P. 1
Test Desenul Persoanei

Test Desenul Persoanei

|Views: 1,223|Likes:
Published by Ion Anton

More info:

Published by: Ion Anton on Apr 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/08/2015

pdf

text

original

TESTUL DESENUL PERSOANEI

I.

ADMINISTRAREA PROBEI “DRAW-A-PERSON”-D.A.P.

Administrarea acestei probe este extrem de facilă. Sunt necesare câteva coli de hârtie albă format A4 şi un creion negru. Colile se plasează la îndemâna subiectului, acesta urmând să ia o foaie de hârtie pe care să o aşeze după cum doreşte (vertical sau orizontal). Subiectului i se cere să deseneze o persoană: “Vă rog să faceţi desenul unui om”.Nu este nevoie de nici o altă indicaţie, întrucât scopul este de a furniza subiectului o situaţie nestructurată. La eventualele întrebări puse de subiect privind cum anume să deseneze, li se va răspunde:”Aceasta depinde de tine”....”Poţi face cum vrei ”. DAP este bazat pe presupunerea că un individ va fi forţat să structureze această situaţie relativ nestructurată în concordanţă cu dinamica bazală, tipică şi unică a personalităţii sale, relevând date esenţiale despre el însuşi prin abordarea de către el a sarcinii de a face desenul unei persoane.Se presupune că în desenul unei persoane vor fi prezente – într-o anumită măsură – atât imaginea sa despre sine, cât şi cea despre sinele ideal.El va putea, desigur, să prezinte o persoană semnificativă pentru el: părinte, rudă, soţ, profesor, etc. În timpul examinării, examinatorul observă îndeaproape comportamentul subiectului, înregistrând verbalizările spontane. Întregul comportament complex dezvăluit în timpul situaţiei de testare are nevoie să fie cercetat, evaluat şi interpretat.Conştientizarea totalităţii personalităţii în interiorul cadrului de testare al probei DAP este de o importanţă capitală în interpretarea rezultatelor. În timpul testării DAP, subiectul poate fi prea ocupat cu evaluarea calităţilor artistice ale desenelor lui.El trebuie asigurat că nu este vorba de un test de abilităţi artistice şi că aceste abilităţi nu sunt luate în consideraţie când testul este interpretat.Se pare că cel mai bine este să se explice subiectului că testul este utilizat pentru aprecierea gândirii şi afectivităţii lui. Este esnţial să se împărtăşească subiectului importanţa probei DAP, caracterul său confidenţial şi locul său de procedură de rutină.Altfel, subiecţii pot fi excesiv de rezistenţi la test, desenând figuri schematice sau stilizate sau refuzând în întregime testarea. Când prima figură este desenată, examinatorul îl roagă pe subiect să deseneze o figură de sex opus.El va avea grijă să evite folosirea termenilor “bărbat” şi “femeie”, permiţându-i subiectului să definească prima figură ca fiind bărbat sau femeie.Ocazional, un subiect poate pretinde că prima lui figură nu are sex.Se poate permite subiectului să deseneze altă figură şi să continue apoi cu un desen de sex opus, sau poate considera prima figură de orice sex doreşte el. Dacă desenele subiectului sunt figuri stereotipizate – de exemplu, figuri schematice (beţe, linii), caricaturi sau desene stilizate – este necesară repetarea testului până la obţinerea unei figuri complete. După completarea probei DAP, examinatorul mulţumeşte subiectului pentru cooperare şi marchează desenul pentru indicarea numelui, vârstei şi sexului subiectului, a datei testării şi numărului desenului în serie. Există varietăţi interesante în DAP.De exemplu, uneori este folositor să fie utilizate două foi de hârtie cu o coală de indigo între ele, astfel încât să se obţină o copie a desenului original.Copia relevă examinatorului ştersăturile şi corectările, permiţându-i acestuia să întrebe subiectul dacă doreşte să facă modificări în desenul original; schimbările pot fi comparate cu copia.Asemenea schimbări indică zone de preocupare şi / sau dificultăţi. Indivizii “normali” tind să facă schimbări ce îmbunătăţesc desenele arătând mai mult echilibru şi control; persoane anxioase tind să facă modificări ce relevă control slab, rigiditate, fragilitate şi constrângere. Subiecţii rigizi şi evazivi tind de obicei să evite să se releve pe sine şi încearcă să devalorizeze situaţia de testare, realizând figuri schematice sau reprezentări umane minimale. Acestor subiecţi e
1

indicat să li se ceară să deseneze o figură completă. Acest lucru este oarecum echivalent cu “testarea limitelor” în administrarea probei Rorschach. Un obiectiv al testării DAP este stimularea subiecţilor la producerea mai multor materiale, astfel încât evazivitatea subiecţilor să nu poată acoperi toate defectele. Subiecţii sunt “împinşi” uşor să hotărască dacă să continue să fie rigizi şi în gardă sau să îşi expună resursele. Este indicat să li se ceară subiecţilor să deseneze capete sau busturi detaliate în cazul în care figurilor le lipsesc detaliile capului (feţei). Zona capului este cel mai relevant indicator al concepţiei despre sine şi al abilităţii de a se descurca în mediul social; în teoria DAP-ului, capul este locul sensului Sinelui. Alte variante ale DAP includ:

minoritar). Totuşi, aceste variaţii consumă timp şi adaugă prea puţin la standardul DAP.

•Draw-a-Person-in-the-Rain – (desenaţi o persoană în ploaie); •Draw-an-Animal – (desenaţi un animal); •Draw-a-Member-of-a-Minority-Group – (desenaţi un membru
II.

al unui grup

INTERPRETAREA D.A.P.

Interpretarea rezulatatelor probei DAP apare unora ca dezamăgitor de simplă şi superficială, în timp ce alţii o consideră a fi o sarcină de extremă dificultate şi incomprehensibilă. Un pas iniţial în interpretarea DAP este de a descrie pur şi simplu figurile desenate. Sunt tinere sau bătrâne? Active sau inactive? Flexibile sau rigide? Frumoase sau urâte? Masive sau mici? Vesele sau triste? Formale sau obişnuite? Musculoase sau slabe şi atrofiate? Agresive şi dominante sau pasive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate şi pot sugera diferite ipoteze interpretative privind subiectul care a desenat asemenea figuri. Se presupune aici că perceperea imaginii corporale prin desene implică proiecţia unor trăiri personale care inconştient ghidează subiectul în a se descurca cu proba DAP. Unii examinatori le cer chiar subiecţlor să descrie figurile pe care le-au desenat, folosind întrebări precum: “Aţi putea să spuneţi de ce fel de persoane vă aminteşte acest desen?”; “Ce fel de persoană este el / ea?”; ”Faceţi o mică povestire despre această persoană!”. Subiecţii mai “naivi” vor releva adesea date importante care-i privesc pe ei înşişi în timpul unor aemenea proceduri, sporind prin aceasta validitatea clinică a probei DAP. Deşi procedeele de mai sus nu sunt tehnici de interpretare DAP standardizate, ele asigură puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe lângă aceasta, ele permit examinatorului să compare descrierile sale cu cele ale subiectului. După această fază iniţială a examinării, psihologul ar trebui să se concentreze pe cele patru zone majore ale desenelor DAP: 1. Capul; 2. Mâinile, braţele, umerii şi pieptul; 3. Torsul (trunchiul); 4. Picioarele şi labele picioarelor. Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omisiune şi distorsiune. Care părţi ale corpului sunt scoase în evidenţă în mod special prin haşurare, mărire sau negarea realizată prin omisiune? Unde a făcut subiectul ştersături? Ce linii sunt accentuate? Ce linii sunt slabe? Unde dispare controlul motor? Unde sunt linii vălurite sau întrerupte?
2

Odată ce aceste zone de tratare neobişnuită au fost găsite pot fi puse pe listă ipotezele interpretative. Aceste înregistrări vor fi examinate ulterior, căutându-se inconsecvenţele şi vor putea fi utilizate pentru analize ulterioare. Se vor lua în considerare cele patru zone majore menţionate mai sus: Mai întâi, capul. Este sediul concepţiei despre Sine şi al Eului. Se relaţionează perceptiv cu lumea exterioară. Ochii şi urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul organizează şi interpretează aceste date, asigurând integrarea şi controlul intelectual asupra sistemelor de răspuns. Gura serveşte pentru încorporarea unor lucruri (adică dependenţa orală) şi ca o ieşire a agresivităţii, prieteniei şi a unor emoţii. În zona capului se manifestă aspiraţii şi frustraţii intelectuale. Aici este, de asemeni, acceptată, respinsă sau ignorată dragostea. Astfel este acceptată sau respinsă lumea altor fiinţe umane sau se ia o altă aitudine în raport cu ea. Aspiraţii de strălucire pot fi relevate în detalierea facială. Dispreţul, ura sau agresivitatea profundă pot fi văzute în ochi întunecoşi, sfredelitori. Hipersensibilitate sau chiar suspiciune pot fi remarcate într-o detaliere neobişnuită a urechii. Capul poate să-i furnizeze examinatorului înţelegerea cea mai validă asupra interacţiunii subiectului cu alţii, cât şi asupra imaginii de sine. O a doua unitate este alcătuită din mâini, braţe, umeri şi piept. Ele se combină pentru a forma o unitate funcţională capabilă să execute comenzile corticale sau impulsurile corporale. Pot fi observate mărimea, forma, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de agresivitate şi semnele conflictuale. Desenează subiectul figurile căutând ajutor? Caută el să se manifeste agresiv? Se ia el “la trântă” cu lumea? Smulge el orice poate de la alţii? Se retrage faţă de ceilalţi şi faţă de lume pentru a se interioriza? Este capabil din punct de vedere fizic sau slab şi inadecvat? Cum este puterea fizică a figurilor faţă de puterea fizică a subiectului? Acestea sunt doar câteva întrebări la care trebuie să se răspundă. În al treilea rând este torsul sau trunchiul. Acesta indică trăsături de putere similare cu cele ale braţelor, umerilor şi pieptului. Aici, îmbrăcămintea acoperă corpul şi este importantă simbolic ca “faţadă” sau “frontispiciu”, partea pe care subiectul o prezintă lumii. Aici este văzută sublinierea liniei mediene la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultăţi somatice. Impulsurile fizice ale corpului pot fi deschise şi accentuate, ca în cazul nudurilor sau figurilor în costum de baie, sau îmbrăcate rigid şi formal, ca în îmbrăcămintea de la Madison Avenue – Brooks Brothers. Indicatori ai constrângerii şi controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile care caută să taie (să reteze) impulsurile aociate în mod simbolic cu torsul. În al patrule rând sunt picioarele şi labele picioarelor. Aici sunt indicate autonomia, automişcarea, auto-direcţia şi echilibrul. Cineva care desenează picioare lungi arată tendinţe de autonomie. O figură echilibrată sau care se clatină arată stabilitate, respectiv instabilitate emoţională. Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau asimetrie. La figurile bărbăteşti, picioarele sunt indicatorul masculinităţii sau al dubiilor în ceea ce priveşte masculinitatea; la figurile feminine picioarele indică preocupări sexuale. Interacţiunea celor patru zone corporale este esenţială. Discrepanţele de interpretare între diferitele zone trebuie să fie rezolvate. În acest moment examinatorul ia în considerare mediul subiectului, structura lui familială, nemulţumirile principale, descrierea figurilor şi comentariile spontane. Ajută şi punerea faţă în faţă a reacţiilor tipice ale subiectului la problemele şi frustrările sale cu ipotezele selectate din figurile desenate de el. Intricarea interpretărilor devine evidentă pe măsură ce se observă detaliile, tratarea acestora şi a semnificaţiilor ordonate în catalog. Integrarea cu grijă a ipotezelor într-un tablou complet al personalităţii este absolut necesară. Această sinteză este cea mai dificilă fază a examinării şi interpretării.

RAPORTUL FINAL
Raportul (tabloul) final al DAP include următoarele: • Descrierea situaţiei de testare şi a reacţiilor subiectului la testare;

3

• Descrierea sumară a atitudinii subiectului faţă de DAP – temător, vorbăreţ, autorevelator; liniştit, metodic, impulsiv; a căutat să fie asigurat, a cerut alte îndrumări; preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispreţuitor; a încercat să facă plăcere examinatorului; a întrebat despre timp, despre tipul de desen la care se aşteaptă examinatorul; timpul consumat de aplicarea probei; • Impresia generală oferită de figurile desenate; • Tratarea diferenţiată a figurilor masculine şi feminine – sexul desenat primul; sexul mai atrăgător; mai apropiat de vârsta subiectului; mai capabil, mai activ; sexul cu o dispoziţie mai bună; diferenţele în profiluri, mărime sau plasare; sexul cu care se identifică subiectul; sexul cu care subiectul cheltuieşte mai mult timp sau pe care îl detaliază mai mult şi mai bine; sexul cu cei mai mulţi indicatori de conflict; • Discutarea ipotezelor interpretative găsite în catalog; • Rezumat. Discrepanţele între ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecută, comportamentele prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cât posibil în tabloul final al personalităţii integrate.

