Institutii de Credit

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
CATEDRA DE MONEDA
INSTITUTII DE CREDIT
SUPORT DE SEMINARII
BUCURESTI 2009
Institutii de Credit
BILAN!UL BANCAR "I CONTUL DE PROFIT "I PIERDERE
1. BILAN!UL BANCAR
1. ASPECTE TEORETICE
ACTIV PASIV
I. Opera!iuni de trezorerie "i I. Opera!iuni de trezorerie "i

interbancare interbancare
Casa !i alte valori (lei !i valute) Conturi de corespondent !i depozite
Conturi de corespondent !i depozite la ale b"ncilor
b"nci Imprumuturi de refinan#are de la
Cont curent la banca central" (lei !i banca central"
valute) Imprumuturi primite de la b"nci
Valori primite în pensiune (repo) Valori date în pensiune (reverse repo)
Alte active de trezorerie !i Alte pasive de trezorerie !i
interbancare interbancare
II. Opera!iuni cu clientela II. Opera!iuni cu clientela

Credite acordate clientelei: Imprumuturi primite de la clientela
- crean#e comerciale financiara
- credite de: trezorerie, pentru Valori date în pensiune (reverse repo)
investi#ii, pentru export, pentru Conturi curente creditoare
bunuri imobiliare Conturi de depozit:
Credite acordate clientelei financiare - depozite la vedere
Valori primite în pensiune (repo) - depozite la termen
Conturi curente debitoare - depozite colaterale
Alte opera#iuni active cu clientela Certificate de depozit, carnete !i
librete de economii
Alte opera#iuni pasive cu clientela
III. Opera!iuni active cu titluri III. Opera!iuni pasive cu titluri

Certificate de depozit emise de alte Titluri date în pensiune livrat"
banci comerciale Titluri de pia#" interbancar"
Titluri de stat, bonuri de tezaur Titluri de crean#" negociabile
Obligatiuni municipale Obliga#iuni
Obligatiuni corporative Alte datorii constituite prin titluri
Actiuni
IV. Valori imobilizate IV. capitaluri proprii "i asimilate

Credite subordonate Capital social
Imobiliz"ri corporale, necorporale !i Prime legate de capital
financiare Fonduri !i rezerve
Datorii subordonate
Rezultatul reportat
Rezultatul curent
Alte capitaluri proprii
V. Alte pasive
Total Activ = Total Pasiv
2
2. CONTUL DE PROFIT "I PIERDERI
1 Venituri din dobanzi (Dobanzi de primit si asimilate)

2 Cheltuieli cu dobanzile (Dobanzi de platit si asimilate)
3=1-2 Venituri nete din dobanzi
4 Venituri privind titlurile:
4.1 - Venituri din ac!iuni si alte titluri cu venit variabil
4.2 - Venituri din participa!ii
4.3 - Venituri din p"r!i în cadrul societ"!ilor comerciale legate
5 Venituri din comisioane
6 Cheltuieli cu comisioane
7=3+4+5-6 Profit sau pierdere net" din opera!iuni financiare
8 Alte venituri din exploatare
9 Cheltuieli administrative generale:
9.1 - Cheltuieli cu personalul, din care:
9.1.1 - Salarii
9.1.2 - Cheltuieli cu asigur"rile sociale, din care:
9.1.2.1 - cheltuieli aferente pensiilor
9.2 - Alte cheltuieli administrative
10 Corec!ii asupra valorii imobiliz"rilor necorporale si corporale
11 Alte cheltuieli de exploatare
12=7+8+10-9-11 Rezultatul activitatii curente (profit sau pierdere)
13 Impozitul pe rezultatul activitatii curente
14=12-13 Rezultatul activitatii curente dup# impozitare
3
2. APLICA!II PROPUSE
1. O banc" comercial" emite 1.000 de certificate de depozit cu valoarea nominal" de 100 de

RON cu rata dobânzii egal" cu 7% pe an pe o perioad" de 6 luni. Cu suma ob!inut" din vânzarea
certificatelor de depozit, banca acord" un credit de trezorerie unei societ"!i comerciale la o rat"
variabil" ROBOR1M+3puncte procentuale(pp). #tiind c" în cadrul acestui contract dobânda se
pl"te$te lunar, iar principalul la scaden!" $i c" cheltuielile de administrare a creditului reprezint"
10% din veniturile din dobânzi, iar ROBOR1M a evoluat conform tabelului 1, s" se determine:
a) profitul net al b"ncii pe aceast" opera!iune (cota de impozit pe profit este de 16%);
b) ce rat" de dobând" fix" ar fi trebuit s" perceap" banca comercial" pentru a ob!ine acela$i profit
net pe opera!iune?
Tabel 1
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6
5% 5,5% 5,25% 6% 6,25% 6,5%
2. Bilan!ul unei b"nci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor $i pasivelor cu rat"
fix" sau variabil", se prezint" astfel:
Activ Rata de Valoare Pasiv Rata de Valoare
dobând#* dobând#*
Depozite la alte ROBID1W 1.000 Imprumuturi primite ROBOR1W 500
b"nci comerciale de la alte b. com
Credite de ROBID1M+5pp 15.000 Conturi curente 0,5% 20.000
trezorerie
Credite ipotecare 6% 20.000 Depozite la termen 5% 22.000
Credite de 8% 18.000 Obliga!iuni emise ROBOR3M+1pp 3.500
consum
Obliga!iuni ROBID6M+2pp 2.000 Capital propriu - 10.000
corporative
* în cazul activelor $i pasivelor cu rat" fix", rata de dobând" prezentat" în tabel este rata medie
activ", respectiv rata medie pasiv" calculat" pentru respectivul post bilan!ier
Se cunoa$te faptul c" veniturile din comisioane reprezint" 5% din veniturile nete din dobânzi, iar
cheltuielile administrative generale reprezint" 15% din capitalul propriu. Cunoscând ratele de
dobând" de pe pia!a interbancar" (tabelul 2) $i cota de impozit pe profit (16%), s" se determine:
4
a) profitul net al b"ncii;

b) în urma cre$terii ratei de dobând" de politic" monetar", toate ratele de dobând" de pe pia!"
cresc cu 0,5 puncte procentuale. Banca comercial" emite certificate de depozit la o rat" de
dobând" fix" de 6% pe an în valoare de 1.000 u.m., plasând suma ob!inut" în credite de consum.
Determina!i modificarea profitului net.
Tabel 2
ROBID ROBOR
ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M
8,06 8,05 8,06 8,14 8,14 8,07 7,86 7,83 8,83 8,88 8,85 9,04 9,11 9,12 9,00 9,00
3. Bilan!ul unei b"nci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor $i pasivelor cu rat"
fix" sau variabil", se prezint" astfel:
Activ Rata de Valoare Pasiv Rata de Valoare

referin$# referin$#
Depozite la alte ROBID ON 1.000 Depozite de la ROBID 1W 500
b"nci comerciale alte b"nci
comerciale
Credite ipotecare Fix" 15.000 Depozite la Fix" 20.000
termen
Credite de ROBID 1M 20.000 Certificate de Fix" 12.000
consum depozit
Credite de ROBID 3M 18.000 Obliga!iuni emise ROBID 6M 13.500
trezorerie
Credite de Fix" 2.000 Capital propriu - 10.000
investi!ii
a) rata de dobând" de politic" monetar" scade cu 1 p.p. În general, modific"rile de rat" de

dobând" de politic" monetar" sunt trecute în propor!ie de 95% în ratele de dobând" pasive
interbancare $i în propor!ie de 85% în ratele de dobând" active interbancare. Determina!i
modificarea profitului net generat" de aceast" decizie de politic" monetar".
b) dar dac" rata de dobând" de politic" monetar" cre$te cu 1 p.p.?
5
VALOAREA TIMP A BANILOR
Concepte cheie:
FV (Future Value) = Valoarea viitoare – reprezint" valoarea viitoare, !inând cont de ratele de
dobând" (ratele de rentabilitate) înregistrate în prezent pe pia!", care va fi de!inut" de un agent
economic care investe$te în prezent o anumit" sum" de bani.
t !n
' r$ 360
Factorul de fructificare = %1 ( " , unde n ) , m este perioada de investire în num"r de
& n# m
zile , iar t reprezint" num"rul de perioade de m zile cuprinse în perioada de investire. Se
consider" c" suma ob!inut" dup" investirea pe o perioad" de m zile se reinveste$te la aceea$i rat"
de rentabilitate pe înc" m zile.
Ce se intîmpl" dac" perioada de investire este infinit de mic" (de exemplu dac" se
reinveste$te la fiecare secund")? Atunci se poate considera c" m=0 ceea ce înseamn" c" n + * ,
iar factorul de fructificare= e r !t . Acesta este factorul de fructificare în cazul compunerii
continue.
Aten!ie! Aceast" formul" a factorului de fructificare este valabil" doar dac" se presupune rata
rentabilit"!ii constant" pe întreaga perioad" de investire. În caz contrar, factorul de fructificare se
' r $' r $ ' r $
prezint" astfel: %1 ( 1 "%1 ( 2 " %%1 ( t " .
&$!n!#! & !# n# &
!!!!"#
n
t ori
PV (Present Value) = Valoarea prezent# – reprezint" suma de bani care trebuie investit" în
prezent pentru a produce în viitor, !inând cont de ratele de dobând" (ratele de rentabilitate)
înregistrate în prezent pe pia!", o sum" prestabilit".
, t !n
1 ' r$
Factorul de actualizare ) t !n
) %1 ( "
' r$ & n#
%1 ( "
& n#
Aten!ie! Aceast" formul" a factorului de actualizare este valabil" doar dac" se presupune rata
rentabilit"!ii constant" pe întreaga perioada de investire.
6
În caz contrar, factorul de actualizare se prezint" astfel:

,1
1 2' r $' r $ ' r $/
) 0%1 ( 1 "%1 ( 2 " % %1 ( t "- .
' r1 $' r2 $ ' rt $ 1& n #& n# & n#
%1 ( "%1 ( " % %1 ( " $!!!!!#!!!!!."
&$!n!#!
& !#n# &
!!!!"#
n t ori
t ori
Rela!ia dintre valoarea viitoare $i cea prezent" este urm"toarea:
FV=PV 3 Factorul de fructificare
1. Un agent economic investe$te 10.000 RON pe o perioad" de 10 ani. Investi!ia îi aduce o

rentabilitate de 8% pe an în primii 4 ani $i de 4% pe an în ultimii 6 ani. Care este valoarea
viitoare a investi!iei?
2. Ce sum" trebuie investit" pe o perioad" de trei ani la o rat" de rentabilitate de 8% pe an astfel

încât la sfâr$it s" se ob!in" o sum" de 10.000 RON?
3. Un investitor depoziteaz" o sum" de 10.000 RON. Dup" 10 ani investitorul de!ine 17.910 de
pe urma acestei investi!ii. Care este rata de rentabilitate anual" a acestei investi!ii?
4. Ce sum" va ob!ine dup" un an un investitor care depoziteaz" 10.000 ini!ial, dac" rata anual" a
dobânzii este 12% $i reinvestirea (capitalizarea dobânzii acumulate) se realizeaz": a) anual; b)
trimestrial; c) lunar; d) continuu.
5. Investi!i în ac!iunile unei societ"!i comerciale cotate la burs" suma de 10.000 RON. Dup" doi
ani vinde!i ac!iunile de!inute, ob!inând suma de 12.480. determina!i rata de rentabilitate medie
anual" aritmetic" $i geometric" a acestei investi!ii.
7
! De ce este necesar conceptul de Valoare Prezent"?

