Sunteți pe pagina 1din 24

leului RI (A Ar} inchise, alimentează bobina re-

1 7
leului Rlz care, anclanşindu-se, introduce tensiunea

deeafea de reţea in filtrul electric.


După trecerea unei anumite perioade de timp, in
care apa se fierbe, ea va fi trecută sub presiune prin

C01l18ndat electric sita În care se află cafeaua, curgînd in ceaşca tip


lena.
(CONTINUARE iN PAG. 17)

Ing. 1. CADElCU

...
~
RL 1

..•l.•·
~----------~D---~~ Îr-----~----~J,~[~--~U

Automatul pe care-I avem În vedere _ deosebit ~k 1 I


de. simplu ca schemă"::" are meniri multiple:
.:
In orimul rînd, la o oră dinainte stabilită, un ceas
deşteotator transformat (după cum s-a mai arătat
În revista noastră nr. 2 din februarie 1971) va co-
manda pornirea unui filtru ele cafea.
În momentul in care cafeaua este gata,ceasui deş­
teptător va da comanda de oprire a filtwlui şi vă va
anunţa acustic de indeplinirea misiunii.
Montajul prezintă totodată avantajul că ne averti-
zează acustic de lipsa tensiunii de alimentare din
reţea la ora la care trebuie să pornească filtrul.

FUNCTIONAREA MONTAJULUi
LISTA DE MATERIALE
_. 1. Ceas deşteptător electric
In vederea punerii în funcţiune a montajului se in- relee 12. 24, 48 volţi 10 mA.
------------.-2"20
chide întrerupătorul li'
ales in funcţie de releele fo- I
La o oră bine determinată (oră la care ceasul va
urma să sune), În interiorul lui se stabileşte contac- ce indică starea de funcţiune a:
tul A A . Deoarece releu! nu este atras (con-
1 2
intr~EmJlBlIătoll' !+
tactele A9A1P sînt inchise), tensiunea sursei E, şursă
de curent continuu I
avînd circuitu inchis, va ajunge la buzerul (soneria B - buzer sau sonerie
K K - butoane de sonerie I

....
B) care va da un semnal acustic. 1 2
Pentru emiterea semnalului acustic s-a folosit
o sursă de curent continuu, astfel incît buzerul să RL2 R _______ J
ROŞU
funcţioneze şi În momentul in care lipseşte tensiunea
de reţea.

2. Dispozitiv automat de pregătire a cafelei VERDE


(filtru)
După pregătirea filtrului cu apă şi cafea,se inchide
intrerupătorul 1 (Ia fel ca la descrierea precedentă)
1
şi se apasă pe butonul de sonerie K ce excită
1
R. filtru
releul R1 , denumit releu de veghe. Releul RI , atră-
1
. d . I 1
gm u-se prm contacte e A3A4' se autoexcită, ră-
DIAGRAMA DE FUNCTIONARE A RELEELOR
mînînd atras şi după desfacerea contactului K
1 Releu Neacţionat Acţionat RL
2 A 1SA 16; AnA 18
(contactele releului RI3-A5Aa sînt normal inchise).
RL A gA A3A4;A7AS;A13A14-AnA1S
1 10
La ora bine determinată, ceasul deşteptător, prin RL3 ASA6 -
Închiderea contactelor A A2' prin contactele re-
1

zistorul EFT 317. Acest tranzistor (fo<:= am găSit convenabilă soluţia prezentată
40 MHz) oscilează relativ uşor pe o in fig. 2.
frecvenţă in banda de U.U.S. intre 65 şi Un mic transformator cu tole E4, a-
72 MHz. în schemă s-a prevăzut un tri- vind secţiunea Sf=1 cm 2 (deCi 15 spirt~1
mer C pentru reglajul frecvenţei. Totul voit), este conectat cu motorul M, ln-
6 făşurarea primară fiind străbătută de
este ca frecvenţa să nu coincidă cu

PEITRU frecvenţele posturilor pe U.U.S. naţio­ acelaşi curent 11 (ordin de mărime 60+-
nale şi nici cu frecvenţa purtătoare de 120 mA). Admiţind valorile corespunză­
sunet a canalului 2 de televiziune. O toare pentru Ul de 127 24 V şi 10 mA,
frecventă convenabilă este de 68-!-69 se află U 1 =U 2 111'1 1 , Tensiunea U 1

rlcur
MHz. • rezultată este de ordinul 3+6 volţi şi nu
influenţează funcţionarea motorului.
Montajul oscilatorului se poate rea- Soluţia adaptării unur mic transfor-
liza, eventual, chiar in interiorul braţului mator in serie cu motorul (in fond, se
picupului. Semnalul dozei aplicat pe poate folosi un transformator de ieşire
baza tranzistorului produce in circuitul sau inversor de receptor tranzistorizat)
de colector atit o modulaţie de amplitu- este mai economică decit cea a adaptări;
Ing. F. SĂ VULESCU dine cit şi una de frecvenţă, prin variaţia unui transformator de reţea.
capacităţii de ieşire, care alături de C Punerea in funcţiune a microemiţăto­
6
Pentru obţinerea unor amplificări ale ranj, legat de deplasarea aparatelor şi de constituie capacitatea de acord a cir- rului se face odată cu motorul, prin
semnalului de audiofrecvenţă, obţinut conectarea lor prin cablu. cuitului. Receptorul (radioreceptor sau contactul realizat de braţul de picup.
de la o doză piezoelectrică de picup sau Mai jos prezentăm o soluţie prin care televizor) cu U.U.S. inlătură fnsă modu- Reglajul iniţial al frecvenţei micro-
de la un cap de redare de magnetofon, semnalul dozei de picup (Ia cele fără latia de amplitudine, fiind sensibil nu- emiţătorului se face astf~l: se trece un
se folosesc, de regulă, amplificatoare amplificator) serveşte ca semnal modu- mai la modulaţia de frecvenţă. La un aparat de radio pe gama U.U.S. cu
de audiofrecvenţă. lator al unui oscilator de. mică putere reglaj corect, semnalul (ecepţionat este indicatorul de scală pe 68 MHz; se alege
Cind amplificatoarele incorporate in cu un tranzistor, iar «emisiunea» este puternic şi nedistorsionat. şi se aşază apoi discul spre ascultare,
picupuri sau magnetofoane sint insu- recepţionată in cameră cu un radio-, Puterea lui mică (obligatorie) face ca după care se caută frecvenţa emisă de
ficiente, se utilizează amplificatoare su- receptor sau televizor obişnuit, care are vecinii să nu fie deranjaţi şi «zona de microemiţăto r • Dacă frecvenţa recepţio­
plimentare, reprezentate, in cele mai banda de U.U.S. In fig. 1 este prezentată serviciu» a microemiţătorului să rămină nată este mult dif.erită de regiunea 687
frecvente cazuri, de partea de audio- schema de principiu a oscilatorului. in interiorul apartamentului (pentru a- 69 MHz, atunci cu ajutorul condensa-
frecvenţă a radioreceptoarelor. Această Este un montaj tipiC de oscilator de ceasta antena se cuplează pe o zonă torului trimer C se aduce «postul» in re-
soluţie clasică implică un oarecare de- U.U.S. cu baza la masă, realizat cu tran- cit mai coborîtă). In privinţa alimentării giunea dorită. 6
·1111

pentru apartamt»ntul du
ElEelllllCE IIIOIIlllRI
G.D. OPRESCU
Primul montaj (fig. 1) repre-
zintă·un temporizor pentru foto-
grafie. Ataşat unui aparat de
montaj de multivibrator bista-
bil, În care se pot folosi tranzis-
toare identice cu cele folosite
MInii
mărit, temporizorul îngăduie ob- În primul montaj. Pentru ca
ţinerea unor timpi de expunere montajul să funcţioneze corect,
de la 0,1 pînă la circa 60 de
secunde. Tranzistoarele T şi T2.'
1
de orice tip de audiofrecvenţa,
se cer cuprinse Între 150 şi
350 de miliwaţi. Tranzistorul T2
va avea fixat pe corp un mic
e neapărat necesar să se verifice
calitatea şi sensul de branşare
ale condensatoarelor electrol i-
tice.
Ambele montaje pot fi alimen-
tate fie de la 2 baterii plate de
IIIIIClllI
lanternă înseriate, prevăzîndu-se
radiator din aluminiu (numai ia
un Întrerupător, fie de la alimen-
tipurile de putere foarte mică).
tatorul din fig. 3.
Pornirea releuiui se face prin
Acesta tOI~Dse'şte un transfor-
inchiderea deschiderea
mator de la tensiunea
tactului 1.
comandă alimentează apara.-
are un buton ca,re
scală de expunere
minat cu secundarul cea-

pe

Piesa Parametrii Piesa Parametrii Piesa Parametrii

R 620 O; 0,25 W C7' electrolitic l1 Bobină cu


1 aer Cu,
200 Fj15 V
Ca I Ag 0,8
12 kj O,25'W T EFT 311

R3 51 K fijO,25W D DR 301 f= 15·mm


D =8mm

R 100.0.; 0,5 W n = 8 spire


4

C plachetă
1 4,7-:-10 nF Tr Transformata

C plachetă inversor
2 4,7 nF radio

C 20 pF, cera- receptor


3 mic tub. MAMAIA
C 150 pF, cera- (primarul
4 mic tub. transforma-
tor-ului din
C5 • plachetă redresor este
50+100 nF 1/2 din infă-
şurarea se-
C trimer cundară a
6 ceramic transforma-
3+13 pF torului in-
versor)

LI
C,
Retea
, fii I
Doză
piCup C2 C5
Fig. 2
Fig. 1 3
Adaptor înregistrare-redare magnetică

Accesorii 8aboratorul foto


Amplificatoare pentru sonorizare
de Înaltă fidelitate cu posibilităţi
multiple de utilizare

Maşină-unealtă universală
pentru 11 operaţii mecanice lemn-metal

C~as mecanoelectric
}) cu sesizar acustic
şi indicarea orei pe glob

Calculator «UN/O/DAC»
lucrÎnd În cod binar
destinat
instruir;i elevilor

Programator e/ectromecanic
«UNI PROGRA »-36
pentru 10 linii de programare
În timp a operaţiilor

