P. 1
Istoria dreptului romanesc

Istoria dreptului romanesc

|Views: 421|Likes:
Published by Maciu Tzock

More info:

Published by: Maciu Tzock on Sep 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc

PROGRAMA ANALITICĂ
Denumirea disciplinei Codul disciplinei Facultatea Profilul Specializarea

Macheta-3

ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC
Semestrul DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU” JURIDIC DREPT DG DI Total I Numărul de credite Numărul orelor pe semestru/activitati SI TC AT AA

Categoria formativă a disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă)

Discipline Anterioare

Obligatorii
(condiţionate)

Recomandate
 înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc; acomodarea cu sistemul de drept actual; acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic Organizarea social-politică a dacilor în epoca prestatală; statul şi dreptul getodac; statul şi dreptul în Dacia romană; Obştea sătească şi normele ei de conduită; Ţările şi legea ţării (sec. IV-XIV); Domnia şi legea ţării; Legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Domnia şi legea ţării; legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Ţara românească şi Moldova sub regimul turco-fanariot; organizarea de stat şi evoluţia dreptului; Revoluţia de la 1821; organizarea de stat în perioada 1821-1848; evoluţia dreptului; revoluţia de la 1848 ; organizarea de stat în perioada 1848-1859; Organizarea de stat şi dreptul în Principatul Transilvaniei în perioada 1691-1848; Organizarea de stat şi dreptul României moderne: epoca lui Cuza (1859-1866); Organizarea politică şi evoluţia dreptului în perioada 1866-1918; Transilvania în timpul liberalismului austriac şi dualismului austro-ungar (1861-1918); Statul şi dreptul în perioada 1918-1938; Statul şi dreptul în perioada 1938-1948 E

Obiective

Conţinut (descriptori)

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrari de control) 1

4. AT-activitati tutoriale. 1997.. Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.. Marcu: Istoria dreptului românesc. 2004 2.teme de control Bibliografia 60% 20% 20% 1. 3. 1981-1987 Suport de curs în format electronic. MANUEL GUŢAN Semătura Legenda: SI-studiu individual. Liviu P. 1995. Şansa SRL. Cluj-Napoca. numele LECTOR DR. 1996. Emil Molcuţ: Istoria statului şi dreptului românesc.răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice . titlul. Lumina Lex. Manuel Guţan.teste pe parcursul semestrului . 2 vol. Bucureşti. 1998 5. Editura Academiei RSR. 1998.activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc . AA-activitati aplicative aplicate 2 . 3 vol. Firoiu: Istoria statului şi dreptului românesc. Istoria dreptului românesc. Emil Cernea. Colectiv: Istoria dreptului românesc. prenume. 1997. 1994. curs tipărit Lista materialelor didactice necesare Coordonator de Disciplină Grad didactic. Bucureşti. Dumitru V. Bucureşti. TC-teme de control. Argonaut.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Stabilirea notei finale (procentaje) . 1999.

AUTOTESTARE ŞI BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ pentru uzul studenţilor de la forma de învăţământ la distanţă Obiectivele cursului sunt: înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc. 18-19) II.Hr. În Dacia romană au existat două tipuri de aşezări 3 . o Adunarea provincială. Dacia a intrat în procesul de integrare administrativă.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC NOŢIUNI DE BAZĂ. 10-12) 2)Cum era organizată administraţia publică locală în statul dac ? (idem. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a format statul dac ? (a se vedea manual. pp.) –în contextul teritorializării obştii gentilice dacice şi a instituţionalizării/personalizării puterii politice. Dreptul perioadei statale are în centru instituţia proprietăţii private funciare –în continuă dezvoltare-.a permis o împletire a formelor de exprimare a dreptului: cutumelor deja existente li s-au alăturat (posibil) legi emise de autoritatea statală centrală şi impuse cu ajutorul clerului. cu organe administrative. un procurator aurariarum. Conform acestor norme. ea a fost organizată ca o provincie distinctă. 2. un procurator financiar (procurator Augusti). a unui drept scris mult superior ca tehnică şi conţinut. aşa cum prevedeau normele dreptului public roman. acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic I. acomodarea cu sistemul de drept actual. pp. pp. 16-17) 3)Cum erau reglementate proprietatea şi familia în dreptul dac ? (idem. Cucerirea şi includerea în imperiul roman a unei părţi din statul dac al lui Decebal a însemnat introducerea pe acest teritoriu a instituţiilor statale mult superioare ale dreptului public roman şi prezenţa. alături de cutumele dacice. 2. Apariţia statului dac al lui Burebista (82 ? î. militare şi fiscale proprii: un guvernator. DREPTUL ÎN DACIA ROMANĂ (106-275) 1. Dreptul în societatea dacică a evoluat în strânsă legătură cu evoluţia organizării politice. DREPTUL ÎN SOCIETATEA DACICĂ 1. economică şi militară. a familiei monogame şi norme juridice penale marcate profund de magic şi religios. Imediat după cucerire.

