Sunteți pe pagina 1din 5

Echilibrul financiar

Echilibrul financiar constiutie o parte semnificativa in analiza pozitiei financiare a intreprinderii . Poztia financiara a intreprinderii se reflecta din bilantul contabil al intreprinderii . Pozitia financiara a intreprinderii evidentiaza relatiile cu tertele persoane , in persoana investitorilor , a creditorilor , salariatilor , statului etc. Impreuna cu analiza contului de profit si pierderi ( analiza permfomantei intreprinderii ) , anal;iza pozitiei financiare a intreprinderii subliniaza modalitatile de asigurare a echilibrului financiar pe termen lung si scurt , si stabileste rentabilitatea activitatii intreprinderii . Structura financiara a intreprinderii vizeaza asigurarea optima a echilibrului financiar pe termen lung , prin relationarea capitalurilor proprii cu marimea capitalurilor imprumutate , prin gestionarea eficienta a ratei de indatorare si fructificarea efecetlor benefice aferente politicii de finantare acordate de cadrul legislativ in materie de fiscalitate . O analiza izolata a echilibrului pe termen lung , fara a tine cont si de repercusiunile generate de deciziile de investitii si finantare in planul stabilitatii financiare pe termen scurt , ar reprezenta o grava eroare . Aceste doua directii de actiune se interconditioneaza . Analiza echilibrului financiar al intreprinderii presupune delimitarea catorva aspecte conceptuale , printre care si definirea activului , a conceptelor de datorie si capitaluri proprii etc. La baza analizei echilibrului financiar stau o serie de documente contabile de sinteza , printre care se numara forma retratata a bilantului , tabloul de utilizari resurse , tabloul de trezorerie etc. Bilantul retratat clasifica elementele de active functie de gradul de lichiditate , in timp ce componentele de pasiv sunt ordontate descrescator functie de exigibilitatea lor . Retratarea este necesara pentru a elimina non-valorile 1 inscrise in bilantului intial , reclasificarea corespunzatoare 2 a posturilor bilantieire , ori apelarea la reevaluari 3 . Situatia neta a intreprinderii ofera informatiile de start in analiza specifica a echilibrului financiara . Situatia neta nu reprezinta altceva decat rezultatul diferentei dintre totalul activului si marimea datoriilor deja contractate de intreprindere .
SN = Activ Datorii

Un activ reprezinta o resursa controlata de catre intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere .
Activ = Capitaluri_ proprii+ Datorii

O datorie reprezinta o obligatie prezenta a intreprinderii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse din intreprindere care incorporeaza beneficiile conomice .
1 2

cheltuielile de constituire , diferenta negative dintre stocul scriptic sic el faptic , creantele incerte etc. ; unele active imobilizate pot fi incadrate in clasa activelor circulante ; 3 necesare , de exemplu , pentru a stabili cat mai eficient deprecierea activelor si constituirea de provizioane aferente ;

Capitalul propriu reprezinta interesul residual al actionarilor in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor sale . Prin urmare capitalul propriu coincide cu marimea situatiei nete a intreprinderii , reprezentand baza de recuperare a investitiilor actionarilor , in momentul lichidarii . Capitalurile proprii sunt cunoscute ca avand exigibilitatea cea mai ridicata in randul pasivelor . Situatia neta poate lua valori positive sau negative . In cazul unor valori positive situatia neta indica o imbogatire a intreprinderii , o crestere a capitalurilor proprii , datorate inchiderii exercitiului financiar cu profit , a politicii eficiente de investitii etc. In cazul unor valori negative , intreprinderea descrie o tendinta de saracire , intrucat pierderile inregistrate depasesc marimea capitalurilor proprii , iar activul intreprinderii nu poate acoperi datoriile exigibile . In concluzie , intreprinderea doreste stabilirea unei politic de gestiune financiara ce vizeaza obtinerea unei situatii nete positive cat mai sporite , pentru a asigura maximizarea valorii intreprinderii . In perspectiva analizei echilibrului financiar al intreprinderii , posturile de active ale bilantului reprezinta utilizari de fonduri , in timp ce pasivele constituie resursele alocate finantarii nevoilor intreprinderii . Activele stabile reprezinta activele pentru care capitalurile cu care au fost procurate sunt recuperate in termen de mai mult de un an . Activele curente sunt activele ale caror capitaluri de procurare investite sunt recuperate dupa finalizarea unui ciclu de exploatare . Pasivele permanente sunt formate din resursele alocate pe termen mediu si lung , rezultand din insumarea capitalurilor proprii si marimea datoriilor contractate pe termen lung . Pasivele avand un termen scadent mai mic de un an reprezinta pasivele curente , sau temporare . Bilantul simplificat , redat conform regulilor de clasificare sus mentionate se prezinta astfel : Activ Active stabile Active curente Pasive curente Regula generala de mentinere a starii de echilibru consta in asigurarea paritatii maturitatii pasivelor si activelor . Astfel nevoile permanente trebuie finantate pe seama afectarii resurselor stabile , permanente , iar nevoile temporare vor fi finanatate din resursele temporare . Surplus de finantare degajat de ciclul de finanatare al investitiilor poarata denumirea de fond de rulment . Matematic se determina dupa relatia :
FR = Surse permanente Alocari _ permanente