PRECAUŢII
Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie realizată fără aprecierea şi utilizarea globală a datelor despre mediul bio-social al subiectului. Interpretările care contrastează cu impresiile clinice trebuie verificate şi ţinute cu precauţie în rezervă până sunt sau nu probate de dovezi (mărturii, comportamente prezente sau viitoare, testări ulterioare). Deşi DAP furnizează o pătrundere considerabilă în structura personalităţii şi în zonele ce interesează fizicul, nu poate prezice cu acurateţe viitorul din moment ce nu pot fi precizate şi controlate toate circumstanţele care influenţează subiectul. Dacă un clinicianare dovezi rezonabile furnizate de evenimente, el poate intui rezonabil acte şi întâmplări viitoare. Asemenea “ghiciri” pot totuşi să altereze atât comportamentul clinicianului (care devine subiectiv şi se încrede prea mult în propriile expectaţii), cât şi pe cel al subiectului (influenţat de “eticheta” aplicată). Pe baza studiilor şi cercetărilor DAP, nu este recomandabil ca acesta să fie utilizat pentru a categorisi indivizii sau pentru a prezice dificultăţi viitoare dacă datele clinice şi istorice (anamnestice) nu dau o bază puternică concluziilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indică decât situaţii prezente. Desenele pot fi aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a funcţiona ca un membru productiv al comunităţii sau familiei, acceptabil din punct de vedere social. Pot fi descoperite expresii bizare şi radical diferite ale gândurilor şi trăirilor, dar controalele asupra inabilităţilor aparente pot fi înţelese doar prin cunoaşterea activităţilor zilnice şi a istoriei trecute a adaptării unui subiect. Clinicienii care descoperă o psihopatologie aparentă ar trebui să-şi amintească faptul că descoperirile şi concluziile, oricât ar fi de clare, adesea nu sunt acceptabile de către pacienţi / subiecţi şi în consecinţă au un efect limitat. Forţând indicaţii sau informaţii inacceptabile asupra pacientului, chiar într-o manieră “prietenească” şi cu cele mai bune intenţii, se poate ajunge la dezastru atât pentru pacient, cât şi pentru clinician. O calitate importantă a muncii clinice efective este capacitatea de a asculta, de a aduna date în mod obiectiv şi de a elimina aprecierile subiective. Când interpretările către subiect sunt necesare, prezentarea lor trebuie să fie discretă, respectuoasă şi sinceră, mai degrabă decât spectaculară. Clinicienii ştiu că toţi indivizii au probleme psihopatologice (mai mult sau mai puţin); totuşi, aceşti indivizi funcţionează deoarece posedă, de asemeni, elemente care le contrabalansează, comportamente compensatorii, mecanisme idiosincratice de adaptare. Astfel, este importantă luarea în considerare a modurilor de adaptare adoptate pentru a face faţă slăbiciunilor şi a puterii acestor modalităţi, ce menţin autonomia funcţională. Dispreţul faţă de slăbiciunile celorlalţi indică deseori slăbiciunea celui care dispreţuieşte.
4

III.
• ACŢIUNE ( vezi şi MIŞCARE) : 1. Figură (siluetă) în mişcare: − Femei exhibiţioniste, care pozează; 2. Siluetă activă:

CATALOGUL INTERPRETATIV

− Desenate adesea de adolescenţi cu aspiraţii de strălucire. − Băieţi preadolescenţi; − Indivizi hiperactivi; − Desenate ocazional de indivizi liniştiţi cu dorinţă puternică de putere.

3. Nivel scăzut de activitate:
− − − − Nevrotici rigid constrânşi; Indivizi deprimaţi; Psihotici ereditari; Obezi.

4. Mişcare blocată:
− Schizofreni; − Persoane foarte anxioase care trăiesc cu impulsuri blocate în expresie sau în activitatea sexuală.

5. Caracteristici corporale rigide:
− − − − Persoane cu artrită care simt că impulsurile fizice sunt blocate fiziologic; Catatonici; Paranoici; Nevrotici constrânşi care sunt obsesiv – compulsivi.

6. Siluete cu picioarele bine înfipte în pământ, ieşind în întâmpinarea mediului:
− Comportare normală faţă de lume, în manieră stabilă, realistă.

7. Tratare diferenţiată a acţiunii:
Discuţie : Băieţii desenează siluete mai active decât fetele, care sunt mai preocupate de înfăţişare. De la băieţi se aşteaptă să fie puternici, plini de succes, activi (în sporturi şi meserie); de la fete se aşteaptă să fie liniştite verbal şi active social mai degrabă decât să depună eforturi fizice (Machover).

• AGRESIUNE : 1. Degete – gheare:
5

Păr foarte haşurat: − Agresiune şi furie profundă. − Literal. Imagine (siluetă) cu ochi închişi la culoare şi pătrunzători (străpungători): − Conşiinţă ostilă şi suspiciune faţă de lume. 7. 6 . 4. 2. Tratare “rea” (“proastă”. • ANORMALITATEA este indicată de (vezi şi INDICATORII DE ALARMĂ) : 1. 8. Trăsături faciale confuze: − Slabă putere a Eului. − De obicei indică dependenţa orală (Machover). Incongruenţă excesivă în tratarea părţilor feţei. 4. ascunse sau tăiate: − Control reprimat al tendinţelor de manifestare a unor trăiri ostile. nesofisticată. 6. Mâini înmănuşate. − Probabil agresiunea a fost pedepsită în trecut (tinereţe) şi nu mai este accesibilă pentru moment. BUZUNARE. Oralitate: − Este accentuată. Indicatori ai unui conflict sexual: − Vezi şi LABELE PICIOARELOR. Trăsături depresive: − Indicate în special de un nivel scăzut al activităţii. 4. Tratare suprasimbolică a fizionomiei. 2. “fremătând de furie”. Nări accentuate: − Furie primitivă. • ALCOOLICI indicaţi prin : 1. 2. NAS. 3. 5. LINIA MEDIANĂ. Siluetă cu picioarele depărtate şi mâinile ridicate în semn de provocare: − Poate indica lupta pentru a avea propriul drum şi / sau pentru stabilirea (afirmarea) individualităţii. agresive. PĂR. întâlnită adesea la paranoici. 3. − Poate fi indicatorul unei sexualităţi abundente (desfrâu).silly) a fizionomiei. Pumni strânşi: − Pumnul strâns al omului furios care încearcă conştient să-şi reprime furia.− Ostilitate şi agresiune îndreptate spre lume. Nas turtit: − Agresiune. − Vezi şi DEPENDENŢĂ. 3. Bizarerii ale fizionomiei (siluetei).

obsesiv – compulsivilor. 2. 7. restricţie. − Rezistenţă la avansuri sexuale. 6. • ATITUDINEA ( POZIŢIA ) FIGURII : 1. 3. − Sens de integritate corporală defectuoasă şi nesigură. artriticilor (Machover). • ARTRITICI indicaţi prin : 1. Cu spatele la privitor: − Respingere şi teamă. narcisicilor corporali. neimportante şi un control excesiv asupra obiectelor fizice. • BARBĂ : 7 . Confuzia profilului cu vederea întreagă a capului (Machover). − Artritici. • AUTOCRITICA SUBIECTULUI : Discuţie : Comentarii autocritice cum ar fi : “Nu pot desena!”. Estimare (stimă) de sine coborâtă şi posibilă depresie. Picioarele larg depărtate: − Afirmativ. haşuri. linii apăsate. − Nesiguranţa bazei (sprijinului) a fost compensată. Dorinţa de a evita criticile examinatorului. Strâns: − Rigiditate. indică preocupare pentru detalii mici. Picioarele strâns apropiate: − Încordare. − Preocupări somatice ale schizofrenilor. Accentuate: − Obsesiv – compulsivi. conştient. 4. • ARTICULAŢII : 1.5. Înveliş exterior dur: − Indică impermeabilitate corporală. Figură care se clatină: − Echilibru mental precar. − Poate ceva-ce-nu-înţeleg preocupările somatice. Dorinţa de asigurare din partea unei figuri cu autoritate. 5. “Este caraghios!” arată următoarele : 1. 3. stângaci. 2. Organele interne văzute prin corp. “Este groaznic!”. Tensiune excesivă.

− Poate indica o depresie schizofrenică cu retragere activă faţă de oameni sau obiecte. Puternică. 1. “beatnice” sau schizoide. − Dacă este prea haşurată. ca şi dorinţă de putere sau slăbiciune. • BRAŢE : Discuţie : Tipic. nu neapărat în relaţiile sexuale. − Simbolul puterii. 2. 3. Omise: − Poate fi o scăpare din vedere comună (Machover). Slabă: − Sentimente de slăbiciune. − Simbolul statului . f) exprimarea furiei. chiar simbolic (Machover). d) “împingerea” altora. − Poate indica elemente artistice. g) apărarea propriului Eu. mai ales în situaţii (relaţii) sociale. − Poate să apară la adolescenţi. poate indica o supra-preocupare pentru virilitate. 2. c) căutarea celorlalţi (deschidere către ceilalţi). Barbă de ţap: − Simbol al virilităţii indicând nevoia de a-şi demonstra masculinitatea într-un mod neobişnuit. • BIJUTERII : vezi ÎMBRĂCĂMINTE . i) a face dragoste. la unii paranoici închişi (dull). Barbă: − Substitut falic. Barbă mult haşurată: − Dorinţa de virilitate şi dubii în legătură cu masculinitatea. proeminentă: − Dorinţă sau nevoie de dominanţă sau ascendenţă. antisociale. Despicată: − Nevoia şi dorinţa de a munci în vederea atingerii scopurilor propuse. j) autoerotism. e) atragerea altora mai aproape. bărbăţia. părul şi barba simbolizau virilitatea. b) respingerea altora. Această semnificaţie se menţine. − Poate indica trăiri puternice de culpabilitate privind sexualitatea sau ostilitatea (Machover). braţele sunt instrumente pentru : a) “mânuirea” lumii. la bărbaţii batrâni. negarea lumii şi refuzul de a se ocupa de ea. • BĂRBIA : Discuţie : Tradiţional. 1. 1. homosexuali. Braţele indică sentimente. puterea. 3. 2. h) obţinerea a ceea ce se doreşte. este indiciul nevoii de demonstrare a virilităţii (Jolles) .Discuţie : Chiar înaintea zilelor lui Samson şi Dalila. bărbia este asociată cu conceptele polare de dominanţă şi supunere. de obicei în situaţii (relaţii) sociale. Tratarea conflictului: 8 .

11. Scurte: − Lipsa ambiţiei (Machover). − Accentuează puterea fizică şi musculară faţă de creier (Jolles). Ca nişte aripi: − Contact slab. 9 . 10. drept compensare pentru sentimentele de inadecvare. schizoid cu ceilalţi (Machover). − Dorinţă de putere. 3. − Îndepartarea lumii şi oamenilor din cauza suspiciunii şi ostilităţii (Jolles). Îndoite: − Respingerea lumii (Machover). 8. Slabe. 5. Machover). 12. subţiri: − Subiectul se simte slab şi se dă bătut în faţa vieţii (mediului) (Jolles). Lungi: − Ambiţie şi dorinţă de succes (Jolles). − Poate să apară la figuri masculine desenate de subiecţi feminini care manifestă un “protest masculin”. − Adolescenţi masculi. Accentuarea bicepşilor: − Dorinţe fizice. Deschise către ambianţă: − Subiectul caută afecţiune şi interacţiune socială (Machover). − Trăire puternică a lipsei de realizare (Machover). − Nevoia de a controla exprimarea agresiunii (Jolles). Ţinute la spate: − Trăiri de culpabilizare şi dorinţa de a ascunde mâinile (palmele). − Homosexuali. − Ostilitate şi / sau sexualitate. Mult haşurate: − Indică uneori un sentiment al pedepsirii (Machover). Larg deschise: − Dorinţă importantă de putere (Jolles). − Sentimente de slăbiciune şi inutilitate (Jolles.− Se poate produce când subiectul are trăiri ambivalente privind retragerea din mediu sau modul de a face faţă acestuia. 9. 7. 6. Prea lungi: − Ambiţie. 4. − Subiectul cere dreptate şi atenţie. − Control rigid asupra manifestării violente a impulsurilor. 13.

destinsă: − Tinde să indice trăiri de slăbiciune fizică şi preocupări somatice ale bărbaţilor involuaţi sau deprimaţi. 1. ce poate arăta vid schizofrenic. cât şi progeniturile sunt purtate în burtă. indică efeminare (Machover) Senzitivitate. dependent. Atât mâncarea. dezintegrare. Largă. Posibilă supraidealizare. Mai mari în zona palmelor decât la umeri: − Tind să indice lipsa autocontrolului şi / sau tendinţa de a fi impulsiv (Jolles). − Poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravidă la femeile nesatisfăcute de rolurile prezente. 1. senzual precoce. mare. − Apar la fete vanitoase (Machover). − Tipic în desenele copiilor. − Deprivări afective sau materne formează fundalul unor adaptări psihopatice (Machover). Concentrare erotică: − Umbrirea este făcută de subiecţii mai naivi. − Poate indica dorinţa de a lua cât mai mult posibil. dar cu stomac gol sau lipsa stomacului: − Indicator bizar. Vanitate. Prezente la o siluetă masculină desenată de un bărbat.14. sub tensiune. 16. 3. Accentuate: − Subiect infantil. • BUZUNARE : − Prezenţa ţigării sau pipei indică o sofisticare mai mare. • BURTĂ : Discuţie : Burta (stomacul) sau intestinele reprezintă centrul prin care se introduc alimentele. Arcuite cupid (cupid-bow): − Subiect exhibiţionist. Pline: Subiectul este senzual. 10 . Întinse în afară: − Subiectul are nevoie de suport emoţional când este stresat. Desenarea organelor interne. dependent (Machover). 2. 15. Direcţia şi fluenţa liniilor braţelor: − Indică grade diferite de extensie în mediu (Machover). − Organicitate. • − − − − − BUZE : 1. narcisism (Machover). mai degrabă ia decât oferă în relaţiile emoţionale. 2.