Acesta cuprindea diverse norme juridice ce reglementau raporturile de putere în cadrul obştii. În acelaşi timp. Învecinarea dintre dreptul dac şi cel roman a condus. 3. VII-XIII obştea vicinală/sătească românească suferă un proces de integrare în formaţiuni politice tot mai vaste. 27-29) 2) Ce drept s-a aplicat în Dacia romană ? (idem. constituind tot atâtea tipuri de unităţi administrativ-teritoriale în cadrul provinciei Dacia: oraşele – municipiile şi coloniile. 3.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc umane cu caracter civil. procesul de destrămare a obştii. marchează instaurarea raporturilor de dependenţă personală de tip feudal. În cadrul obştilor vicinale romanice devenite. se constituie în formaţiuni statale incipiente.s-a aplicat în Dacia romană doar cetăţenilor romani. Dreptul roman –ius civile. Retragerea aureliană a avut ca principal efect dispariţia statului în spaţiul nord-danubian.li s-a aplicat dreptul ginţilor (creat de romani pentru a se aplica raporturilor comerciale dintre cetăţeni şi peregrini sau peregrinilor între ei) şi dreptul cutumiar dac. în final. organele de conducere ale acesteia precum şi raporturile fundamentale legate de munca în comun a pământului. ÎNCEPUTURILE DREPTULUI MEDIEVAL 1. Proprietatea privată funciară se dezvoltă tot mai puternic fiind marcată de apariţia gardului şi a instituţiei preemţiunii. la nivelul cnezatelor şi voievodatelor.şi aşezările rurale – pagi şi vici.34-35) III. ce debutează tot în această perioadă. de tipul ţărilor. În epoca ţărilor apare şi aşa-numita Lege a Ţării formată din cutume ale sistemului normativ vicinal recunoscute de noile centre de putere cărora li s-au adăugat cutume noi create pentru a reglementa raporturi de drept public în cadrul noilor formaţiuni statale rudimentare. în timp ce băştinaşilor daci –transformaţi în peregrini. în timp. În sec. Legea Ţării aplicată în enclavele româneşti aflate pe teritoriul altor state medievale a purtat denumirea de Ius Valachicum. pp. 30-33) 3) Cum era reglementat dreptul de proprietate în Dacia romană (idem. pp. decăderea treptată a vieţii urbane şi ruralizarea vieţii pe aceste teritorii. care. româneşti dreptul a dobândit o formă de exprimare exclusiv cutumiară în cadrul aşa-numitului sistem normativ vicinal. la îmbinarea celor două într-o sinteză ce va influenţa mai târziu dreptul cutumiar medieval românesc. 2. în măsura în care a fost recunoscut de către guvernatorii Daciei romane. pp. 4 . Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum erau organizate oraşele Daciei romane ? (idem.

