: cefalee. Elemente fizice: I=1. alergiii. tulburări de comportament. Informare şi educaţie: dezinteres de a învăţa Spirit: incapacitate de a participa la activităţi religioase Comunicare: ineficace la nivel intelectual (limbaj incoerent. .Vârsta: 36 ani Domiciliu: Nicşeni. Temperatura: se situează în limitele normale. vărsături sau pierderi sangvinolente. Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale I. insomnii. creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. Mâncare şi băutură: bulimie Mişcare şi mobilizare: hiperacti-vitate. instrumente ajutătoare. Botoşani Starea civilă: necăsătorit Cultura: 4 clase Nu prezintă proteze. Nu prezintă diaree.

02.I. A fost spitalizat la spitalul de copii.01 – 03. sare la noi”.01 – 3. Chiar în timpul spitalizării a prezentat crize comiţiale.01 – 03.02. Treabă nu face defel.I.2000 24.01 – 03.2000 22. Câteodată e rău. are timpuri când vorbeşte şi timpuri când nu vorbeşte. strică. I uree = 18 mg% Examen psihiatric La vârsta de 4 luni bolnavul a suferit de poliomelită.2000 – Recoltarea sângelui pentru: glicemie = 95 mg% Hb = 13.01. Frecvenţa actuală a crizelor afirmată de mamă: “face 3 zile la rând crize multe apoi se mai opreşte.2000 OBSERVAŢII Oral 20 pic de trei ori pe zi. .02.02 2000 22. Oral 1 cp x 2/zi IM 1 f/zi Oral 1 cp x 2/zi Oral 1 cp x 3/zi Examene de laborator – diverse 21.I.2000 – QI = 59 oligofrenie gr.2000 22.7 mg% L = 6600 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 22.2000 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină: albumină/absent glucoză/absent sediment: rare epitelii plate 23.TRATAMENT Haloperidol 60 pic/zi Fenobarbital 2 cp/zi 1 f/zi Clordelazin 3 cp/zi Romparkin 3 cp/zi DATA EFECTUĂRII 22. sparge.86 g% VSH = 7/16 mm Calcemie = 8.

Discernământ critic diminuat. Relativ orientat global.Se constată un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I. .

temperatură. fără excluderea grăsimilor evitarea expunerii îndelungate la temperaturi ridicate ORAR 6. Regim alimentar: interzicerea consumului de alcool şi băuturi alcoolice evitarea consumului excesiv de lichide şi sare regim alimentar obişnuit.Tratament I. puls.P.00 1 cp 1 cp 20 pic 1 cp ORAR 6.00 1 cp 20 pic 1 cp 12. Medicamente administrate per os Fenobarbital Romparkin Haloperidol Clordelazin Medicamente administrate IM Fenobarbital Îngrijiri diverse: Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA.00 24.00 1 cp 1 cp 20 pic 1 cp 18.00 1f 18.00 - . Administrarea medicamentelor.00 12. respiraţie. Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.

stare depresivă. erupţii cutanate alergice Insomnie. agitaţie. greutăţi de micţiune Sedare. tulburări de vedere. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml Fiole de 5 mg /ml Comprimate 2 mg Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Antiparkinsonian Drajeuri 25 mg neuroleptic. sedativ Sursa de dificultate Boala psihică Problema Foame exagerată Obiective Combaterea bulimiei Prevenirea crizelor comiţiale Intervenţii Administrare de alimente în cantitate necesară Administrare de antiepileptice Evalua lă 01 2000 a bea Uşoară mobi- Criza comiţială Nu poate să-şi controleze mişcările Mişcar mobiliz normal admini Pierderea cunoştinţei Pericol de alterare a fizicului Posibilitate de atingere a integrităţii Prevenirea crizelor comiţiale Administrare de antiepileptice antiepil Sub tra antiepil dispare . vomă. antipsihotic.tul Modul de prezentare Comprimate 15 mg 100 mg Acţiune Anticonvulsivant. uscă-ciunea gurii Diagnostic de nursing Alimentaţie exagerată cantitativ Incapacitate de aşi controla mişcările al l Sol. somnolenţă. tulburări de vedere. somnolenţă. hipnotic de lungă durată Efecte adverse Oboseală. tulburări extrapiramidale Uscăciunea gurii. confuzie. antiepileptic. sdr. Parkinsonian. greaţă. con-stipaţie.