5
Dacă În circuitul de mai sus
loare cunoscută, se pot

DE CONDENSATOARE

se
rezonanţă (maxim
condensa-
şi, cu ajutorul con-
Fig. 3 una sau două
sau: necesitate), r.,,..·,.,,lh!im
25,3 cunoscute, şi dacă alegem pentru L o valoare cunos- acesta se o
C=--, cută, se pot determina capacităţi necunoscute. De
capacitate prin metoda de substituţie, cu
aceea este necesar să avem la dispoziţie un conden- valoarea variabil etalon cînd 1n
sator etalon Ce şi o inductanţă etalon le. Astfel ale- cui! era conectat şi cu C valoarea condensato-
cunoaştem capacitatea şi frecvenţa de 2
a circuitului sau inductantei şi frecvenţa
gînd pentru bobine etalon valoarea Le = 100' .)JH rului variabil etalon fără Cx, rezultă valoarea 'Iui
rezultă: ' Cx(pF) = C -C "
re2:onanlfă In aceste relaţii, l se expri- 2 1
MHz. la rezonanţă circuitul 253 b) Mai mari de 1 nF (dar mici de 25 oF). În acest
Cx capacilaîE!8 n"''''''' . . ".,.,.. .. 'tiS se montează la bornele
variabil se aşază pe 100
Bobina pe o carcasă cu diametru! Lx se conectează bobina etalon. Se
de 25 mm sau carton Pe această t .."'..... , .• 'oil"l1f::. generatorului RF (sub frecvenţa
carcasă se vor bobina intr-un singur spiră lîngă de 503 kHz) cind Valoarea
spiră, un număr de 10 de din sîrmă de Cu-Em capacităţii necunoscute Cli relaţia:
mătase cu ;'=0,2-0,25 mm. cazul diame- 253
trul bobinei este de cea 20 mm, se vor 100 de Cx(pF) = --100.
Fig. 1 spire. F
Condensatorul etalon va fi variabil cu
tiun! de 2 x 500 pF, ca cele fabricate de «Elec- Trebuie arătat că acest aparat ne permite să măsu­
răm in Înaltă frecvenţă piesele ce ne interesează, ceea
150 tronica» pentru radioreceptoarele staţionare. Cele
două secţiuni se vor putea monta in paralel sau se va
ce este foarte important, mai ales pentru radioamatori.
folosi o singură secţiune. Se va face etalonarea con-
densatorului folosind o punte de condensatoare atît fig. 4
pentru o secţiune cît şi pentru două secţiuni În paralel
şi se va realiza cadranul gradat (fig. 2). În cazul in care
se alege Ce = 100 pF, rezultă:
253
Lx=--
f2
r
Pe baza schemei generale date in fig. 1 se poate realiza
schema reală. . fd
Adaptoru! se va monta într-o cutie din material R.F
fig. 2
plastic, care va avea dimensiunile corespunzătoare c@
condensatorului variabil Cv, folosit drept condensator pf
se comportă pur rezlstiv şi tensiunea la bornele capa-
etalon Ce, Axul condensatorului va ieşi prin capacul 1
cutiei şi in jurul lui se va fixa etalonarea condensato-
cităţii este:
rului. Tot pe acest capac se vor fi xa 8 bucşe radio, care
E 1 1 reprezintă bornele adaptorului (fig. 4), şi lntrerupătorul
Uc=- . - = E - - 1. Piesele se vor fixa pe capac intre diferitele bucşe
R c.ue wCR
unde E este tensiunea dată de generator, iar R rezis-
radio. Dioda D este detectoare semiconouctoare de
orice tip. Pentru măsurători se va monta la bornele IMPORTANTI
1 V.E. un voltmetruelectronic de curent continuu. Cititorii din striinitate pot face abo--
tenta serie a circuitului. Se ştie că - - este Pentru măsurări de capacităţi am arătat că avem ne- namente, atît la revista «Tehnium» cît
WCR voie de o bobină etalon, a cărei construcţie am dat-o şi la revista «Ştiinţă şi tehnică», adresÎndu-
factorul de calitate al circuitului. Deci, măsurînd ten- in prima parte a articolului. După ce am construit
bobina, este necesar să o măsurăm şi, eventual, să o se intreprinderii «ROMPRESFILATElIA»
siunea la intrarea circuitului şi tensiunea la bornele
capacităţii, in cazul in care circuitul este acordat, ajustăm. Pentru acest lucru vom monta bobina etalon - Serviciul import-export presă - , Bucu-
rezultă factorul de calitate al circuitului: la bornele Lx, generatorul RF la bornele RF şi voltmetrul reşti, Calea Griviţei nr. 64-66, P.O.B. -
electronic la bornele V. E. Dacă bobina etalon are 100 Box 2001
Uc J.lH, cit trebuie, atunci, punînd condensatorui variabil
Q=-. cu 2 secţiuni in paralel (comutatorul I inchis) pe po-
E ziţia maximă (deci 1 000 pF), frecvenţa de rezonanţă

6
12 2$8383
R I
T,ZSB379

Publicînd schema
I I SONYMATIC TC-1
ne datorie de a tuturor
celor care ne-au solicitat .""+""' ...... ~,{-" cu acest

Aşa cum se observă, este construit cu un singur cap


universal, pentru înregistrare-redare, şi un singur
canal de intrare.
La Înregistrare nivelul este menţinut constant de
către tranzistorul T 6' Reglajul nivelului la redare se
execută cu potenţiometrul ~ (de remarcat modul
de conectare).
Amplificatorul, construit după o schemă clasică,
conţine tranzistori ce pot fi înlocuiţi cu cei produşi
de I.P.R.S.-Băneasa.
Puterea maximă de ieşire este de 1 W la impedanţa
de 40 .0..
Recomandăm utilizarea benzii magnetice Agfa PE-41.

I,
nalul de frecvenţă intermediară f.=455 le «Mioriţa», «Mamaia» sau «Albatros»
kHz este selectat de circuitul dehvaţie (condensatoarele C , C ' C
L -C , Circuitul de intrare fOloseşte
4 s 15 intră in
cadrul mediei frecvente). Urmează un
a 4
bobina l1' cuplată magnetic cu L2' iar detettor obişnuit, care 'atacă un amplifi-
cator AF, Tot de la detector se ia com-
osci!atorul local fOloseşte bobina ponenta continuăfiltrată şi se aplică
cuplată magnetic cu LS' Aceste ca tensiune de RAS pe baza primului
se realizează pe carcase din materia! tranzistor AFI. Valorile tuturor pieselor
plastic cu miez de ferită, Se recomandă sînt trecute schemă. Condensatoa-

SUPIRHIJIROOINI a se folosi carcase cu diametrul de 5-7


mm cu miez de ferită reglabil. Se reco-
mandă a se folosi carcase de la bobine
pentru circuite de intrare unde
rele vor fi de mică, iar conden-
satoareie elecîrolitice vor trebui
cu tensiune de lucru de 10-12 V.
fie

zistorii T 1 şi T 2 vor fi de tip TI 423,

TIIIZIITIIIZIT scurte de la aparate


se găsesc la magazineie
care
speciaiit~te.
Bobina L are 15 spire, iar l2-3 spire,
1
IT402, EFT
A' 1135
T, T de
etc;

PE TI E TI Bobinele li
astfel' ca
unul
şi
nlll"l,..t",l",
352,
OC
tip.
o tensiune de 9 iar curenţii absor-
mm, cu de fiecare tranzistor sînt indicaţi
M. BAGHIUS la spirala 2 şi de fa masă. Bobina lS pe schemă. la amplificatorul de audio-
frecvenţă trebuie să indicăm fe~ui În
are două spire cu ca la care se realizează transformatorul Tr.
Receptorul tranzistorizat de tip super- sau pertinax cu dil1nerlSitmile bobinele amintite mai sus. Acest transformator se realizează pe
heterodină pe vi-I recomandăm Monfajul se du! circuitului de intrare şi miez din tole de fier cu secţiunea
este prin ex(:eletntă sefă de
rului se foloseşte cOlndEmsatC)ru! 0,5 cm 2 • va avea 600 de
tură, tel~esc:opică. miniatură cu 2
Aşa cum se sîrmă cu ţ; =0,1 mm,
iru scurte (6+12 foloseşte o antenă ,eIE,scoplica.
loare 5+240 pF. Pentru secundarul spire din sîrmă de
viitor vom prezenta în como'(efare sese miezul de ferită (la f,.", ... ",,,mt,,,
lui captat este selectat Cu-Em cu fJ =0,3 mm. Difuzorul folosit,
frucţia ceva rioară din banda de unde
de intrare şi, prin cup!ajul mutual de tip miniatură, va aibă o
receptor ,,.,,noF-hotarn,n;,,;:; trimerii miniatură C , C putere mare de 100 o im-
L şi L ), este aplicat pe baza trallzis.to- 2 25
tori pentru 1 2 2+8 pF (Ia frecvenla superioară din pedantă 6-;-10 ohmi.
cu o antenă cu rului schimbător de irecvenlă T , Osei- banda de unde scurte). După schimbă­
1 Sperăm că această construcţie va
unde latorul local este reallz.at cu tranzistorul torul de frecvenţă urmează amplifica- satisface pe mulţi amatori. Sfătuim ca
T 6 şi este de tip Hartley. Oscilatorul torul de frecvenţă intermediară, ce folo- legăturile să fie scurte, făcute ingrijit şi
este cuplat cu schimbătorul, semnalul seşte 3 circuite derivaţie. Cuplajul între să se folosească piese corespunzătoare
oscilatorului local fiind aplicat pe emi- etaje este de tip mutual. Se recomandă miniatură, pentru ca aparatul să dea
terul schimbătorului de frecvenţă, Sem- a se folosi medii frecvenţe de la aparate- deplină satisfacţie.

O,4mA

fi
--------------
////h

PHOPOnIIONAlA '//

3 se vede modificarea
servo mecanismului
de duratele tale impulsurilor
radioemiţătorului.

=-; =-; ei =3-


2

r A

se realizează
stabilizator electronic.
Reglarea oscilatorului
se realizează
descris În numărul
direct Qenera1:orul

şi electromotor
ORf-osc;/olorul de rod/oIrecv8a/d (27.120Ilz) prevăzut cu reductor şi
CA - cirCUl! osla6;1 f· 511z cu axul de ieşire. Reglind
C D - CJra/il ele dkreaf;ere Pl' se obţine o poziţie
a levierului aproximativ stabilă, adică
CM - circuli mOl7Oslab;/
Reglarea circuitului monosta-
G J F -genera/ar of:. ovcIo;;'ecven!6 (,f'''::. ICWh'z) Fig. 1 face cu montajul din fig. 5b
este cuplat între c şi d),
r; ŞI acţionînd asupra potenţio­
metrului P3 sau P" astfel Încît levierul
electromotorului să se deplaseze din
poziţia de repaus spre stînga sau spre

Rf~--~----~----_

Schema con/ac/e/or
re/ee/OI"

Fig. :2
dreapta, fixîndu-se cu această ocazie 76 79 ifo 7ft 7(2
şi cursa unghiulară a manşei de co- Ef'TJ21 2"MP39 Ef'T32f 2"M?39 M?35
mandă a potenţiometrului Ps '
Partea de radiofrecvenţă se execută
pe plăcuţa I (fig. 6), iar celelalte circuite
ale radioemiţătorului se montează pe
o altă plăcuţă; II. f(J(J.tl

Radioreceptorul (fig. 7) conţine un


etaj amplificator de radiofrecvenţă
(2 SA 235), un etaj det~ctor super-
reacţie (2 SA 235), un etaj amplificator R32
(4 x EFT 321) şi un circuit bistabil 470.i2
(2 x EFT 321).
Semnalul de radiofrecvenţă, după ce
este amplificat de primul tranzistor,
este aplicat prin cuplaj inductiv etaju-
lui detector superreacţie.
La apariţia semnalului de audio-
frecvenţă, tranzistorul T6 se deschide,
acţionînd releul R, care, prin contactul
său «r~'}), acţionează releul Fţ. Releul
f\ este acţionat atîta timp cit durează
semnalul de audiofrecvenţă (fig. 2 şi
3). Releul R2 • contactele r2 şi r;.
modifică starea conducţie a tranzis-
toarelor T7 şi ale circuitului bistabil.
Un exemplu modificare a poziţiei
levierului unui servomecanism
se regăseşte În Releul f\ poate fi
acţionat o de timp ce variază
Tl
de la t' =- la -, timp În care 01309
1 4 4
electromotorul SM1 primeşte curentul
de la bateria Bl' Cînd semnalul de
audiofrecvenţă a încetat, releul f\ este
eliberat, electromotorul SM1 primeşte
curentul de la bateria B2 prin contactele
r4 şi r; (normal
Din modificarea fată de
variaţia de în-
levierului servomecanis-
se execută pe o
cu imprimat (fig. 8).
incheiere, recomandăm construc-
torilor - pentru a obţine un rezultat
bun - să experimenteze pe module
toate circuitele şi să verifice cu aten-
ţie montajul Înainte de a-I ali menta.