sferă şi intensitate de aplicare. eterogen.şi obligativitatea achitării rentei feudale în muncă. pp. 42-43) 3) Ce reprezenta Legea Ţării ? (idem. familia. În evul mediu dezvoltat dreptul românesc a cunoscut un sistem juridic pluralist. XIV-lea şi începutul sec. al.bazată pe contractul vasalic la o monarhie a stărilor bazată pe un partaj al puterii statale între domn şi stări în cadrul căruia stările s-au manifestat mai puţin ca elemente de control ale domniei cât ca partenere de guvernare acceptate de către domnie. 5 . Sfatul domnesc. Sub aspectul raporturilor de drept internaţional. sec. XIV-XVII) a fost o monarhie având în frunte un domn recrutat printr-un (păgubos) sistem electivo-ereditar şi dotat cu largi atribuţii. Instituţiile dreptului privat –proprietatea. 49-51) IV. Biserica Ortodoxă a stat la baza receptării. între sf. domnesc. pentru ca de la începutul sec. 3. Formarea marilor state feudale Ţara Românească şi Moldova. Adunarea de stării şi marii dregători au reprezentat elemente de sprijin ale domniei în conducerea ţării. al XVI-lea. Legea Ţării s-a menţinut şi după sec. al XIV-lea. în prima parte a epocii. pp. cunoscut sub denumirea de lege împărătească. după modelul bizantin. consolidarea autorităţii centrale a transformat domnia într-un izvor de drept nou. ţările române s-au aflat. în aşa-numita „casă a armistiţiului” în raporturile cu imperiul otoman. al XVI-lea să intre în aşanumita „casă a protecţiei tributare”. DREPTUL ÎN EVUL MEDIU DEZVOLTAT (SEC. şi-au spus cu toate cuvântul în privinţa evoluţiei dreptului românesc în epoca Evului Mediu dezvoltat. XIV-XVII) 1. cunoscut sub denumirea de lege dumnezeiască precum şi a unui drept bizantin laic. pp.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum era organizată politico-administrativ obştea vicinală românească? (idem. conturarea unei autorităţi domenşti din ce în ce mai puternice precum şi prezenţa Bisericii Ortodoxe Române ca Biserică de stat. Raporturile de tip feudal între marii proprietari de domenii (boierii şi biserica) s-au concretizat într-o structură specifică a domeniului seniorial –rezerva feudală + loturile aflate în folosinţa ţăranilor dependenţi. Ca urmare a lipsei unei autorităţi domneşti capabile să edicteze dreptul. 2. natură şi bani faţă de stăpânul feudal. 4041) 2) Cum erau reglementate dreptul de proprietate şi succesiunea în obştea vicinală românească ? (idem. în colaborare cu statul. Statul medieval românesc (Moldova şi Ţara Românească în sec. a unui drept nomocanonic. Organizarea administrativ-teritorială s-a remarcat prin uniformitate a marilor unităţi administrativ-teritoriale (judeţe în Ţara Românească şi ţinuturi în Moldova) şi prin prezenţa unor oraşe aflate cu domnia în raporturi contractuale de tip medieval. format din grupe de drept distincte ca sursă. S-a realizat şi la noi o trecere de la o monarhie fărâmiţată –cu accente particulare. În sfârşit.

Transilvania a cunoscut un destin juridic şi politic diferit de cel al ţărilor române extracarpatice. pp.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc căsătoria. 4. În fruntea ei se afla un voievod –de unde şi denumirea de voievodat. treptat. 122-124) V. pp.numit de regele maghiar şi dotat cu atribuţii diverse în administrarea Transilvaniei. 62-64) 4) Cum erau organizate dregătoriile centrale ? (idem. Aducerea pe acest teritoriu a saşilor şi a maghiarilor alături de băştinaşii români a condus la apariţia unei diversităţi atât în plan administrativ cât şi în plan juridic. pp. pp. DREPTUL ÎN EPOCA ABSOLUTISMULUI LUMINAT. contractele. Dreptul penal a fost puternic influenţat de dreptul bizantin receptat prin intermediul pravilelor. pp. codificate. În amteria administraţiei publice. pp. p.au fost reglementate de Legea Ţării cu puternice influenţe din partea bisericii ortodoxe. 58-61) 3) Cum a funcţionat sistemul electivo-ereditar de recrutare a domnului ? (idem. se remarcă o creştere a importanţei dreptului scris în defavoarea cutumei. obligaţiile. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitatea turcească a marcat debutul principatului autonom (1541-1683). Fiecare etnie şi-a avut o organizare adminsitrativ-teritorială proprie şi norme juridice proprii care au fost. 117) 10)Cum a evoluat dreptul în Transilvania medievală ? (idem. 110-116) 9) Care era forma de stat a Transilvaniei sub suzeranitatea otomană ? (idem. Între anii 1176-1541 ea a luat forma unei entităţi politico-administrative întegrate regatului maghiar dar dominată de puternice accente de independenţă. 85-90) 6) Care a fost statutul juridc internaţionakl al ţărilor române ? (idem. succesiunile. 96-100) 8) Cum era organizată administrativ-teritorial Transilvania în epoca voievodatului ? (idem. pp. 70-72) 5) Cum erau organizate oraşele şi târgurile ? (idem. Transilvania era o monarhie de stări unde principele era împărţea puterea şi era controlat de către stări. o laicizare accentuată a acestuia şi debutul unui proces de receptare juridică dinspre apusul Europei. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a evoluat dreptul românesc medieval ? (idem. pp. un debut al codificării dreptului. 90-91) 7)Cum era reglementat dreptul de proprietate în Legea Ţării ? (idem. Datorită cuceririi de către coroana maghiară. În ceea ce priveşte dreptul. TRECEREA DE LA DREPTUL MEDIEVAL LA DREPTUL MODERN 1. Încadrată în rândul teritoriilor aflate sub protecţie tributară. 53-57) 2) Care au fost forma de guvernământ şi regimul politic în Ţara Românească şi Moldova? (idem. Epoca fanariotă a reprezentat pentru Ţara Românească şi Moldova o perioadă de involuţie economică şi politică dar şi o perioadă de evidente evoluţii în materie juridică şi administrativă. pp. în ciuda generalizării şi absolutizării venalităţii slujbelor şi a 6 .