Deoarece valoarea unui instrument financiar în prezent este egal# cu valoarea actualizat#
a cash-flow-urilor (fluxuri de numerar) a%teptate.
A. Situa$ia cash-flow-urilor periodice inegale
Care este valoarea prezent" a urm"toarelor fluxuri de numerar?

Rata dobânzii este fix" la 8%.
Anul $i fluxul de numerar:

1: 300 2: 500 3: 700 4: 1000
300 500 700 1000
1
( 2
( 3
( )
1 . 08 1 . 08 1 . 08 1 . 08 4
277.78 428.67 555.68 735.03 = 1997.16
B. Situa$ia cash-flow-urilor periodice egale (Anuit#$i)
CF CF CF CF CF
1 per 2 per 3 per 4 per t per

PV
S" presupunem c" în schema de mai sus, un investitor prime$te la sfâr$itul fiec"rei perioade o
valoare egal" cu CF. Pentru a afla valoarea prezent" a cash-flow-urilor trebuie s" le actualiz"m la
o rat" de rentabilitate a pie!ei (notat" r) care se stabile$te în func!ie de natura pl"!ii (cash flow).
8
Formula de determinare a valorii prezente este urm"toarea:
CF CF CF CF ' 1 , 41 ( r 5, t $
PV ) ( ( % ( ) CF % "
1 ( r 41 ( r 52 41 ( r 53 41 ( r 5t % r "
& #
Dac" dorim s" determin"m valoarea viitoare (la momentul t) a acestor pl"!i periodice vom
aplica urm"toarea formul":
FV ) CF ( CF 41 ( r 5 ( CF 41 ( r 5 ( % ( CF 41 ( r 5
2 t ,1
) CF
41 ( r 5t , 1
r
C. Situa$ia cash-flow-urilor periodice egale perpetue (Perpetuit#$i)
S" presupunem c" în schema anterioar" pl"!ile nu se opresc la momentul t, ci se continu" la

infinit. În acest caz t + * $i valoarea prezent" a acestor fluxuri de numerar este determinat" prin
urm"toarea formul":
' 1 , 41 ( r 5, t $ CF
PV ) lim CF %% ")
"
t +*
& r # r
9
1. O obliga!iune cu valoarea nominal" de 1.000 RON cu maturitatea exact peste 5 ani are o rat" a
cuponului egal" cu 7%, iar cuponul se pl"te$te anual. Peste exact un an de zile, un investitor care
a achizi!ionat 10 asemenea obliga!iuni la emisiunea lor pe pia!a primar" se hot"r"$te s" le vând".
#tiind c" în momentul vânz"rii obliga!iunii, rata de dobând" pasiv" de pe pia!" era egal" cu 5%,
s" se determine suma pe care o va încasa investitorul, precum $i randamentul acestei investi!ii
dac" el pl"te$te la vanzarea obliga!iunilor un comision de 0,2%, iar la achizi!ionare nu a pl"tit
nici un comision.
2. O persoan" are posibilitatea de a face dou" investi!ii de valoare egal", astfel:

- prima investi!ie îi va aduce un cash flow egal cu 50 RON la fiecare 6 luni, pe o perioad" de 4
ani;
- a doua investi!ie îi va aduce un cash flow egal cu 120 RON la sfîr$itul fiec"rui an pe o perioad"
de 3 ani.
Investitorul consider" c" riscul celor dou" proiecte este identic $i, ca urmare, folose$te
rentabilitatea cerut" de investitor este identic" $i egal" cu 15%. Stabili!i care va fi proiectul ales
de investitor.
3. Un agent economic are posibilitatea de a vinde sau de a cump"ra o obliga!iune care coteaz" pe
pia!" $i care are maturitatea 10 ani, valoarea nominal" 1.000 $i rata cuponului
c ) 5% (cupoanele se pl"tesc anual). #tiind c" rata pasiv" pe pia!a monetar" este 4%, iar rata
activ" este 7%, s" se determine intervalul în care trebuie s" se situeze pre!ul obliga!iunii astfel
încat s" nu existe posibilit"!i de arbitraj pentru agentul economic men!ionat. Se presupune o
structur" plat" a ratei de dobând".
4. Un investitor achizi!ioneaz" un certificat de depozit cu valoarea nominal" de 500 RON, emis

pe o perioad" de 9 luni $i cu o rat" a dobânzii egal" cu 7%. Dup" dou" luni, el vinde acest
certificat de depozit unei b"nci comerciale. Stiind c" ratele de dobând" pasive interbancare
10
înregistrate în momentul vânz"rii certificatului de depozit erau cele din tabelul 3, s" se determine
pre!ul la care va fi vândut certificatul de depozit.
ROBID
ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M
8,06 8,05 8,06 8,14 8,14 8,07 7,86 7,83
5. Un certificat de depozit cu discount emis pe 6 luni are valoarea nominal" egal" cu 100 RON $i
rata de discount corespunz"toare este egal" cu 4,31%. Determina!i rata de dobând"
corespunz"toare acestui certificat de depozit.
11
EVALUAREA PROFITABILIT&!II ACTIVIT&!II BANCARE
Ratele de evaluare a profitabilit"!ii bancare sunt utilizate pentru a evalua performan!ele a dou"
b"nci comerciale diferite în acela$i moment sau pentru a evalua performan!ele acelea$i b"nci
comerciale în perioade diferite de timp.
Ratele de evaluare a profitabilit"!ii bancare sunt urm"toarele:
Venituri din dobanzi - Cheltuieli cu dobanda

1) Marja de dobanda (Interest Margin) )
Active purtatoare de dobanda
2) Rata medie activ" sau rentabilitatea activelor purt"toare de dobânzi (Yield on earning assets)
Venituri din dobanzi
)
Active purtatoare de dobanzi
3) Rata medie pasiv" sau costul fondurilor imprumutate (Cost rate on interest bearing funds)
Cheltuieli cu dobanda
)
Pasive purtatoare de dobanda
4) Spread = Rata medie activ" – Rata medie pasiv"

Venituri totale
5) Rata de utilizare a activelor (Asset utilisation) )
Active
Profit net
6) Rentabilitatea economic" (Return on assets) )
Active
Active
7) Efectul de levier (Leverage multiplier) )
Capital propriu
Valoarea activelor sustinute de 1 RON de capital propriu.

Profit net
8) Rentabilitatea financiar" (Return on equity) )
Capital propriu
Rentabilitatea ac!ionarilor $i principala m"sur" contabil" a averii ac!ionarilor.
12
Profit net
9) Rata profitului (Net margin) )
Venituri totale
Arat" ce procent din veniturile totale se transform" în profit pentru institu!ia de credit.
Ratele de profitabilitate se studiaz" mereu în paralel cu ratele care m"soar" riscul institu!iilor de
credit: riscul de rat" a dobânzii, riscul de lichiditate, calitatea creditelor, rata de adecvare a
capitalului propriu.
Sistemul de descompunere a ratelor DuPont (Modelul Return on Equity)
Efectul de levier
ROE= Rata
profitului
ROA=
Rata utilizarii activelor
Componentele marjei nete de dobanda

Activitatea b"ncilor poate fi împ"r!it" în dou" subactivit"!i distincte: activitatea de colectare a
fondurilor (fina!area activit"!ii bancare) $i cea de selectare a activelor aduc"toare de venituri în
care s" fie investite aceste fonduri. Sistemul de transfer al fondurilor (Funds Transfer Pricing)
face posibil" ob!inerea de profit din ambele subactivit"!i ale institu!iei de credit. Ca urmare marja
net" de dobând" se compune din:
- spread-ul activit"!ii de creditare (credit spread);
- spread-ul activit"!ii de colectare a fondurilor (funding spread);
- spread-ul riscului de rat" de dobând" (interest rate risk spread).
Exemplu: Departamentul de credite al b"ncii A acord" un credit de 1 milion RON pe o perioad"
de 5 ani percepând o rat" de dobând" de 10,5%. În acela$i timp, departamentul de finan!are
atrage depozite în valoare de 1 milion RON pe o perioad" de 1 an, la o dobând" egal" cu 5%.
Cele dou" tranzac!ii nu au leg"tur" între ele, dar au loc în acela$i timp.
13
Determinarea spread-ului activit#$ii de creditare: banca A ar fi putut s" investeasc" 1 milion

RON în titluri de stat emise pe 5 ani cu o dobând" de 7% pe an. În schimb a ales s" acorde un
credit cu risc mai mare, diferen!a de 3,5 puncte procentuale (10,5%-7%) reprezentînd spread-ului
activit"!ii de creditare. Spread-ul de 3,5 puncte procentuale reprezint" compensa!ia pentru faptul
c" departamentul de creditare $i-a asumat un risc sumplimentar.
Determinarea spread-ului activit#$ii de colectare a fondurilor: banca A ar fi putut atrage

fonduri prin emisiunea de certificate de depozit de 5,5% (de unde provine diferen!a de rat" de
dobând" între certificatele de depozit $i depozitele la termen?). ca urmare, spread-ul atribuit
activit"!ii de colectare a fondurilor este egal cu 0,5 puncte procentuale (5,5%-5%).
Determinarea spread-ului riscului de rat# a dobânzii: diferen!a dintre rata dobânzii f"r" risc
pe 5 ani (la titluri de stat) $i rata dobânzii f"r" risc pe 1 an (la certificatele de depozit) este egal"
cu 1,5 puncte procentuale (7%-5,5%) $i reprezint" spread-ul riscului de rat" de dobând". Riscul
de rat" a dobânzii provine din faptul c" active pe termen de 5 ani au fost acoperite prin pasive pe
termen de 1 an (maturity mismatch). Este posibli ca dup" un an sursele de finan!are s" fie mai
scumpe.
! Observa!ie: atunci când rata dobânzii este variabl", în loc de titluri de stat se pot folosi ca
referin!" împrumuturi pe pia!a interbancar", iar în loc de certificate de depozit se pot folosi
depozite atrase de pe pia!a interbancar".
Ca rezultat al exemplului de mai sus, ratele de dobând" de pe pia!a bancar" respect" urm"toarea
rela!ie:
Rata de dobând! activa practicat! de b!nci (rata la creditele acordate clien"ilor

nebancari)#Rata de dobând! practicat! la credite interbancare (ROBOR)#rata de politic!
monetar! practicat! de BNR # Rata de dobând! practicat! la depozite interbancare (ROBID)#
Rata de dobând! pasiv! practicat! de b!nci (rata la depozitele atrase de la clien"i nebancari)
14
1. Rentabilitatea financiar" a b"ncii comerciale X a fost de 2,5% anul trecut. Pentru a o

îmbun"t"!i, managementul va modifica raportul capital propriu active la 8%, va ob!ine un profit
înainte de taxare de 2.000 RON $i va realiza o rat" de utilizare a activelor de 12% la un venit
total egal cu 20.000 RON. Rata tax"rii este egal" cu 16%. Cu aceste modific"ri, care va fi ROE
pentru banca X? Care va fi rentabilitatea economic"?
2. Se cunoa$te urm"toarea situa!ie bilan!iera a b"ncii comerciale Z:

Rata dob Rata dob
Active Pasive
activa pasiva
Numerar 200 Imprumuturi de la alte banci 400 9%
Imprumuturi acordate altor
banci 733 9% Depozite la vedere 2000 2%
Credite ipotecare 6000 12% Depozite la termen 8000 11%
Credite de consum 577 15% Obligatiuni emise 1100 14%
Credite de trezorerie 3500 X% Capitaluri proprii ?
Titluri de stat 1800 7%
Imobilizari 1600
a) S" se determine rata de dobând" minim" pe care trebuie s" o perceap" banca comercial" la
creditele de trezorerie.
b) Cum se modific" r"spunsul de mai sus dac" obiectivul impus de ac!ionari este ob!inerea unei
rentabilit"!i de 15%?
c) Dac" banca comercial" stabile$te rata de dobând" la creditele de trezorerie la 17% s" se
determine veniturile nete din dobânzi, rata marjei nete de dobând" $i spread-ul de dobând".
3. Se considera urmatoarea situatie bilantiera a bancii BNX:

Activ Pasiv
Numerar 250 Depozite atrase (x%) ?
Rezerva minima obligatorie (2%) 300 Imprumuturi de la banca centrala (12%) 300
Credite preluate prin scontare(12%) 1750 Imprumuturi interbancare (10%) 750
15
Credite pentru intreprinderi (15%) 2400 Alte pasive 200

Credite ipotecare (18%) 800 Capital propriu 800
Credite de consum (20%) ?
Portofoliul de titluri 950
Imobilizari 550
Banca obtine venituri si din comisioane reprezentand 5% din nivelul veniturilor din dobanzi.
Cheltuielile de functionare reprezinta 20% din nivelul capitalului propriu al bancii. Cota de
impozit pe profit este de 45%. Stiind ca investitorii cer o rata de rentabilitate de 5%, iar
rentabilitatea economica este 0.5333% sa se determine rata dobanzii la depozitele atrase.
4. Societatea bancara X isi propune realizarea unei rate a profitului de 10% si o rata a utilizarii
activelor de 20%. Bilantul previzionat se prezinta astfel: casa 500 u.m., portofoliul de titluri
2.000 u.m., credite acordate 2.000 u.m., imobilizari 500 u.m., capitaluri proprii 1.000 u.m. si
depozite atrase 4.000 u.m. Cheltuielile de functionare previzionate sunt de 400 u.m, iar impozitul
pe profit este de 50%. Determinati care este costul mediu al depozitelor.
5. Situatia patrimoniala a unei banci se prezinta astfel: active cu dobanda fixa: 175.000(25%);
active sensibile: 325.000(27,5%); pasive cu dobanda fixa: 215.000(19%); pasive sensibile
285.000(21,5%). Fata de situatia initiala se prevede pentru perioada urmatoare majorarea cu 15%
a costurilor si profitului bancar. In acelasi timp, ca urmare a evolutiilor pietei monetare, banca
majoreaza ratele dobanzilor, rata activa crescand cu 2 puncte procentuale, pe fondul majorarii
totalului patrimonial la 625.000 u.m. (ca urmare a majorarii doar a elementelor sensibile la
variatia ratei dobanzii). Sa se stabileasca care va fi nivelul ratei dobanzii pasive in conditiile in
care se urmareste asigurarea echilibrului financiar al bancii.
6. Se cunoa$te urm"toarea situa!ie bilan!ier" a unei b"nci comerciale:
Rata dob Rata dob
Active Pasive
activa pasiva
Imprumuturi acordate altor banci ? 10% Depozite la vedere 4000 2%
Credite ipotecare 5000 14% Depozite la termen 6000 11%
Credite de consum 577 16% Obligatiuni emise 1100 14%
Credite de trezorerie 4500 17% Capitaluri proprii ?
Titluri de stat 1800 7%
Imobilizari 1600
16
#tiind ca rata profitului este egal" cu 21,1142%, cheltuielile de func!ionare sunt egale cu 363
u.m., iar cota de impozit pe profit este egal" cu 20% sa se determine:
a) valoarea imprumuturilor acordate altor b"nci $i valoarea capitalurilor proprii;
b) spread-ul de dobând";
c) rentabilitatea financiara;
d) rata utiliz"rii activelor;
e) cu cât trebuie s" modifice banca cheltuielile de func!ionare astfel încât profitul net s" creasc"
cu 80 um.
7. Se cunoa$te urm"toarea situa!ie bilan!ier" a unei b"nci comerciale:
Active Rata dob Pasive Rata dob
activa pasiva
Imprumuturi acordate altor banci 600 11%
Credite ipotecare ? 14% Depozite la vedere 5000 2%
Credite de consum 3800 16% Depozite la termen 6500 11%
Credite de trezorerie 4100 18% Obligatiuni emise 2200 14%
Bonuri de tezaur 1100 7% Capitaluri proprii ?
Actiuni 1000
Imobilizari 100
#tiind ca rata profitului este egal" cu 10,6235%, cheltuielile de func!ionare sunt egale cu 600
u.m., iar cota de impozit pe profit este egal" cu 20% sa se determine:
a) valoarea creditelor ipotecare $i valoarea capitalurilor proprii;
b) spread-ul de dobând";
c) rentabilitatea financiara;
d) rata utiliz"rii activelor;
e) cu cât trebuie s" modifice banca cheltuielile de func!ionare astfel încât profitul net s" creasc"
cu 80 um;
8. Se cunosc urm"toarele informa!ii cu privire la activitatea unei institutii de credit: profitul net
500 u.m., capitalul propriu 2.500 u.m., rata utiliz"rii activelor 15% $i rata rentabilit"!ii
economice 4%. #tiind c" veniturile din comisioane reprezint% 25% din veniturile din dobânzi,
determina!i nivelul veniturilor din dobânzi.
a)1.200 u.m. ; b) 1.500 u.m. ; c) 2.150 u.m. ; d) 975 u.m. ; e) 1.850 u.m.
17
METODE DE RAMBURSARE A CREDITELOR
În practic" exist" mai multe metode de rambursare a creditelor. Întocmirea unui grafic de
rambursare(scaden!ar) presupune cunoa$terea unei terminologii specifice.
Rata de principal - partea din capitalul împrumutat care se ramburseaz" în fiecare perioad", Rt .
Anuitatea - suma de bani rambursat" în fiecare perioad"; aceast" sum" con!ine atât principalul
cât $i dobânda aferent" perioadei, At = Rt + Dt .
Valoarea r#mas# de rambursat - partea de capital r"mas" de rambursat. Este egal" cu diferen!a
dintre valoarea r"mas" în perioada precedent" $i rata de principal curent",
VRt = VRt-1 – Rt .
1. Rambursare în rate de principal constante
Rt = R = C / n , unde: C = creditul, n = nr. de perioade.
Exemplu: S" se întocmeasc" scaden!arul pentru un credit de 12.000 de RON, rambursabil în 6

rate de principal lunare constante, $tiind ca rata dobânzii este egal" cu 10% $i este constant" pe
perioada ramburs"rii.
Rata de principal = Rt = 12.000/6 = 2000 RON.
Luna Valoarea ramas# Dobânda Rata de principal Anuitatea

1 10000 100,00 2000 2100
2 8000 83,33 2000 2083,33
3 6000 66,67 2000 2066,67
4 4000 50,00 2000 2050
18
5 2000 33,33 2000 2033,33

6 0 16,67 2000 2016,67
Total 350 12000 12350
2. Rambursarea principalului la sfâr%itul perioadei
În acest caz dobânda se pl"te$te în fiecare perioad", iar principalul la scaden!".
Exemplu: S" se întocmeasc" scaden!arul pentru un credit de 12.000 de RON cu scaden!a 6 luni,
rata dobânzii 10% în condi!iile în care dobânda se pl"te$te lunar iar principalul la scaden!".
Luna Valoarea ramas# Dobânda Rata de principal Anuitatea
1 12000 100 0 100
2 12000 100 0 100
3 12000 100 0 100
4 12000 100 0 100
5 12000 100 0 100
6 0 100 12000 12100
Total 600 12000 12600
3. Rambursare în anuit#$i constante
At = A
În primul rând este necesar" deducerea unei formule analitice pentru calculul anuit"!ii:
At (1 ) At ) A
Rt (1 ( Dt (1 ) Rt ( Dt
VRt ) VRt ,1 , Rt
Rt (1 ( rVRt ) Rt ( rVRt ,1
Rt (1 ( r (VRt ,1 , Rt ) ) Rt ( rVRt ,1
Rt (1 ) Rt (1 ( r )
19
Rt ) R1 (1 ( r ) t ,1
n
6R
i )1
i ) CREDIT
(1 ( r ) n , 1
R1 ( R1 (1 ( r ) ( ..... ( R1 (1 ( r ) n ,1 ) R1
r
rCREDIT
R1 )
(1 ( r ) n , 1
rCREDIT rCREDIT (1 ( r ) n rCREDIT

A1 ) A ) R1 ( D1 ) ( rCREDIT ) ) ,
(1 ( r ) , 1
n
(1 ( r ) , 1
n
1 , (1 ( r ) , n
Unde: A - anuitatea; Dt - dobanda la momentul t; Rt - rata de principal la momentul t;
VRt - valoarea r"mas" de rambursat la momentul t; r - rata dobânzii din contract.
! Observatie: Daca dobânda se plateste lunar formula devine:

r
CREDIT
A ) 12
r
1 , (1 ( ) ,n
12
Exemplu: S" se întocmeasc" scaden!arul pentru un credit de 12.000 de RON cu scaden!a 6 luni,
rata dobânzii 10% în condi!iile în care rambursarea se face în rate lunare egale (anuit"!i
constante).
r
CREDIT
A) 12 =2.058,74 lei
r
1 , (1 ( ) ,n
12
Luna Valoarea ramasa Dobanda Rata de principal Anuitatea
1 10041,26 100 1958,74 2058,74
2 8066,20 83,68 1975,06 2058,74
3 6074,69 67,22 1991,52 2058,74
4 4066,57 50,62 2008,11 2058,74
5 2041,72 33,89 2024,85 2058,74
6 0 17,01 2041,72 2058,74
Total 352,42 12000 12352,42
20
1. O persoan" fizic" dore$te s" contracteze un împrumut de 10.000 RON pe o perioad" de 1 an.
În acest scop el se adreseaz" b"ncii Beta care îi propune urm"toarea variant" de credit pentru
nevoi personale: rata dobânzii 11%(variabil"), comision de acordare 3%, comision de
rambursare anticipat" 1%. Rambursarea se face în rate lunare egale (anuitati constante). S" se
determine:
a) Care este suma pe care o va primi persoana fizic"?
b) Calcula!i rata lunar" pe care trebuie s" o pl"teasc" persoana fizic".
c) Întocmi!i graficul de rambursare.
d) Dup" 3 luni se dore$te rambusarea anticipat" a creditului.Care este suma pe care o va pl"ti
b"ncii?
e) Care este dobânda anual" efectiv"(DAE) perceput" de banc"?
2. O persoan% fizic% care dispune de un venit net de 2.600 de RON dore$te s% contracteze un
credit ipotecar (rambursabil în anuit%!i lunare constante) în vederea achizi!ion%rii unei locuin!e în
valoare de 100.000 de RON. Avansul solicitat de banc% este de 25% din valoarea locuin!ei.
Determinati:
a) Care este suma maxim% pe care o poate împrumuta pe o perioad% de 20 de ani în condi!iile
unei dobânzi anuale efective de 11%, dac" prin norme interne banca limiteaz" rata maxim" la
35% din veniturile solicitantului?
b) Care ar trebui s% fie venitul net al persoanei fizice pentru a împrumuta suma necesar%
achizi!ion%rii locuin!ei pe o perioad% de 10 ani?
3. O persoan% fizic% are contractat un credit imobiliar pentru care pl%te$te o rat% lunar% de 694.86
RON. Perioada r%mas% pân% la scaden!a este de 8 ani, iar dobânda anual% efectiv% este de 14%.
Datorit% costului ridicat al împrumutului, persoana fizic% dore$te s% apeleze la un credit de
refinan!are. Banca Alfa îi face urm%toarea ofert%: rata dobânzii 8.5%, comision de acordare 2%,
comision de administrare 0.1% lunar la sold.
a) Care este suma r%mas% de rambursat?
21
b) Pentru ce variant% se va opta?