2SA235 2SA235
((3:> 100) ((3:>fOO)

A
9V

Lt - 2><fj spire sirma L


fD Q,3mm Cufm .,

~
iz- 4spire .sirl1jq I(Jxa03Cu[m
110/010 I/J bvm6clc
L3 - f2spire f!;(Bmm Culm

Bobina ele şoc


80 spire Slimd fP o,o8mm
wfm
de alimentare. Modu! de co- La o tensiune de alimentare de
nectare al soduiuÎ vi- 12 V, convertorul fu mizează aproxi-
prezentat În 2, mativ 230 mA ia o tensiune de 220 V,
este similar cu cel mod putere suficientă de altfe! pentru ali-
la tuburile electronice mentarea unui de di-
medii. Cei doi tranzistori
de EFT 238,
sau EFT 240, cu a valoare
a curentului de colector
Folosirea unor tranzistori
putere mai

Ing.

m1r.m'DlUUU"E!!a! <l"liii"ii",n ...'Hn, .. ca.re au solicitat


transformarea

Deoarece
este de transfor-
matorul de ridicare a tensiunii pre-
diferite punct de vedere rnnctll"llu·~r-h3 zintă caracteristici deosebite de cele
ale transformatoarelor «clasice».
Miezul . din
tale .........
,."...",1 ...

Extrem de utile pentru alimen- vertorului presupune cheltuieli mi-


tarea a apara- nime pentru procurarea celorlalte
telor de radio sau a aparatelor de elemente care intră În CO!nDOnen~;a
măsură portative. dimensionate acestui dispozitiv nr#"7""nr~lT
funcţionarea ia tensiunea nr. 1, Întîlnit de cu tranzistori, din conductor cu 1,2 mrn, iar
110 V sau 220 convertoarele vent În practică. zi o dată ... " .. ;........ :.. "' ... ,..... de din 460 de
de curent continuu pot fi alimentate, Pentru o tensiune de 6 V, obtjnută canductorilor spire cu diametrul de rnrn.
În electrice, de la o de la o baterie de acumulatoare electromecan ice. Oiodele redresoare sînt alese pen-
baterie de acumulatoare sau, În nuită, convertoru! oferă la h<"\l'"n,IOoI", cu o greutate şi un tru o valoare a curentului redresat
cazul unui redus de energie. de ieşire 110 V. 220 V. Ran- reduse, are un randament de de 0,3 A o amiDl!t,ual~
chiar de la un set de baterii uscate. damentul ansamblu, des- mativ 80%, o fUl1ct.ioI1ar·e ne maximă a tensiunii inverse de
Prima tui de scăzut cauza elementelor şi o fiabilitate extrem de mari. 220 V. Condensatoarele de ia in-
zen tată, neeco- mecanice, este de 60%. Schema convertorului cu semi- trarea filtrului vor avea capacitatea
Dispozitivul poate la ieşire prezentată În figura 3, de 3.)JF. Pentru filtrarea tensiunii
a putere de circa 60 W. are două tranzistoare de putere redresate se monta În continua-
Elementul principal îl constituie cu germaniu,în contratimp cu re- re filt·re de
vihratorul, care fi de tip d resarea ambelor şi cu
similar, cu respectării ten- dublarea tensiunii.

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
!
I I 1+~4- ______-+____~ ni
I C.:1! i
C
I
I II
I I 2 [l'.:1
I 12v
I
I
c:.. 1
rlg.
1_ c, _
-=- I - = - I
I I fig. 3
L _______ -:... __________ :.. _____ 1 _ _ _ _ _ __ .-J

10
Cuprirea se poate face şi pe suporţi de mase
plastice sau pe corpuri neconducătoare de electri-
citate, Astfel, masele plastice trebuie făcute bune
conducătoare pe porţiunile ce urmează a fi cuprite.
Se pot utiliza două metode: a) depunlndu-se un
strat de pulbere de grafit pe locul ce trebuie
sau b) metalizind suprafaţa cu nitrat de
Se apoi o soluţie formată din
şi apă distilată 10 mI.
unei pensuie sau cu un se
cîteva ori soluţia de mai sus pe de
Se expune la lumină solară mai multe ore
ce azotatul de argint se reduce, transformîndu-
se în argint metalic de culoare neagră. Deci masa
plastică a fost metalizată. Se vor prevedea fire de
Fiz. M. SCHMOlL liţă pentru conectarea la baterie.
Atunci cînd este vorba să se cuprească o piesă de
masă plastică cu ajutorul prafului de grafit, piesa
sau obiectul se acoperă cu un strat de şerlac dizolvat
Folosite curent, acopeririie metalice au rolul dublu fie cit mai bun. Eventual, conductorii se pot conecta În alcool. După uscare se repetă operaţia şi, după o
de a proteja obiecte metalice de consecintele oxi- cu ajutorul unor cleme cu şurub. Distanţa dintre nouă uscare, se unge suprafaţa cu alcool şi se
dării şi de a le conferi totodată un aspect mai plăcut electrozi trebuie să fie de S-;-15 cm, dar această pudrează cu pulbere de gram. Se şterge după uscare
(eficient), mai modern. distanţă se va determina şi din practică, in funcţie
cu o perie moale şi se poate trece la operaţia de
rn aparatura electronică, acoperirile metalice au de intensitatea curentului şi de conductanţa băii. cuprire în baia respectivă. Cu aceste metode se pot
şi un scop funcţional. Astfel, argintarea contac- Anodu~ din cupru cit mai pur-eventual, cupru elec-
acoperi cu metal obiecte naturale ca flori, fructe,
telor unui comutator asigură un contact ferm cu o trolitic -, se conectează la polul (+) al bateriei, iar
insecte etc. sau se pot «trasa» plăcuţele cu circuite
rezistenţă mică de contact. Sîrma de conexiuni imprimate utilizate în montajele electronice.
prezintă o conductanţă mai bună, iar inductanţele La depunerea cuprului pe metale sau pe corpuri
confecţionate cu sîrmă argintată prezintă un factor de neconducătoare de electricitate pot apărea unele
calitate mult mai mare. Sînt importante Însă şi aco- greşeli sau nereuşite. Astfel:
peririle cu alte metale. Cuprirea, bunăoară, se execu- 1) Depunerea este neaderentă. Acest defect poa-
-;;;;;;;-E
tă aproape în toate situaţiile care reclamă acoperiri te proveni din nerespectarea operaţiilor pregătitoare:

J_~J
antioxidante. De aici şi interesul cititorilor noştri, decapare sau degresare necorespunzătoare sau
care - in repetate rinduri - ne-au solicitat prezenta- '---__ oxidarea suprafeţei în timpul spălării.
rea metodei de cuprire electrochimică, cea mai 2.) Depunerea este spongioasă şi arsă inspre
răspîndită in prezent. margini. Acesta este un defeGt al electrolitului care
Cum ne pregătim, aşadar, o baie pentru arămit? obiectul de arămit la polul (-), formînd catodu!. conţine sulfat de cupru în cantitate insuficientă
Mai Întîi însă trebuie pregătită piesa respectivă, După cum se vede În figură, se Înseriază în circui-
sau s-a lucrat cu o intensitate de curent prea mare.
Această pregătire a suprafeţelor piesei se face !~ tul electric un ampermetru (A), cu care se măsoară 3)Depunerea apcite cu structură macrocristali-
trei etape: decaparea, lustruirea şi degresarea. In curentul, şi un reostat (R), menit să asigure, În functie
ni, de culoare inchisI. Este un fenomen ce se iveşte
industrie aceste operaţii se execută fie pe cale me- de proces, variaţiile de curent În limitele admise, atunci cînd oxidul sulfuric din electro!it este în canti-
canică, fie pe cale eiectrochimică. În ceea ce ne Se poate monta şi un Întrerupător (1), pentru a fi
tate prea mică sau electrolitul conţine mult fier.
priveşte, le vom executa mecanic. mai comod de a manipula instalaţia,
În sfîrşit, degajarea de hidrogen în timpul functio-
Decaparea piesei, adică îndepărtarea oxizilor, o Electrolitul va trebui să acopere În întregime piesa nării este un semn că electro!itul contine o cantitate
supusă cupririi, Îar anodul va trebui să aibă o supra-
vom executa cu ajutorul unor materiale abrazive, mai prea mare de acid sulfuric sau că' densitatea de
întîi din categoria celor cu granulaţie mai mare şi faţă egală sau mai mare decît cea a piesei ce se
curent este prea mare.
apoi cu matenale cu granulaţie mai tină. Ajungem cupreşte. ElectroJitul se poate prepara după mai
Ţinînd seama de aceste elemente, se va putea
astfel la lustruire. multe reţete. Prin încercări, În funcţie de natura executa, după o oarecare experimentare, o depunere
Decaparea şi lustrui rea, precizăm, se fac atit cu materialului piesei, amatorul va alege reţeta care i de cupru corectă.
hîrtie sau pînză abrazivă cît şi cu materiale abrazive se pare a ti cea mai avantajoasă. Dăm mai jos citeva
sub formă de pulbere (se poate utiliza chiar tixul retete uZ.uale: ARGINTAREA
cunoscut În comerţ). După ce s-au deca- 1. Sulfat de cristalizat . . . . . . . . 150
parea şi lusiruirea, urmează operatia de degresa- Acid . . .30-40 g (densitatea 1 După ce au fost cuprite se poate trece
re. Aceasta se poate realiza prin spălarea cu lapte respectiv 60-65° Be) la operaţia argintare.
de var sau prin introducerea piesei într-o soluţie Apă distilată. . . . . .. ~. . . . . . . 1 1. Argintarea se face de obicei cu unor
formată din: Densitatea de curent va putea varÎa între 1 -5 A, substanţe pe bază de cianură, care - vă preve-
Hidroxid de sodiu 50 g/I (sau carbonat de sodiu tensiunea fiind de 1-3 V, În ce priveşte temperatura nim! - foarte toxice. Pentru acest motiv vom da o
150 de lucru, aceasta va cuprinsă intre 20 şi 55"C. reteta de argintare utilizînd substanţe netoxice,
Raportul anod/catod: 1/1. cu o metodă ce se numeşte «prin inversiune»:
se cer€! 'utilizată
la o 2. Apă ... 11 Apă distilată . . . . . . . . . ,. I
de cuprit În Suifat de cupru cristalizat, .25 9 Azotat de . . . . . . .. 9
este
M .....",rO."''''FO că piesa nu Acid oxalic .50 9 Bisulfit de . . . . . . . , .50 9
să.
fl.e ţinută sau cu mîna. Se spală Amoniac . . , .50 9 Azotatul de argint se dizolvă În 200 mi de apă, iar
apoi intr-un de apă timp de cîteva minuie, Acest electrolit esie bogat iar baia este bisulfitul de sodiu În 300 mi de apă, formînd o soluţie
care se într-o baie for mată foarte bună conducătoare. oxalic dizolvă apoasă de 25°Be. Se amestecă cele două soluţii
Neofalină - 250 9 oxizii de fier ce se formează fară a degaja gaze, într-un vas de sticlă prin agitare, după care se adaugă
Alcool etilic 95% - 200 g Curentul va fi de 0,5-4 ia o tensiune de şi restul de 1 000 mi de apă. Obiectele de cupru şi
Acetonă - 50 9 0,5-3 V, iar temperatura va cuprinsă între 15-30oC. alamă sau obiectele de orice fel cuprite cu metoda
După o agitare corespunzătoare în această baie, 3. Apă ordinară , . 1 I expusă mai înainte, după ce au fost degresate, se
se scoate piesa şi se spală din. nou Intr- un curent Sulfat de cupru cristalizat " .." 35 9 introduc În această soluţie. Ele capătă o albire foarte
de apă, timp de cîteva minute, In tot cazul, aceste Sodă caustică , "..,. , . , . 80 9 strălucitoare şi aderentă, deşi stratul depus este
operaiii 1rebuie făcute cu multă atenţie şi rabat Tartrat dublu de sodiu şi potasiu.. . " .. 150 9 foarte subţire. Dacă piesele sînt ţinute un timp de
calitativ, de ele depinzind in mare măsură caliifatea Curentul va ti turmzat ce un singur element va 15" stratul depus devine mai solid şi dacă prelungim
depunerii de cupru. fi cuprins intre 0,5 2 tensiunea Între 0,5 şi V. mai mult, stratul devine şi mai gros, depune-
Acum putem trece la arămirea intr-o bale Temperatura între Prepararea elecholitului rea mată ca cea obtinută prin electroHză.
de a.rămire pregătită- vezi se face În ordinea indicată În reţetă, cu recomandarea Cu ajutorul ~etodelor de acoperiri expuse mai sus
timp. ca 1n vasul În care se face amestecul substantelor să se pOl executa cele mai diverse lucr~rl Într-un do-
vas izolat sau într-unul bine smăiţuit se se 700 mi de apă, iar restul meniu de utilizare din cel mai vast. In ce
fixează e!echozii cu ajutorul a două bare izolante de la sfîrşit, cînd toate substanţele cantităţHe de substanţe utilizate, acestea poi
din lemn sau masă plastică. Contactul dintre electrozi s-au dizolvat. de timp În care se face acope- micsoraie sau mărite În functie de necesităti, păs-
şi conductorul ce se conectează fa baterii trebuie să rirea depinde de grosimea stratului depus. trîndu-se raportul de mărime', )
I fll:ll II I I TII
1: '
I •••
III

13
TABELUL 1

Intervalul Sulfat de
Revelatorul de temperatură sodiu anh.