1. imatură. − Tineri cu inadaptări emoţionale şi sociale datorate unor handicapuri în lectură sau în unele activităţi şcolare (Machover). vină (Jolles). − Respingerea problemelor ambientale. − Posibile tendinţe de grandoare şi atitudini egocentrice bazate pe trăiri de inadecvare. persoane încrezute dar intelectuale. − Expresia obsesiv – compulsională a dorinţei de negare a sediului gândurilor dureroase şi a trăirilor culpabile (Machover). subiectul ilustrează inconştiant elemente de preocupare intelectuală: gradul de preocupare a imaginaţiei. Întorcându-şi privirea de la observator: − Posibil semn de retragere (Jolles). 4. • CAP : Discuţie : Capul este prima parte a siluetei umane pe care copiii învaţă să o deseneze. Mic: − Obsesiv – compulsivi (Jolles. Eu lărgit (mărit). indică zona de tensiune (Machover). a controalelor intelectuale. − Respingerea situaţiei de test. uşoară retragere. − Agresiune (Levy). − Posibile trăiri de inadecvare intelectuală. − Preocupare organică în legătură cu (“mentation”) (Jolles. 2. Este cea mai “de încredere” parte a corpului desenată şi exprimă nevoi şi receptivitate. trebuinţe intelectuale şi încercări de a controla emoţiile. 3. − Paranoici. Mare: − Arată tendinţe intelectuale puternice. narcisici. − Trăiri de inadecvare intelectuală cu accent corespunzător pe realizări intelectuale. − Dependenţă orală. o persoană care ia şi nu dă. Este de obicei prima parte desenată şi ultima care se dezintegrează în siluetele desenate de subiecţii cu leziuni organice. Profil: − Posibil indiciu de evaziune. cefalee.− Adolescenţi cu dorinţă de afirmare a virilităţii care intră în conflict cu dependenţa de figura maternă. − Apar la figuri desenate de femei care îşi accentuează independenţa. preocuparea pentru relaţiile interpersonale şi concepţia despre sine. − Activitate imaginară considerabilă. Machover). În desenul capului. evaziune. chirurgie a creierului. − Apare în desenele copiilor (Machover). Detaliat sau accentuat excesiv: − Sugerează o imaginaţie activă (Machover). 5. − Apare în desenele deficienţilor mintal. • CAZURI CHIRURGICALE : 11 . ca sursă de satisfacţie (Jolles). − Migrene. Machover). − Dorinţa de negare a controlului intelectual care împiedică satisfacerea impulsurilor corporale (organice) (Machover).

− Preocupări în legătură cu sexualitatea feminină. . Brown şi Levine au studiat desene făcute de pacienţi înainte şi după operaţii – operaţii ce implicau înlăturare de sân. Ştersături. Toate ariile chirurgicale au fost indicate în DAP ca arii ale anxietăţii.Preocupări în legătură cu adecvarea. Trăsăturile regresive ale siluetelor tindeau să se clarifice sau să se diminueze după operaţie. Linii.Discuţie : Mayer. • CONFLICT : CELE MAI FRECVENTE ZONE IPOTEZE INDICATORI 1. .Mâini. 3.Braţe. amputări. . Haşurate excesiv: − Panică homosexuală. 2. Haşurare. Confuzie în linia coapsei: − Posibil conflict homosexual. 4. 3. • CLOVN : Încercarea de a reduce testarea la absurd.Preocupări în legătură cu autonomia şi sexualitatea. 2. . Inteligenţă şi creativitate peste medie. Posibilă infantilitate psihosexuală la subiecţii bărbaţi. a ) Frânte (întrerupte). − − − 2. 4. indicând eforturile făcute pentru a compensa şi a accepta rezultatele operaţiei. Accentuat: − Bărbat imatur psihosexual (Machover).Nas. 3. Omisiuni. • 1. Subiectul poate face pe clovnul cu ceilalţi. 12 . în special la paranoici (Machover). Încercarea de a reduce impulsurile şi dorinţele la absurdităţi inofensive. Posibile orientări homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles). . .Picioare.Preocupări în legătură . . − Posibile tendinţe homosexuale recunoscute sau neacceptate (Jolles). COAPSE : Accentuate: Posibile tendinţe homosexuale. 1. 5. • CĂLCÂI : 1. chirurgie a ochiului sau urechii.Preocupări în legătură cu adecvarea. Subiectul poate avea tendinţe exhibiţioniste.

2.Ochi. Picioarele siluetei feminine mult haşurate. • CONSECVENŢA ( CONSISTENŢA) în tratarea figurii (siluetei): 1. Cordonul prezintă un loc pentru portofel. 3.Preocupări în legătură cu sexualitatea. . Asimetrie. – Picioare. Slabă: − Poate indica impulsivitate. arme sau alte însemne ala controlului sau autorităţii. . Absenţa cordonului: 13 . 3. deficienţă mintală. Bună: − Arată egalitatea relativă a stării de spirit şi a comportamentului. Sexul opus desenat întâi. • CONFLICT SEXUAL : 1. Simbolic. • CORDON ( CUREA ) ( vezi şi LINIA TALIEI ) : Discuţie : Tradiţional.Pelvis. . . c ) Zimţate.Preocupări în legătură cu controlul. Lipsa diferenţierii sexuale între siluetele masculină şi feminină.Urechi. 4. . cordonul / cureaua delimitează partea superioară sau a controlului intelectual de partea inferioară sau a expresiei sexualităţii. . dezintegrarea Eului. simbolizează controlul. ambele sexe sunt desenate asemănător. Extremă (la limită): − Poate indica caracterul plat al afectului şi o conformare rigidă. – Linia taliei. 2. . 2. .Preocupări în legătură cu pericolele exterioare.b ) Tremurate. 1. . 6. 5. Accentuarea sexualităţii. Cordon mult haşurat: − Preocupare pentru controlul sexualităţii şi senzualităţii.Linia gâtului. haşurarea sau accentuarea pieptului şi gâtului. . 5. organicitate. Constricţia. Nuduri.Preocupări în legătură cu autonomia.Preocupări în legătură cu pericolele exterioare. deoarece separă cele două jumătăţi ale corpului. cordonul.Preocupări în legătură cu controlul. cu autonomia şi sexualitatea.

1. − Fluiditate. absenţa cordonului indică flexibilitate şi acceptare a sexualităţii. 10. Ca ghearele: − Agresivitate primitivă (Machover). Mari. figurativ. − Paranoici. potenţial de comunicare. − Agresiune deschisă (Machover). Pumn strâns: − Delincvenţi adolescenţi cu spirit rebel aproape de a ieşi la suprafaţă. În formă de beţe: − Agresivitate infantilă (Machover). nevoi puternice de dominaţie şi o ruptură în contactul cu realitatea. puncte de contact social. ascuţite sau în formă de gheare: − Trăiri semnificative de ostilitate (Jolles). 4. Mai mult de cinci degete: − Foarte ambiţios. “arătând pumnul lumii” (Machover). Foarte lungi: − Adulţi superficiali în regresie. Mult haşurate: − Vină. Înmănuşate: − Reprimarea agresivităţii şi posibilitatea unor izbucniri fugitive de agresivitate. exprimare uşoară a emoţiilor. 6. Detaliere excesivă a încheieturilor şi unghiilor: 14 . • DEGETE ( vezi şi MÂINI ) : Discuţie : Degetele sunt unelte de manipulare a mediului. 11. 7. probabil în legătură cu sexualitatea sau ostilitatea (Machover). acaparator (Machover). • COROANĂ : Discuţie : Coroana este rareori desenată. Asemănătoare unor petale sau unor ciorchini de struguri: − Abilitate manuală slabă. − Dacă nu există semne contrare. 3. 2. poate indica mania grandorii. este un simbol al puterii.− Nu este o trăsătură neobişnuită. 5. Încleştate sau tăiate: − Eforturi îndârjite de a suprima impulsurile agresive. 9. 8. potenţial de agresiune. vezi şi “în formă de gheare”.

supraprotejaţi. Rigid: − Preocupare în legătură cu masturbaţia (Machover).Puşti. Gură concavă. iubire. care nu văd: − Semn de dependenţă şi emotivitate superficială (Machover). • DEGETE DE LA PICIOARE : 1.Mărimea crescută a corpului indică dorinţa de control intelectual. bastoane (beţe). 4. în josul liniei de mijloc sau în josul axei corpului. Mâini şi braţe slabe: − Inabilitate în adaptarea la mediu. receptivă oral: − Este întâlnită la persoane pasive. Soldaţi sau cow-boys: . 3. 2. 5. • DEPRESIA este indicată de : 15 . 7. Accentuate. receptivă.Dorinţa de putere şi forţă. receptive. Accent pe mărime şi forţă: . cuţite. tinereşti: − Respingerea responsabilităţii. Accent pe linia mediană: − În special nasturii. 2. Ochi goi. care pot deveni parazite şi care pot cere atenţie. 2. • DEGETUL MARE : 1. Simboluri ale agresiunii: . • DEPENDENŢA este indicată de : 1. Strânse: − Reprimarea unei agresiuni (Machover). dominatoare: − Este întâlnită la bărbaţii dependenţi de mamă. care se simt slabi şi neajutoraţi din cauza dependenţei de femei puternice. mărite: − Agresiune primitivă (Machover). 6. Trăsături faciale infantile.− Încercare de menţinere a unui control asupra ostilităţii. Figură (siluetă) mare. • DELINCVENŢI indicaţi prin : 1. 3. aprobare (Machover). Accentuarea buzunarelor: − Persoană dependentă.

Păr nehaşurat. 2. 7. Conflict în zona nasului şi picioarelor: − Preocupări în legătură cu sexualitatea. Preocupări în legătură cu autonomia. 4. 6. 14. Accentuare orală: . emoţii superficiale. picioarelor. 12. 10. 2. semn de dependenţă.este normală la copiii mici (Machover). 13. Corp destins şi cu o formă proastă: − Trăire de dezintegrare fizică.de aşteptat între trei şi cinci ani. Braţe şi mâini omise: − Trăiri profunde de inadecvare. 6. Neacceptarea impulsurilor fizice. 3. 9. trebuinţe de dragoste. 5. Expresie facială acră. Rezistenţă în desenarea corpului. sau labele picioarelor: Nivel scăzut de activitate. Ochi care nu văd: − Incapacitatea abordării adaptării la lume. Păr . 9. lipsă de discriminare (Machover). 8. 3. 5. Frunte încreţită. Detaliere săracă. Lipsă de entuziasm (Machover). Gura: − Apare de timpuriu.sunt obişnuite. Postură aplecată sau aşezată. 11. − − − − − Nivel scăzut de activitate. Picioarele şi labele picioarelor desenate primele. Siluete “asemănătoare cu păianjenii”: . Cap: -este mare. Ochi care nu văd: − Sunt obişnuiţi. Accentuare orală: obişnuită (Machover). afecţiune şi recunoaştere (Machover). 8. Mâini: -sunt slabe. Lipsă de energie.1. este accentuată pentru a indica dependenţă orală. Linie curbă cu capetele întoarse în sus drept gură: − Indică dorinţa de a câştiga aprobare de la aceia pe care copilul îi iubeşte şi de care are nevoie. 4. 7. Transparenţe: . • DESENELE COPIILOR sunt caracterizate prin: 1. Degete: 16 .

indică abilitatea de a se descurca cu mediul. Pătarea nu este neobişnuită la desenele copiilor. Deficienţi mintal. Evaziune. 2. Posibilă rigiditate şi constricţie: − Personalităţi nevrotice. Organici. Activitate: -este obişnuită. • DESENE PĂTATE : Discuţie : La adulţi. • DETALIERE : Discuţie : Silueta desenată cu mai multă grijă şi mai detaliat este de obicei sexul cu cea mai mare investiţie de energie libidinală din partea subiectului. − DESENE INCOMPLETE : Depresie. 2. Normali evazivi. trăite de subiecţi. Lipsa completă a detaliilor: − Persoanele sever tulburate şi deprimate realizează doar contururi simple. goale.Obsesiv–compulsivi care trebuie să structureze – cu greu – o situaţie astfel încât dorinţele lor reprimate să nu scape de sub controalele lor excesive. 3. în regresie şi normali rigizi. 4. deficienţi mintal (Machover). Excesivă: . de altfel. Îmbrăcămintea: -este inexistentă sau lejeră. Constricţie nevrotică. − − − − − Detalii puţine: Obişnuite la copii. Nivel (standard) scăzut de realizare: Apare la copii. Gândire simbolică extremă: − Schizofrenici deterioraţi (Machover). 10.− De obicei inexistente sau subţiri şi bidimensionale. siluete ale căror figuri exprimă trăiri slabe. aşa cum sunt. pătarea implică o notă regresivă şi anxietate severă. indică hiperactivitatea copiilor mici. 4. 3. • DESENE – DIAGRAME : 1. 11. • 1. Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate: 17 . 1. 2. Depresivi.

prezentă sau trecută. din moment ce sunt suprapreocupaţi cu structurarea − − − − − • fiecărei situaţii.− Impulsivi: Detalii amănunţite. respectiv de conflict intrapsihic. Relevă dificultăţi reale sau simbolice cu partea corpului desenată ca diformă. oarbe. depresivi.Este legat de trăirile de echilibru mintal ale subiectului 2. nevrotici. psihoticii cronici pot fi prea controlaţi pentru a desena mai mult decât nişte figuri schematice sau trăsături uşoare. • DEVIANŢI SEXUAL : Discuţie: Concentarea pe o arie sau pe un organ specifice poate să apară în accentuarea erotismului. indicatori anatomici. sunt preocupaţi de influenţele presupus ostile asupra lor. goale. bine proporţionate. cu distorsiune grosieră şi lipsă de echilibru. − Pot indica o sexualitate inadecvată sau impotenţă. imaturitate psihosexuală sau evaziune psihică faţă de sexualitate. Adulţi inteligenţi: Desenul include mai multe detalii de tip consecvent. Absente: − Incapacitatea de a se descurca cu sexualitatea care provine din neacceptarea sexualităţii în viaţă. sarcasm muşcător. Preocupări excesive pentru ele: − Adolescenţi cu preocupări sexuale. vagi. înfumurare sau alte slăbiciuni ce trebuie compensate (Machover). sunt preocupaţi compulsiv de sexualitate. copii. DETALII EROTICE : 1. inactive. Echilibrul figurii (siluetei): . Armonie. − Persoane în timpul unui tratament psihanalitic. simetrie proporţie: − Indică gradul de armonie mintală. − Artişti. ca nişte reminiscenţe ale desenelor copiilor. o concepţie sardonică despre viaţă. • • DIFORMITĂŢI : Sunt întâlnite tipic în zone de diformitate reală. deoarece pentru ei “a iubi” înseamnă a-şi coborî apărările contra durerii. suprastilizează părul. Deficienţi mintal: Au desene slab detaliate. psihotici. 2. Depresivi: Desenează figuri slabe. spre deosebire de adulţii. Paranoizi: Detaliază excesiv ochii şi urechile. Gradul de accentuare depinde de intensitatea dorinţelor sexuale şi de experienţele trecute în această direcţie (Machover). • ECHILIBRU : 1. Psihotici: Cei în fază acută pot prezenta detalii bizare. ei au trăiri anxioase dacă lucrurile nu sunt exact “aşa cum trebuie”. multe ştersături. DINŢI : Discuţie: Un accent pus pe dinţi indică agresiune orală. • EXPRESIA FEŢEI : 18 .