aerisirea salonului Administrarea de antipsihotice Administrarea hiperactivităţii Administarea de alimente în - Somn. Administrare de neuroleptice Administrare sedative Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat. discuţii (psihoterapie) Incapacitate de a împlini o activitate Imposibilitatea de a se amuza în activităţi Încapacitatea de a recreative noptieră) Ameliora desfăşura activităţi bolnavului. senzaţie de somn Greutate în achiziţionarea de noi comportari Creştere în ritm a mişcărilor Foame exagerată Ameliora omn edu- Dispare bău- hiperactiv Ameliora 000 Izolarea de anturaj Nu comunică (mutism) cantitatea necesară Psihoterapie Comunica eficace Psihoterapie e Dificultate de a se implica într-un rol Incapacitatea de a desfăşura activităţi Efectueaz anumite a (curăţenie Plimbări. . baia bolnavului Schimbarea lenjeriei de corp Discuţie pe înţelesul bolnavului Plimbări.omn Agitaţie psihomotorie Agitaţie psihomotorie Boală psihică Dificultate de a fizicului Insomnie Sedare Sedare.Educaţie sanitară şi acorda îngrijiri de igienă Dezinteres faţă de ţinuta sa vestimentară Comunicare la nivel intelectual şi ajutarea bolnavului în efectuarea toaletei Ajutarea bolnavului în alegerea hainelor Ajutarea bolnavului să înţeleagă ceea ce I Somnolenţă se comunică Combaterea somnolenţei Dificultate de a învăţa Hiperactivitate Alimentaţie exagerată cantitativ Comunicare ineficace la ni-vel afectiv Neputinţă Combaterea bolii psihice Combaterea hiperctivităţii Combaterea bulimiei Combaterea mutismului Ajutarea pacientului în a desfăşura o activitate Stimularea convingerea să calmează Ţinută îng nte Tulburări de gândire Boală psihică Ţinută îng e Dificultate de a înţelege ceea ce I se spune Comunica eficace Mediu necorespunzător (salon neaerisit) Tulburări de gândire Tulburări de gândire Boala psihică Oboseală. dormi Nu-şi coordonează Hiperactivitate mişcările Incapacitatea efectuării îngrijirilor de curăţenie Ţinută neîngrijită medica Pacientul imobilizare Incapacitatea de a.

cu următoarele recomandări: Tratament cu: carbomazepin 2 cp/zi fenobarbital 20 cp/zi Diazepam 2 cp/zi supravegehere din partea familiei va evita locuinţe cu risc pentru vârsta bolnavului.2000 Se externează în prezenţa familiei. divorţată. irascibilitate. va evita sursele de foc. apă dispensarizare prin dispensarul medical comunal şi prin cabinetul de psihiatrie CAZ CLINIC III Numele: C Prenumele: A Sex: feminin Vârsta: 62 ani Domiciliu: Vlădeni. Botoşani Starea civilă: divorţată Cultura: 4 clase Nu prezintă proteze.recreativă recreative participe la activităţi recreative 2. Studii – patru clase (rezultate şcolare slabe). Are un nepot cu antecedente psihiatrice. 58 m. Elemente fizice: I=1. alergiii. A lucrat cadrul CAP. Nu . jud. Petru Groza.II. Pensionară. instrumente ajutătoare. N=0. tulburări de comportament. A=1. Oradea. ultima menstruaţie 37 ani. Antecedente personale: două surori aparent sănătoase. Orientată temporo-spaţial şi la propria persoană. Prima menstruaţie – 13 ani. insomnie. Acuză cefalee. G=66 kg. Anamneza medicală: Bolnava vine la internare cu autosanitara cu bilet de trimitere din policlinica judeţeană pentru creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. Antecedente heredo-colaterale: părinţi decedaţi. A fost internată la spitalul Dr.

Respiraţia: dispune Mâncare şi băutură: bulimie Mişcare şi mobilizare: imobilizare Asigurare: probabilitate de atingere a integrităţii fizice Lucru: neputinţă Recreere: nu desfăşoară activităţi recreative Eliminare (constipaţie) Odihnă şi somn: insomnie Îmbrăcăminte: ţinută vestimentară neordonată Temperatura: afebrilă Informare şi educaţie: incapacitate de a învăţa Spirit: incapacitate de a participa la activităţi religioase Comunicare: ineficace la nivel intelectual şi afectiv Igienă: necorespunzătoare Prescripţii medicale C.11 – 26.1999 16.11 – 25.A.11 – 25. igienă corporală necorespunzătoare.11 – 26.11 – 25.11 16.11 – 26.11 OBSERVAŢII Oral 1 cp/zi In 1 f/zi In 1 f/zi Oral 2 cp/zi In 1 f la 2 zile Oral 6 cp/zi Oral 3 cp/zi Oral 3 cp/zi Oral 4 cp/zi Rectal 1 sup/zi Examene de laborator – diverse 16.11 – 25.11 16.11 – 24.11.11.11 – 22.1999 16.1999 16. vărsături sau pierderi sangvinolente.11 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 26 mg% .11 22. Ţinută vestimentară neordonată.prezintă diaree. Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale C.11 16.11 16.11. TRATAMENT Fenobarbital Sulfat de magneziu Glucoză 33% Fenilopină Furosemid Multivitamin Brofimen Diazepam Clorpromazin Supozitoare de gliceri-nă DATA EFECTUĂRII 16.11 16.A.