0-11 24°-27° 50

27°-29° 75

0-76 29°-·32° 100

24°-27° 100

27 0 -29° 125

DK-50 29°-32° 150

Ing. CORNEL COTIERBIC Timpii de developare sînt cei indicaţi pentru 2lfC.
Se recomandă ca revelatorii de granulaţie foarte
fină să nu fie folosiţi la temperaturi superioare lui
20oC, deoarece la aceste temperaturi granulaţia
În articolul precedent - vezi nr. 4, aprilie - s-au a) tolosirea unei băi de tanare înaintea revela- rezultată este mai puţin fină.
prezentat o serie de revelatori şi caracteristicile,lor. torului;
Timpii de prelucrare in cazul utilizăni acestor b) adăugarea de sulfat de sodiu În revelator. 80
I
revelatori au fost stabiliţi pentru temperatura de a) Se vor prepara următoarele soluţii: I

20°C. Totuşi, În cele mai multe cazuri, amatorul nu A 75 A' al c o I I


2

are soluţiile (in special revelatorul) la această tem-


peratură, fiind silit să le răcească sau să le Încăl­
- - Formaldehidă 37% . . . .
B ~ 1\\,"-
'\: "\
I'\\j
1,\
I
zească pentru a ajunge la temperatu ra de 2ffc. -- Soluţie 0,5% benzotriazol 40 cm 3 2

Timpul pierdut cu această operaţie se poate Sulfat de sodiu (anh.) . . . , .50 g r\' \ \. '\
Carbonat de sodiu (anh.). . , .12 g
~\
evita folosind revelatorul chiar şi la temperatura sa \
nominală (fără încălziri suplimentare). Apă pină la . . . . . . . 1 litru 60 I \,
Acest fapt duce şi la uşurarea menţinerii constante
a temperaturii revelatorului, identică, de regulă, cu
temperatura camerei.
Soluţia de lucru se prepară cu puţin înainte.a în-
trebuinţării, amestecÎnd 5 cm3 din soluţia A 'cu
1 000 cm 3 din soluţia B.
55
2
I 5 6
"\ ~i
7
",
8 9 10 15
~ 20 25 30
1

35 40

Oeveloparea la altă temperatură duce Însă la o Filmul se introduce 10 minute În baia de tanare,
reconsiderare a timpului de tratare in revelator, după care se clăteşte 30 de secunde şi se introduce 80

aceasta prezentînd o altă activitate la o temperatură


o
in revelator. o
I
I "lil'ţ
GI I NJ
F 1
25
recomandaţi la 20 C, la alte tempera-
E
mai ridicată sau mai coborîtă de 20 C. Faţă de
,
75

~ît
I
II f"
in cele două diagrame alăturate se dă variaţia
timpului de developare În funcţie de temperatură
turi şi baia de tanare,se vor produce urmă-
toarele modificări: . \ "'i'.."- 1\1 i
I i
·i
f\ i ""IN-
, I
pentru revelatorii propuşi. la 24°C
la 2"f'C
nici o modificare
85% din timpul recomandat -Ia 20~C ----
I ~ ! "'" ~ 20 i?

i
~Il
DEVElOPAREA LA TEMPERATURI
RIDICATE
la 290C
la 3~C
la 35°C
la 43°C
70% din recomandat la 20°C
60% din timpul recomandat la 200C
50% din timpul recomandat la 20 C
25% din timpul recomandat la 20 C
b) MUlaUU<:l.I~a de sulfat de sodiu in revelator se
0
0
60

55
2
----

5 6
" ItNI """",' ' '
7 Il 9 10
1:

15 20 25
~

30
'1
35 40
Se poate Întîmpla ca, fie din cauza mediului cu o
temperatură ridicată (vara), fie din alte cauze, tem- cind nu se doreşte modificarea
peratura revelatorului să fie destul de mult superi- de developare. E-MICI?ODOL-X
DK-60"
oară celei de 2(f'C. 1 se indică cantitatea de sulfat de sodiu F-OK-SO
Pentru prelucrarea materialelor alb-negru la ·tem- anhidru la litru ce trebuie la revelator G-0-23
peratură ridicată există 2 soluţii: pentru a compensa temperatura a acestuia. 0-DI<-20
0-76 .
1-1-0-25

"onaOi

laborator, Însoţind fiecare sortiment de 9x12 cm; 10x15 cm' 18x24 cm'
material cu instructiuni ce indică tipul 24x30 cm; 13x18 c:n; 16x21 c'm;
de filtru adecvat materialului respectiv. 24,5 x 24,5 cm; 29,5 x 29,5 cm.
Utilizarea filtrelor de provenienţă in- Cel mai mic format (9 x 12 abso-
dustrială prezintă garanţia absolută a lut suficient pentru un de
inactinismului acestora, concomitent c;u amator, se poate procura comert
realizarea, de cele mai multe ori, a unei contra sumei de 8 lei bucata.
iluminări mai puternice a laboratorului Iri tabelul 1 sînt indicate principalele
(in specia! in cazul hirtiilor fotografice). tipuri de filtre după codul Agfa- ORWO
O lampă de laborator care să permită iar in tabelul :2 filtrele necesare şi modul
utilizarea filtre!or constituie o construc- lor de utilizare În laborator, 1n functie
tie extrem de simplă, la Îndemîna oricui, de matertaiul prelucrat (alb-negru), Dm

,,
găsindu-se de regulă şi În comert la tabelul 2 se observă că, de regulă, sînt
un pret moderat, ca şi filtrele. Acestea necesare doar 2-3 filtre pentru lucrări
Acum 30-40 de ani, accesoriul ~ in-: roşie prezintă, de cele mai multe ori, din urmă se produc în următoarele for- obişnuite, deci o investiţie minimă.
dispensabilal unui laborator de amator avantajul de a nu \loala materialele foto- mate:
îl constituia becul cu glob roşu. Din grafice, În special cele pozitiVe, ea pre-
păcate, practica utilizării exclusive in zintă riscul unei aprecieri greşite a den-
laboratoarele fotoamatorilor a unei sin- sităţii şi contrastului unei copii pe hîrtie TABELUL 2
gure surse de lumină inactinică~ roşie fotografică, De asemenea, În cazul peli- PRINCIPALELE TIPURi DE filTRE SE MODUL
s-a transmis peste generaţii pmă în cuielor negative pancromatice sau orto- LOR DE UTILIZARE iN LABORATORUL FOTO ALB-NEGRU
zHele noastre. pancromatice, lumina roşie nu este
Marea varietate de materiale foto- inadinică.
sensibile ce se prelucrează impune Firmele mari producătoare de mate- Distanţa minimă
diferite culori pentru lumina de labora- riale fotografice comercializează de Tipul materialului fotosensibil Codul Tipul de la filtru la
tor. Pe de altă parte, chiar dacă o lampă gută şi filtre speciale pentru lampa ce se prelucrează filtru lui iluminării material, În metri
În waţi

TABELUL 1 Pelicule negative sau reversi-


1130 galben-verde inchis, ma bile oancromatice, superpan-
cromatice si sensibilizate
DE 1131 galben-verde deschis, ma pentru infraroşu 108 indirec1ă 15
114 galben-brun
117 galben-verde, mat

Culoarea filtrului 118 galben-verde deschis. mat

Filtru special pentru prelucrarea foto color.


14
Ing. DORU PRODAN

Pentru ca fotoamaîorul să se poată COl1C€irltr'a


din activitatea sa, este necesar ca fnt'nnr::.i';::.t
sale, să funcţioneze IreiorClsaO!l.
să acordăm atenţie sis,teimuilui
corecta circulatie a
prima defecţiune, in compromiterea
de formare a imaginii sau rupere a filmului finte"r",l:!i
Pentru a putea detecta «punctele critice», l"AI'::.rlitlll:lim
aparat şi au loc, oferind şi remediiie pentru
1, Caseta a aparatului, sau cumpărată odată cu

prEwăzuite cu 4 nervuri rectificate -


direcţie perpendiculară de
filmul fiind apăsat de o de
capacul camerei (vezi fig. 1 şi fig. Soluţia completă este rotirii
funcţia, filmul nu va suficient Se desface panoul de sus aparatului, capului şi se scoate
COilCHlce la scăderea calităţii imaginii sau la cu oarecare dificultate, pe ea trebuie îndoite lamelele şi după introducerea
axului cît de uşor se roteşte acesta. Dacă după mcmtarE!a loc rotirea devine
se aşază pe nervurile exterioare şi nu presează mai grea, picioruşeie arcuibile se pilesc, aşa Încit să pereţii alezajului.
rec:titiicarea nervuri lor exterioare (mai greu de realizat), fie 4. După expunerea celor 36 de poziţii reglementare, se pelicula de pe
(soluţie pentru fotoamatori). tamburul colector În casetă.
Dacă plăcuţa presează excesiv filmul, acesta poate fi rupt, iar dacă presează a) la readucerea peliculei in casetă, majoritatea <..,,,,r~.t,,,lnr de buton
insuficient,e! se poate deplasa. După cum este necesar, lamelele elastice ale plă­ ce trebuie apăsat, spre a decupla mecanismul \"Vllnln,.a'UI şi celui de
cutei pot fi uşor Îndoite sau dezdoite. armare a obturatorului.
b) întinderea filmului poate deveni excesivă după expunerea a 10-15 poziţii, Degetul cu care acţionăm butonul poate obosi in interva~ul necesar readucerii
dp.oairp.<::p. capul de rebobinare se roteşte greu, sau chiar deloc. peliculei in casetă, ca urmare, roata dinţată a contorului se blochează pentru mersul
rebobinare trebuie să se rotească cu un efort suficient, pentru ca atunci inapOi şi rupe filmul.
aparatul răsturnat, capul să iasă din lăcaş. După ruperea filmului, butonul de readucere a învîrteşte din nou.
'in această fază este «perfidă» la unele aparate, la care Considerind că derularea s-a la camera şi
esfe cuplat cu mecanismul de antrenare a peliculei, şi dă im- filmul se voalează. Remed.ul aIJăSi8!rE~a but()!1lJ!uÎ cu mina odihnită şi
ar mai rula. Ca urmare, imaginile se pierd, pelicula răminÎnd neex- interpunind între deget şi buton un corp butonul, reducem
presiunea pe deget.
dar la Îndemîna oricui, constă În rotirea butonului de rebobi- Cind pelicula se
expuse in sens invers săgeţii grava!e de obicei pe aparat ratul decit in camera UIJ:~ClHi1,
readucere a peliculei in casetă. din cea neexpusă.