satanică. optimistă. stabilă.pasivă. rece. severă. urâtă. imatură. liberă. 18) Grandioasă. copleşitoare. infantilă. • FAŢA : Discuţie: Faţa este “faţada” prezentată lumii. egocentrică. − Compensare a inadecvării. teamă.Discuţie: Această categorie se ocupă de impresiile formate de figuri. viguroasă. autoritară. ţeapănă. inimoasă. ambiţioasă. adolescentă. Este cel mai de încredere indicator al stării de spirit din DAP. liliputană. dezechilibrată. plictisită. inertă. 13) Rece. plastică. 22) Mică. posomorâtă. copilăroasă. herculeană. introspectivă. docilă. subdimensionată. 3) Formă: − Ovală. de satir. ea stabileşte tonul desenului prin expresiile de dragoste. blândă. aspră. 20) Goală. mamut. care priveşte de sus. austeră. nesimţitoare. impulsivă. colţuroasă – indică puterea. confuzie. agresivitate. caldă. − Pătrată. “În afara timpului”. descurajată. letargică. prin desenarea unei imagini de sine agresive. 16) Dispreţuitoare. snoabă. politeţe sau anxietate. centrată pe sine. constrângătoare. dominantă. plină de năzuinţă. preocupată de sine. prietenoasă. dorinţe masculine de putere. generoasă. care se complace. 9) Respingătoare. retrasă. supărată. 4) Apatică. deprimată. sardonică. ură. chipeţă. dură. 23) Gigantică. angelică. − Impuls interior pentru afirmare socială (Machover). 4) Desenată la urmă: − Subiectul are dificultăţi în relaţiile sociale. nesemnificativă. rebeliune. albă. sarcastică. neproporţionată. slăbiciunii sau lipsei de afirmare. 21) Binevoitoare. neechilibrată. alertă. Retragere din relaţii sociale. animată. strălucitoare. 15) Luptătoare. 14) Slabă. puternică. 17) Aspră. 1) Fericită. 8) Atrăgătoare. puternică. dominatoare din punct de vedere social (Machover). colosală. inflexibilă. 10) Echilibrată. nefericită. determinată. 6) Rigidă. sensibilă. atrăgătoare. veselă. 3) Activă. 19) Oarbă. dominatoare. 5) Flexibilă. 1) Accentuare puternică: − Preocupare pentru relaţiile sociale şi aparenţele exterioare (Jolles). rea. 19 . pompoasă. blândeţe. 2) Tristă. 12) Caldă. Lista adjectivelor de mai jos poate servi ca un ajutor în descrierea figurilor desenate. estetică – indică feminitate şi sensibilitate. entuziasmată. 11) Ochi de cocoş. slăbită. vagă. controlată. 7) Severă. posacă. 2) − − − Vagă sau omisă: Evaziv faţă de conflicte care implică relaţii interpersonale (Machover).agresivă.

5) Linii suplimentare la pliul naso-labial: − Dau profunzime şi maturitate feţei. îndoială de sine. găsită la organici. • FIGURĂ ( PERSOANĂ ) CARE SE CLATINĂ : sentimentul neechilibrului.indică : 1) Evaziune. Întărită: Nesemnificativă prin ea însăşi cu excepţia faptului că arată preocupare pentru controlul mental. − Persoană îngrijorată cronic. − Trăire de lipsă de autonomie. preschizofrenic (Hammer).făcută de cei ce consideră relaţiile interpersonale dezgustătoare (Jolles). • FIGURI GOALE .Scopuri şi ambiţii puternic intelectualizate (Machover). Deficienţi mintal. distrugere cerebrală traumatică. 2) Rigiditate: . personalitate în stare de flux. − Posibilă homosexualitate. • GAMBE ( PICIOARE ) vezi şi LABELE PICIOARELOR: 1) Siluetă fără picioare: − Trăiri patologice de constrângere şi dependenţă (Jolles). 6) Frunte încruntată: − Aspiraţii intelectuale sau accent pe controlul emoţiilor. 4) Insecuritate.tind să indice: 1) 2) 3) 4) 5) Evaziune. • FIGURI LIPITE . Regresie. • FESE : 1) Accentuate de haşuri.− Doreşte să evite autorelevarea. 20 . Deficienţă mintală. Trăiri schizofrenice de vid. Depresie. Cei cu migrene. mărime sau ştersături: − Pot indica fixaţia stadiului anal. 3) Psihopatie: .apărare intelectuală. • 1) 2) − − − − FRUNTE : Accentuare a proeminenţei frontale: . instabilă. psihastenică. − Preocupare faţă de maturitatea emoţională sau o aparenţă de maturitate. împreună cu imaturitatea psihosexuală rezultantă. Lobul frontal distrus.

Consolidare împotriva şocurilor externe. 5) − − − − 6) − − − Depărtate: Sfidarea autorităţii (Jolles). mai ales însoţit de un guler întărit. 9) Desenate la început împreună cu labele picioarelor: − Pot fi un indiciu al descurajării şi depresiei. late: − Luptă pentru autonomie. Încrucişate sau strâns lipite: Rigiditate. 21 . 8) − − − Mult haşurate: Uneori. spre tiparul schizoid (Machover). Respingerea apropierilor sexuale ale altora (Jolles). pierdere a puterii şi autonomiei datorate degenerării fizice în involuţii şi senilitate (Machover). 3) Mari. posibilă rigiditate. gros: − Atitudine încăpăţânată. Pot indica preocuparea reprimată pentru sexualitate dacă sunt desenate de o femeie. − Ambivalenţă faţă de lupta pentru autonomie (Jolles). furnizează un indicator al coordonării controlului mental cu impulsurile fizice (Machover) 1) Lung. • GÂT : Discuţie: Gâtul legă capul de corp. inadecvare. 2) Lat. Respingerea sexualităţii. 4) Scurte: − Trăiri de imobilitate. poate fi un semn de panică homosexuală (Machover). de lipsă de autonomie (Jolles). Accentuarea nevoii de stabilitate. subţire: − Lipsă de coordonare a controlului impulsurilor. 2) Lungi: − Luptă pentru autonomie (Jolles). 7) Atrofiate: − Trăiri de slăbiciune. Negarea insecurităţii. − Bună asimilare a impulsurilor (Machover). − Dificultatea acceptării dorinţelor sexuale. Poate indica un conflict care priveşte străduinţele de autodirecţionare. 3) Unidimensional: − Lipsă infantilă de control asupra impulsurilor şi dorinţelor. − Poate semnifica ostilitatea.− Sentimentul castrării (Jolles).

adolescentă vanitoasă. − Preocupări somatice. cu colţurile în sus: Afinitate forţată. Nevoie puternică de dependenţă. sexuale sau ostilitate. Largă. Tendinţa de a se prezenta zâmbind. Imaturitate. Tendinţe ostile orale: sarcasm tăios.- 5) Crestătură a gurii: − Ostilitate şi furie. 3) − − 4) − − Dinţi care se văd: Semn puternic de agresiune orală a unei naturi infantile (Machover). hipercritic. sadic verbal. năzuinţă către tinereţe (Machover). − Control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice. − Agresivitate. • GULER : 1) Înalt. • GENUNCHI : 1) Accentuaţi: − Tendinţe homosexuale (Jolles). 6) Concavă: 22 . muşcătură. de a etala o faţadă acceptabilă care să mascheze trăiri mai puţin acceptabile. scrobit: − Atitudine de înălţime (superioritate) ce accentuează stăpânirea intelectuală a impulsurilor fizice. 2) Curbă cupidă: − Erotism adolescentin. • GURĂ ( vezi şi BUZE ): 1) − − − Accentuată: Erotism oral. 2) Încheieturi detaliate: − Obsesiv – compulsivi. 2) Accentuat: − Poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental. coliere sau alte elemente care îl delimitează: − Accentuarea controlului intelectual asupra impulsurilor fizice (Machover). având ca rezultat căutarea de către subiect a refugiului în fantasme de autoapreciere.4) Omiterea liniei de bază a gâtului la profil: − Flux liber al tendinţelor bazale împreună cu un control inadecvat (Jolles). − Narcisism. 5) Accentuare prin cravată.

• HOMOSEXUALITATE : Discuţie: Următoarele aspecte sunt imporatante clinic: această listă de semne homoerotice semnifică doar tendinţe homosexuale inconştiente. − Respingere severă a oralităţii. 10) Mică: − O anumită respingere sau negare a nevoilor de dependenţă orală la compulsivii rigizi. 7) − − − − Închisă rigid: Refuzul de a se autoreleva. 9) − − − − − − Întărită: Mofturoşi (capricioşi) la mâncare. Simptome gastrice. − Cere atenţie şi răbdare. Informarea persoanelor de tendinţele homoerotice nerecunoscute. − Agresiune. sensibilitate. − Astmatici. − Imaturitate psihosexuală. • HAŞURAREA indică : 1) Anxietate: − Gradul anxietăţii este dat de tăria haşurării. 8) Batjocoritoare: − Dispreţ pentru alţii. Alcoolici. asemenea informaţii trebuie folosite cu mare discreţie şi cu apreciere clinică sigură. 11) Omisă: − Respingere severă a nevoii de afecţiune. Poate indica o culpabilitate referitoare la felaţie. înjurături (Machover). ostilitate. acoperite. controlate. 2) Anxietate liberă (flotantă): − Este indicată de haşurarea extremă. dependenţă. Dificultăţi sexuale legate de contactele oral – genitale. − Îndoială de sine. Poate fi semn de suprimare sau ostilitate. − Negare a dependenţei orale la egoişti şi persoane independente. Agresivitate orală. − Deprimaţi. Respingerea nevoilor de dependenţă.− Dependenţă orală (Machover). Dependent oral. sentimentul de a fi incapabil să facă faţă mediului ostil. acoperite. Indiferent de gradul sau de extinderea semnelor. autocritică. − Sentimente de culpabilitate severe. probabil din cauza trăirilor de slăbiciune şi nesiguranţă. inacceptabile este nocivă terapeutic şi traumatizantă. 23 . sau interese estetice.

combinat cu tensiune şi ostilitate. 2) Siluete ( figuri ) mari. 5) Picioare ca nişte beţe. Levy. 10) Buzunare accentuate.) ( Levy ). 11) Figură ( siluetă ) feminină dominantă. mare desenată de un subiect masculin. indivizi maniaci activi. Accentuarea feselor şi a rectului la siluete masculine. 4) Ochi orbi sau fără expresie. INABILITATE FIZICĂ ( BOALĂ ) : Discuţie: Mulţi psihologi şi psihiatri care folosesc DAP găsesc inabilităţile şi bolile fizice în desene prin indicatori de conflict sau omisiuni în zona afectată. 1) Indici anatomici: − Schizofreni cronici reprimaţi. 2) Tocuri înalte la siluetă bărbătească ( Machover. 3) 24 Linii schiţate la piept sau la centura pelviană: . în special nasturii. 3) Mâini şi braţe slabe. visătoare. 6) Picioare subţiri. Slabă diferenţiere între siluetele masculine şi feminine. • INDICATORI ANATOMICI : Discuţie: Aceştia nu se referă la nuduri sau la figuri subliniate. Coafură îngrijită. − Indică probabil un accent pe putere şi frumuseţe la subiecţii masculi. “Talie de viespe” la siluetă bărbătească. de Martino ). 4) 5) 6) 7) 8) 9) • Gură moale. ci la figuri (siluete) cu trăsături anatomice clar indicate.1) Ochi mari şi gene lungi la figuri bărbăteşti ( Machover. dar se întâlnesc şi în cazuri rare de subiecţi cu un interes neobişnuit pentru anatomie. Sprâncene arcuite. fără expresie. slabe. catifelată. slabe. aceşti indicatori sunt de tip patognomic (psihognomic). − Figuri cu privirea pierdută. 9) Accentuarea liniei mediene. astfel încât să fie mai puţin ameninţătoare. etc. • INADECVAREA este indicată de : 1) Siluete ( figuri ) foarte mici. 12) Întoarcere inexpresivă de la lume: − Ochi care nu văd. În unele cazuri este vorba de o tachinare sau de o sfidare a examinatorului cu încercări de a reduce examinarea la o absurditate. De obicei. grandioase. de Martino ). 7) Absenţa labelor picioarelor. 3) Profil masculin înfrumuseţat (fardat. − Siluete fără urechi. îndreptată în altă parte. 8) Degete ca nişte petale. 2) Indici costali: − De obicei nu sunt consideraţi patologici (Machover). − Ocazional.