c) Dar dac% creditul ini!ial avea prev%zut un comision de rambursare anticipat% de 2.5%?
4. O persoan% fizic% a contractat un credit de consum pe 6 luni în urm%toarele condi!ii: suma

împrumutat% 10.000 de RON, rata dobânzii 11% (variabil%), comision de acordare 1%. Dup% 3
luni, datorit% evolu!iilor de pe pia!a monetar% banca majoreaz% dobânda la 12%. Rambursarea se
face în anuit%!i lunare constante.
a) Întocmi!i graficul de rambursare.
b) Calcula!i dobânda anual" efectiv"(DAE).
5. O persoan% fizic% dore$te s% achizi!ioneze un autoturism prin intermediul unui credit bancar în
condi!iile unui venit net lunar de 3.000 de RON. Persoana respectiv% mai are contractat un credit
ipotecar pentru care pl%te$te o rat% de 800 de RON. Dac% se dore$te ca perioada de rambursare s%
fie de 5 ani, determina!i care este suma maxim% care poate fi împrumutat% astfel incât obliga!iile
de plat" s" nu dep"$easc" 40% din veniturile solicitantului, procent stabilit prin norme interne ale
b"ncii. Se mai cunoa$te faptul c" dobânda anuala efectiv" aferent" creditului auto este de 10%.
6. O persoan% fizic% a contractat un credit de consum în urm"toarele condi!ii: suma împrumutat"

50.000 RON, rata dobânzii 14%, scaden!a 10 ani, modalitatea de rambursare rate lunare
constante (anuit"!i constante). Determina!i dobânda pl"tit" în luna 100.
7. O persoan% fizic% a contractat un credit de consum în urm"toarele condi!ii: suma împrumutat"

40.000 RON, rata dobânzii 12%, scaden!a 8 ani, modalitatea de rambursare rate lunare constante
(anuit"!i constante). Dup" 7 ani de dore$te rambursarea anticipat" a creditului. Care va fi suma
rambursata dac" banca percepe un comision de rambusare anticipat" de 2%?
8. O persoan" fizic" împrumut" de la banca Alfa 12.000 de RON. Rambursarea se face astfel:
dup" 2 luni 7.000 RON, dup" 4 luni 2000 RON $i dup" 6 luni 4000 RON. Care este dobânda
anual" efectiv"(DAE) pl"tit" de client?
22
DETERMINAREA CERIN!ELOR MINIME DE CAPITAL PENTRU

INSTITU!IILE DE CREDIT
De ce trebuie s" de!in" institu!iile de credit un nivel minim al capitalurilor proprii?

Pentru a r"spunde la aceast" întrebare vom porni de la un bilan! simplificat al unei institu!ii de
credit: aceasta are resurse atrase(pasive) de 100 u.m. – din acestea 90 u.m. sunt depozite, iar 10
u.m. capitaluri proprii. Aceste resurse sunt utilizate în totalitate în credite 100 u.m.
Active Pasive
Credite 100 u.m. Depozite 90 u.m.
Capitaluri proprii 10 u.m.
Presupunem c" la un anumit moment din cele 100 u.m. credite, 20 u.m. reprezint" pierdere –
chiar dup" executarea garan!iilor aferente creditelor neperformante, institu!ia de credit constat"
c" 20 u.m. nu mai pot fi recuperate. Aceste 20 u.m. trebuie recunoscute de institu!ia de credit
drept pierdere, adic" trebuie trecute pe cheltuieli. Ignorând celelalte elemente de venituri $i
cheltuieli, banca înregistreaz" o pierdere de 20 u.m. Cum pierderea exerci!iului curent face parte
din capitalurile proprii, bilan!ul b"ncii va ar"ta astfel:
Active Pasive
Credite 100-20=80 u.m. Depozite 90 u.m.
Capitaluri proprii 10-20=-10 u.m. ?
În aceast" situa!ie banca este insolvabil" $i dac" nu va fi recapitalzat" va intra în stare de

faliment. Pentru a preveni astfel de situa!ii, institu!iilor de credit li se impune de!inerea unor
fonduri proprii minime considerate adecvate pentru riscurile pe care $i le asum" fiecare banc"
comercial" în parte.
23
Conform legisla!iei în vigoare (Regulamentul BNR - CNVM 13/18/2006), o institu!ie de credit

trebuie s" dispun" de un nivel minim al fondurilor proprii care s" !in" cont de urm"toarele
riscuri asumate în activitatea sa de o institu!ie de credit:
a) riscul de credit $i riscul de diminuare a valorii crean!ei aferente întregii activit"!i, cu excep!ia
opera!iunilor din portofoliul de tranzac!ionare – fondurile proprii minime aferente sunt
determinate conform Regulamentelor BNR - CNVM nr. 14/19/2006, 15/20/2006 $i 21/26/2006;
b) riscul asociat opera!iunilor din portofoliul de tranzac!ionare, respectiv riscul de pozi!ie, riscul
de decontare $i riscul de decontare al contrapartidei – fondurile proprii minime aferente sunt
determinate conform Regulamentului BNR - CNVM nr. 22/27/2006;
c) riscul valutar $i riscul de marf" – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform
Regulamentului BNR - CNVM nr. 22/27/2006;
d) riscul opera!ional – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform
Regulamentului BNR - CNVM nr. 24/29/2006.
În ceea ce prive$te punctul a), fondurile proprii minime aferente riscul de credit %i riscul de
diminuare a valorii crean$ei aferente întregii activit#$i, cu excep!ia opera!iunilor din
portofoliul de tranzac!ionare, reprezint" 8% din totalul valorilor ponderate la risc ale
expunerilor.
Valoarea ponderat" la risc se poate determina utilizând una din urm"toarele 3 abord"ri:
a) abordarea standard;
b) abordarea bazat" pe modele de rating interne;
c) abordarea bazat" pe modele de rating interne avansate.
În cele ce urmeaz", vom detalia, pe etape, modul de calcul al valorii ponderate la risc a
expunerilor potrivit abord"rii standard conform Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006.
24
Etapa I – Determinarea valorii expuse la risc

Valoarea expus" la risc se determin" separat pentru a) active bilan!iere $i b) elemente din afara
bilan!ului (active extrabilan!iere). Valoarea expus" la risc pentru un activ bilan!ier este
reprezentat" de valoarea sa bilan!ier", în timp ce valoarea expus" la risc pentru un element din
afara bilan!ului va fi reprezentat" de urm"toarele procente din valoarea acestuia: 100%, dac"
elementul este purt"tor de risc maxim; 50%, dac" elementul este purt"tor de risc mediu; 20%,
dac" elementul este purt"tor de risc moderat $i 0%, dac" elementul este purt"tor de risc sc"zut.
Conform legisla!iei în vigoare, elementele extrabilan!iere sunt clasificate din punct de vedere al
gradului de risc astfel:
A) Elemente extrabilan$iere cu risc maxim:

- garan!ii având caracter de substitut de credit;
- instrumente financiare derivate de credit;
- accept"ri;
- andos"ri de efecte care nu poart" numele altei institu!ii de credit;
- tranzac!ii cu recurs;
- scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit;
- angajamente ferme de cump"rare la termen;
- depozite forward forward;
- partea nepl"tit" a ac!iunilor $i titlurilor par!ial pl"tite;
- tranzac!ii de r"scump"rare;
- alte elemente purt"toare de risc maxim.
B) Elemente extrabilan$iere cu risc mediu:
- credite documentare emise $i confirmate;

- garan!ii cunoscute pe plan interna!ional sub denumirea de warranties,indemnities (inclusiv
tender bonds, performance bonds, customs bonds $i tax bonds) $i alte garan!ii care nu au caracter
de substitut de credit;
- scrisori de credit stand-by irevocabile care nu au caracter de substitut de credit;
25
- facilit"!i de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achizi!ionare de titluri sau

angajamente de furnizare de facilit"!i de garantare sau acceptare) cu o scaden!" ini!ial" mai mare
de un an;
- facilit"!i de emisiune de efecte (Note Issuance Facilities - NIF) $i facilit"!i reînnoibile de
preluare ferm" (Revolving Underwriting Facilities - RUF);
- alte elemente purt"toare de risc mediu care sunt notificate Comisiei.
C) Elemente extrabilan$iere cu risc moderat:

- credite documentare în care bunurile supuse livr"rii reprezint" garan!ie real" $i alte tranzac!ii
care se lichideaz" de la sine;
angajamente de furnizare de facilit"!i de garantare sau acceptare) cu o scaden!" ini!ial" mai mic"
sau egal" cu un an, care nu pot fi revocate necondi!ionat în orice moment f"r" notificare sau care
nu atrag revocarea automat" ca urmare a deterior"rii credibilit"!ii debitorului;
- alte elemente purt"toare de risc moderat.
D) Elemente extrabilan$iere cu risc sc#zut:

angajamente de furnizare de facilit"!i de garantare sau acceptare) care pot fi revocate
necondi!ionat în orice moment f"r" notificare sau care atrag revocarea automat" ca urmare a
deterior"rii credibilit"!ii debitorului. Liniile de credit retail pot fi considerate ca fiind revocabile
necondi!ionat dac" institu!ia de credit nu are, în limitele premise de prevederile legisla!iei privind
protec!ia consumatorului sau a legisla!iei conexe, nici un fel de restric!ie în ceea ce prive$te
revocarea;
- alte elemente cu risc sc"zut.
Exemplu: O facilitate de credit cu scaden!a de 6 luni cu o valoare de 1.000.000 RON este

considerat un element extrabilan!ier cu risc moderat $i va avea o valoare expus" la risc de
200.000 RON.
Un credit documentar emis $i confirmat în valoare de 1.000.000 RON este considerat un element
extrabilan!ier cu risc mediu $i va avea o valoare expus" la risc de 500.000 RON.
26
Un contract forward în valoare de 1.000.000 RON este considerat un element extrabilan!ier cu

risc maxim $i va avea o valoare expus" la risc de 1.000.000 RON.
Etapa II – Determinarea clasei de expuneri %i determinarea valorii ponderate la risc a

expunerii
Fiecare activ bilan!ier $i element extrabilan!ier este încadrat într-o anumit" clas" de expuneri.
Legisla!ia în vigoare stabile$te, pentru fiecare clas" de expuneri, un coeficient ce se aplic" valorii
expuse la risc pentru a determina valoarea ponderat" la risc a expunerii.
Valoarea ponderata la risc a expunerii = Valoarea expusa la risc a activului

bilantier/extrabilantier * Ponderea corespunzatoare categoriei de risc
La nivelul întregii activit"!i a institu!iei de credit, valoarea ponderat" la risc a expunerilor se

determin" însumând valorile expuse la risc corespunz"toare tuturor elementelor de activ
bilan!iere $i extrabilan!iere. În cele ce urmeaz", vom prezenta principalele clase de expuneri:
1. Expunerile fa!" de aministra$iile centrale $i b#ncile centrale - pondere de risc de 100%.
Excep$ie fac expunerile fa!" de Banca Central" European", expunerile fa!" de administra!iile
centrale $i fa!" de b"ncile centrale ale statelor membre, exprimate $i finan!ate în moneda
na!ional" a administra!iei centrale $i a b"ncii centrale respective, care au o pondere de risc de
0%.
Aten!ie! În cazul în care pentru o administra!ie sau banc" central" exist" un rating furnizat de o
institu!ie extern" de evaluare a creditului, se aplic" o pondere de risc conform tabelului 1.
2. Expunerile fa!" de organismele administrative, entit#$ile f#r# scop lucrativ %i entit#$ile