Pasiv Capitaluri permanente

Fondul de rulment deserveste la stabilirea existentei echilibrului pe termen lung .

Daca valoarea este pozitiva , capitalurile permanente finanteaza integral activele stabile . Valoarea pozitiva a fondului de rulment net este destinata finantarii deficitelor existente in partea de jos a bilantului . Activele din partea de jos a bilantului pot fi organizate in doua mari grupe , functie de marimea ratelor de rotatie , si anume in active structurale si active conjuncturale . In mare masura , activele structurale reprezinta totalul activelor caracterizate printr-un rulaj ridicat de reinnoire . Asadar fondul de rulment , este indicat , sa acopere necesarul de reinnoire a stocurilor , creantelor si lichiditatilor , in conditiile unei cresteri economice , in timp ce pasivele curente finanteaza activele conjuncturale 4 . Insa , managerii intreprinderii nu trebuie sa exagereze cu contractarea de datorii la termen , pentru a obtine un fond de rulment pozitiv ridicat . O astfel de operatiune asigura stabilitate pe termen scurt . Insa , pe termen lung costurile aferente datoriilor se transforma intr-o povara tot mai grea , in conditiile unei regresii economice viitoare . Daca fondul de rulment este negativ , o parte din activele stabile este finantata din pasivele curente , ceea ce avertizeaza intreprinderea de o potentiala dificultate in viitorul apropiat , ba chiar instalarea starii de faliment . Echilibrul financiar pe termn lung perfect se intalneste in cazul in care activele stabile sunt finantate integral din resurse permanente , rezultand un fond de rulment nul . Aceasta situatie este putin probabila . Un alt indicator relevant in tratarea echilibrului financiar al intreprinderii este nevoia de fond de rulment . Nevoia de fond de rulment reprezinta diferenta dintre alocarile ciclice si sursele ciclice .
N F R= A locari ciclice Su rse tem p o rare _ _

Nevoia de fond de rulment ajuta la aprecierea , in relatie cu marimea fondului de rulment , a eixtentei echilibrului financiar pe termen scurt . Conform relatie de definitie , nevoia de fond de rulment consta in surplusul alocarilor ciclice fata de sursele destinate finantarii nevoilor curente ale intreprinderii . De regula nevoia de fond de rulment este pozitiva , ceea ce releva existenta unor nevoi de finantare ce nu pot fi acoperite din resurse destinate ciclului de exploatare . Solutia este data de afectarea fondului de rulment pentru acoperirea varietiei nevoii de fond de rulment . Daca nevoia de fond de rulment este pozitiva , sursele ciclice de finanatare ale intreprinderii sunt insuficiente comparativ cu nevoile ciclice de finanatare ale activelor curente . Aceasta situatie poate fi explicate fie printr-o politica ofensiva de investire , prin marimea nivelului stocurilor , fie printr-o incetinire a incasarilor si o urgentare a platilor . In cazul unui fond de rulment negativ , intreprinderea adopta , fie o politica de accelerare a rotatiei stocurilor , ori angajare de capital imprumutat pe termen scurt , insa cu scadente indepartate . Echilibrul financiar pe termen scurt este asigurat in conditiile in care fondul de rulment este suficient sa acopere variatia nevoii fondului de rulment de la o perioada la alta . Prin urmare , datoriile de exploatare sunt menite sa finanteze nevoia de fond de rulment conjuncturala . Partea structurala a nevoii de fond de rulment , contretizata prin politica de marire a stocurilor , acordare de credite clientilor etc. , trebuie acoperita de
4