1) Maniera de desenare a hainelor: − De obicei este neprelucată. nesiguranţă tipică 25 . Variabilitate mare (detaliere excesivă). IMPULSIVI : Apăsare neregulată a liniilor. Lipsă de precizie. ÎMBRĂCĂMINTE ( HAINE ) : Discuţie: Machover descrie îmbrăcămintea drept compromis făcut de subiect între sentimentele de modestie şi etalarea corpului. el doreşte ca examinatorul să structureze situaţia în locul lui. vagă sau sub forma unor reprezentări simbolice (Machover). − Îmbrăcămintea este folosită pentru a atrage social sau sexual. − Adolescenţi cu preocupări sexuale şi curiozitate. 3) Siluetă prea puţin îmbrăcată: − Narcisic corporal. tinde să prefere fantasmele unor întâlniri (contacte) sociale (Machover). • 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) • INDICATORI ISTERICI. − Pot să apară la adolescente preocupate de rolul lor feminin. este o ipoteză mai validă dacă trăsăturile sexuale ale hainelor sunt accentuate (Machover). absorbit de sine. Trăsături faciale infantile.− Nu sunt considerate a avea semnificaţii patognomice. • ÎNTREBĂRI: Discuţie: Când un subiect pune întrebări. indică interes curent. indicaţii de strălucire. Tratare neîngrijită a părului. arată adaptarea psihopată la femei tinere. Îmbrăcămintea de pe siluete indicănivelurile de suprafaţă ale personalităţii. accentuarea părului. Linii zimţate. − Persoane în cură psihanalitică. − Schizofreni regresaţi la nivele scăzute. 4) Organe genitale la o siluetă nudă: − Pot fi desenate de studenşi în arte plastice datorită antrenamentului şi / sau interesului. 2) Siluetă prea îmbrăcată: − Narcisic al hainelor (Machover). 5) Bijuterii: − Combinate cu trăsături cosmetice. Întrebările pot indica nesiguranţă faţă de aşteptările examinatorului. preocupat excesiv de dezvoltarea corporală. mai puţin controlate de dezvoltare emoţională. 4) Nesiguranţă – dacă trebuie sau nu să se îmbrace: − Poate indica un subiect tulburat de o puternică conştientizare corporală (Machover). − Pot să apară la femei de vârstă mijlocie care prezintă involuţii şi care sunt forţate să-şi reconsidere rolul lor sexual şi atracţia pe care o generează pentru masculi. Mâini şi braţe slabe. introvert. − Arată rigiditate.

homoerotici. important în desenele realizate de adolescenţi şi bărbaţi mai în vârstă cu preocupări sexuale. La sfârşitul testării. 7) Foarte ascuţite: − Combinate cu degete în formă de gheare sau alţi indicatori de ostilitate. dar cu discreţie şi judecată clinică. − : deprimare. Machover). − Femei cu aspiraţii de strălucire. 6) Foarte lungi: − Preocupare pentru sexualitatea masculină. 11) Vârfuri depărtate (în direcţii opuse): − Ambivalenţă. 4) Foarte mici: − Control constrictiv. 5) Foarte mari: − Indică nevoia ecxesivă de securitate. susţine ipoteza că ostilitatea reprimată sau trăirile de ostilitate nu pot fi acceptate. examinatorul poate răspunde mai complet şi mai specific la întrebări. − Posibilă dependenţă faţă de ceilalţi (Jolles). • LABELE PICIOARELOR : Discuţie: Picioarele asigură oamenilor baza şi instrumentele de locomoţie. 26 . 3) Omise: − Lipsă de mobilitate sau autonomie. curiozitate. − Nevoie puternică a unui suport (fundament) solid. Răspunsurile la toate întrebările trebuie să fie date astfel încât situaţia de testare să rămână nestructurată. 10) Tocuri înalte: − Homosexuali. 9) Detaliere excesivă: − Obsesie a detaliului (detaliere obsesivă). − Pot fi controlate printr-o detaliere compulsivă. 1) Simbolistica labelor picioarelor: − Desori simbol falic. 2) Semnificaţia simbolică a picioarelor: − Picioarele asigură indicele trăirii motilităţii psihice sau fiziologice. grijă. confuzie. anxietate. descurajare (Jolles). în special faţă de dorinţa de independenţă (Jolles). − Nevoie de independenţă (Jolles. − Pot fi prea traumatizante pentru a fi desenate de fete adolescente. 8) Siluetă pe vârfurile picioarelor: − Ancorare _________ în realitate şi nevoie puternică de a evada din mediul frustrant (Jolles). Labele picioarelor sunt un simbol al autonomiei. rigid al sexualităţii.subiectului sau evadare din situaţie.

Pot arăta un control mental scăzut.12) Desenate ca nişte beţe: − Imaturitate şi insecuritate în picioare (în mers) (Machover). • LINII : 1) Consecvente: − Adaptarea poate fi considerată stabilă. Înclinat spre spiritual. Anxios. nesigur. − Copii. Psihotici. Poate fi un semn de auto-asigurare. luptând pentru putere şi control. Linie “ectoplasmică” – indică regresie şi retragere tipice pentru schizofrenici. 6) − − − Linii zimţate: Pot indica anxietate. Linii încărcate: Revendicativ. impulsiv. Semn de tensiune şi ostilitate (Jolles). 8) − − − Umbrire (haşurare) puternică. Nesiguranţă. pierdere a entuziasmului. schizoizi şi cei care suferă de temeri de depersonalizare (Machover). cu rezistenţă mică la frustrare (Machover). discontinue. pătare puternică: Copii. Tulburare organică a creierului. Ocazional la schizofrenici şi la maniaci excitaţi. dominant. Depresie. Alcoolici cronici. 7) Linii neregulate. Poate indica impulsuri deschis ostile. Intelectual şi introvertit. utilizează retragerea ca apărare primară. tipice pentru tendinţe schizoide. cu apăsare uşoară: − Alcoolici schizoizi (Machover). Control rigid al pulsiunilor care generează constricţie severă şi subproducţie. tremurate. posibilă tendinţă de a se arăta şters şi de timiditate (Machover). timid. individualităţi slabe. 5) Apăsare variabilă: − Isterici sau ciclotimi. subiect instabil. Nevrotici anxioşi. 2) − − − − − − − − 3) − − − − − − − − Linii slabe: Lipsa revendicativităţii. Poate indica anxietate dacă sunt combinate cu umbriri şi apăsare puternică. lipsă de vitalitate. semn de agresiune motorie (Machover). 9) Linii neîntrerupte: 27 . Pot indica standarde de egalitate scăzute. 4) Linii groase: − Indică bariere fizice faţă de mediu.

28 . 3) Prezenţa nasturilor de-a lungul liniei de mijloc: − Dependenţă maternă. posibilă leziune centrală (dacă liniile sunt neregulate). 12) Schiţare (mişcări liniare fără sens. iar sub linia taliei sunt zonele sexuale şi ale reproducerii. − Leziune centrală. 4) Vagă: − Persoane mai vârstnice preocupate de declinul lor fizic (Machover). întrerupte. sentimente de inadecvare. inegale: − Temător. La femeie. nesigur. anxietate. căutarea femeii pentru petere şi stăpânire.− Determinare. deasupra se află sânii şi laptele matern. • LINIA BAZALĂ ( vezi LINIA SOLULUI ): Discuţie: Subiectul are nevoie de suport. Machover notează: deasupra liniei taliei sunt zonele puterii fizice a bărbaţilor. • 1) − − − − − LINIA DE MIJLOC : Accentuată: Puternică nevoie de dependenţă. 10) Linii uşoare. 11) Coordonare slabă: − Tensiune deschisă. 1) Accentuată: − Control sexual. • LINIA SOLULUI ( vezi LINIA BAZALĂ ): Discuţie: Linia solului poate indica trăiri de nesiguranţă sau nevoia unui punct de referinţă sau a unei graniţe (Jolles). nesiguranţă. îşi neagă uşor individualitatea pentru a place unei femei (pentru a mulţumi o femeie). pe care îl obţine prin desenul acestei linii. sau schiţare artistică slabă): − Anxietate. în timp ce sub ea se află zonele sexuale. Preocupare pentru simptome somatice (Machover). • LINIA TALIEI ( vezi şi CUREA ): Discuţie: Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. insecuritate. Dependenţi isterici. 2) Accentuată prin apăsare: − Sugerează conversia agresivă a conflictelor corporale (Machover). Posibile trăiri de inferioritate corporală (Machover). Imaturitate emoţională (Machover).

4) Amânarea desenării: − Un blocaj în a se descurca cu ariile corporale ale sexualităţii. Depresie. centrat pe sine. Lipsa spiritului revendicativ. posibil cauzat de sentimente de vinovăţie sau de sentimentul pierderii iminente a controlului sexual.2) Mult haşurată sau tăiată: − Control extrem al sexulităţii. 3) − − − Desen diminuat sau foarte mic: Eu contractat (Machover). Indiciu de slăbiciune în zona desenată vag. indică rigiditate excesivă şi fragilitate a controlului. MARGINEA SUPERIOARĂ A PAGINII : Discuţie: Persoana care atinge marginea de sus sau trece peste marginile paginii încearcă să se supraextindă în relaţiile cu alţii şi manifestă o tendinţă de a avea o viaţă imaginară foarte activă. sau între subiect şi figurile părinţilor (Levy). vegetativă. Sentimente de inadecvare şi preocupări de adaptare la mediu (Machover. cu atitudine rigidă. lipsă de entuziasm şi de energie. vanitos. 29 . − Poate indica gradul de estimare de sinerealistă. lipsa sau ascunderea mâinilor şi rigiditatea braţelor. Levy). 5) Extrem de îngustă (strânsă. Incertitudine şi anxietate la nevrotic. − Narcisic. nivel energetic scăzut şi Eu diminuat şi slab (Machover). Scizofrenie regresivă. strâmtă): − Sugerează control precar. CONFUZE : Regresie la un stadiu psihotic. • 1) 2) 3) 4) 5) • LINII VAGI. 1) Mărime medie: în jur de 18 centimetri. subiectul răspunde la presiunea mediului cu trăiri de expansiune şi agresiune. Personalitate ciclotimică. care este evident în izbucnirile temperamentale (Machover). relaţionată la expansivitatea subiectului. Dacă silueta-imagine-de-sine este mare. Orice extremă indică psihopatologie (Levy). 3) Refuzul de a desena mai jos de linia taliei: − Sexualitate tulburată şi blocată (Machover). lipsa mişcării. 2) Raportul dintre mărimea desenului şi spaţiu: − Poate merge în paralel cu relaţiile dinamice între subiect şi mediul său. ipoteza de lucru este că subiectul se simte mic sau inadecvat şi răspunde cererilor mediului cu sentimente de inferioritate. − Combinată cu un conflict în zona gâtului. Jolles. − Poate fi legat de implicarea imaginativă a subiectului. cu eşec în adaptarea la cerinţele lumii. • MĂRIMEA DESENULUI : Discuţie: Dacă silueta care reprezintă imaginea de sine este mică. timiditate.

trăirile sexuale (Machover). Apărare împotriva unei apropieri sexuale (Jolles). poate să apară în desenele copiilor. nu vrea să se ocupe de situaţie. − Tendinţa de a face adaptări rafinate la relaţionări sociale din cauza sentimentelor de inadecvare şi impulsivitate (Jolles). gol şi sărăcăcios poate semnifica deficienţă mintală sau organicitate. − Tendinţa de a fi maniac. psihopat (Machover). inacceptabile. 4) În buzunare sau la spate: − Sofisticare artistică (Cook şi Wood). reprimate (Machover). 2) − − − Omise: Trăire de inadecvare a modului cum se descurcă cu ambianşa (Jolles). posibil pentru a compensa slăbiciunea (Machover). 4) Foarte mare sau mărit: − Încercarea de a se proba pe sine pe hârtie. • 30 MIŞCARE : . 6) − − − Lângă organele sexuale: Preocupări sexuale (Jolles). − Poate fi caracteristic unui maniac ce îşi răspândeşte desenul pe toată pagina sau depăşeşte marginile acesteia. 5) Depăşeşte pagina: − Lipsa capacităţii (abilităţii) de planificare. − Evaziune. ostilitatea.− Depresie profundă. este posibil să arate lipsa de încredere în realizări şi contacte sociale (Machover). Vină în legătură cu masturbaţia (Machover). 5) Foarte haşurate: − Vină în legătură cu o acţiune reală sau fantastică: masturbaţie. − Dacă este sărac proporţionat. 3) Desenate la sfârşit: − Şovăială în descurcarea cu ambianţa din cauza unor trăiri de inadecvare sau negarea unor dorinţe de putere (Jolles). atac. hiperactiv. Trăiri de vinovăţie în legătură cu agresivitatea. • MÂINI ( vezi şi DEGETE ): 1) Mari: − Doritoare de forţă. − Grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice. tipice pentru adolescenţi sau băieţi tineri. 7) Perturbare în tratarea mâinii − Obişnuită. Sens posibil de sindrom de castrare. furt (Jolles). − Estimare de sine fantezistă. − Poate arăta autoapreciere înaltă la psihopaţii agresivi (Machover).

• 1) − − − − − • MUŞCHI : Accentuaţi: Pot să apară la studenţii în artă. 4) Triunghiular: dorinţe de putere. 1) Lung: agresiune. 3) Pasivitate: Simptom al patologiei crescânde la cineva cu trăiri excesive de slăbiciune şi inadecvare. 2) Haşurat: posibile trăiri de castrare la bărbatul infantil care proiectează defecte unei femei (Machover). Schiţată: insecuritate şi anxietate.1) Activitate:Tendinţa de a identifica persoane active care doresc să-şi rezolve problemele. îngrijită: − Sexualitate controlată. 2) Mică. inteligenţi. MUSTAŢĂ : 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) • 1) Mult haşurată (umbrită): − Străduinţe pentru o sexualitate masculină matură. − Ocazional. 5) Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite. − Apare în desenele unor homosexuali controlaţi. posibilă impulsivitate (Jolles). NAS : Discuţie: Nasul este un simbol al sexualităţii. Presiune verticală: indică determinare. subiect activ şi întreprinzător social. egoism. Apăsare puternică: indică anxietate şi tensiune. Cei cu atrofii musculare. 31 . Zimţată (tremurată): ostilitate. o mai mare accentuare a nasului este mai degrabă un simbol de putere decât de sexualitate. masculinitate. Homosexuali (bărbaţi). Apăsare (presiune): indică nivelul energetic (Levy). Înspre corp: introversiune (Levy). dar şi al luptei pentru putere. căutarea ascendenţei. 3) Cârn: sexualitate infantilă. Scurtă: impulsivitate (Jolles). 2) Hiperactivitate:Efort de compensare pentru a controla lumea şi a spori predictibilitatea. Jolles). afirmare. preocupare pentru sine. Narcisişti centraţi pe propriul corp (Machover. dependenţă copilăroasă. semn al sentimentului de inadecvare dacă apăsarea este mică. sexualitate infantilă. Dinspre corp: extroversiune (Levy). Absorbiţi de sine. semn al ostilităţii faţă de un bărbat dacă este desenată de o femeie. curată. • MIŞCAREA CREIONULUI : Lungă: control (Jolles).