din sectorul public – pondere de risc 100%.
3. Expunerile fa!" de unele b#nci multilaterale de dezvoltare au ponderea de risc 0%. Ex:
BIRD, BERD, IFC, IDB (Interamerican Development Bank), ADB (Asian Development
27
Bank), BEI etc. Pentru toate celelalte b"nci multilaterale de dezvoltare se aplic" tratamentul
corespunz"tor institu!iilor (vezi punctul 5).
4. Expunerile fa!" de Comunitatea European#, Fondul Monetar Interna$ional %i Banca
Reglementelor Interna$ionale - pondere de risc 0%.
5. Expunerile fa!" de administra$iile regionale, autorit#$ile locale sau expunerile fa$# de
institu$ii(adic" institu!ii de credit $i firme de investi!ii) – ponderea de risc = max (ponderea de
risc aferent" administra!iei centrale în jurisdic!ia c"reia este înfiin!at" administra!ia regional",
autoritatea local" sau institu!ia; ponderea de risc determinat" de evaluarea extern" a calit"!ii
creditului; 50%).
Aten!ie! În cazul în care pentru administra!iile regionale, autorit"!ile locale sau institu!ii exist" un
rating furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului, se aplic" o pondere de risc conform
tabelului 2.
Tabelul nr. 2
6. Expunerile fa!" de societ#$i – ponderea de risc = max (100%; ponderea de risc aferent"
administra!iei centrale a statului în care societatea este înfiin!at"). În cazul în care exist" pentru
societate un rating furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului, ponderea de risc se
determin" conform tabelului 3.
Tabelul nr. 3
7. Expunerile de tip retail – pondere de risc de 75%. Expunerile de tip retail sunt cele
înregistrate fa!" de persoane fizice $i entit"!i mici sau mijlocii(exclusiv crean!ele garantate cu
propriet"!i imobiliare $i titluri).
8. Expunerile garantate cu ipotec# de prim rang asupra propriet"!ilor imobiliare locative care
sunt sau vor fi locuite ori date cu chirie de c"tre proprietari spre a fi locuite – pondere de risc
de 35%. Pentru alte expuneri garantate cu propriet"!i imobiliare ponderea de rsic este de
100%.
28
9. Imobiliz"rile corporale – pondere de risc 100%.

10. De!inerilor de titluri de capital $i alte participa!ii, cu excep!ia celor deduse din fondurile
proprii, li se aplic" o pondere de risc de cel pu!in 100%.
Etapa III – Determinarea fondurilor proprii minime adecvate la riscul de credit %i riscul de
diminuare a valorii crean$ei aferente întregii activit#$i
Fondurile proprii minime pentru aceste dou" riscuri se determin" aplicând un procent de 8% la
valoarea ponderat" la risc a expunerilor generate de toate elementele bilan!iere $i extrabilan!iere
ale institu!iei de credit. Conform legisla!iei în vigoare (Regulamentul BNR - CNVM
18/23/2006), fondurile proprii sunt constituite din urm"toarele elemente:
A. FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 (TIER 1 CAPITAL)
a) capitalul social subscris %i v#rsat, cu excep!ia ac!iunilor preferen!iale cumulative sau, dup"
caz, capitalul de dotare pus la dispozi!ia sucursalei din România de c"tre institu!ia de credit din
statul ter!;
b) primele de capital, integral încasate, aferente capitalului social;
c) rezervele legale, statutare %i alte rezerve, precum $i rezultatul reportat pozitiv al
exerci!iilor financiare anterioare, r"mas dup" distribuirea profitului;
d) profitul net al ultimului exerci!iu financiar, reportat pân" la repartizarea sa conform
destina!iilor stabilite de adunarea general" a ac!ionarilor, în limita sumei ce se inten!ioneaz" a se
repartiza pe oricare dintre destina!iile prev"zute la lit.a) - lit.c).
Din suma elementelor specificate mai sus se va deduce:
e) valoarea de înregistrare în contabilitate (cost de achizi!ie) a ac!iunilor proprii de!inute de
institu!ia de credit;
f) rezultatul reportat, reprezentând pierdere;
g) pierderea perioadei curente înregistrat" pân" la data determin"rii fondurilor proprii;
h) valoarea de înregistrare în contabilitate a imobiliz"rilor necorporale.
29
B. FONDURI PROPRII DE NIVEL 2 (TIER 2 CAPITAL)
B.1. Fonduri proprii de nivel 2 de baz# – rezervele din reevaluarea imobiliz"rilor corporale,
titlurile pe durat" nedeterminat" $i alte instrumente de aceea$i natur".
B.2. Fonduri proprii de nivel 2 suplimentar – ac!iunile preferen!iale cumulative pe durat"
determinat" $i capitalul sub form" de împrumut subordonat.
! Pentru determinarea nivelului fondurilor proprii de$inute de o institu$ie de credit la un

moment dat se au in vedere urm"toarele:
- fondurile proprii de nivel 2 pot fi luate în considerare în propor!ie de maxim 100% din valoarea
fondurilor proprii de nivel 1;
- nivelul cumulat al împrumuturilor subordonate $i al ac!iunilor preferen!iale cumulative ce se ia
in considerare la calculul fondurilor proprii nu poate dep"$i 50% din valoarea fondurilor proprii
de nivel 1.
Exemplu: dac" o institu!ie de credit are la un moment dat fonduri proprii de nivel 2 de 10
miliarde RON $i fonduri proprii de nivel 1 de 8 miliarde RON, în momentul în care se calculeaz"
fondurile proprii totale se recunosc doar 8 mld RON din fondurile proprii de nivel 2 ca f"când
parte din fondurile proprii totale. În consecin!", fondurile proprii totale sunt egale cu: 8 mld
(fonduri proprii de nivel 1) + 8 mld (fonduri proprii de nivel 2 recunoscute) = 16 mld. RON.
30
1. O institu!ie de credit din România de!ine urm"toarele elemente de activ:

- numerar $i disponibilit"!i la BNR 100.000 u.m.
- împrumuturi acordate altor institu!ii de credit rezidente 10.000 u.m.
- credite ipotecare garantate cu ipotec" de prim rang 200.000 u.m.
- credite de retail 250.000 u.m.
- credite acordate societ"!ilor comerciale rezidente 400.000 u.m.
- imobiliz"ri corporale 30.000 u.m.
În ceea ce prive$te fondurile proprii ale institu!iei de credit aceastea cuprind urm"toarele
elemente:
- capital propriu 20.000 u.m.
- rezerve legale $i statutare 10.000 u.m.
- pierdere reporat" 5.000 u.m.
- împrumuturi subordonate 50.000 u.m.
- rezerve din reevaluarea patrimonului 10.000 u.m.
S" se stabileasc" dac" institu!ia de credit respect" normele în vigoare cu privire la capitalul
minim adecvat riscului de credit.
31
2. O institu!ie de credit de!ine urm"toarele elemente de activ:

a) credite de consum acordate persoanelor fizice în valoare de 100.000 u.m.;
b) depozite la o alt" institu!ie de credit pentru care exist" un rating furnizat de o institu!ie extern"
de evaluare a creditului în valoare de 10.000 u.m. – institu!ia de credit este apreciat" ca nivel 1
pe scala de evaluare a calit"!ii creditului;
c) obliga!iuni de!inute cu titlu de investi!ie emise de o municipalitate din România în valoare de
20.000 u.m.;
d) credite garantate cu ipotec" de prim rang în valoare de 100.000 u.m.;
e) un împrumut în valoare de 5.000 u.m.acordat unei societ"!i comerciale pentru care exist" un
rating furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului - societatea comercial" este
apreciat" ca nivel 2 pe scala de evaluare a calit"!ii creditului;
f) credite de trezorerie în valoare de 150.000 u.m.acordate unor societ"!i comerciale din România
pentru care nu exist" un rating furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului;
g) credite garantate cu ipotec" de rang II în valoare de 10.000 u.m. .
În afara bilan$ului, institu!ia de credit prezint" urm"toarele elemente:

h) linii de credit neutilizate acordate unor societ"!i comerciale cu scaden!a ini!ial" mai mic" de
un an în valoare de 25.000 u.m.;
i) linii de credit neutilizate acordate unor societ"!i comerciale cu scaden!a ini!ial" mai mare de un
an în valoare de 15.000 u.m.;
j) o garan!ie în valoare de 5.000 u.m. acordat" unei societ"!i comerciale pentru care exist" rating
furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului - societatea comercial" este apreciat" ca
nivel 1 pe scala de evaluare a calit"!ii creditului.
Determina!i fondurile proprii minime pe care trebuie s" le de!in" institu!ia de credit pentru
acoperirea riscului de credit $i calcula!i rata general# de risc(RGR).
VPRE _ totala
! RGR ) 7 100
Suma _ elementelor _ de _ activ _ si _ extrabilantiere
32
3. O institu!ie de credit are activele grupate pe urm"toarele categorii de risc:

Categorie de risc 0% 20% 35% 50% 75% 100%
Valoare active (u.m.) 1.000 20.000 70.000 50.000 30.000 50.000
Se $tie c" în prezent, institu!ia de credit are fonduri proprii alocate pentru riscul de credit în
valoare de 9.500 u.m. Preciza!i dac" banca respect" normele cu privire la capitalul minim de!inut
pentru riscul de credit. În cazul în care banca nu respect" legisla!ia în vigoare propune!i dou"
metode de restructurare a bilan!ului prin care institu!ia de credit poate rezolva problema privind
adecvarea capitalului.
4. Banca Alfa dispune de un nivel al fondurilor proprii de 15.000 u.m. În condi!iile unei valori
ponderate la risc a expunerilor asumate de banc" de 110.000 u.m., cre$terea maxim" a creditelor
ipotecare (35%) care poate fi sus!inut" de fondurile proprii este de:
a) 30.000 u.m.; b) 77.500 u.m.; c) 155.000 u.m.; d) 221.400 u.m.; e) fondurile proprii existente
nu pot sus!ine o cre$tere a creditelor ipotecare.
5. Fondurile proprii ale unei institu!ii de credit sunt constituite din: capital social 40.000 u.m.;
rezerve legale $i statutare 35.000 u.m.; pierdere reportat" 10.000 u.m.; împrumuturi subordonate
50.000 u.m.; rezerve din reevaluarea patrimoniului 20.000 u.m. Valoarea ponderata la risc a
expunerilor asumat% de banc% este 1.500.000 u.m. În acest caz, raportul fonduri proprii/valoare
ponderar" la risc a expunerilor este de:
a) 7,83%; b) 8,83%; c) 10,33%; d) 11,11%; e) nu poate fi determinat, deoarece banca
înregistreaz" o pierdere reportat".
33
INSTRUMENTE DE POLITIC& MONETAR&
Corelarea lichidit"!ii dintr-o economie cu nevoile reale de moned" reprezint" premisa