a extinde domeniul de sensibilitate cro- electron liber.


matică. Emulsia de tip pancromatic Se formează astfel mici centre de
care o intrebuinţăm astăzi acoperă aglomerare din argint metalic. Electro-
mod satisfăcător domeniul radiatiilor nul pus in libertate sub acţiunea luminii
vizibile şi nu presupune utilizarea in captat de compuşii cu sulf ai argin-

fOTO
situaţiile obişnuite de fotografiere a care exÎstă in emulsie şi care for-
filtrelo!' de selecţie cromatică. mează aşa-zisele de sensibili-
Această descriere sumară a princi- tate» situate pe grăunţilol' de
palilor componenţi ai emulsiei fotogra- halogenură de
fice a fost necesară pentru a inţelege şi Cantitatea de de argint din
Ing. D. PETROPOl controla procesele chimice care se des- emulsie e1>te atit mică incit separarea
făşoară in timpul prelucrării in laborator sa prin mijloace chimice obişnuite este
metale nobile sau tiosulfat de sodiu. a materialului fotosensibil, În vederea imposibilă.
Prezenţa sensibilizatoriior măreşte voa- obtinerii unor rezultate optime. Reacţia de formare a imaginii latente
încorporate in emulsia fotografică,ha­ lul chimic, de aceea se adaugă şi o sub- Dacă materialul fotosensibil este pro- continuă, in principiu, astfel:
logenurile de argint cu structură crista- stanţă antivoal. Sensibilitatea emulsiei curat de amator in stare «gata asamblat», Ag 2 S+2 e- -+ A9 2 S--
lină se inscriu În grupa substanţelor fotografice scade in timp prin îmbătri­ iar tot ceea ce se poate face este să se Ag 2 S--t2Ag+ -- Ag 1 (Ag 2 S).
sensibile la lumină. Forma şi dimensiu- !'lire in paralel cu creşterea lIoalului. utilizeze eficient posibilităţile care sint Produsul reacţiei se numeşte nucleu
nile cristalelor au o foarte mare impor- Factorii externi care influenţează asupra puse ia dispOZiţie de producătorii de de developare.
tanţă pentru proprietăţile fotochimice imbătrinirii sint temperatura şi umidita- materiale fotografice, in schimb posi- Sulfura de argint apare În emulsie
ale emu!siei. Din acest motiv, ca indice tea,precum şi o serie de agenţi chimiei. bilităţile acestuia sint cu mult mai largi printr-un proces de disociere a gelatinei
pentru ellaluarea gradului de dispersie Pentru preintimpinarea acestui proces in ceea ce priveşte alegerea şi utilizarea in timpul preparării acesteia.
a grăunţilol' s-a adoptat tocmai raportul se utilizează in procesul de fabricaţie substantelor cu ajutorul cărora se face Faza tehnologică de preparare in care
dintre suprafaţa totală a grăunţilor şi substanţe organice care stabilizează prelucrarea filmului după expunere. apar ion ii de suit se numeşte maturi-
suprafaţa emulsiei. Pentru emulsiile cu
emulsia. Pentru descrierea acţiunii revelato- zare.
granulaţie foarte fină acest raport poate rului asupra emulsiei totografice este Distribuţia imaginii latente depinde
atinge valori de sute de m 2/dm 2 • SENSIBIUZATORI OPTICI necesar să înţelegem cum acţionează de distribuţia nucleelor de developare,
Intre anumite limite se poate consi- lumina asupra acesteia. deci, in ultimă instanţă, de distributia
dera că cu cit dimensiunea granulei Emulsia fotografică este sensibilă in- centrelor de sensibilitate. S-a constatat
este mai mare cu atit aceasta este capa- tr-o regiune limitată a spectrului, şi IMAGINEA LATENTA că nu toate nucleele de developare sint
bilă să absoarbă o cantitate mai mare anume in albastru şi violet. S-a observat developabile. De exemplu, In cazul ilu-
de lumină, deci emulsia este mai sensi- că prezenta unor impurităţi poate pro- Proprietatea prinCipală a emulsiei fo- mi nărilor scurte şi de intensitate mare,
bilă. Sensibilitatea emulsiei nu depinde
duce extinderea domeniului cromatic tografice este aceea că, sub acţiunea se formează un număr mare de nuclee
numai de mărimea granulelor, iar pute- de sensibilitate. Aceste substanţe au luminii, formează o imagine latentă care, nedevelopabile, ceea ce echivalează cu
rea ei de rezoluţie depinde mai ales de fost denumite sensibilizatori optici şi sub acţiunea revelatorului, se transfor- o scădere a sensibilităţii filmului.
felul ln care se produce creşterea gra- sint de obicei coloranţi. Ei se adsorb mă in imagine vizibilă. 1n zonele 1n care Imaginea latentă se poate forma atit
nulei de argint în timpul revelării. pe halogenura de argint şi absorb lu- lumina impresionează pelicula fotogra- in interiorul grăuntelui fotografie cit şi la
mina În regiunea spectrală În care a- fică cristalele de haiogenură de argint suprafaţa sa, formind imaginea latentă
SENSIBII_IZATORS ceasta nu este sensibilă. îşi modifică structura, punind in liber- internă şi, respectiv, imaginea latentă
ŞI ST ABIUZATORI Continutul diferit in sensibilizatori op- tate ioni de argint metalic. Reacţia de- superfiCială. Cele două feluri de imagini
tici diferenţiază, de exemplu, hîrtia foto- curge (simplificat) astfel: au structuri diferite şi comportări deo-
Pentru mărirea sensibilităţii, la prepa- grafică de filmul fotografiC. Istoria foto- Ag+ Br- + h"l> _Ag+ + Br+e-, În sebite faţă de acţiunea agentulUi de
rare se adaugă În emulsie săruri de grafiei cuprinde eforturile chimiştilor de care hv reprezintă un foton, iar e- un developare.

1.5
'. ATELIER·

I
să dă o de ~ 8,2 mm. Trans-
gaură se o gaură filetaîă pentru
cu care se face fixarea lungimii

Iată lista pieselor şi a materialelor necesare:

Nr. Den!Jmirea Buc. Material Dimensiuni


:rt.
90x90x lungime
1 Cornier 1 Ol38 180

2 inter- 1 Ol38 20x10x80


!mediară lunaime
piatbandă 100x12x190
toate muchiile. 3 Falcă OL 38 lungime
intermedia-
frezării, 4 Piesă de Ol38 20x30x 70
eventualele
tn,ir.o",,,,'!-,l; fixare lungime
Înc~rAnblr"" falca se va
cu decuparea 5 Cuţit supe- Oţel de 40x8x160
În menghină (4) fior I
SC cu lungime
se execută conform şi se sudează de aripa 'M şi V
mm sub cornier, În mijloc. lamele sau cuţitele sau oţel
se execută, conform desenului, din de arc
cu mangan şi vanadiu. Dacă nu avem
se poate utiliza şi o foaie de arc 6 Cuţit inferior 25x8x1051ungim
tăiere la dimensiuni, cele două
"
lame ale se încălzesc la 800~C (roşu deschis), 7 Salt 1 Ol50 95 25 x 40
se căiesc În ulei şi se ascut.
Mînerul şi apoi se prelucrează con- 8 Balţ 1 Ol50 $6 20 x 35
form finală se începe cu fixa-
rea în şuruburi a cutitului inferior. Aooi se asază 9 Bridă curbă Ol38 60x 5 x60
cuţitul superior cu mare peste falcă (în care nu
10 Bridă curbă 1 Ol38 60x5x60
s-a dat încă
această
limită superioară; În
superior trebuie să se
să formeze cu acesta
_1----
11 Mîner 1 Ol38 !6 22x100
În şuruburi şi 12 Ţeavă 1 Oţel l!618x2x35
jocul dintre
atunci se 13 Piuliţă M6 2.
de pînă cînd jocul
cuţitele ia valoarea lui normală 14 Piuliţă M 10 2
(O,'kO,2 mm).
Se montează mînerul (11) si cele două bride curbe 15 Piulită M8 j
(9, 10). Sridele se fixează cu şuruburi cu cap hexago- 16 .Şurub M6 4

I
În locul care mereu «dis- turtire, 8-10 fire
din bucătărie. propunem folo- dintr-o perie de cm 2
unui aprinzătorelectric, confecţio­ - Înşurubăm bucşa spire din
«acasă» dintr-un obişnuit stilou sîrmei (4) şi o fixăm cu
ieşit uz, stricat. cu o contrapiuiiţă. spire din
Pentru aceasta, vom proceda În fe~ul La capătul stiloului, in două gauri mm.
următor: diametral opuse de9i'1,5 vom monta se introduce Într-o
- Scoatem un agăţător (6) din sîrmă oţel de din care scoatem numai
locul lui •"", .. ",,,,, ... ,, , j6 1 mm. şi secundare.
de (; 3 mm şi Alimentarea aprinzătorului se face aprinde gazul.
ambele capete 1), o cu de la reţeaua de 220 V prin intermediul ce am realizat legăturile elec- Să nu vă sperie apariţia scînteilor,
ţele (3); unui transformator de 220112 V. Transfor- aprinzător şi o bornă se- că tensiunea de 12 V nu prezintă
- Într-o bucşă metalică (2) vom fixa, matorul poate fi realizat chiar de dv. Ia cundară a transformatorului, precum şi un pericol.

16
E AR

Tatln. VAL FfUGURĂ


Acumulatoarele cu plumb, folosite În mod cu-
rent la automobile, motociclete, scutere, cît şi În
alte scopuri, prezintă dezavantajul de a se dete-
riora (prin însăşi sulfatarea plăcilor) dacă stau
neîncă/'cate sau nefolosite o perioadă mai lungă
de 2 luni. Pentru înlăturarea acestui inconvenient,
acumuiatoarele, atunci cînd nu sînt folosite, tre-
buie să fie supuse unui ciclu lunar de descărcare­
Descărcarea se efectuează prin inter-
unui consumator, de obicei un iar
încărcarea cu unui dispozitiv de
acumulatoare. această situaţie, curentul
descărcare şi de încărcare nu trebuie să
fie mai mare din (1n

înlăturarea reco-
folosirea schemei alăturate. Becul
transformatorului reglează
tensiunea de Încărcare în aşa
ad,~c\i'ate de 220 V şi de
se pot
cele mai

şească numai
luminos, înseamnă
În scurt, la primar sau la secundar,
totodată un consum propriu (curent În gol) exa-

timpul încărcării se controla procesul


1. VÎrf(cupru); 2. Mică; 3. Ştift (alamă); 4. de încărcare prin gradul iluminare a becurilor.
(texiolit); 7. Mică;
Cu dispozitivul amintit se Încărca şi acumula-
8. Cablu legătură; 9. Arc; 10. Oeză (aramă
toare feronichel sau de construcţie.
Transformatorul Ti este construit pe un miez
cu secţiune S = 8-10 cm2 , avînd În primar 900

I c •
de spire cu ţ; = 0,4 mm, iar În secundar 85 ,de spire
cu ţ; = 1,5 mm. Pentru redresare are 4 plăci din
seleniu cu dimensiunile de 100 x 100 mm .