De aceea. semn de gândire rea şi avară. copilul este forţat să depindă de mamă pentru acest ajutor mult timp după ce a obţinut independenţa în ariile sfincteriene. • NĂRI : 1) Evidente: semne de agresiune primitivă. 2) Accentuare: − Dependenţă. Cel mai adesea. 8) Coroiat: sentimentul că îmbătrânirea afecteză sexualitatea masculină. 7) Ascuţit: tendinţe dominatoare cu posibilă agresiune. adolescenţi şi persoane cu teamă de castrare (Jolles). 3) La manşete: − Detaliere compulsivă cu accentuare stereotipă formală asupra controlului. în testarea psihologică. imaturitate. dar nu mai mare.6) Accentuat: indicii pentru preocupare falică (Machover). Pot indica preocupări egocentrice. 2) Plasare în pagină: − Tendinţa de a plasa siluetele în mijlocul paginii spre jumătatea de sus. • NORMALITATE : Discuţie: Aproape toţi indivizii “normali” au zone patologice. Copilului îi este necesară o maturitate psihică considerabilă pentru a-şi dezvolta sistemul de controale motorii grosiere şi fine necesare încheierii şi descheierii hainelor. inadecvare (Machover). siluta feminină este puţin mai mică sau cel mult egală cu cea masculină. 3) Punctul de plecare în relizarea desenului: − Cei mai mulţi încep cu capul şi trăsăturile feţei 4) Timpul necesar: − Majoritatea subiecţilor au nevoie de 10 – 12 minute sau mai puţin. Pot indica conştienţă corporală cu preocupări în legătură cu supunerea şi dependenţa faţă de o autoritate (Machover). 5) Spontaneitatea: 32 . diagnosticianul sau clinicianul este înclinat să caute patologicul şi poate subevalua indicatorii puterii şi stabilităţii. autorul enumeră câteva caracteristici ale unui DAP sănătos: 1) Mărimea: − figuri de 14 – 18 centimetri înălţime. subiectul literal “freamătă de furie”. 1) − − − Sub linia mediană (de mijloc): Pot indica dependenţa continuată faţă de mamă sau regresia la dependenţa orală (Jolles). somatice (Machover). măsura acesteia depinde de mărime şi haşurare. Astfel. • NASTURI : Discuţie: Nasturii au importanţă din momentul în care pun o barieră dorinţelor de independenţă la copii.

păr mai lung decât bărbatul. 12) 13) 14) 15) 16) 17) Vârsta siluetelor: − Aproximativ. cea a subiecţilor. 19) Labele picioarelor (picioarele) neaccentuate. 18) Simţul umorului: − Subiectul poate accepta cu umor deficienţele în desen. arătând o presiune constantă. 8) Ştersături: − Minime. dar atunci când apar. Absenţa nărilor: − Lipsa agresivităţii excesive. sigură. 6) Proporţia: − Tendinţa de a proporţiona realist siluetele. mai mult timp folosit pentru detalierea sexului propriu decât pentru cel opus. Subiectivitatea: − Acceptarea siluetelor desenate fără o autocritică nemeritată. mişcare. noua variantă este mai bună. Îmbrăcămintea formală: − Indică controlul formal şi tendinţe conservatoare. 9) Calitatea liniei: − Tendinţa de a face linii consistente. în afara unor arii minore omise. fără distorsiuni majore. fără rigiditate. 11) Caracteristici sexuale: − Sexul ambelor siluete este evident: femeia va avea sâni. 33 . − Subiectul nu cere îndrumări sau asigurări de la examinator. şolduri rotunde. păr mai scurt decât femeia. bărbatul va avea pieptul şi umerii mai largi. 10) Sex: − De obicei. Curea la siluete masculine: − Semnul controlului convenţional.− Silueta arată o oarecare animaţie. sexul propriu se desenează primul. dar nu accentuate întunecat. Ochii: − Au pupile. 20) Urechile neaccentuate. 7) Prezentarea estetică: − Tendinţa de a face siluetele simetrice şi plăcute la privit. şolduri plate şi va fi mai accentuată haşurarea părului decât la femeie. adică este flexibilă. 21) Întreaga siluetă desenată.

Mult timp pentru a termina. totodată. • OCHI : Discuţie: Ochii sunt consideraţi “ferestre ale sufletului” şi relevă trăiri interioare. dar apar la: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Studenţii în Arte (Machover). Bărbaţi homosexuali (Machover). încearcă să-l forţeze pe examinator să structureze testul. Persoane psihanalizate ortodoxal. puternice şi capete mici: Doresc să ignore controlul mintal rigid. Orbi. echilibru. dureros şi să se supună impulsurilor fizice deschise (Machover). Bărbaţi neserioşi. 6) Pun multe întrebări. cu braţe lungi. Subiectul poate fi un individ strălucitor. Voyeuri. 1) Disproporţionat de mici: − Dorinţă de închidere faţă de lume. nasturi. Tendinţa de a evita situaţii neplăcute (Jolles). Posibilă ostilitate faţă de ceilalţi. 2) 3) 4) 5) − Accentuarea simetriei. precizie. accentuaţi: Pot fi ostili şi ameninţători. . Cei preocupaţi de sex. ochii asigură date senzoriale pentru a permite Eului să se descurce cu lumea şi sunt un dispozitiv cibernetic de facilitare a feed–back– urilor. 2) − − − − − 3) − − − − 4) − − − 34 Care nu văd: Imaturitate emoţională şi egocentrism. organele care stabilesc contacte cu exteriorul. Adulţi copilăroşi sau regresaţi. • OBSESIVI – COMPULSIVI indicaţi prin : 1) Detaliere excesivă: buzunare. indicator al tendinţelor exhibiţioniste. şireturi de pantofi. închişi. ascunşi de pălărie sau cu cearcăne accentuate: Reţinere puternică în a privi lumea. Dependenţă. Copii mici (Machover). lipsă de discriminare (Machover). nu pot termina desenele. Ca şi urechile. Schizofrenici deprimaţi. Ei sunt. Tendinţa de a exclude neplăcerea. Multe ştersături. Siluete virile. în special la fete.• NUDURI : Discuţie: Sunt rar desenate. preocupaţi de sexualitate. emotivitate superficială. cusături. Mari. Deficienţi mintal la un nivel mai jos.

agresiune. 3) Mult haşuraţi: − Preocupare şi dorinţă sexuale. 5) Siluete prea mari. 11) Apăsare neobişnuită. 5) Străpungători: − Stare exagerată de alertă în raport cu lumea. trebuie considerată situaţia imediată. dar cu conştientizare penetrantă la personalităţi paranoide. 2) Capul prea mare. • PANTOFI : 1) Detaliere: − La tinerele pubere este semn de preocupare obsesivă pentru obiecte sexuale. statutul conflictual al zonei omise. paranoidă. 12) “Înrămarea” siluetei cu linii suplimentare. 14) Proporţionare slabă. • OMISIUNI : Discuţie: Omiterea unei părţi a corpului implică un conflict sau o preocupare în legătură cu zona respectivă. 7) Crucişi: − Gândire confuză (Machover). istoria socială. − Îngustarea viziunii. 8) Stereotipie. 35 . 8) Orbite mari cu ochi mici: − Curiozitate vizuală puternică cu conflicte de culpabilitate. 13) Ştersături puţin frecvente. curiozitate şi preocupare anormale pentru sexualitatea masculină (Machover). multe omisiuni. 3) Linii groase şi simple. 6) Sentimentul importanţei exprimat de către subiect. 6) Ochi crăpaţi: − excitaţie sexuală (Machover).− Subiectul poate fi un isteric egoist. suspiciuni faţă de motivele şi comportamentele altora (Machover). 2) Ascuţiţi: . posibil conflicte voyeuriste (Machover). 9) Fără detalii. semnificaţiile simbolice ale zonei omise şi alte date pertinente. Înainte de a dezvolta o ipoteză conflictuală. 4) Sinteză slabă. 7) Rigiditatea abordării. • ORGANICITATE : 1) Capul neproporţional. 10) Creionare greoaie a capului.

3) Desene din profil: − Evaziune şi suspiciune în situaţia de testare. 6) Semne homoerotice: − Inversiune sexuală la unii paranoici. • PARTEA DREAPTĂ A DESENULUI ( vezi şi PLASARE ÎN PAGINĂ ): Discuţie: Partea dreaptă a desenului este partea mediului. 5) Detaliere excesivă a părului: − Preocupare deosebită pentru controlul sexual. • PARTEA STÂNGĂ A DESENULUI ( vezi şi PARTEA DREAPTĂ ): 1) Privirea orientată spre stânga: introspecţie. 8) Refuzul de a desena. lumea este ostilă şi ameninţătoare. • PĂLĂRIE ( vezi şi ŞAPCĂ ) 1) − − − − Pălărie: Ascunde sexualitatea masculină. în timp ce partea stângă este partea Sinelui. Compensare sexuală masculină inconştientă (Machover). Trăiri masculine de impotenţă. 7) Degete-gheare: − Ostilitate extremă şi agresivitate direcţionată spre mediu. acceptabilă social. 2) Pe capul unui nud: 36 . Încercare feminină de ascundere a impulsivităţii sexuale şi de a prezenta o faţadă “bună”. preocupare pentru sine (Machover).4) − 5) − Lipsa pantofilor: Agresiune şi sexualitate primitive şi nereprimate. 2) Accentuarea ochilor şi urechilor: − Preocupare excesivă faţă de lume. 4) Ochi sfredelitori: − Prudenţă faţă de ceilalţi. • PARANOICI indicaţi prin : 1) Accentuarea capului: − Compensare emfatică pentru trăirile de inadecvare. Cu catarame: Femeile exhibiţioniste şi narcisiştii decorează mult pantofii. “Atenţie!” la ameninţările şi pericolele de la alţii.

10) Păr zburlit. 2) Lung şi nehaşurat: − Ambivalenţă sau ostilitate în legătură cu sexualitatea (Jolles). în aranjament liber: − Asociat cu femei active. răvăşit: − Legată de deşteptarea (apariţia) nevoilor sexuale infantile. 8) Ca spuma: − Asociat cu imoralitate sexuală şi cu lipsa controlului (Machover).− Indicator de regresie. 3) Păr ciufulit la siluete feminine: − La adolescenţi indică impulsivitate. centrat pe sine. 7) Zonă acoperită de păr cu un grad de umbrire: − Indică măsura şi adecvarea virilităţii şi dorinţa de virilitate (Machover). vanitate. 12) Păr nehaşurat: − Depresie. adesea de natură sexuală (Machover). Adolescente cu dorinţe de strălucire. Anxietate în legătură cu gândirea sau imaginaţia. de sexualitate infantilă şi fantasme compensatorii de virilitate (Machover). Bărbat sociopat sau homosexual căruia îi place să se autoafişeze. posibilă sterilitate (Machover). 6) Păr feminin neîngrijit şi coafură masculină foarte aranjată: − Se întâlneşte la masculi infantili din punct de vedere psihosexual şi indică dezordine sexuală în legătură cu femeile (la femei) şi control în legătură cu bărbaţii (la bărbaţi). 5) Ţepos. indicaţie schizoidă. găsită la alcoolici şi paranoici cu deziluzii centrate pe femei. vanitos. • PĂR ( vezi şi BARBĂ ): 1) − − − Foarte haşurat: Sexualitate excesivă. Conflict viril cu posibilitatea de evoluţie spre sexualitatea delincventă (Machover). 9) Abundent. ordonat (“periuţă”): − La siluete feminine indică control sexual. • PELVIS : 37 . − Neîncredere masculină în femei. 11) Multă atenţie acordată părului: − Narcisic. atractive din punct de vedere sexual (Machover). libidou scăzut. 4) − − − Coafură elaborată: Femei sociopate cărora le place să se autoafişeze.

nespecifice şi nu trebuie să sugereze răspunsuri. − Tendinţe homosexuale cu posibile sentimente de vină şi anxietate. tatăl. “leagănul civilizaţiei”. sediul sexualităţii feminine şi mediul cel mai gratificant pentru bărbat. 38 . 7) Persoană pozitivă sau negativă. Adesea. 2) Imagine de sine. Întrebările puse sunt deschise. 4) Persoană semnificativă: − Mama. 8) Persoană puternică sau slabă: − Confesiunea deschisă a slăbiciunilor şi defectelor. Dependenţa bărbatului de mamă sau de imaginea mamei. la nevrotici care caută refugiu în răspunsuri sigure. 3) Imaginea autorităţii: − Cineva cu care subiectul trebuie să se înţeleagă. încredinţate unei zone de activitate limitate şi sigure. Examinatorul încearcă să afle dacă siluetele desenate sunt legate de concepţia asupra Sinelui şi asupra altora. subiecţii ar trebui să fie întrebaţidespre concepţia lor asupra siluetelor desenate. 5) Persoană neplăcută: − Faţă de această persoană subiectul manifestă sentimente ambivalente. repetitive. 2) − − − − − • Mare: Fecunditatea care dă naştere copiilor (Machover). şi la simulanţi.Discuţie: Pelvisul este. fraţi.. etc. − Poate indica un effort sincer de a compensa defectele. 1) Ideal sau faţadă: − Persoana care ar fi dorit subiectul să fie sau să apară altora. PERSEVERARE : Discuţie: Aceasta se referă la repetiţii neadaptative ale unor răspunsuri. 6) Sexul opus: − Răspunsul la o figură sexuală. literal. • PERSOANA DESENATĂ : Discuţie: Din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care îşi proiectează sentimentele faţă de oameni în cadrul unui singur desen. 1) Închidere pelviană incompletă: − Conflict sexual (Jolles). Preocupare faţă de graviditate. dacă desenele indică concepţii existente sau dorite asupra lumii şi oamenilor. sau alte persoane semnificative. Preocuparea femeii faţă de problema gravidităţii. Superioritatea femeii faţă de bărbat. perseverarea se manifestă la indivizii limitaţi sau deterioraţi mintal.

adolescente. 2) Deasupra mijlocului paginii: − Subiectul se simte lucrând pentru un scop intangibil (Jolles. care este relativ mai naivă şi nesofisticată (Machover). Întreaga siluetă din profil: Ezitare în a face faţă lumii. 6) − − − 7) − − − Profil al feţei cu vederea întreagă a corpului: Postură încordată. cu excepţia primitivilor. bărbaţi activi social. Impulsul de a arăta corpul (Machover). 8) Vedere din faţă a siluetei (faţă şi corp) fără a sugera profilul: − Rigiditate. 1) Profil: − Perspectivă mai matură şi mai sofisticată decât vederea din faţă. 3) Vedere întreagă.− Poate fi în acelaşi timp confesiune şi effort de a se schimba (Machover). 9) Persoană mutilată: − Respingerea conceptului reprezentat de partea mutilată a corpului (Jolles). 4) Vedere întreagă a femeii. − Tulburare mintală (emoţională) severă. 5) Confundarea profilului feţei cu vederea întreagă a acesteia: − Perspectivă rară. Tendinţa de a se retrage din lume (Jolles). schizofrenicilor. combinată cu profil în cazul siluetei masculine: − Semn de autoprotecţie din partea bărbatului. organicilor. deficienţilor mintal gravi. uşurinţa de a expune femeia (Machover(. vină relativă la contactele sociale. Tendinţa de a se ascunde pe sine. − Determinarea de a face faţă vieţii direct (Jolles). • PLASARE ÎN PAGINĂ : Discuţie: încadrarea în pagină arată în mare unde se plasează subiectul relativ la mediul său. fără o bază solidă. 39 . − Tendinţa de a recurge la imaginaţie pentru satisfacerea nevoii de putere (Buck). 2) Disproporţia profilului: − Slabă capacitate de judecată (Machover). 1) Sus pe pagină: − Subiectul se simte “în aer”. Buck). plină: − Tendinţa la exhibiţionism şi de a se arăta la femeile vanitoase. Jenă socială. • PERSPECTIVĂ : Discuţie: Perspectiva se referă la acea parte a siluetei desenate pe care subiectul o prezintă lumii.