00 12.00 .glicemie = 79 mg% Calcemie = 9.00 24. ameţeli. insomnie.00 1 cp 1 cp 1 cp 1 cp 2 cp ORAR 6.00 18.11 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină: albumină/absent glucoză/absent sediment: rare epitelii plate Examen psihiatric Bolnava în evidenţa spitalului de psihiatrie este internată pentru mărirea frecvenţei crizelor comiţiale.6 mg% L = 7900 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 12 USH 17. Atenţie involuntară. mimica anxioasă.00 1f 1f 1f 12. Acuză cefalee. privire imobilă. Tratament C.00 24.00 24. Medicamente administrate per os Fenobarbital Fenilopină Clorpromazin Brofimen Diazepam Multivitamin Medicamente administrate IM Glucoză 33% Sulfat de magneziu Ferosemid Medicamente administrate rectal ORAR 6.00 18. inhibiţie psihomotorie. Ţinuta neîngrijită.A.00 ORAR 6.00 2 cp 1 cp 2 cp 12. Nu declară implicaţii judiciare. Orientată temporo-spaţial. Se consideră bolnavă psihic.11 – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 18.00 1 cp 1 cp 1 cp 1 cp 1 cp 2 cp 18.

puls.Supozitoare de glicerină Îngrijiri diverse: - 1 sup - - Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA. temperatură. Administrarea medicamentelor. fără excluderea grăsimilor . Asigurarea confortului fizic şi psihic necesar Regim alimentar: Abţinerea de la consumul de alcool şi băuturi alcoolice evitarea consumului excesiv de lichide şi sare regim alimentar obişnuit. Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat. respiraţie.

colaps - agneziu e de Supozitoare 2. erupţii cutanate alergice Somnolenţă.39 g Sursa de Declanşează reflexul de ---Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evalua . hipotensiune. miorelaxant. ameţeli. tulburări de vedere Somnolenţă. somnolenţă. care acţionează în carenţele vitami-nice Fiole 2 g/10 ml .tul Modul de prezentare Comprimate 15 mg 100 mg Acţiune Anticonvulsivant. potenţarea băuturilor alcoolice. antiepileptic.anticonvulsivant in Nu se administrează la parkinsonieni în timpul tratamentului cu levadope Infectarea rapidă poate provoca congestia feţei.deprimant central .13 g 1. confuzie. anticonvulsivant Fiole 10 mg Comprimate a 8 mg Expectorant (flacon cu 20 buc). hipnotic de lungă durată Efecte adverse Oboseală. soluţie pentru uz intern Drajeuri Fluidifiant Mucolitic Asociaţie polivitaminică echilibrată. oboseală. uscăciunea gurii Rareori greaţă al zin Drajeuri 25 mg Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Antivomitiv Comprimate 2 mg 10 mg Tranchilizant. agitaţie.

implicare la nivel intelectual Diagnostic de nursing Constipaţie Ajutarea pacientei să înţeleagă ceea ce I se comunică Obiective Combaterea constipaţiei Hiperactivitate Combaterea Ţinută îng Prezenţa de secreţii pe căile respiratorii Boală psihică Comunica eficace 11 Discuţii pe înţelesul pacientei Intervenţii Administrarea de supozitoare cu glicerină Administrarea de Comunica e Sursa de dificultate Încetinirea tranzitului intestinal Agitaţie personalu celelalte p Evaluare lă Pacienta n prezintă s Pacienta s . Respiraţie uşoară Ţinută îng Incapacitatea efectuării îngrijirilor de curăţenie Senzaţia de sufocare Dificultatea de a înţelege ceea ce I se spune Problema Pacienta nu prezintă scaune Creşterea în ritm a vestimentară alegerea hainelor Incapacitatea de a.Ajutarea şi acorda îngrijiri de igienă dispun pacientului în efectuarea toaletei Dezobstruarea căilor respiratorii Comunicare. baia generală.lă 11 1999 a bea dificultate Boala psihică Foame exagerată nursing Alimentaţie exagerată cantitativ Incapacitate de aşi coordona mişcările Posibilitate de atingere a integrităţii fizicului Insomnii Combaterea bulimiei Prevenirea crizelor epileptice Prevenirea crizelor comiţiale Administrare de alimente în cantitate necesară Administrare de antiepileptice Administrare de antiepileptice Uşoară mobi- Criza comiţială Nu poate să-şi controleze mişcările Pericol de alterare a fizicului Mişcar mobiliz Criza epileptică normal Sub tra antiepil dispare Combaterea insomniei Administrare de neuroleptice şi sedative Intervenţii Psihoterapie omn Agitaţie psihomotorie Sursa de dificultate Tulburări de gândire Tulburări de gândire Boală psihică Dificultate de a dormi Problema Diminuarea mişcărilor Ţinută neîngrijită Pacient are inso Evaluare Diagnostic de nursing imobilitate Obiective Combaterea imobilităţii lă 11 Ameliora nte Dezinteres faţă de ţinuta sa Ajutarea bolnavului în Schimbarea lenjeriei de corp Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.