(URMARE DIN PAG. 2)


c I I
Creşterea greutăţii ceştii
În care s-a scurs lichidul
bilirea contactelor A gA J
1
ca ŞI căderea releuh.Ji R1 ,
2 Bec 220 V
Curent de încărcare

acumulator 6 V acumulator 12 V
(prin umplerea ei cu cafeaua ce iese din filtru) va care deconectează de la reţea filtrul de cafea.
pune În funcţiune dispozitivul de sesizare, închizînd Căderea releu lui RI (stabilirea contactelor AgA10) Bl +B2 Kl K2 t\+~ Kl K2 t\ +K
1
contactele A A12' prin intermediul cărora este pune În funcţiune buzerul B care va anunţa: CA-
11 25+ 40 W 0,8 A 1,2 A 2 A 0,3 A 0,6A 0,9 A
alimentat releul RI 3 (contactele releu lui R1 -A FEAUA ESTE GATA.
1 13 Oprirea buzerului se face prin deschiderea Între- 40+ 60 W 1,2 A 1,9 A 3 A 10,6 A 1 A 1,6 A
A sint inchise).
14 rupătorului 1 ,
1 60+100 W 1,9 A 2,9 A 4,2 A 1 A 1,6A 2,4 A
Anclanşarea releului RI determină desfacerea
3 Spiritul dv. inventiv poate aduce numeroase Îm-
bunătăţiri montajului, inlocuind buzerul cu un gene- 100+100 W 2,9 A 2,9 A 5,2 A 1,6 A 1,6 A 3 A
contactelor RI (A A ), căderea releuiui RI (des-
3 s e 1 rator de tonuri, cu o sonerie ciine-dane etc.
chiderea contactelor A3A4 şi A7AS' precum şi sta- Vă urăm succes în realizare!
REZOLVĂ RI- SOL 4
3
3
2
:3
2
3
2
2
1
1
10 4
1
2
1
1

o I TOTAL:
Q)

GRUPA a IV-a Funcţionarea unui automobil, atit in mers cit şi


Exerciţiul
loc (cu motorul În reianti), produce perturbaţii
Rezolvarea Puncte de neplăcute atit radioreceptorului propriU cit
(j) reţeptoarelor radio şi TV din zona lnvecinată.
1 b
2 In mare, considerind provenienţa lor, putem
~l'
DEZLEGAREA c
3 sursele de paraziţi 1n două categorii:
d
4 - paraziti produşi de instalaţiaeiectrică a
Pentru fiecare grup de probleme se găseşte cite ii
culului;
un tabel cu puncta}ul acordat rezolvărilor. Insumati 5 c
numărul de puncte in fiecare tabel.
La fiecare problemă se pot obtine cel mult 16 puncte,
6
7
d
sare
- S - paraziţi produşi de diferitele organe
ale maşinii în timpul deplasării lor relative.
Dintre instalaţiile electrice apte să producă

~
dar punctaJul maxim se poate atinge extrem de rar. 8 carne
9 - prima categorie - vom menţiona sistemul
capră
10 dere, releele regulatoare, periile gen~3'rB'toal'eh)r
GRUPA I molid
11 curent continuu, periile demarorului
bufet
12 tele vibratorului de la claxon. contactele de la «m:::UrI'CI)),
Exerciţiul Rezolvarea Puncte bibliotecar 1
- contactele diferitelor comutatoare etc. Tot alei pot
încadrate ca surse poluante şi scinteile ţe apar
~
13 Deoarece prietenul meu este
1 1 a 1 diferite locuri ale instalaţieielectrice; locuri În
grav accidentat, trebuie spi-
2 2 b 1 izolaţia este slăbită, distrusă sau legăturile sint
tallzat
3 3 a 1 zate imperfect ori oxidate.
4
5,
()
<1 b
5·0
6 b
1
1
1
14 care este o fată mo-
îşi îndeplineşte pro-
V
gramul regulat
7
8
7 a'
8 a
1
1
+
TOTAL: I~
9 CI 2
2: b 2
3 a 2 GRUPA a V-a
<4 b 2 Exerciţiul Rezolvarea Puncte
5·a 2
1) a 2 1 5
6 b 2
7 a 2
2.
3
4
8 1
U
1 b 2 4 9 1
8 a 2 5 5 2
10 2
10 a 3
11 2 b :3 6 10 pătrate 2
. 3
4
a
b
3
3
12 triunghiuri 2
5 a 3 7 A
6 a 3 8 B
6 b 3 9 B
7 a :3 10 A
1 b 3
8a 3 TOTAL:
TOTAL: 5" GRUPA a VI-a in ţara noastră standarde
privind nivelul adrnisibil pentru paraziţi; radio
GRUPA A II-a Exerciţiul Rezolva.rea Puncte şi TV produşi Normele utilizate In
alte ţări diferă de mult între efet
Exerciţiul Rezolvarea Puncte 1 Piramldl 1 îngăduindu-ne mult două categorii
2. Parafelipiped 1 de maxim:
a <V 3 G-P 2
- pentru cazuri normale: maxim In banda
1 c 1 ,.~ de frecventă de la 0,15 la 0,5 este de 20 :J,J.V la o
4 H-N
d distanţă de 10 metri; in banda de 0,5 la 20 MHz de 10pV,
5/1 8 1 În banda de 20 la 400 MHz de 100pV, măsurat la aceeaşi
5/>2 12 1
2
c ®
1 6/1 13 1
distanţă.
a - pentru cazuri speciale, privind automobilele ce
f 1 6/2 12 1 posedă instalaţii de emisie radio, TV, radar etc.,
7/1 16 1 condiţiile de nivel maxim sînt mult mai severe, ating1nd
f 3 7/2 17 2 pentru Întreaga bandă de frecvente de la 0,15 la 400 MHz
3 a 8/1 20 1 valoarea de maxim 2 JN măsurată la o distanţă de
8/2 18 2 numai 1 metru.
4
a ® TOTAL:
Una din cele mai mari firme producătoare de echipa-
b 1 mente!ectric auto, «R. BOSCH», stabileşte 5 grupe de
deparazitare în functie de echipamentul radio instalat
c 3 pe autovehicu(e, respectivele norme referindu-se la o
a 1 GRUPA a VII-a bandă de frecventă de la 0,15 la 1 000 MHz, nivelele de

b deparazitare fiind de la 100 la 1.)JV.
f <b Exerciţiul Rezolvarea Puncte Cea mai importantă sursă de paraziţi o constituie
evident sistemul de aprindere. Majoritatea mofoarelor
d moderne cu electroaprindere (folosind deci drept
e I combustibil benzina) utilizează (cu cîtorva
de motociciete) sistemul de la
TOTAL:
.:3 Scinteia obţinută elecfrozli este
unei descărcări electrice de înaltă !t-;!ISIUI!!::.
cursul se atfog de î 5-25
de

18
Ing" V. l.AURIC

cu cele
şi Adău-
secundar o rezistenţă suplimen-
mărească valoarea rezistenţei totale
se poate elimina această sursă de para"

rezistenţeior suplimentare necesare pen-


tru deparazitare se situează între 5 şi 20 k.o, ampla- Ing. MARIN PETRESCU
sarea lor făcîndu-se În:
corpul buHei; În sprjiirul celor ce doresc să efectueze - lampa de control se realizează dintr-un bec de
capetele fişelor de bujii; 6 V -5 V, montat În suportul
de reglare corectă a aprinderii la
capacul distribuitorului; conductorÎ lungi de cea, 20 cm,
fiind că o aprindere bună înseamnă
capacul bobinei de inducţie; un cleste crocodil.
un motor in doi timpi, expunem
de bujii antiparazit. o metodă simplă şi foarte eficace. Odată realizate, vom proceda !a reglarea
speciale «antiparazih>, confecţi pe care elimină dezavantajele aprinderii
manganină etc. sau cele de tip lui descris, În cartea maşinii sau ale - curăţăm perfect cele
semiconductor-masă (l lui realizat cu comparaioru!ul cu cadran, - le montăm pe
tenţeie chiar În corpul hujiei. V ispozitiv costisitor greu de procurat. deschiderea de 0,4 mm Între de conteicte,
între 6 şi 10 k Q, banda de f Pentru a putea metoda descrisă, sînt necesare folosind pentru aceasta Iara existentă În accesoriile
maximum 300 MHz, iar tăria următoarele: maşinii.;
la _500 .JN/m, - realizarea unor semne noi pe fulia motorului; - conectăm lampa de control între masă şi contactul
In capetele fişelor de - confecţionarea unui reper de poziţionare; mobil (ciocănelul) al perechii de contacte (a) cores-
şi În capacul bobinei se - confecţionarea unei lămpi de control. punzătoare cilindru lui 1;
de construcţie analogă bast()IMel(~r.?( Realizarea noilor semne se poate face astfel: - aducem În dreptul reperului fix noul semn cores-
tentele obişnuite radio cn.mIC. sefU/SfJiira:lat Măsurăm diametru! fuliei moiorului calculăm, punzător cilindrului 1;
Deosebit de la acest arcul de cerc unghiu·· -căutăm
rEH'isfentel/lr de lui de de 154 mm e! este de 32,2 mm),
la borna de fiind avansului maxim
Totodată, de dispozitivul la turaţia maximă
nuun,!"!!!!!! tmHlllele se vor a motoruiui.
distanţa la Din tablă carton,
bobinelor se
ţ>lţ!/"trn?'ij mare să aibă
la cca 0,6 mm, iar de 20 mm. Pe periferia asemenea,
se va curăţa şi ea, asigurînd un spaţiu minim acest dreptunghi, de la semnul vechi, însemnînd În dreptul
între lamela sa şi segmentele de contact din capac arcul de cerc astfel Încît noile semne să fie în urma control la ce! de-al
(maximum 0,2 mm). Intre borna de alimentare a bobi- celor existente. Cu ajutorul unei pile triunghiulare, doilea contact mobil (ci) şi st~ibilinla poziţiei de rupere
nei de inducţie (notată de regulă cu cifra 15) şi masă realizăm noile semne pe o adîncime de 2,5 mm (vezi (aprinderea becului lămpii de control) prin deplasarea
se recomandă a se monta un condensator de cca fig. 1). suportului intermediar (e) pe care este fixată a doua
0,5-2}lF/25 V. De asemenea se va verifica punerea la - Confecţionarea reperului de poziţionare se face pereche de contacte.
masă a carcasei metalice a bobinei, înlăturîndu-se cu ajutorul unei bucăţi de tablă de grosime 0,8-1 mm, Nu ne mai rămîne acum decît să verificăm încă o
în acest scop eventuala vopsea existentă pe suportul fixată de carter cu şurubul (1), astfel Încît vîrful să fie dată strîngerea tuturor şuruburilor şi acoperirea cu
de fixare. plasat În planul de separaţie al carterului, retras cu capacul a casetei ruptoarelor, reglajul aprinderii fiind
Unii constructori 'folosesc fişa de bujii rezistivă din 2,5 mm de la periferia fuliei, găsindu-se totodată la terminat.
spirală de manganină cu o rezistenţă de 50-110fl/cm. cea 1 mm faţă de planul de rotaţie al marginii fuliei Pentru buna funcţionare a motorului se recomandă
Cea mai eficientă metodă, care asigură o deparazi- (fig. 1). efectuarea acestui reglaj la o periodicitate de 3 000 km.
tare practic totală, o constituie ecranarea completă
a instalaţiei de aprindere. Se ajunge astfel însă la
uzura rapidă a electrodului bujiei şi la complicaţii
constructive justificate numai în cazuri cu totul spe-
ciale: care de reportaj radio-TV, vehicule militare, radio
sau radar, autostaţii de interceptare, detectie etc.
Pentru o deparazitare eficientă trebuie să ne preo- a
cupăm şi de restul instalaţiei electrice. Astfel, se va
efectua În primul rind un control general ai acesteia, Veden? dm A
verificînd izolaţia, contactele şi conexiunile fixe. Apoi
se montează condensatoare de stingere pe toate
contactele mobile nedeparazitate prin construcţie:
- la claxon, motorul ştergătorului de parbriz şi,
!-. :2_
dacă acesta există, ceasul electric. cîte un conden-
saior de 2-4...uF/25; c
- la motorul ventilatorului şi la generator este
suficientă o capacitate de 0,2-0,5.).1F.
Deparazitarea generatorului pune Însă o serie de Fig. 1 Fig. :2
6
probleme speciale pentru a nu influenţa funcţionarea
releelor regulatoare. Astfel, ia generator condensato-
rul se montează între peria principală şi masă, adău­
- ------ a - semn vechi cilindru 1
gîndu-se eventual încă unul după regulatorul de b - semn vechi cilindru 2
c - semn nou cilindru 1
(CONTINUARE ÎN PAG. 23) d - semn nou cilindru 2