fundamental" pentru atingerea obiectivului prioritar de asigurare a stabilit"!ii pre!urilor.
Instrumentele politicii monetare reprezint" acele variabile utilizate si controlate direct de c"tre
banca central" pentru managementul/administrarea lichidit"!ii din economie. Eficacitatea
utiliz"rii instrumentelor de politic" monetar" este determinat" de modul de creare a monedei – de
multiplicare a creditelor.
Instrumentele de politic" monetar" se pot clasifica în dou" categorii:
A. Instrumente directe - sunt acele instrumente de politic" monetar" prin care banca central"
exercit" un control direct asupra ratelor de dobând" $i asupra cursului de schimb(control de
pre") sau asupra m"rimii depozitelor $i creditelor(control cantitativ).
Avantaje:
! pot fi instrumente foarte utile pentru controlul dobânzilor $i a creditului în perioadele
de criz";
! pot fi instrumentele cu cea mai mare eficacitate în cazul economiilor cu pie!e financiare
slab dezvoltate.
Dezavantaje:
! pot conduce la restrângerea competi!iei din sectorul bancar, dezavantajând atât
debitorii cât $i deponen!ii;
! pot ap"rea distorsiuni pe pie!ele financiare ca urmare a controlului selectiv al
creditului.
34
B. Instrumente indirecte - sunt acele instrumente prin care banca central" influen!eaz"
comportamentul institu!iilor financiare, ac!ionând ini!ial asupra propriului bilan! sau asupra
ratelor de dobând" la facilit"!ile oferite de aceasta. Instrumentele indirecte de politic"
monetar" cuprind trei tipuri principale1:
B.1. Opera$iuni pe pia$a deschis# (engl.: open market operations)
B.2. Rezervele minime obligatorii
B.3. Facilit#$i permanente (engl.: standing facilities)
B.1. Opera$iuni pe pia$a deschis#
În accep!iunea european", opera!iunile pe pia!a deschis" se pot clasifica în func!ie de scopul

urm#rit, frecven$# $i procedura de execu$ie în urm"toarele categorii:
Opera!iuni de refinan!are: împrumuturi colateralizate
repo $i reverse repo

swap valutar
Opera!iuni de reglaj fin:
tranzac!ii definitive
atragerea de depozite
Opera!iuni structurale: emiterea de certificate de c"tre banca central"
De asemenea, opera!iunile open market se pot clasifica în func!ie de caracterul de

reversibilitate în urm"toarele categorii:
repo $i reverse repo

swap valutar
Opera!iuni reversibile:
împrumuturi colateralizate
atragerea de depozite
1
Instrumente utilizate de c"tre Banca Central! European! – ECB
35
emiterea de certificate de c"tre banca central"
vânzare – cump"rare de titluri de stat

Opera!iuni definitive:
vânzare – cump"rare de valut"
Scadenta opera!iunilor de pia!a monetar" nu poate fi mai mare de 90 de zile calendaristice, cu

excep!ia celor care se efectueaz" pe baza tranzac!iilor care au in vedere emiterea de certificate de
depozit, pentru care scadenta maxima este de un an. Sunt implementate prin organizarea de
licita!ii organizate regulat sau prin proceduri bilaterale.
Opera$iunile de refinan$are sunt tranzac!ii reversibile în cadrul c"rora, în scopul inject"rii de

lichiditate, banca central" acord" credite b"ncilor, acestea p"strând proprietatea asupra activelor
eligibile aduse în garan!ie. Valoarea activelor eligibile aduse de b"nci în garan!ie trebuie s"
acopere în totalitate creditul acordat $i dobânda aferent". La scaden!", banca debitoare va
rambursa o sum" ce se determin" dup" formula:
t d
S t ) S 0 3 (1 ( 3 ) , unde:
360 100
St – valoarea de rambursare a creditului;
S0 – valoarea creditului;
t – durata în zile a refinan!"rii;
d – rata dobânzii anuale percepute pentru creditele de refinan!are.
Acordurile repo (pensiune) sunt opera!iuni reversibile prin care se vinde un activ eligibil (de
regul" titluri de stat), vânz"torul fiind obligat s" îl r"scumpere, la o data ulterioara si la un pre!
stabilit la data încheierii tranzac!iei. Un acord repo reprezint" o cump"rare open market de active
eligibile de c"tre banca central". Acordurile reverse repo se refer" la vânzarea de c"tre banca
central" a unor active eligibile, cump"r"torul obligându-se s" le revând" b"ncii centrale la o
anumit" dat". Pe perioada tranzac!iei proprietatea asupra respectivelor active este transferata
creditorului. În cazul acordurilor repo, diferen!a dintre pre!ul de vânzare $i pre!ul de
r"scump"rare reprezint" dobânda datorat" (rata repo).
36
t R repo
D ) S0 3 3
360 100 , unde:
St ) S0 ( D
St – valoarea de r"scump"rare;
S0 – valoarea creditului;
t – scadenta in zile a acordului repo(reverse repo);
D – dobânda aferenta tranzac!iei;
Rrepo – rata repo(reverse repo) in procente anuale.
Swap-ul valutar reprezint" o vânzare (cump"rare) spot a unei valute contra moned" na!ional"
combinat" cu o cump"rare (vânzare) forward a aceleia$i valute contra moned" na!ional". Acest
tip de opera!iune poate fi utilizat atât absorb!ia pentru de lichiditate în sistem cât $i pentru
injec!ia de lichiditate. Prin swap-ul valutar participan!ii fixeaz" punctele swap ca diferen!" între
cursul de schimb forward $i cursul de schimb spot.
ps ) F , S , unde:
ps – punctele swap;
F – cursul la termen (forward) exprimat in num"r unit"!i moneda na!ionala la o unitate moneda
str"in";
S – cursul de schimb pentru tranzac!ia la vedere.
Prin tranzac!ie la vedere se în!elege opera!iunea in care data decont"rii este: value today, value
tomorrow si spot.
Tranzac$iile definitive se refer" la opera!iunile prin care banca central" vinde sau cump"r"
active eligibile, implicând un transfer definitiv al propriet"!ii de la vânz"tor la cump"r"tor. Sunt
folosite atât pentru absorb!ia de lichiditate în sistem cât $i pentru injec!ia de lichiditate.
Desf"$urarea opera!iunilor cu titluri (de regul% titluri de stat) pe pia!a deschis" (open market) de
c"tre banca central% prin tranzac!ii definitive determin% modificarea portofoliului de titluri al
b"ncilor comerciale $i ca urmare $i a posibilit"!ilor lor de creditare.
37
Atragerea de depozite reprezint" o tranzac!ie cu scadenta prestabilita in cadrul c"reia, in scopul

absorb!iei de lichiditate, Banca Centrala atrage depozite de la b"ncile – participan!i eligibili.
Dobânda este calculata dup" formula:
t d
D ) Depozit 3 3 , unde:
360 100
D – dobânda aferenta tranzac!iei;
Depozit – valoarea depozitului constituit la Banca Centrala;
t – scadenta in zile a depozitului;
d – rata dobânzii anuale fructificate pentru depozit.
Emiterea de certificate de depozit de c"tre Banca Centrala reprezint" tranzac!ia in cadrul

c"reia, in scopul absorb!iei de lichiditate, se vând b"ncilor certificate de depozit. Certificatele de
depozit sunt emise cu discont si sunt r"scump"rate la scadenta la valoarea nominala. Valoarea
pl"tita de cump"r"tor se calculeaz" dup" formula:
VN
V) , unde:
t RD
1( 3
360 100
V – valoarea pl"tita de cump"r"tor;
VN – valoarea nominala a certificatului de depozit;
RD – rata discontului in procente anuale;
t – scadenta in zile a certificatului.
Opera!iunile pe pia!a deschis" reprezint" instrumentul de politic" monetar" cel mai folosit, el
având o serie de avantaje ca:
! sunt ini$iate de banca central#, dar cu participarea voluntar" a celorlalte b"nci;
! pot fi implementate rapid, f"r" întârzieri de ordin administrativ, banca central" doar
transmi!ând dealerilor ordinele de executare;
! au un grad ridicat de flexibilitate, putând fi utilizate frecvent $i în orice cantitate;
! se pot inversa u%or, o cump"rare în cantitate prea mare, putând fi contracarat" imediat printr-
o vânzare.
38
B.2. Rezervele minime obligatorii
Politica rezervelor obligatorii const" în obliga!ia pe care Banca Central" o impune b"ncilor
comerciale de a de!ine o parte din activele lor sub form" de depozite la banca central". Datorit"
faptului ca o anumit" frac!iune din resursele lor sunt imobilizate sub forma de rezerve în moned"
legal", capacitatea b"ncilor comerciale de a acorda credite este diminuat".
Efectele utiliz"rii ratei rezervei minime obligatorii ca instrument de politica monetara se
manifesta atât cantitativ (efect bilan"ier), cât si calitativ (efect de pre" sau de exploatare):
Modificarea rezervei minime obligatorii conduce la nivelul

bilan!ului unei b"nci comerciale atât la modificarea nivelurilor
de!inerilor de rezerve la Banca Central" cât $i a nivelului creditelor.
Efectul cantitativ Majorarea rezervelor minime obligatorii conduce la reducerea
posibilit"!ilor de creditare a economiei, iar diminuarea lor duce la
cre$terea posibilit"!ilor de creditare a economiei fa!% de o situa!ie
ini!ial% dat%.
Acesta const" în modificarea relativa a pre!ului creditului ca urmare

a modific"rii în acela$i sens a ratei rezervei minime obligatorii. O
cre$tere a nivelului ratei rezervei minime obligatorii conduce la
scumpirea relativ" a creditelor – a ratei dobânzii, in ipoteza in care
Efectul de pre!
b"ncile doresc un cont de profit $i pierdere cel pu!in echilibrat. In
aceste condi!ii, un nivel al creditelor mai mic trebuie sa fructifice
prin dobânda cel pu!in nivelul de venit pe care îl ob!ineau b"ncile
înainte de majorarea ratei rezervei minime obligatorii.
39
Sistemul rezervelor minime obligatorii a suferit modific"ri în perioada de dup" 1990, în prezent
el caracterizându-se prin urm"toarele elemente (Regulamentul nr. 6 din 24.07.2002, Monitorul
Oficial al României nr. 566/01.08.2002):
sunt disponibilit"!i b"ne$ti ale b"ncii/casei centrale pentru

rezervele minime
cooperativele de credit, în lei $i în valut", p"strate în conturi deschise
obligatorii
la BNR;
nivelul prev"zut se determin" ca produs între baza de calcul $i rata rezervelor minime
al rezervelor obligatorii; RMO p ) BC RMO 3 R RMO ;
o constituie nivelul mediu, pe perioada de observare al elementelor

de pasiv asupra c"rora se aplic" rata rezervelor obligatorii. Baza de
calcul se constituie din mijloace b"ne$ti în lei $i valut" reprezentând
obliga!ii din acceptarea depozitelor $i altor fonduri. Din baza de
baza de calcul calcul se excepteaz": mijloacele b"ne$ti atrase de la BNR; mijloace
b"ne$ti atrase de la b"nci care la rândul lor se supun rezervelor
minime obligatorii; capitalurile proprii calculate conform
1 T
reglement"rilor BNR. BC RMO ) 6 Pi ;
T i )1
perioada de este intervalul pentru care se determina baza de calcul (perioada

observare cuprins" între data de 24 a lunii precedente $i 23 a lunii curente);
este intervalul de timp în care trebuie men!inut în contul deschis la
perioada de BNR nivelul prev"zut al rezervei minime. În prezent este reprezentat"
aplicare de perioada cuprins" între data de 24 a lunii curente $i 23 a lunii
urm"toare;
este soldul mediu zilnic înregistrat de banc" în contul curent de la
nivelul efectiv
BNR;
excedentul de diferen!a pozitiv" dintre nivelul efectiv $i nivelul prev"zut al rezervei
rezerve minime; E RMO ) RMO P , RMO E ;
deficitul de diferen!a negativ" dintre nivelul efectiv $i nivelul prev"zut al rezervei