a fost internată pentru creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. senzaţie de somn Nu comunică (mutism) Comunicare afectivă la nivel Somnolenţă agitaţiei psihomotorii Combaterea somnolenţei Combaterea mutismului Ajutarea pacientei în efectuarea toaletei Încapacitatea de a desfăşura ctivităţi recreative Convingerea pacientei să participe la activităţi recreative sedative. Se externează în stare ameliorată la solicitarea bolnavei.Igienă necoresşi efectua îngrijiri de curăţenie punzătoare ceilalţi bo Ţinută bin îngrijită Tulburări de gândire Imposibilitatea de a se amuza în activităţi recreative 26. De puterea de convingere a asistentului/asitentei medicale depinde ca pacientul să accepte necesitatea tratamentului şi să-l urmeze cu permanenţă. sedativ. diuretic. Atmosfera de calm şi simpatie pe care va şti să o . tranchilizant. A fost tratată în stare anticonvulsivant. vitamine. cefalee. ameţeli. agitaţie psihomotorie.psihomotorie Efecte adverse ale medicamen-telor Stare depresivă mişcărilor Oboseală.11. Se recomandă: tratament conform Rp interzicerea consumului de alcool dispensarizare prin dispensarul medical reinternare la nevoie CAPITOLUL IV Concluzii Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupă psihoterapia. Plimbări. discuţii afectiv Incapacitatea de a.1999 Ameliora Bolnava în evidenţa Spitalului de Psihiatrie Botoşani. baia generală. plimbări Psihoterapie calmează omn Dispare s de somno 11 Comunica e Boală psihică personalu Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat. mobilizare Aerisirea salonului.

Totodată asistentul medical va informa medicul despre starea pacientului. eventualele modificări survenite în evoluţia şi prognosticul bolii. cum ar fi primejdia focului. sare. Astfel asistentul medical discută permanent cu pacientul. cât şi în viaţa particulară. bolnavului I se explică necesitatea de a urma tratamentul anticonvulsivant permanent. dacă doarme noaptea. dă relaţii despre tratament. Asistentul medical va comunica zilnic la vizită medicului. să meargă la control periodic. Răspunde la întrebările familiei. Se va insista asupra pericolului de a consuma băuturi alcoolice. să nu-l respingă. Datoria asistentului medical este să-l convingă pe pacient că poate să ducă o viaţă normală sau cel puţin apropiată de normal. să-l accepte aşa cum este. dacă este agitat sau liniştit. Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc. pentru a nu-I confirma sentimentele de respingere. de aceea el va fi îngrijit şi observat nu numai în timpul crizelor. deoarece crizele epileptice se pot declanşa oricând. lichide în exces. El va cunoaşte împrejurările periculoase ce trebuie evitate la locul de muncă. alcool. dacă întreţine relaţii şi contacte cu cei din jurul lui. dacă se alimentează suficient. în comunicarea cu familia.creeze în jurul pacientului. . De asemenea va avea grijă ca pacientul să fie supravegheat permanent. a apelor libere. îl ajută în găsirea unor activităţi prin care să se simtă valoros. Urmăreşte evoluţia bolii sub tratamentul anticonvulsivant şi sedativ. stimulând-o să rămână în contact cu bolnavul. îl vor face pe acesta să-şi recapete optimismul şi încrederea în viaţă. conducerii autovehiculelor. Asistentulmedical va urmări ca bolnavul să păstreze regimul igieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizării. Fără consum de cafea. modul de administrare. La externare. cât şi în afara acestora. a înălţimii. cafea şi asupra importanţei evitării stresurilor şi suprasolicitărilor. deoarece consumul acestora poate precipita apariţia crizelor.

Arsene. Popoviciu – EPILEPSIILE C. Stoica – CRIZELE EPILEPTICE P. Aurelia Sîrbu – PSIHIATRIE . L. Arsene. Brânzei. I.Bibliografie C.

Dennis Goth. Ediţia 1994 .Virginia Henderson – NURSING *** .Agenda medicală 1991 Tratat de psihiatrie Oxford – Michele Geldel. Richard Moyan.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->