În materie juridică. În acelaşi timp. totuşi. 3. În bună parte. modenizarea dreptului românesc s-a datorat Regulamentelor Organice aplicate sub ocupaţie rusească începând cu 1831-1832. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a debutat modernizarea dreptului în Ţările Române? (idem. separaţia puterilor în stat în cadrul unui regim politic marcat încă de tarele feudalismului. 130-132) 2) Cum a evoluat fenomenul venalităţii slujbelor ? (idem. începând cu revoluţia lui Tudor Vladimirescu. 2. cu unele 7 . Regulamentele Organice au introdus în premieră. al XIX-lea s-a făcut în condiţiile controlului tot mai strâns pe care l-a exercitat imperiul ţarist asupra ţărilor române. Un rol important au jucat Regulamentele în modernizarea administraţiei publice centrale şi locale. 156-157) VI.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc atingerii unor cote de corupţie nemaiîntâlnite. modenizarea statului sia dreptului în genere s-a datorat şi numeroaselor programe şi proiecte de reformă care. Desfiinţarea raporturilor de aservire personală dintre ţărani şi proprietarii feudali (1746 în Ţara Românească şi 1749 în Moldova) a condus la transformarea fostului ţăran aservit într-un om liber dar lipsit de pământ şi la obligarea acestuia să muncească în continuare pământul boieresc şi mănăstiresc pe baze contractuale (clăcăşia). a justiţiei şi a finanţelor. eliminat. s-au pus în această perioadă bazele administraţiei publice moderne. Un regim juridic aparte a cunoscut viaţa românilor ce au făcu parte din regimentele grănicereşti. pp. Modernizarea dreptului românesc la începutul sec. 135-136) 3)Cum a evoluat dreptul de proprietate în epoca fanariotă? (idem. cel puţin formal. 2. Revoluţia de la 1848 a urmărit în ţările române înlăturarea regimului regulamentar care prin jocul atribuţiilor organelor statale degenerase în neo-absolutism şi a militat pentru consacrarea regimului reprezentativ unicameral şi a regimului parlamentar. p. evenimentul a declanşat procesul de trecere de la proprietatea fărâmiţată de tip feudal la proprietatea absolută de tip modern. pp. Înfrângerea ambelor revoluţii şi Convenţia de la Balta-Liman (1849) au condus la menţinerea. s-au succedat neîncetat. În acelaşi timp. 146) 4) Ce regim juridic s-a aplicat în cadrul regimentelor grănicereşti româneşti ? (idem. EPOCA MONARHIEI NEO-ABSOLUTISTE ŞI MODENIZAREA DREPTULUI 1. pp. intrarea imperiului austriac în epoca absolutismului monarhic a condus la o diminuarea a incidenţei dreptului transilvănean fără ca acesta să fie. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitate austriacă (1689-1867) a permis o menţinere pur formală a autonomiei acesteia şi la transformarea organelor statale proprii în simple executante ale deciziilor luate la Viena.