rezerve minime; E RMO ) RMO P , RMO E ;
40
Pentru mijloacele b"ne$ti cuprinse în baza de calcul care au o scaden!" rezidual" mai mare de 2
ani de la sfâr$itul perioadei de observare $i care nu prev"d clauze contractuale referitoare la
ramburs"ri, retrageri, transfer"ri anticipate, precum $i pentru împrumuturile nerambursabile, rata
rezervei minime obligatorii este zero.
Avantaje:
! rezervele minime obligatorii au un efect puternic asupra ofertei de moned".
Dezavantaje:
! o modificare redus" a ratei rezervei minime duce la o modificare puternic" a ofertei

de moned";
! cre$terea ratei rezervei creeaz" probleme de lichiditate pentru b"nci;
! ac!ioneaz" ca o tax" asupra b"ncilor;
! prezint" o flexibilitate redus" în implementarea obiectivelor de politica monetara2.
B.3. Facilit#$i permanente
Facilit"!ile de creditare $i depozit sunt opera!iuni care se desf"$oar" la ini!iativa b"ncilor

comerciale $i poart" o dobând" penalizatoare, atitudinea b"ncii centrale fiind una de limitare a
acestor facilit"!i. Exist" dou" tipuri de facilit"!i:
Este folosit" pentru acoperirea nevoilor de lichiditate pe termen foarte scurt,

având de regul" scaden!" overnight $i fiind garantate cu active eligibile
Facilitatea
(credit lombard). Dobânda (rata lombard) este stabilit" de Banca Central" $i
de creditare
reprezint", de regul", nivelul maxim al ratei dobânzii practicate în sistemul
bancar.
Facilitatea Se refer" la posibilitatea pe care o au b"ncile comerciale de a plasa overnight

de depozit depozite la banca central", la o rat" de dobând" stabilit" de banca central".
2
De$i politica rezervelor obligatorii este foarte eficace, banca central" nu poate modifica de câte ori dore$te
coeficientul rezervelor minimale, deoarece impactul asupra lichidit"!ii b"ncilor comerciale - care, prin natura sa, este
puternic $i brutal - face ca echilibrul monetar $i echilibrul financiar al economiei s" devin" extrem de instabile.
41
Dobânda la facilitatea de creditare se calculeaz" dup" formula:
t d
D ) Credit 3 3 L , unde:
360 100
D – dobânda aferenta creditului lombard;

Credit – valoarea creditului acordat de Banca Centrala;
t – scaden!a în zile a creditului (de regul", t=1);
dL – rata lombard (procente anuale).
Dobânda la facilitatea de depozit se calculeaz" dup" formula:
t d
D ) Depozit 3 3 FD , unde:
360 100
D – dobânda aferent" depozitului constituit;

Depozit – valoarea depozitului constituit la Banca Centrala;
t – scaden!a în zile a depozitului (de regul", t=1);
dFD – rata dobânzii anuale fructificate pentru facilitatea de depozit.
42
1. Banca central" realizeaz" un acord repo cu banca Alfa cu urm"toarele caracteristici: valoare
contract 500 mld lei, activul eligibil titluri de stat, durata contractului 30 de zile, rata repo 20%.
Evidentiati modificarile care au loc in bilanturile celor doua banci atat la initierea, cat si la
scadenta contractului. Bilanturile simplificate pentru banca centrala si pentru banca Alfa au
urmatoarea forma:
Banca central#
ACTIV mld lei PASIV
Aur $i valute convertibile Capitaluri proprii
Titluri de stat Cont curent al b"ncii Alfa
Alte active Alte pasive
Total Total
Banca Alfa
ACTIV mld lei PASIV
Credite neguvernamentale Depozite
Titluri de stat Capitaluri proprii
Cont curent la banca central"
Total Total
43
2. Banca central% realizeaz% un swap valutar cu banca Beta, cump"rând Euro spot $i vânzând
Euro forward. Valoarea contractului 800.000 Euro. Cursul de schimb spot Euro/RON 4, punctele
swap 0,08. La scaden!% cursul de schimb de pia!% este 4,07.
Evidentiati modificarile care au loc in bilanturile celor doua banci atat la initierea, cat si la
scadenta contractului. Bilanturile simplificate pentru banca centrala si pentru banca Beta au
urmatoarea forma:
Banca central#
ACTIV PASIV
Aur $i valute convertibile Capitaluri proprii
Titluri de stat Cont curent al b"ncii Beta
Total Total
Banca Beta
ACTIV PASIV
Credite neguvernamentale Depozite
Depozite la alte b"nci în Euro Capitaluri proprii
Cont curent la banca central"
Total Total
44
3. Fie urm"torul bilan! simplificat al b"ncii centrale:
ACTIV PASIV
Bonuri de tezaur 1000 Conturi ale b"ncilor comerciale 1000
Alte active 1500 Emisiune b"neasca 1500
Total 2500 Total 2500
B"ncile comerciale prezint" urm"toarea situa!ie bilantiera simplificat":

ACTIV PASIV
Credite acordate economiei 7500 Depozite 7500
Bonuri de tezaur 1500 Alte pasive 2500
Alte active 1000
Sa se reflecte in bilan!ul b"ncii centrale si in bilan!ul agregat al b"ncilor comerciale achizi!ia,

respectiv vânzarea de bonuri de tezaur in suma de 450 de c"tre banca centrala.
4. Fie urm"toarea situa!ie ini!ial% reflectat% pe baza bilan!ului b"ncii centrale $i bilan!ului agregat
al b"ncilor comerciale (bilan!uri simplificate):
Banca centrala
ACTIV PASIV
Active 3500 Rezerve minime ale b"ncilor comerciale 1000
Emisiune b"neasca 2500
45
B#ncile comerciale
ACTIV PASIV
Rezerve minime la banca centrala 1000 Alte pasive 2000
Alte active 3500
Cum se modifica fata de situa!ia ini!iala creditele acordate economiei de c"tre b"ncile comerciale
la cre$terea ratei rezervei minime obligatorii la 15% din depozite, respectiv la sc"derea acesteia
la 6% din depozite.
a) scad cu 500, respectiv cresc cu 400; b) scad cu 400, respectiv cresc cu 500; c) cresc cu 500,
respectiv scad cu 400; d) cresc cu 400, respectiv scad cu 500; e) scad cu 500, respectiv cresc cu
500.
5. Fie urm"toarea situa!ie bilan!ier" a societ"!i bancare XYZ din România: Rezerv" minim"
obligatorie: 110.000; Bonuri de tezaur: 75.000; Credite acordate economiei: 425.000; Alte
active: 15.000; Depozite la vedere în moned" na!ional" 100.000; Depozite în euro 200.000;
Depozite la termen în moned" na!ional" 200.000; Capital 100.000; Alte pasive 25.000. #tiind ca
baza de calcul pentru rezerva minima o reprezint" depozitele, s" se stabileasc" efectul generat
asupra poten!ialului de creditare al b"ncii de faptul ca banca central" decide renun!area la rata
unic" a rezervelor minime obligatorii (în situa!ia ini!ial") $i aplicarea unor rate diferen!iate ale
rezervei minime obligatorii în func!ie de tipul devizei disponibilit"!ilor atrase (18% pentru RON
$i respectiv 25% pentru Euro) concomitent cu achizi!ia de c"tre banca centrala a unor bonuri de
tezaur in valoare de 4.000 u.m. de la banca XYZ.
a) scade cu 2.000 u.m. b) creste cu 10.000 c) creste cu 2.000 u.m. d) scade cu 5.200 u.m. e)
creste cu 1.000 u.m.
46
6. La banca BETA în perioada 24 martie – 23 aprilie sumele supuse rezervelor minime

obligatorii au înregistrat urm"toarele valori:
Data Surse atrase (mil. lei) Data Surse atrase (mil. lei)
24.03 56890 09.04 57282
25.03 57890 10.04 57314
26.03 57689 11.04 57314
27.03 55678 12.04 57322
28.03 57854 13.04 57343
29.03 55678 14.04 57665
30.03 58940 15.04 57898
31.03 58976 16.04 56125
01.04 56980 17.04 57080
02.04 57430 18.04 57120
03.04 56345 19.04 57113
04.04 54678 20.04 56986
05.04 57656 21.04 57131
06.04 54678 22.04 57131
07.04 57687 23.04 57231
08.04 57896
Soldurile zilnice ale contului curent al b"ncii la BNR în perioada 24 aprilie – 23 au mai fost
urm"toarele:
Data Sold (mil. lei) Data Sold (mil. lei)

24.04 10123 09.05 10000
25.04 11245 10.05 9878
26.04 9870 11.05 9789
27.04 9876 12.05 9567
28.04 9567 13.05 9870
47
29.04 9890 14.05 8900

30.04 9876 15.05 9873
01.05 10234 16.05 8796
02.05 10001 17.05 8978
03.05 10003 18.05 10000
04.05 9900 19.05 10234
05.05 9980 20.05 10000
06.05 9987 21.05 10000
07.05 9875 22.05 9324
08.05 10561 23.05 11000
Rata rezervelor minime obligatorii este 18% la disponibilit"!i în lei. In cazul in care banca nu
respecta cerin!ele prudentiale cu privire la rezerva minima obligatorie, sa se calculeze dobânda
penalizatoare, $tiind ca rata dobânzii penalizatoare este de 67% pe an la rezervele în lei. De
asemenea, sa se calculeze remunerarea (dobanda) pentru disponibilitatile in lei din contul de la
BNR, $tiind ca rata dobânzii la aceste disponibilitati este de 7% pe an.
Varianta Dobânda penalizatoare Dobânda pentru contul de la BNR

a) 21.029 mil. lei 57.78 mil. lei
b) 23.019 mil. lei 59.72 mil. lei
c) 55.78 mil. lei 21.029 mil. lei
d) 57.78 mil. lei 21.029 mil. lei
e) 21.029 mil. lei 59.72 mil. lei
48
7. Fie urm"torul bilan! simplificat al b"ncii centrale BNX:
Bilan$ul B#ncii Centrale (BNX) mil. RON

Activ Pasiv
Aur si devize 3,8
Emisiune b"neasc" 76
Bonuri de tezaur 56
Disponibilit"!i ale b"ncilor comerciale
Credite acordate economiei 20,2
la Banca Central" 8
Alte active 4
Total activ 84 Total pasiv 84
Presupunem c" Banca Central" achizi!ioneaz" 2 mil. bonuri de tezaur de la o banca comercial"
pentru care pl"te$te în contul acestei b"nci deschis la BNX. Dac" multiplicatorul monetar este 5,
cu cat se modific" oferta de moned"?
a) scade cu 10 mil; b) creste cu 10 mil; c) creste cu 2 mil; d) scade cu 2 mil; e) nu se modifica.
(! Reamintim:
Baza monetar" este egal" cu suma dintre nivelul emisiunii b"ne$ti si m"rimea disponibilului
b"ncilor comerciale la BNX.
M 0 ) E ( DI , unde:
M0 – baza monetar";
E – emisiune b"neasc";
DI – disponibilit"!i la BNR.
Oferta de moned" se poate scrie ca produs între baza monetar" $i multiplicatorul monetar":
M S ) m 3 M 0 , unde:
M0 – baza monetar"
MS – oferta de moned"
m – multiplicatorul monetar
49
Modificarea ofertei de moned" este egal" cu produsul dintre modificarea bazei monetare si
m"rimea multiplicatorului monetar (presupunând c" multiplicatorul monetar este constant):
8M S ) m 3 8M 0 , unde:
M0 – baza monetar";
MS – oferta de moned";
m – multiplicatorul monetar.)
8. Fie urm"toarea situa!ie bilan!ier" simplificat" a unei b"nci centrale:
Bilan$ul B#ncii Centrale mil. RON