− Poate indica înfumurare sau privire “de sus” a altora (Levy). Nevoia de a menţine un control atent (Jolles). − Poate indica control matur al sentimentelor cu refuzul de a se exhiba. Partea dreaptă a paginii: Control emoţional (Jolles. Orientat către mediu (Machover). Atitudine defetistă. − Poate indica optimism în lupta pentru atingerea scopurilor (Machover). Jolles. Tendinţe spre impulsivitate. • PUTERE FIZICĂ : 40 . o ambivalenţă care produce confuzie (Urban). sau rezistenţă la relevare de sine. Buck). 7) Colţul din stânga sus al paginii: − Anxios. calm. Conştient de sine (Levy). Poate demonstra stabilitate. 1) − − − Figură întreagă din profil: Serioase tendinţe de retragere şi opoziţie (Jolles). cu o oarecare depresie (Machover. 2) Profil ambivalent ( o parte a corpului întoarsă în altă direcţie decât cealaltă parte): − Tendinţe introversive şi extroversive. Tendinţe de retragere nepatologice dacă nu sunt prezente şi alte semne de retragere (Urban). a unui control şi echilibru solid. • PROFIL : − Evadare controlată. Orientat către sine (Machover). − Poate indica frustrare extremă cu dorinţă puternică de a abandona situaţia nesatisfăcătoare (Jolles).− Poate fi distant şi inaccesibil (Buck). Evaziune controlată sau rezistenţă la autorevelare (Urban). Buck). Partea stângă a paginii: Dominanţă emoţională (Jolles). depresie (Levy). Extratensiv. Grad normal de control şi rigiditate. Nevoia unor fundaţii solide. echilibru (Levy). Accent pe trecut (Jolles). Concret sau “ancorat în realitae” în viaţă şi gândire (Jolles. Buck). Sub mijlocul paginii: Se simte nesigur şi inadecvat. 3) − − − 4) − − − − − 5) − − − − − 6) − − − − În centrul paginii: Insecuritate şi rigiditate. Face eforturi mari pentru a reuşi. dorinţa de a se feri de experienţe noi şi de a se întoarce în trecut. sau de a căuta satisfacţii imaginare (Jolles).

imatur. 4) Cu linie joasă (căzuţi): − Masculi care depind de mamă şi nu se pot desprinde de aceasta. sânul asigură laptele dătător de viaţă. 5) Accentuare a sânilor şi pelvisului: 41 . • RETICENŢA ÎN A DESENA poate indica : 1) Timiditate. Profil rigid. Refuzul de a desena. 4) Depresie. • REGRESIA ŞI RETRAGEREA sunt indicate de : 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) − Ochi orbi. cu bust mare: − Desenată de masculi imaturi psihic şi de femei crescute în medii unde au fost dominate sau supraprotejate de mame sau surogate de mame. silueta este prinsă “în contemplare”. Pot indica teama de sexualitate feminină matură (Machover). Profil care priveşte spre stânga. degete ca petalele de flori.Discuţie: Puterea fizică este accentuată de cei care se simt inadecvaţi fizic. Dacă sunt desenaţi de o femeie pot indica respingerea sexualităţii feminine. receptivă. Mişcare îngheţată. 3) Evaziune: teama de autorevelare din cauza unor trăiri că lucrurile nu merg bine. 2) Femeie maternă. Slăbiciune: Picioarele (labele picioarelor) ca nişte beţe. picioare şi braţe slabe. afecţiunii. Pot indica sentimentul respingerii de către mamă (Machover). Jolles). Gură concavă. 3) − − − − Mici: Pot indica avariţie în oferirea iubirii. 2) Anxietate. Cineva sigur de sine într-o zonă fizică specifică nu are nevoie să accentueze acea zonă (Machover. aprobării către copii. individ care se caută pe sine (Machover). 5) Încăpăţânare. mai degrabă cu “a lua” decât cu “a da”. siluetă foarte mică. • SÂNI : Discuţie: Tradiţional. simbol al mamei şi al obţinerii obiectelor de la mamă. Sânul este asociat cu dependenţa. 1) Haşurare intensă sau lărgime disproporţionată: − Dependent. • RECT : 1) Accentuat: semn rar de tendinţe paranoide sau homoerotice (Machover).

10) Profil confuz. • SCHIZOFRENIA este indicată de : 1) Mişcare blocată. idealişti. 6) Înalţi şi fermi: − Siluetă de femeie tânără cu dorinţe sexuale active (Machover). Desen bizar. aranjată. 12) Figură – diagramă. arătarea organelor interne: − Indică furie şi anxietate convertite în preocupare corporală (Machover). 1) 2) 3) 4) 5) 42 Gene lungi. indică identificarea puternică cu imaginea maternă productivă. 13) Siluetă formalizată: − Indică lupta compulsivă pentru control. extremă 8) Transparenţă. 3) Cap mărit: − viaţă imaginativă bogată. 9) Succesiune confuză (cea normală este de la cap la picioare). oameni desenaţi ca animale. introverte: − Impulsuri spre realizare şi putere bazate pe imaginaţie (Machover). constricţie (corp contractat). . ale obsesiv – compulsivilor.− De către femei. cu trăsături statice. 11) Disproporţie grosieră. 14) Reprezentarea organelor genitale. − De către bărbaţi. 2) Desen situat complet în partea stângă a paginii: o trăsătură de intoversiune. indică dependenţa de figura maternă şi o căutare puternică a dragostei şi aprobării. 4) Detalierea urechii şi ochiului: − În schizofrenia paranoidă arată preocupare pentru halucinaţii auditive şi vizuale şi suspiciune. 15) Dezumanizare. dominantă. Coafură precisă. 5) 6) 7) − Corp rigid. lipsa contactului cu realitatea. bine educaţi sau cu interese estetice. Refuzul de a desena: Rezultă din evaziune sau depresie. ale paranoicilor homoerotici. • SEMNE EFEMINATE LA SILUETE MASCULINE : Discuţie: Semnele de mai jos indică feminitate sau identificarea cu rolul feminin în societate. Aceste semne apar în desenele homosexualilor deschişi. uneori şi la unii indivizi normali care tind să fie sensibili. autiste. Gură moale cu buze groase. − Pot indica respingerea unei sexualităţi feminine mai mature pentru o “iubire liberă” egală cu a bărbaţilor. Sprâncene arcuite. Talie de viespe.

− Femei cu contacte heterosexuale limitate. barba. sprâncenele. Nevroză anxioasă severă. Impulsuri sexuale: complexul Don Juan. Poate indica şi o impulsivitate isterică. ţigări. pipe. Nasul. pantofii. sensibile. Ostilitate faţă de femei. rece emoţional. masculinizată: − Femei care prezintă protest masculin. Pipa. 2) Mică. Hipomaniaci sau isterici cu tulburări impulsive (Machover). “Copilării” de isterici. delicate. Puşca. • 1) − − − − − • 1) 2) 3) 4) 5) 6) • SIMBOLURI FALICE : Puşti. Pantofii. SIMBOLURI SEXUALE : Pălăria. Părul. nasul: Frica de impotenţă. ţigara. • SILUETĂ FEMININĂ : 1) Mare. − Femei slabe. 2) Extremă: − Compulsiv. • SILUETĂ ÎN ALERGARE : Discuţie: O siluetă alergând indică un nivel înalt de energie direcţionată primar spre ieşirea dintr-o situaţie neplăcută (Jolles). slabă: − Bărbaţi cu mania grandorii. distant (Machover). SIMETRIE : 1) Bilaterală: − Rigiditate şi represie (Machover). Imaturitate psihosexuală. 8) Trăsături faciale strălucitoare. bastonul. − Efecte bizare pot indica schizofrenie paranoidă. Preocupare sexuală. ţigara de foi. 43 . 7) Tocuri înalte.6) Coapse şi fese mai mari. care invidiază rolul masculin. bastoane. 3) − − − − Tulburare marcată a simetriei: Nevrotici cu sentimente de stângăcie fizică şi inadecvare.

• STOMAC (vezi şi BURTĂ ) : Discuţie: Stomacul este acea parte a corpului cea mai susceptibilă la anxietate şi la conversia acesteia în plângeri fizice. aspru. de notat marea incidenţă a afecţiunilor gastro – intestinale cu origini psihogenice. Interpretările posibile ale acestei ultime succesiuni în desenare sunt următoarele: 44 . Într-un eşantion de 16 homosexuali. 1) Îngrijite: − Stereotip social care reflectă rafinament şi îngrijire. 1) Ezitare în a merge mai jos de cap sau de linia taliei: − Reţinere în a face faţă conflictelor legate de semnificaţia simbolică a zonelor evitate (Machover). − Atitudine interogativă. • SUCCESIUNEA SEXELOR : Discuţie: Levy afirmă că 87 % din 5000 de subiecţi au desenat la început persoane de acelaşi sex cu ele. 81% (13) au desenat la început sexul opus. de superioritate (Machover). adesea critice în raport cu exprimarea liberă a trăirilor lor (Machover). 3) Dezvoltare bilaterală a unor zone foarte mici: − Rigid. Tipic. 3) Stufoase: − Primitiv. Desenele lor pot releva aceste lucruri. compulsiv (Machover). grosolan. maniac sau supra-activ. în timp ce un stomac gol este asociat cu sentimente de singurătate şi gol. − Tendinţe schizoide. − Femei cu aspiraţii de strălucire şi narcisism corporal. 4) Trăsături faciale desenate la urmă: − Neadaptare implicând reţinere sau incapacitate în a face faţă angajamentelor emoţionale (Machover). aşa cum se întâmplă în cazul majorităţii persoanelor deprimate şi cu deprivări emoţionale. 2) Succesiune confuză: − Impulsiv. Psihodinamic. − Scizofren confuz.• SPRÂNCENE : Discuţie: Au conotaţii sexuale. posibil neinhibat. un stomac plin este asociat cu sentimente de bunăstare. • SUCCESIUNE : Discuţie: Cei mai mulţi subiecţi încep cu capul şi continuă în jos spre picioare. 2) Ridicate: − Atitudine dispreţuitoare. schizofrenii se simt goi pe dinăuntru.

1) Cowboy: − Agresiune în viaţa imaginară îndreptată spre expresia fizică. • ŞTERSĂTURI : Discuţie: Ştersăturile indică anxietate şi instisfacţie deschisă în raport cu zona în care apar. • TRATAREA FIGURILOR MASCULINE SAU FEMININE : 45 . deficienţi mintal. scizofreni regresaţi. delincvenţi. − Pot semnifica reducerea examinării sau a examinatorului la o absurditate. Ataşament puternic sau dependenţă de un membru al sexului opus (Levy). 1) Mai des întâlnite la: − Nevrotici. corporală. TRANSPARENŢĂ : − Tendinţe voyeuristice (Machover). • TEMĂ : Discuţie: Siluetele desenate deseori “spun” poveşti şi prezintă o varietate de teme. figuri caraghioase: − Pot exprima dispreţ sau ostilitate faţă de sine. 3) Clown. 2) Om de zăpadă: − Evaziune din problematica somatică. maniaci. 4) Persoană în vârstă: − Eforturi spre maturitate şi control. − Poate fi o încercare de mascare a sexualităţii. activă a sentimentelor. Ataşament puternic sau dependenţă de părintele de sex opus (Machover). senili. Tânjeşte după libertatea de expresie şi responsabilităţile limitate ale copilăriei. organici. psihopaţi cu aparenţe nevrotice (Machover). Imaturitate emoţională. fisură în judecată sau apreciere. 5) − − − • Persoană mai tânără: Folosire a unei apărări infantile. • ŞAPCĂ (vezi şi PĂLĂRIE ) : − Poate indica imaturitate. 2) Mai puţin dese la: − Copii mici. obsesiv – compulsivi. − Copii. Identificare sexuală confuză (Jolles. − Ruptură. schizofrenie (Machover). desene animate. Machover).1) 2) 3) 4) Inversiune sexuală (Levy). cu funcţia zonei respective sau cu semnificaţia simbolică a acesteia (Machover). depresivi (Machover). adolescenţi.