19
9m,talar'ea unui cort constituie pentru orice Im:efla1tOr intr-ale turismului o problemă.
Unde-I mai cum il cit cu cită oboseaIă-,
pr~esI.JPI~milnd că am ales de cort care avem nevoie.
Pentru clasice
de cort şi cuvenitele ancorări in stare să reziste... şi În furtunos.

cort.
cortului cît mai multă ventilaţie.
unor ghete la soare sau la
a nu trezi noaptea că vă
intregi. Uscarea
se turnind În ghete mijlocul unui pîrîu,
poziţia cortului, de pre-
sau pietriş, pe care l-aţi încălzit
în prealabil pe foc într-o cutie de con- înalt, şi săpaţi un
cîţiva centimetri şi la
de exemplu: cu două încărcături cel puţin 20 cm de pereţii cortului.
fierbinte, aţi uscat complet Şanţul trebuie să fie În «V» pentru o
;;scurgere bună şi se poate săpa cu o .
Ing. D. GHElERTER Un acoperiş de cort care lasă să
treacă apa, fie şi numai pe la cusături,
cazma mică sau chiar cu o tablă sau o
Buletinele meteorologice care anunţă miezul uscat al acestuia sau crenguţe poate da multă bătaie de cap unor
cutie de conserve.
precipitaţii atmosferice nu trebuie să de pin care au stat sub protecţia frun- excursionişti aflaţi ... Ia începutulcarie- Cinci instalati cortul, puneţi sub podea
ne sperie şi nici să ne facă să renunţăm zişl.llui şi nu sint ude. un strat de crenguţe de brad sau de
rei. Turistul experimentat va lua cuei
la plăcerea campingului. Bineinţeles, Dacă prin ghete pătrunde apa, folosiţi pin, care are un foi multiplu: permite aeri-
Însă ceară sau parafină, pe care
trebuie nici să ne găsească nepregă- pungi de plastic pe care le puneţi peste sirea, asigură scurgerea eventuale; ape
o va tinînd-o În mînă şi va freca infiltrate sub podeaua cortului şi, in
ciorapul uscat, ca o căptuşeală a gl1ete- apoi - va umple - cusătura prin care
IExcursioniştii acomodea- lor. se apa. plus, are şi un rol de saltea, indulcind
ză cu vremea Ca să nu murdărit; cortul clnd intrati duritatea pietrei sau a pămîntului.
in unui «asediu» de vreme
acesteia, contin u'lndlu-şi cu ghetele cu noroi, folosiţi tot pungi de umedă, nu inchideţi etanş cortul. 3. Dacă vîntul este foarte puternic,
adăugaţi cîteva frînghii (sfori) supli-
pingului şi pe vreme ploioasă. plastic, pe care le puneti peste ghete Aerul se va con densa şi În felul acesta
Cu cîteva improvizaţii, dealtfel, vom cînd intraţi În cort şi le scoateţi la ieşi- totul in jur va umed şi lipicios. Asigu- mentare la stilpii principali, pe care le
invinge «vitregia» naturii. Dar să COIl1- ancorati În direcţii diferite.
cretizăm: 4. Dacă terenul este nisipos şi ţăruşii
Seu latul de dimineaţă În nu ţin, folosiţi ancora «in cruce», Două
ce cade pe cort o ",,,'n,,,ri,,,ntili beţe legate în cruce şi introduse într-o
supărătoare groapă superficială vă vor rezolva per-
că va fect această problemă.
cîteva Aceiaşi rezultat il obţineţi cu o tablă
sau o farfurie găurită. Nu uitaţi: poziţia
«În cruce» să fie la 90° faţă de
ancorare.
prea e cald in cort, puneţi
puternic, o copac care peste acoperiş sau în faţa uşii o pătură
va servi ca acoperiş pentru momentul veche umezită; veţi obţine o instalaţie
de Început (de aprindere) ai focului. În de aer condiţionat destul de eficientă.
general, partea centrală a lemnelor nu Dacă noaptea vă e rece la picioare,
se udă, deci spargeti lemnul şi folosiţi trageţi peste sacul de dormit un sac
de hirtie sau un pulover. Nu e ca o
pernăeiectrică, dar ajută foarte mult.
2
Vă pasionează

Pentru Început - citeva tipuri de ambar- sporturile nautice?


caţii sportive, menite să vă suscite in- Vă antrenati metodic?
teresul. O promisiune apoi: de a publica, Nu v-ar suride,
Însă, ideea
Într-un număr viitor, datele constructive
ale unei ambarcaţii din mase plastice, la de a construi dv.
Înşivă
Îndemîna oricărui amator, şi, În sfîrşit, in-
vitaţia adresată cititorilor de a trimite pe o ambarcatie
sportivă? .
adresa revistei schiţele construcţiilor pe
care le-au şi realizat, eventual, in anii prece-
denţă.
talitatea ei cu sticlă de nIvel. cu un alezaj conic «a» şi la celălalt
Se prepară amestecul pentru rea- cu un alezaj de secţiune pătrată «b»,

V~
lizarea reţetei compus din 82 ... 90% la care se fixează cu o piuliţă 5 capătul
parafină tip A, 10... 15% ceară montană unui ax flexibil 6, prins solidar Într-o
brună şi 1... 3% polietilenă. cămaşă 7, care se termină cu un fus de
Prepararea reţetei se face fracţionat, secţiune pătrată {(C», axul flexibil fiind
mai Întîi se iau 50% din cantitatea pre- protejat cu o manta metalică 8 flexi-

PIEZINTfI
scrisă pentru parafină A şi 50% din bilă. Axul 2 se într-o baie de
necesarul de Înaltă pre- ulei «d» din pentru introdu-
se to- cerea fiind prevăzut orifi-
ce for- ciu care se inchide cu un 9.
se amestecă cele axiale ale 2 sînt
la omogeniza re. de blocare cu
preparat, se toarnă

dl'lJ
Modelul este construit
schelet lemnos din
de lemn de incheiate
nod la la prOlJ8, 3 f
2) se fixează În interi- !ItÎn final vă prezentăm un dispo-
orul unei forme 2 cu ajutorul a două zitiv masaj gingival. Brevet
(U:~'OOlrarice:
nu vor obţine suporturi 3, astfel incit distanţa dintre nr. 52707/1971, autor Gheor-
inventii le care contra- cele mai apropiate ale sche- FiUpovici, dispozitiv care la Sa-
vin Într-o masură sau alta legilor ţării şi ale formei să asigure un adaos international de la Viena 1969
noastre, ordinii şi regulilor de prelucrare din parafină. In interÎ- a fost distins cu medalia de aur.
de convieţuire sau care con- orul scheletuloi 1 se fixează un miez Aparatul (fig. 3) cuprinde un mîner
travin chiar legilor naturii (perpetuum- 5, construit din tablă zincată de 0,5 mm 1 cilindric, În interiorul căruia se gă­
mobile). Nu sint considerate invenţii grosime, după care 'forma se aşază seşte un ax 2, care se roteşte În două
metodele de diagnosticare şi trata- pe pardoseală, controHndu-se orÎzon- lagăre 3 şi 4;prevăzut la unul din capete
ment medical, după cum nu justifică
acest atribut nici diferitele măsuri or-
3
ganizatorice de planificare, măsuri de
natură economico-financiară, metode
,sau formule de calcul, nomograme
tabele, sisteme educative de predare
În şcoli.
Răspunzînd dorinţei cititorilor noş­
tri, vom publica periodic, În cadrul a-
cestei rubrici, diferite inventii româ-
neşti apropiate, prin însuşi' obiectul
lor, de preocupările diferitelor categorii
de constructori amatori .

• Radiator termic pentru tranzis-


toare şi diode de putere. Brevet
R.S.R. nr. 51 635/1969, autori: ing.
Constantin Şerban Mihăilescu şi
ing. Titus Popa.
Conform invenţiei, soclul 1 al tran- FIG . 3
zistorului 2 şi capsula 3 se montează
pe o placă plană 4 din material ter-
moconductibil.
Peste capsula 3 (fig. 1) se montează
o piesă de cuplaj termic 5, care Îmbracă
capsula, asigurind transferul căldurii
prin conducţie la o altă placă plană 6,
termoconductibilă; aşezată paralel cu
placa 4.
Astfel transferul de căldură se rea-

22
infrunte primejdioasa călătorie sub pro-

DII TRECUTII
la -Saint-Cloud.»
Dar şi Thiers ca şi alţi contemporani tecţia pistoalelor lui Buffalo Bill ...
ai eminentului istoric s-au fnşelat asu-
pra perspectivelor pe care le deschidea ALTE PREVESTIRI PENTRU
apariţia căilor ferate! CAILE FERATE!
RECLAMA PENTRU CALEA FERA- Cind in anul 1835' s-a inaugurat cea
TA AMERICANA dintii cale ferată in Germania, intre
MUnchen şi Furth, in oraşul Erlangen
in Statele Unite, ingineri, oameni de a apărut o broşură tipărită clandestin
afaceri, dar şi destui aventurieri, con- care purta titlul Consideraţii privi-
struiau căi ferate prin cele mai nepă­ toare la drumul de fier În Bavaria şi
trunse regiuni ale marii republici şi primejdiile pe care le reprezintă atît
dezlănţuiau o publicitate ciudată in ju- pentru patria bavareză cît şi pentru
rullor, astfel: Întreaga Germanie.
«Nu mai trăim in secoh.J1 tehnicei,
pentrucă nu a mai rămas nimic de in- INTRODUCEREA CĂILOR
TRANDAFIR ŞIRIANU ventab> - scria un ziar. «Astăzi trăim FERATE, CAUZA... UNOR
in seco~UI confortului}). Curios confort, BOU GRELE!
dacă ne gindim la faimosul expres de Un diagnostic straniu: in februarie
Presa din Tara Românească despre terea unor aburi de apă ce fierbe Buffalo, care este escortat de călăreţi 1894, ziarele din Japonia inştiinţează
drumurile de fier din străinitate înarmaţi, pentru siguranţa vieţii şi avutul publicul că pentru soac~a micadoului,
Într'un cazan, face intr-un ceas o
Considerate drept o adevărată (mi- călătorie care d'abia al' putea'o să­ călătorilor. După o serie nesfirşită de pe atunci foarte grav bolnavă, au fost
nune», căile ferate (<<drumurile de fier») vÎrşi cinevaşi in trei zile pă picioare», atacuri din partea bandelor care trăiau concentrati 423 de medici apţi să o
sint menţionate in presă şielogiate În jurul liniilor şi pe care nimeni nu le-a îngrijească!
încă din anul 1836. CE GiNDEAU iNVĂTATn DESPRE putut stirpi, administraţia căilor ferate Cu toate acestea, şi este foarte uimi-
Astfel, gazeta «Muzeul naţional» din CALEA FERATĂ ACUM 138 DE ANI? s-a văzut silită să angajeze o gardă în- tor, bolnava nu a putut fi vindecată.
3 iunie a acelui an apreciază: armată care să însoţească trenul. Co- Cei 423 de medici, cu toată seriozi-
«TrăsuriBe care umblă acum cu mandantul acestei gărzi era colonelul tatea consultului, nu au reuşit să con-
in urma primelor experienţe ale căilor Cody, faimos bătăuş, cunoscut
aburi pe multe drumuri din Engii- ferate, omul de stat şi istoricul francez state suferinţei. Fiind adus Însă
tera, in Francia şi În Germania. ban- mult sub numele de Buffalo am. acesta nu să
sporieazi pă oameni şi mărfurile cu Adolf Thiers scria În anul 1834 ur- această organizare a. apărut o nouă
o iuţime care intunecă mintea de reclamă:
mirare şi ar socoti cinevaşi că de fieI!' nu are nici un «Călătoriţi introducerea
ta al' fi un farmec. Şi adevărat viitor; este numai o jucărie pentru Garanţie de siflluran'~ă! se simţise
nu minuna cind vede că va vă insoţeşte bine... s-au introdus
care se bage de sau Aceasta era merge foarte rău ... citat
dobitoace, şi numai de pu~ clienţii
erau dintr-un ziar japonez.