Activ Pasiv
Aur si devize 5 Emisiune b"neasc" 70
Bonuri de tezaur 50 Disponibilit"!i ale b"ncilor
30
Credite acordate economiei 40 comerciale la Banca Central"
Alte active 5
Presupunem ca banca centrala vinde bonuri de tezaur în sum" de 10 mil. RON unei b"nci
comerciale. Daca multiplicatorul monetar este 4, cu cât se modifica oferta de moneda?
a) scade cu 10 mil; b) creste cu 10 mil; c) creste cu 40 mil; d) scade cu 40 mil;
e) nu se modifica.
9. Fie urm"toarea situa!ie bilan!ier" simplificat" a unei b"nci centrale:
Bilan$ul B#ncii Centrale mil. RON

Activ Pasiv
Aur si devize 15 Emisiune b"neasc" 50
Bonuri de tezaur 30 Disponibilit"!i ale b"ncilor
Credite acordate economiei 20 comerciale la Banca Central" 20
Alte active 5
50
Se constat" pe pia!a valutar" o tendin!" de apreciere real" a monedei na!ionale (RON). Pentru a
tempera aceast" tendin!", Banca Centrala tranzac!ioneaz" EURO în valoare de 2 mil. RON cu o
banc" comercial" $i se angajeaz" simultan într-o opera!iune de sterilizare cu bonuri de bonuri de
tezaur având ca partener o alt" banc" comercial". S" se precizeze sensul opera!iunilor (vânzare
sau cump"rare) $i s" se eviden!ieze noua situa!ie bilan!ier" a B"ncii Centrale.
10. Consider"m c" pia!a monetar" este în echilibru. De asemenea, consider"m c" cererea de bani
pe pia!a monetar" este descris" de rela!ia: M D ) 300 , 200 r , în care r este rata dobânzii, iar MD
este cantitatea de bani cerut" pe pia!a monetar". Oferta de bani pe pia!a monetar" este de 25 mil.
RON. Dac" banca central" dore$te reducerea ratei dobânzii pe pia!a monetar" la 15% si $tiind ca
multiplicatorul monetar este 4, s" se determine volumul $i sensul (vânzare sau cump"rare)
opera!iunilor pe pia!a monetar" cu titluri de stat pe care trebuie s" le efectueze banca central".
a) cump"ra 1 mil; b) cump"ra 0,5 mil; c) vinde 2 mil; d) cump"ra 2 mil.; e) vinde 0,5 mil.
11. Fie urm"toarea situa!ie ini!ial% reflectat% pe baza bilan!ului agregat al b"ncilor comerciale
(bilan! simplificat): B#ncile comerciale
ACTIV PASIV
Rezerve minime la banca centrala 700 Alte pasive 1700
Alte active 3500
Cum se modifica fata de situa!ia ini!iala creditele acordate economiei de c"tre b"ncile comerciale
la cre$terea ratei rezervei minime obligatorii la 12% din depozite, respectiv la sc"derea acesteia
la 8% din depozite.
a) scad cu 140, respectiv cresc cu 140; b) scad cu 400, respectiv cresc cu 400; c) cresc cu 840,
respectiv scad cu 840; d) cresc cu 140, respectiv scad cu 140; e) scad cu 500, respectiv cresc cu
500.
51
12. Se consider" c" bilan!ul centralizat al b"ncilor comerciale are urm"toarea structur": RMO
20.000; Bonuri de tezaur 25.000; Credite acordate economiei 100.000; Alte active 55.000.
Depozite 160.000; Alte pasive 40.000. În condi!iile în care rezerva minim" obligatorie (aplicata
la depozite) scade cu 2,5 puncte procentuale simultan cu achizi!ia de bonuri de tezaur de c"tre
b"ncile comerciale de la banca de emisiune de 4.000, s" se stabileasc" efectul generat asupra
poten!ialului de creditare al b"ncilor comerciale.
a) creste cu 4.000 u.m.; b) scade cu 8.000 u.m.; c) creste cu 2.500 u.m.; d) este nul;
e) scade cu 4.000 u.m..
13. La o tranzac!ie reversibil" din cadrul SEBC este alocat" suma de 600 de milioane de euro la
o rat" a dobânzii de 3,15%. Dac" la tranzac!ie particip" 3 b"nci care liciteaz" sumele din tabelul
de mai jos, s" se determine ponderea sumei alocate fiec"rei b"nci din totalul sumei licitate.
Rata Sume licitate

dobanzii Total Cumulate
(%) Banca 1 Banca 2 Banca 3
3,45 40 60 100 100
3,35 50 50 80 180 280
3,25 60 55 90 205 485
3,15 70 55 90 215 700
3,05 80 60 90 230 930
2,95 85 70 100 255 1185
2,85 85 70 120 275 1460
Total 430 400 630 1460
14. Banca central" desf"$oar" simultan o opera!iune reverse repo, prin care tranzac!ioneaz" titluri
de stat în valoare de 1,5 miliarde de lei, la o rat% a dobânzii de 10% pe o perioad" de 20 de zile $i
o licita!ie în urma c"reia atrage depozite în suma de 800 de milioane de lei de la b"ncile
comerciale la o rat" a dobânzii de 10,25%. În urma acestor dou" opera!iuni, la momentul ini!ial,
capacitatea de creditare a b"ncilor comerciale:
52
a) scade cu 2,3 mld lei; b) cre$te cu 2,3 mld lei; c) cre$te cu 0,7 mld lei;
d) scade cu 0,7 mld lei; e) nu se modific".
15. O banc" central" emite certificate de depozit cu urm"toarele caracteristici: valoarea nominal"
1.000.000, rata discountului 5%, perioada 6 luni. Determina!i dobânda platit" de banca central"
pentru certificatele de depozit.
16. Soldul mediu al depozitelor în lei precum $i nivelul efectiv al rezervelor de!inute de banca
Alfa sunt descrise în tabelul urm"tor:
24.04 – 23.05 24.05 – 23.06 24.06 – 23.07
Depozite 100000 90000 110000
RMO efectiv 20000 19000 20000
#tiind c" rata rezervelor minime obligatorii pentru lei este de 18%, iar dobânda bonificat" de
banca central" în cazul RMO este de 5,6% determina!i dac" banca Alfa respect" cerin!ele legate
de rezerva minim" obligatorie în perioada 24.06 - 23.07 $i dac" da, calcula!i dobânda încasat".
53

Institutii de Credit

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Institutii de Credit

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BILAN!UL BANCAR "I CONTUL DE PROFIT "I PIERDERE

I. Opera!iuni de trezorerie "i I. Opera!iuni de trezorerie "i

II. Opera!iuni cu clientela II. Opera!iuni cu clientela

III. Opera!iuni active cu titluri III. Opera!iuni pasive cu titluri

IV. Valori imobilizate IV. capitaluri proprii "i asimilate

Total Activ = Total Pasiv

2. CONTUL DE PROFIT "I PIERDERI

1 Venituri din dobanzi (Dobanzi de primit si asimilate)

1. O banc" comercial" emite 1.000 de certificate de depozit cu valoarea nominal" de 100 de

a) profitul net al b"ncii;

Activ Rata de Valoare Pasiv Rata de Valoare

a) rata de dobând" de politic" monetar" scade cu 1 p.p. În general, modific"rile de rat" de

VALOAREA TIMP A BANILOR

În caz contrar, factorul de actualizare se prezint" astfel:

Rela!ia dintre valoarea viitoare $i cea prezent" este urm"toarea:

FV=PV 3 Factorul de fructificare

1. Un agent economic investe$te 10.000 RON pe o perioad" de 10 ani. Investi!ia îi aduce o

2. Ce sum" trebuie investit" pe o perioad" de trei ani la o rat" de rentabilitate de 8% pe an astfel

! De ce este necesar conceptul de Valoare Prezent"?

A. Situa$ia cash-flow-urilor periodice inegale

Care este valoarea prezent" a urm"toarelor fluxuri de numerar?

Anul $i fluxul de numerar:

277.78 428.67 555.68 735.03 = 1997.16

B. Situa$ia cash-flow-urilor periodice egale (Anuit#$i)

1 per 2 per 3 per 4 per t per

Formula de determinare a valorii prezente este urm"toarea:

C. Situa$ia cash-flow-urilor periodice egale perpetue (Perpetuit#$i)

S" presupunem c" în schema anterioar" pl"!ile nu se opresc la momentul t, ci se continu" la

2. O persoan" are posibilitatea de a face dou" investi!ii de valoare egal", astfel:

4. Un investitor achizi!ioneaz" un certificat de depozit cu valoarea nominal" de 500 RON, emis

8,06 8,05 8,06 8,14 8,14 8,07 7,86 7,83

EVALUAREA PROFITABILIT&!II ACTIVIT&!II BANCARE

Venituri din dobanzi - Cheltuieli cu dobanda

4) Spread = Rata medie activ" – Rata medie pasiv"

Valoarea activelor sustinute de 1 RON de capital propriu.

Rentabilitatea ac!ionarilor $i principala m"sur" contabil" a averii ac!ionarilor.

Sistemul de descompunere a ratelor DuPont (Modelul Return on Equity)

Rata utilizarii activelor

Componentele marjei nete de dobanda

Determinarea spread-ului activit#$ii de creditare: banca A ar fi putut s" investeasc" 1 milion

Determinarea spread-ului activit#$ii de colectare a fondurilor: banca A ar fi putut atrage

Rata de dobând! activa practicat! de b!nci (rata la creditele acordate clien"ilor

1. Rentabilitatea financiar" a b"ncii comerciale X a fost de 2,5% anul trecut. Pentru a o

2. Se cunoa$te urm"toarea situa!ie bilan!iera a b"ncii comerciale Z:

3. Se considera urmatoarea situatie bilantiera a bancii BNX:

Credite pentru intreprinderi (15%) 2400 Alte pasive 200

METODE DE RAMBURSARE A CREDITELOR

1. Rambursare în rate de principal constante

Rt = R = C / n , unde: C = creditul, n = nr. de perioade.

Exemplu: S" se întocmeasc" scaden!arul pentru un credit de 12.000 de RON, rambursabil în 6

Rata de principal = Rt = 12.000/6 = 2000 RON.

Luna Valoarea ramas# Dobânda Rata de principal Anuitatea

5 2000 33,33 2000 2033,33

2. Rambursarea principalului la sfâr%itul perioadei

În acest caz dobânda se pl"te$te în fiecare perioad", iar principalul la scaden!".

3. Rambursare în anuit#$i constante

rCREDIT rCREDIT (1 ( r ) n rCREDIT

Unde: A - anuitatea; Dt - dobanda la momentul t; Rt - rata de principal la momentul t;

VRt - valoarea r"mas" de rambursat la momentul t; r - rata dobânzii din contract.

! Observatie: Daca dobânda se plateste lunar formula devine:

b) Pentru ce variant% se va opta?

4. O persoan% fizic% a contractat un credit de consum pe 6 luni în urm%toarele condi!ii: suma

6. O persoan% fizic% a contractat un credit de consum în urm"toarele condi!ii: suma împrumutat"