situatie ilustrata si in cazul firmelor cu activitate sezoniera ;

parte din fondul de rulment obtinut . In caz contrar se intaleaza o stare de dezechilibru financiar pe termen scurt . Trezoreria neta reprezinta diferenta dintre marimea fondului de rulment si nevoia de fond de rulment . In ipoteza inregistrarii unei trezorerii nete positive , activitatea intreprinderii se dovedeste a fi eficienta la nivelul tuturor ciclurilor de activitate ( ciclul de investitii , ciclul de finantare si respective ciclul de exploatare ) .
TN = FR NFR

O trezorerie neta pozitiva releva faptul ca intreprinderea a incheiat un exercitiu financiar cu un surplus monetar materializat prin disponibilitatii monetare (casa , banca ). De remarcat ca , o trezorerie neta pozitiva foarte ridicata nu reprezinta un punct forte in gestiunea financiara a intreprinderii . Managerii trebuie sa utilizeze aceasta trezorerie prin plasarea in diferite valori mobiliare , urmarind sa obtina beneficii viitoare . O trezorerie neta negative relva un dezechilibru financiar pe termen scurt , cu repercusiuni iminete in planul mentinerii stabilitatii financiare pe termen lung . O astfel de trezorerie oblige intreprinderea la contractarea de noi credite pe termen scurt . Singura posibilitate de a tempera aceasta stare de dificultate financiara este aceea de a gasi solutii de finantare pe termen scurt , in conditii de cost cat mai mici . Modalitatea de agregare a acestor concepte poate fi redata sub forma tabelului urmator : Activ Active stabile Necesar fond de rulment Trezoreria neta Active curente Pasive curente Pasiv Capitaluri permanente Fondul de rulment

Variatia trezoreriei in decursul unui exercitiu financiar este data de mairmea cashflow-ului perioadei . Cash-flow-ul reprezinta diferenta dintre variatia fondului de rulment sic ea a nevoii de fond de rulment . Marimea totala a cash-flow-ului este data de marimea cash-flow-urilor aferente fiecarui ciclu de activitate , este strans legata de marimea rezultatelor activitatii curente a intreprinderii .
CF = FR NFR = CF inv + CF fin + CF gestiune

Marimea cash-flow-ului influenteaza marimea capacitatii de autofinantare a intreprinderii . In cazul unui cash-flow pozitiv capacitatea de autofinantare a investitiilor intreprinderii descrie o evolutie crescatoare . In cazul unui cash-flow negative al perioadei , capacitatea de autofinantare a intreprinderii este grav afectata , generand o scadere a activului net al intreprinderii .

Conform relatiei de mai sus , daca nevoia de fond de rulment ramane constanta , marimea cash-flow-ului 5 coincide cu marimea profitului reinvestit si marimea amortizarilor cumulate . Aceste componente releva , in fapt , posibilitatile de dezvoltare si prosperitate a intreprinderii . Desemenea marimea acestui cash-flow este aferenta unei singure perioade . Marimea cash-flow-ului total a fost definita in capitolul introductive , prin metoda actualizarii beneficiilor viitoare . Prin urmare , o analiza a cash-flow-ului perioadei este cu atat mai precisa cu cat aria de referinta a perioadei analizate este mai mare . Conchidem aceasta sectiune prin a intari ideea ca asigurarea echilibrului financiar al intreprinderii reprezinta o conditie ,, sinqua-non in determinarea structurii de finantare a intreprinderii , si implicit a structurii sale financiare .

este egala cu variatia fondului de rulment , adica sporirea capitalurilor proprii ( profitul este incorporate in aceasta marime ) si cumularea treptata a amortizarilor aferente activelor imobilizate ale intreprinderii ;

Evaluare