SMOK'f'

1 11
• În cursul celor trei expediţii extravehiculare rimi/or muntelui Stone (4,5 şi 6), ale craterului
ale misiunii «Apollo»-16, În răstimpul a circa 20 de Stubby (7), ale craterului South Rar (8) şi examinării
ore, cosmonauţii Young şi Duke au cules o can- solului platou/ui Calley (9), În final cei doi astronauţi
titate record de probe lunare - 111 kg - , con- oprindu-se lÎngă staţia ALSEP (10).
siderată de geologi; N.A.S.A. drept cea mai im- Ultima Îeşire a inclus o deplasare În aprOPierea
portantă «recoltă selenară» adusă p~ Pămînt. craterului North Rar (11) 12 şi 13). spre versantul
Pe coperta revistei o imagine mult mărită a unei muntelui Smoky (14), o nouă cercetare a solului
roci se/enare. platoului Calley (15), şederea pe Lună incheindu-se
• Momentul decolării de pe suprafaţa Lunii, cu examinarea micilor cratere Dot (16) şi Palmetto
transmis În direct cu ajutorul unei camere de luat (17).
vederi mult perfecţionată, a transformat proiectarea • Ultima misiune, «Apollo»-17, va vizita o zonă
bruscă În spaţiu a LEM-u/ui Într-un veritabil cuprinsă Între Munţii Taurus şipante/e craterului
spectacol selenar Littrow; regiunea se Întinde pînă la colţul sud-estic
• Schiţa de alături prezintă traseul celor trei al Mării Liniştii. avînd coordonatele 20 0 latitudine
deplasări pe Lună ale astronauţi!or Young şi Duke. nordică şi longitudine estică. Alegerea a avut În ve-
După ce, În cadrul primei ieşiri, au instalat staţia dere originea probabil vulcanică a craterului Littrow,
ştiinţifică automată - ALSEP -, astronauţii au găsirea unor probe de roci din zone muntoase, care
condus automobilul lunar spre craterele Flag şi să aibă particularităţi faţă de cele recoltate pînă
Spook (în schiţă punctele 1 şi 2), apoi au efectuat acum, iar mările par a fi fost acoperite de lavă acum
cu acesta experienţe privind regimul de viteză., 3,7 miliarde de ani, pe CÎnd originea Lunii a fost
estimată ca fiind cu 800 milioane de ani mai Înainte; MUNTII
A doua ieşire a fost consacrată studierii împreju- SroNE:

v
AUTOMOBILUL-SURSA DE
(URMARE DIN PAG. 19)
tensiune. Regulatorului de curent i se poate monta
un condensator de aceeaşi valoare in paralel pe con-
tacte. Circuitul de excitaţie, de regulă, nu se depara-
PARAZIŢI
totuşi
RADIO-T V
realizarea de contacte electrice din conducte
elastice (chiar arcuri din bronz fosforos) între piesele
de mişcare. Combaterea paraziţilor produşi de anumite
-------_
o
kilometri
2
.....

zitează. Dacă dorim totuşi să o facem, vom monta În tipuri de pneuri se realizează într-un mod destul de
paralel pe bobina de excitaţie un condensator de inestetic (similar cu cel folosit la cistemele pentru
maximum O,002)JF in serie cu o rezistenţă antiinductivă carburanţi): o conductă electrică· flexibilă sau chiar
de cca 3 .o. sau o bobină de stingere cu cea 18-20 de
ori tocmai acest domeniu vor specialiştii de la
un lanţ subtire legat de automobil, care În timpul N.A.S.A. să-I studieze cu ocazia ultimei lansăr; din
spire bobinate pe bară magnetică (din feroxcub) de mersului se tîrăşte pe şosea.
cca 10 mm diametru. Cele de mai sus reprezintă, desigur, un maxim de programul «Apollo», care va avea loc, conform pIa-
Restul contactelor (semnalizator de direcţie, faruri, care de cele mai multe ori nu avem nevoie. Pentru un nului, la 6 decembrie 1972 (ora 02,38 GMT, 7 dec.).
stopuri etc.) se deparazitează in acelaşi mod, cu con- autoturism modern ce nu are asigurată deparazitarea
densatoare de 2-4.JlF/25 V. Reamintim echipajul: E. Cernan, Harrison Schmitt
prin construcţie este suficientă înlocuirea capetelor şi Ronald Evans.
Demarorulelectric, consumînd curenţi de ordinul a fişelor de bujii cu unele speciale antiparazit,ce conţin
100 A, nu se deparazitează, operaţia fiind inutilă,avînd rezistenţe de amortizare, sau cu unele elemente anti- • Observatorii ştiinţifici care au urmărit evoluţia
în vedere durata de acţiune a acestuia. parazit ce se pot insera În circuitul secundar. la fiecare acordurilor de colaborare tehnică şi a discuţiilor
Cea de-a doua categorie de paraziţi, de o importanţă bUjie cît şi la bobină, dispozitive de producţie ind'genă
mai mică, însă destul de dificil de combătut şi, mai aferente dintre reprezentanţii Academiei de ştiinţe
(Cooperativa «Metalica»-Bucureşti) sau din import,
ales, de localizat, o constituie cei produşi mecanic. procurabile din comerţ. a V.R.S.S. şi ai N.A.S.A. afirmă că În iunie 1974
În timpul mersului, diferite părţi din caroserie sau Multe dintre aparatele de radiorecepţie destinate a fi sau, cel mai tirziu, În iunie 1975 va avea loc o
chiar blocul motor suferă deplasări relative şi, in lipsa montate pe autovehicule posedă sistem propriu anti- misiune spaţială comună a celor două ţări, În care
unui contact electric bun, se încarcă cu sarcini electro- parazit, însă, În general, acestea se pot procura contra
statice care, atingînd un anumit nivel, produc descăr­ unui supliment de preţ deloc neglijabil. Chiar dacă am
s-ar putea efectua o Întilnire spaţială şi o cuplare
cări electrice sesizabile ca paraziţi. Pneu riie la rulajul rezolvat astfel problema recepţiei pe autovehicule, pe orbită a unei nave «ApoI/o» cu una de tip «Soiuz»,
cu viteze mari pe asfalt umed, lamele de cauciuc ale rămine însă perturbaţia funcţionării receptoarelor din avînd ca element intermediar o staţie «Saliut»!
ştergătoarelor de parbriz, garniturile saboţi lor de jur, problemă care În condiţiile traficului urban capătă
frină ce se freacă uşor de tamburi sau discuri se încar- Datele tehnice ale misiunii ar urma să fie comunicate
o importanţă deosebită, fiind uneori considerată ca
că, de asemenea, cu sarcini electrostatice. măsură a gradului de consideraţie al posesorului de
tn vara acestui an, cu ocazia celui de- al 4-/ea
Pentru posesorii auto mai pretenţioşi se indică automobil faţă de cei din jur. simpozion anual al N.A.S.A.

23
RE~vĂRI-SOLUTII
, Comerţ, birouri
Vinzător, ospătar, funcţionar
de poştă, stenodac-
tîlo, agent comercial, gestionar etc.
16
1L;
12
10
8 , ./
~

"'"
6
4
1----
f': 1/ "'"1"V
2
G
1/ !II IV V VI VII VIfI IX

Ash;tenţi. sociaBi.
Soră de caritate, asistent medical, îngrijitor bă­
trîni, copii.
/6
14 J
12 :r::J
10
1
,'~. I
B I
(URMARE DIN fAG. 18)
6
4-
2
"'"'li
/
"'" i~ II

16 O
GRUPA a VIII-a 14 II 1/1 IV V VI VII VIII IX
12 .f· .s":"
10 ~I
Exerciţiul Rezolvarea Puncte j /F 1" '~
.,.,........ ........... ..

pedagog, conducător de că-


........

=
..'
2-3 combin. 1 ,.
4-5; 2 6 .·.1.
6-7 3 15
8-9 " 14
10-11 " 5 2 :.,,""";
12 ;",,"'\;
12-13 6 O ...0,,,,,,\0"

14-15' " 1 /1 !li IV V VI VII VIII IX fO ~\\~\~


" ...... ".", ,,'i"""'"
16 ti 8 8 1 - - - - "",...• ,,' .., \ •• !"",u·'.U,,',... ;

Nu vă rămîne acum decît să comparaţi diagrama dv.


6
2 2-3 cărţi 1
4-5; li! cu curbele specifice diverselor profesiuni. 1-
6-7
8-9
." 3
4
2
o
" Ad m i nistraţie-organ izare /1 1/1 IV V VI VII VIII IX
10-11 5 Planificator, conducător de intreprindere, munci
12-13 " 6 Profesiuni legate de exprimare scrisă, orală
14-15; " In administraţie, şef de cabinet.
7 Scriitor, ziarist, redactor, bibliotecar, profesor
16 "II 8 16
lLf de limbă şi literatură, reporter, crainic, traducător
TOTAL: I etc.
12 i---
18r---~-.--~--~---r--;---~--r--,
10 '. .' r·· .... ,.
.e
,:...
p.. .~ 1 - - - !4~~~-+--~--4---+---~-4---r--~
8 ~~--~--~--~-~~---4--~--~----~
6 1"''' . . - ' . , ; 1 ' 1',\.
GRUPA a IX-a 4 10 -"'''''''''' 1"'<,\,\. : . ?' .':~.. 'eL

8 ' \\., "fi:~ '1\1\"",

Exerciţiul Rezolvarea Puncte


2
il
II 11/ IV V VI VII VIII IX
! +-~_"'~"'\,~~,.",\"",I.__
;#c~~
1 42 greşeli 3 2~--~~---+--~--+---r-~---+--~
40,41 1 Profeshmi ştiinţifice 'h log farmacist etc.
2 10 " 3 Medic, chimist, fizician, pSI o , II III IV V VI VII VIII IX
:3 15, " 3
" 2
/6
4 23
" 2 14 Profesiuni legate de artă
5
6
18
" 2 12 I Pictor, creator de mode, grafician, arhitect, mu-
7 " i 10
.. ,ţ.I.•·•
,......,,,.,, ..... r"w,•. ,~\...
,. zeograf, recondiţionarea operelor de artă .
8 da 1
8 i""'",,,,,,. .....,.1•• ,••"".

TOTAL: 6
4
2I
III IV V VI vI! VIII IX

f •. ~

1 i

il Il IV V vi vu VIU IX