Ataşament sau dependenţă puternică faţă de părintele de sex opus. infantili: − Pot desena figuri bine modulate. Bărbaţi involutivi. simpatice. − Figuri materne puternice. 4) Femei care protestează împotriva bărbaţilor: − Au tendinţa de a desena bărbaţi slabi. dorinţe de putere şi fixare la niveluri imature ale sexualităţii. egoişti: − Desenează figuri feminine slabe. deoarece indică ariile de conflict privind rolurile sexuale. idealuri ale Eului. TRUNCHI : Discuţie: Trunchiul este originea impulsurilor fizice. 2) Lung şi îngust: − Caracteristică schizoidă (Jolles). 5) Foarte mare: 46 . − Pot fi incapabile să deseneze figura aceluiaşi sex. de încheiere: − Preocupare sexuală (Machover). 1) Bărbaţi imaturi sexual. reprezentând pe cineva de care poate depinde un asemenea bărbat. 4) Foarte mic: − Negarea impulsurilor sexuale (Jolles). − Sentimente de inferioritate şi slăbiciune fizică (Machover). 1) − − − − Omis: Respingerea impulsurilor fizice. − Uneori desenează bărbaţi şi femei împodobiţi. dependenţă. promiscuitate sau folosirea excesivă a alcoolului. exhibiţionişti. Confuzia identificării şi a rolului sexual. inadecvaţi rolului masculin. Imatur psihosexual. Copii (Machover). 2) Homosexuali: − Desenează bărbaţi efeminaţi şi femei puternic masculinizate (Machover).Discuţie: Tratamentul diferenţiat al sexelor este importantz. “încântători”. 5) Identificare cu sexul opus: − Aceste persoane desenează întâi sexul opus. posibil să caute divorţ. indicând confuzia sexuală şi a rolurilor. 6) − − − − • Desenează sexul opus mai întâi: Indică o posibilă inversiune sexuală. 3) Eşec de închidere. ostilităţi. 3) Bărbaţi cu tendinţe spre grandoare. Pierderea imaginii corporale (Jolles). detaliate.

preocupare extremă pentru putere (Jolles). • UMERI : Discuţie: Umerii asigură forţă şi putere. iar cel drept implicaţii masculine. 12) Lipsa echilibrului. 7) Haşurare extremă. 6) Caracteristici bestiale. impresia de clătinare. picioare). braţe. 6) Trunchiul sexului opus mult haşurat: − Ostilitate faţă de sexul opus (Machover). care depăşesc pagina. pătare.− Multe impulsuri instinctuale nesatisfăcute (Jolles). 3) Guri deschise. 15) Confundarea profilului cu vederea din faţă. 2) Indicatori anatomici. 16) Desene mici. 5) Căzuţi. • TULBURĂRI SEVERE indicate de (indicatori de alarmă) (vezi şi SCHIZOFRENIE): 1) Ochi care nu văd. 9) Degete ca ghearele. atârnând: 47 . flexibilă şi bine echilibrată (Jolles). 8) Guri crestate. 11) Siluete rigide. 3) Pătraţi: − Împreună cu indicatori de rigiditate şi ostilitate arată o atitudine extremă de apărare şi ostilitate (Jolles). 4) Bine proporţionaţi şi rotunjiţi: − O expresie a puterii uşoară. 13) Nuduri cu organele sexuale accentuate. grandioase. 4) Guri care rânjesc. 18) Ochi care privesc cruciş. Adolescenţi (Machover). 5) Pumni strânşi. goale. diagramatice. umărul stâng are implicaţii feminine. După Jolles. − Luptă pentru dominanţă fizică (Machover). dorinţe de forţă şi putere asupra bărbatului (Machover). La subiecţi feminini indică protest anti – masculin.braţele şi picioarele. − Lipsa accentuării puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive. 10) Omiterea unor părţi importante (mâini. Împreună cu mâinile. umerii formează un complet care indică dorinţele de putere. 2) Mici: − Sentimente de inferioritate (Jolles). 1) − − − Mari: Sentimente de forţă. 17) Desene mari. 14) Mâzgăleli.

48 . comunicării sociale. 6) Ştersături şi întăriri: − Preocupare pentru dorinţe şi impulsuri fizice pentru dezvoltarea corpului şi expresie a puterii (Machover). Nevroticii extrem de sensibili la critici. 1) − − − − − − 2) − − − Accentuare: Sensibilitate şi receptivitate la lumea exterioară. Ocazional la homosexualii care se simt persecutaţi pentru sexualitatea lor deviantă (Machover). Negarea preocupării pentru părerile celorlalţi. • URECHI : Discuţie: Urechile sunt importante în măsura în care culeg informaţii (conversaţii) ce asigură feed – back-ul cu alte persoane. Ele asigură date senzoriale pentru a se descurca cu lumea externă şi detectează semnalele de pericol. Persoane surde sau cu deficienţe de auz (Machover). • VEDERE DIN FAŢĂ : − Implicaţii ale exhibiţionismului. Negarea halucinaţiiolr auditive. − Mai des întâlnită la femei şi la persoane dependente social. Machover). 3) Omisiune: − Din moment ce includerea urechilor se face la o vârstă mai mare decât alte trăsături faciale.− Dezechilibru emoţional. Minimalizare: Refuz de a asculta criticile (Jolles). naivităţii. − Semn de conflict sexual de rol. Paranoizi (Jolles. Extrema accentuare poate indica halucinaţii auditive. omiterea lor este mai puţin semnificativă decât omiterea părţilor corporale mai active (Machover).

sau + ++ + ++ 49 .IV.          NUME : VÂRSTĂ : DATA NAŞTERII : SEX : ADRESA ŞI TELEFON : STUDII : DIPLOME SAU ATESTATE : DATE MEDICALE. PSIHOLOGICE : DATE SOCIO – ECONOMICE : CONCLUZII ŞI APRECIERI REZUMATIVE: Tulburări mentale / emoţionale: Leziuni cerebrale organice: 0-7 8 .A.P. CAIETUL DE PROTOCOL AL TESTULUI D. NEUROLOGICE. CĂTRE EXAMINATORI : Această broşură de protocol este desemnată a fi utilizată împreună cu catalogul de analiză interpretativă.14 0–4 5–9 11–16 .

0 – 4 : Nu neapărat semnificativ. dacă tabloul clinic nu susţine ipoteza psihopatologică. 5 – 9 : O tulburare acută. ZONE DE DISPROPORŢIE 1 2 3 4 50 DESCRIERE INTERPRETĂRI . DINAMICA PERSONALITĂŢII : EXAMINATOR : DATA EXAMINĂRII : DISPOZIŢIA ŞI ÎNFĂŢIŞAREA SILUETELOR SILUETA MASCULINĂ 1 2 3 4 5 6 GREŞELI (MIŞCARE) 1 2 3 4 5 6 GREŞELI (MIŞCARE) SILUETA FEMININĂ PLASAREA SILUETELOR ÎN PAGINĂ SILUETĂ MASCULINĂ : JUMĂTATEA SUPERIOARĂ INTERPETĂRI JUMĂTATEA INFERIOARĂ PARTEA STÂNGĂ PARTEA DREAPTĂ CENTRUL PAGINII OBSERVAŢIE : la fel se procedează şi cu silueta feminină. RECOMANDĂRI : 0 – 7 : Uşoară probabilitate de leziune cerebrală. 8 –14 : Probabilitate mare de leziune cerebrală. 10 – 16 : Tulburare emoţională severă.

ALTELE ARII DE HAŞURĂRI PUTERNICE ŞI / SAU ŞTERSĂTURI 1 2 3 4 5 ALTELE DESCRIERE INTERPRETĂRI SILUETA MASCULINĂ : DESCRIERE TRĂSĂTURILE CAPULUI PĂR OCHI URECHI NAS GURĂ BĂRBIE INTERPRETĂRI UMERI. DEGETE UMERI BRAŢE MÂINI DEGETE ZONE SIMBOLICE SEXUAL PERINEU NASUL PĂRUL PICIOARE (pantofi) FESE TRĂSĂTURI ALE CONTROLULUI GRADUL DE DETALIERE 51 . BRAŢE MÂINI.

Stereotipie. 13) Haşurare puternică. 16) Haşurarea excesivă a ochilor şi urechilor. 3) Organe genitale accentuate la siluete nude. Linii greoaie şi simple. 4) Siluete dezumanizate. Rigiditatea abordării. se adaugă la zonele simbolice sexual cea a sânilor. LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI SEVERE MINTALE / EMOŢIONALE 1) Arătarea organelor interne. multe omisiuni. 12) Gură crestată (buze subţiri). . TOTAL : LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 52 Cap disproporţionat. Cap mult prea mare. 9) Inconsecvenţa profilului facial. rânjită. Simţul neputinţei exprimat de subiect. 8) Degete ca ghearele. goale. 14) Desene mici. 7) Figuri saşii. Siluete mult prea mari. care depăşesc pagina. 5) Trăsături bestiale. Sinteză slabă. 10) Gură căscată. grandioase. 15) Desene mari. 6) Fără trăsături faciale. 2) Siluetă care se clatină. 11) Siluete rigide. pătare. diagramatice. Absenţa detaliilor.PIEPT MANŞETE ATITUDINE CALITATEA LINIEI LINIA GÂTULUI OBSERVAŢIE : în cazul silutelor feminine.

VERBALIZARE: abundentă – medie – fără comentarii L.10) Schiţare greoaie a capului. ABORDAREA DAP: uşoară – spontană – ezitantă – refuz O.B. Spaţiile albe pentru cuvintele descriptive pot fi completate şi înlocuite de examinator. IMPLICAREA EULUI: serioasă – aparentă – neprovocat N. W. ENERGIE: rapid – rapid şi agil – muncitor – încet P. : INDICAŢII : Examinatorul DAP încercuieşte acele cuvinte care îl descriu cel mai bine pe subiect. 13) Slabă proporţionare. etc. A. Secţiunile finale sunt incluse pentru a fi completate de examinator. NIVELUL DE INTELIGENŢĂ: alertă – medie – proastă V. COMPORTAMENT: normal – aparte – bizar – artistic T. Fiecare secţiune (A. MERS: enrgic – mediu – ezitant – moale – stângaci E. ST RÂNGERE DE MÂNĂ: foarte puternică – puternică – fermă – slabă F.) ar trebui să aibă cel puţin un cuvânt încercuit.C.A. ÎNGRIJIRE: curat şi bine îngrijit – mediu – neîngrijit C. ATITUDINE DEFENSIVĂ: consideră DAP folositor – neutru – criticist M. ÎNCREDERE ÎN SINE: sigur pe sine – unele dubii – oscilant S. Z. LIMBAJ: bun – mediu – defectuos U. REACŢIA FAŢĂ DE EXAMINATOR: prietenoasă – plăcută – rezervată – rece H. ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE: supraapreciere – realistă – hipercritică R. X.P. DEPENDENŢA DE EXAMINATOR: se bazează pe el însuşi – pasiv – cere ajutor I. POSTURA: rigidă – dreaptă – medie – aplecată D. ANXIETATE MANIFESTĂ: frunte umedă – palme umede – tremur G. ŞTERSĂTURI: nici una – puţine – multe Q. RAPORTURILE CU EXAMINATORUL: bun – mediu – rece – suspicios J. 53 . REACŢIA LA DAP: dornic – interesat – negativ K. 14) Ştersături neobişnuite. 12) Încadrarea siluetelor cu linii suplimentare. TOTAL : REACŢIA SUBIECTULUI LA SITUAŢIA DE TESTARE D. Y. APARENŢA: curăţenie meticuloasă – medie – neîngrijit B. 11) Apăsare neobişnuită.

Aceste interpretări sunt înregistrate prin aprecieri (evaluări) pe o zonă a continuumului. Deci. Mai jos se află un continuum între termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. fiecare linie va avea un “M” şi un “F”. Liniile adiţionale sunt prevăzute pentru a introduce noi continuumuri . examinatorul formulează atât o concepţie literală cât şi una grafică a tratării diferenţiate a sexelor. CONTINUUMURI TREIMEA MEDIE TREIMEA SUPERIOARĂ Viguros Deschis Bine dispus Prietenos Strălucitor Frumos (chipeş) Curat Trăsături regulate Natural Maturitate emoţională Aparenţă adultă Capabil Masiv Drept Controlat Detaliat Perceptiv (“vede”) Sofisticat Sensibil Intelectual Conştiincios (linii îngrijite) Fericit Consecvent în tratare Ştersături puţine Adolescentină TREIMEA INFERIOARĂ Pasiv Respinge Furios Ostil Plat Nepretenţios Neîngrijit Schimonosite Stilizat (afectat) Imaturitate Infantilă Slab Mic Se clatină Impulsiv “Gol” Imperceptiv (“orb”) Naiv Nesimţitor Corporal Dezordonat Deprimat Inconsecvent Multe 54 . scriind cei doi termeni descriptivi care limitează fiecare nou continuum pe care experienţa examinatorului îl face pe acesta să creadă că este semnificativ. În fiecare continuum examinatorul plasează un “M” pentru silueta masculină şi un “F” pentru cea feminină pe zona care i se pare cea mai potrivită dintre cele două zone.IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP DESENATE INDICAŢII : Examinatorul interpretează impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect. Pe această cale.

Rezumaţi descoperirile majore ale DAP. Descrierea tratării diferenţiate a sexelor. : B B B B B B B B B B B B B B B F F F F F F F F F F F F F F F B. A. : C.TRATAREA BĂRBAT – FEMEIE: Folosind continuumurile. Utilizaţi ipotezele sugerate în catalogul de interpretare şi / sau impresiile şi experienţa dumneavoastră clinică. : 55 . B. examinatorul indică prin încercuire care sex asigură după părerea lui reacţiile subiectului. răspunsul sau identificarea acestuia. 1) Care sex este mai aproape de vârsta subiectului: 2) În care desen foloseşte subiectul mai multă energie: 3) În care desen arată subiectul mai multă concentrare: 4) Care desen este mai detaliat: 5) Care desen este mai înalt: 6) Care desen pare mai puternic: 7) Care desen pare mai sănătos: 8) Care este sexul dominant: 9) Care sex arată mai multă mişcare: 10) Care sex arată mai multe pribleme psihopatologice: 11) 12) 13) 14) 15) IPOTEZE INTERPRETATIVE: A. Concluziile examinatorului privind reacţiile şi răspunsurile subiectului sunt corelate şi integrate. C.

56 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->