a continuat şi s-a generalizat. Adunările ad-hoc din 1857 şi Convenţia de la Paris din 1858 vor pune capăt abuzurilor regimului parlamentar şi vor deschide porţile instaurării monarhiei constituţionale şi regimului parlamentar în ciuda impreciziei şi neclarităţii textului convenţional. a sistemului electoral etc. Construcţia acestor coduri s-a fcăut printr-un import juridic mai mult sau mai puţin raţional realizat din legislaţia occidentală. 178-181) 4) Cum a evoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. mai ales din spaţiul de limbă franceză.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc modificări. Ramurile dreptului se diversifică şi se conturează prin norme juridice proprii. 174-176) 3) Cum reglementa Convenţia de la Paris organizarea statală a ţărilor române? (idem. de procedură civilă şi de procedură penală) care au revoluţionat complet sistemul de drept românesc. pp. 189191) 3) Cum a evoluat dreptul civil? (idem. 182-183) VII. a Regulamentelor Organice. În Transilvania revoluţia de la 1848 a avut şi un pronunţat caracter naţional. 3. 4. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum au evoluat ramurile dreptului în această epocă? (idem. penal. adeseori codificate. 162-164) 2) Ce importanţă a reprezentat revoluţia de la 1848 pentru evoluţia constituţionalismului românesc? (idem. pp. a proprietăţii funciare. EPOCA LUI CUZA ŞI AŞEZAREA BAZELOR DREPTULUI ROMÂNESC MODERN (1859-1866) Epoca lui Cuza a însemnat realizarea primului pas spre unitatea statală a tuturor românilor. Importul juridic dinspre apusul european. făcându-se tot mai clare contururile sistemului modern de drept românesc. Au fost adoptate acum cele 4 coduri importante (civil. moderne. pp. mai ales de limbă franceză. pp. Epoca s-a evidenţiat prin mari reforme în materie administrativă. Modernizarea dreptului a continuat. 195-196) 8 . pp. 187-188) 2) Cum a organizat statul Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris? (idem. În ciuda prevederilor Convenţiei de la Paris. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care sunt caracteristicile Regulamentelor Organice? (idem. pp. pp. o epocă de incertidudine sub aspectul regimului politic şi aşezarea dreptului românesc pe fundamente noi. în 1859 s-a realizat uniunea reală a celor două principate române iar la 1862 s-a realizat statul român unitar.

Constituţia de la 1866 (preluată după constituţia belgiană din 1831) a consacrat monarhia constituţională parlamentară. uneori. pp. Deşi neconsacrat constituţional. 209-211) 4) Care sunt reglementările perioadei ce s-au abătut flagrant de la principiile Codului civil din 1865? (idem. procesul de adaptare a instituţiilor importate s-a realizat. Din nefericire. Sub aspectul organizării statale. VECHIUL REGAT AL ROMÂNIEI ŞI PROCESUL DE „ADAPTARE” A DREPTULUI (1866-1918) Aşezată în cadrul mai larg al problemei identităţii culturii româneşti. 202-203) 3) Cum a fost organizată administraţia publică locală în această perioadă? (idem. 213) IX. 199-202) 2) Ce reprezintă monarhia constituţională parlamentară? (idem.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc VIII. Dieta convocată la 9 . Administraţia publică locală a fost formal organizată în baza principiilor descentralizării şi desconcentrării administrative însă nici unul dintre acestea nu s-a regăsit concret la nivelul vieţii administrative româneşti. pp. consiliul de miniştri a fost organizat şi a funcţionat în baza unor cutume constituţionale. monarh străin recrutat pe cale ereditară pe baza principiului primogeniturii (fapt care excludea luptele pentru tron) şi un parlament bicameral. pp. TRANSILVANIA DE LA LIBERALISM LA DUALISM (1861-1918) Constituţiile imperiale din octombrie 1860 şi februarie 1861 au reorganizat Marele Principat al Transilvaniei pe baza egalităţii naţionale şi confesionale. problema impoerturilor juridice masive realizate în epoca lui Cuza s-a conturat într-o adevărată dispută a „formelor fără fond”. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a reflectat în domeniul istoriei dreptului românesc problema „formelor fără fond”? (idem. practica vieţii constituţionale româneşti a transformat mecanismele regimului parlamentar într-un aşa-numit regim guvernamental în cadrul căruia guvernul proaspăt adus la putere de regele Carol I îşi recruta prin manipularea alegerilor un parlament majoritar. atenţia juriştilor s-a concentrat asupra modului în care instituţiile importate au fost asimilate de către societatea românească. regimul parlamentar. p. În ceea ce priveşte celelalte ramuri ale dreptului. Conştientizând în cele din urmă necesitatea receptării juridice. printr-o abatere intenţionată de la spiritul şi litera acestora – cum s-a întâmplat în cazul legislaţiei învoielilor agricole ce se abătea flagrant de la principiile Codului civil din 1865.

Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care a fost legislaţia Dietei de la Sibiu în epoca liberalismului? (idem. regionalizare şi depolitizare nu a condus la rezultate notabile sub nici un aspect. Din nefericire. Organizarea statală a fost reglementată de Constituţia din 1923 care păstra principiile celei de la 1866 la care adăuga votul universal (cu excluderea femeilor). Încadrată în statul maghiar. pp. 10 . pp. Dominată de românii majoritari ea a reuşit să adopte o legislaţie reparatorie faţă de naţiunea română în materie de egalitatea în drepturi. Transilvania a pierdut toate instituţiile specifice autonomiei sale. pe teritoriul României se aplicau nu mai puţin de patru legislaţii diferite. instaurarea dualismului austro-ungar a pus capăt acestei epoci de afirmare a autonomiei transilvănene şi de îndreptăţire egală a naţiunii române. exproprierea pentru utilitate publică şi controlul de constituţionalitate.s-a apelat cel mai adesea la prima soluţie.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Sibiu în 1863 în baza principiului proporţionalităţii a fost motorul fundamental al epocii considerată liberală. în materie judecătorească şi electorală. după unirea din 1918. desconcentrare. Instaurarea dualismului austro-ungar (1867) a determinat dispariţia Transilvaliei ca principat autonom şi încorporarea ei ca o simplă diviziune administrativ-teritorială la regatul Ungariei. Administraţia publică centrală a cunoscut o uniformizare a organizării serviciilor ministeriale iar în administraţia publică locală lupta pentru descentralizare. 222-223) X. unificarea dreptului a devenit una din priorităţile legislativului de la Bucureşti. teritoriul său fiind organizat administrativ-teritorial uniform. PERIOADA INTERBELICĂ ŞI PROBLEMELE UNIFICĂRII DREPTULUI (1918-1938) În condiţiile în care. Soluţionarea problemei nu era simplă. naţionalizarea bogăţiilor subsolului. Mecanismele regimului parlamentar erau consacrate în condiţiile reglementării clare a instituţiei Consiliului de miniştri. 218-219) 2) Care a fost legislaţia de deznaţionalizare şi oprimare a minorităţilor în epoca dualismului austro-ungar? (idem. În perioada scursă până la 1918 autorităţile maghiare de la Budapesta au adoptat o legislaţie menită să contribuie la deznaţionalizarea etniilor transilvănene şi maghiarizarea acestora. ca dovadă ca ani buni s-a aplicat o legislaţie diferită pentru aceleaşi raporturi sociale. Dintre cele două modalităţi de unificare –extinderea legislaţiei din Vechiul Regat şi adoptarea de noi acte normative care să sintetizeze ceea ce era mai bun în cele patru legislaţii. recunoaşterea limbii române ca limbă oficială.

Demn de remarcat este faptul că acum. marcată de tendinţele antisemite şi xenofobe ale regimului. Editura Universităţii „Lucian Blaga”. devenit Conducătorul statului. 243-244 2) Cum au evoluat principalele ramuri ale dreptului în această perioadă? (idem. pp.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Dreptul civil a cunoscut o revigorare constantă a legislaţiei care să o îl pună de acord cu evoluţia vieţii economico-sociale. Legislaţia adoptată în această perioadă prin intermediul decretelorlege a fost. în ciuda păstrării formale a separaţiei puterilor în stat. Istoria dreptului românesc. Sibiu. 247254) Bibliografie minimală: Manuel Guţan. DREPTUL ÎN EPOCA DICTATURILOR DE DREAPTA (1938-1944) Instaurarea dictaturii regale. a persoanelor juridice şi a obligaţiilor. pp. Sunt de remarcat reglementările în materia proprietăţii. pentru prima dată. şi aşeza la baza recrutării membrilor parlamentului corporaţiile profesionale. femeile au primit dreptul de a vota şi de a fi votate. iar regele a primit un rol pur decorativ în stat. În materia dreptului penal unificarea şi adaptarea la noile realităţi s-au realizat prin punerea în vigoare. 2004 11 . a unui nou Cod penal alături de unul de procedură penală. Constituţia a fost suspendată. Regimul dictaturii antonesciene (septembrie 1940-august 1944) a dat o lovitură definitivă democraţiei româneşti. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a soluţionat problema unificării dreptului după 1918? (idem. 228-229) 2) Cum aevoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. pp. pp. 236-238) 3) Cum a evoluat dreptul penal în această perioadă (idem. 238-239) XI. nu rareori. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care au fost coordonatele cosntituţionale ale regimului dictaturii regale? (idem. puterea trecută în întregime în mâinile mareşalului Ion Antonescu. pp. Constituţia acorda regelui mari puteri. în 1937. adoptarea Constituţiei din 1938 şi desfiinţarea partidelor politice au determinat sfârşitul democraţiei moderne şi al regimului parlamentar în România.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->