Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc

PROGRAMA ANALITICĂ
Denumirea disciplinei Codul disciplinei Facultatea Profilul Specializarea

Macheta-3

ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC
Semestrul DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU” JURIDIC DREPT DG DI Total I Numărul de credite Numărul orelor pe semestru/activitati SI TC AT AA

Categoria formativă a disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă)

Discipline Anterioare

Obligatorii
(condiţionate)

Recomandate
 înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc; acomodarea cu sistemul de drept actual; acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic Organizarea social-politică a dacilor în epoca prestatală; statul şi dreptul getodac; statul şi dreptul în Dacia romană; Obştea sătească şi normele ei de conduită; Ţările şi legea ţării (sec. IV-XIV); Domnia şi legea ţării; Legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Domnia şi legea ţării; legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Ţara românească şi Moldova sub regimul turco-fanariot; organizarea de stat şi evoluţia dreptului; Revoluţia de la 1821; organizarea de stat în perioada 1821-1848; evoluţia dreptului; revoluţia de la 1848 ; organizarea de stat în perioada 1848-1859; Organizarea de stat şi dreptul în Principatul Transilvaniei în perioada 1691-1848; Organizarea de stat şi dreptul României moderne: epoca lui Cuza (1859-1866); Organizarea politică şi evoluţia dreptului în perioada 1866-1918; Transilvania în timpul liberalismului austriac şi dualismului austro-ungar (1861-1918); Statul şi dreptul în perioada 1918-1938; Statul şi dreptul în perioada 1938-1948 E

Obiective

Conţinut (descriptori)

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrari de control) 1

1981-1987 Suport de curs în format electronic. 3 vol.teste pe parcursul semestrului . AA-activitati aplicative aplicate 2 . Bucureşti. 2 vol. 1998. 2004 2. Colectiv: Istoria dreptului românesc. titlul. Lumina Lex. 1994.teme de control Bibliografia 60% 20% 20% 1. Dumitru V. 1999.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Stabilirea notei finale (procentaje) . 1997. 1996.. TC-teme de control. 1995. Emil Cernea. Marcu: Istoria dreptului românesc. AT-activitati tutoriale.activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc . curs tipărit Lista materialelor didactice necesare Coordonator de Disciplină Grad didactic. numele LECTOR DR. Istoria dreptului românesc. Firoiu: Istoria statului şi dreptului românesc. MANUEL GUŢAN Semătura Legenda: SI-studiu individual.. 3. 4. Editura Academiei RSR. Şansa SRL. Bucureşti. Manuel Guţan. Argonaut. prenume. Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. Emil Molcuţ: Istoria statului şi dreptului românesc. Bucureşti. 1998 5.răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice . 1997. Liviu P. Cluj-Napoca.

10-12) 2)Cum era organizată administraţia publică locală în statul dac ? (idem. cu organe administrative. Dreptul perioadei statale are în centru instituţia proprietăţii private funciare –în continuă dezvoltare-. 16-17) 3)Cum erau reglementate proprietatea şi familia în dreptul dac ? (idem. În Dacia romană au existat două tipuri de aşezări 3 . un procurator financiar (procurator Augusti). un procurator aurariarum. pp. DREPTUL ÎN SOCIETATEA DACICĂ 1. economică şi militară. o Adunarea provincială.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC NOŢIUNI DE BAZĂ. ea a fost organizată ca o provincie distinctă.) –în contextul teritorializării obştii gentilice dacice şi a instituţionalizării/personalizării puterii politice. Apariţia statului dac al lui Burebista (82 ? î. Cucerirea şi includerea în imperiul roman a unei părţi din statul dac al lui Decebal a însemnat introducerea pe acest teritoriu a instituţiilor statale mult superioare ale dreptului public roman şi prezenţa. a unui drept scris mult superior ca tehnică şi conţinut.a permis o împletire a formelor de exprimare a dreptului: cutumelor deja existente li s-au alăturat (posibil) legi emise de autoritatea statală centrală şi impuse cu ajutorul clerului. Imediat după cucerire.Hr. AUTOTESTARE ŞI BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ pentru uzul studenţilor de la forma de învăţământ la distanţă Obiectivele cursului sunt: înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc. pp. alături de cutumele dacice. Dreptul în societatea dacică a evoluat în strânsă legătură cu evoluţia organizării politice. militare şi fiscale proprii: un guvernator. aşa cum prevedeau normele dreptului public roman. acomodarea cu sistemul de drept actual. 2. acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic I. pp. 18-19) II. Conform acestor norme. Dacia a intrat în procesul de integrare administrativă. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a format statul dac ? (a se vedea manual. 2. DREPTUL ÎN DACIA ROMANĂ (106-275) 1. a familiei monogame şi norme juridice penale marcate profund de magic şi religios.

în timp ce băştinaşilor daci –transformaţi în peregrini. pp. Retragerea aureliană a avut ca principal efect dispariţia statului în spaţiul nord-danubian. se constituie în formaţiuni statale incipiente. Învecinarea dintre dreptul dac şi cel roman a condus.li s-a aplicat dreptul ginţilor (creat de romani pentru a se aplica raporturilor comerciale dintre cetăţeni şi peregrini sau peregrinilor între ei) şi dreptul cutumiar dac. Acesta cuprindea diverse norme juridice ce reglementau raporturile de putere în cadrul obştii. ÎNCEPUTURILE DREPTULUI MEDIEVAL 1. pp. la nivelul cnezatelor şi voievodatelor. în timp. în final. Legea Ţării aplicată în enclavele româneşti aflate pe teritoriul altor state medievale a purtat denumirea de Ius Valachicum. la îmbinarea celor două într-o sinteză ce va influenţa mai târziu dreptul cutumiar medieval românesc. 27-29) 2) Ce drept s-a aplicat în Dacia romană ? (idem. În cadrul obştilor vicinale romanice devenite. VII-XIII obştea vicinală/sătească românească suferă un proces de integrare în formaţiuni politice tot mai vaste.s-a aplicat în Dacia romană doar cetăţenilor romani. 2. constituind tot atâtea tipuri de unităţi administrativ-teritoriale în cadrul provinciei Dacia: oraşele – municipiile şi coloniile. În epoca ţărilor apare şi aşa-numita Lege a Ţării formată din cutume ale sistemului normativ vicinal recunoscute de noile centre de putere cărora li s-au adăugat cutume noi create pentru a reglementa raporturi de drept public în cadrul noilor formaţiuni statale rudimentare. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum erau organizate oraşele Daciei romane ? (idem.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc umane cu caracter civil. 30-33) 3) Cum era reglementat dreptul de proprietate în Dacia romană (idem. Proprietatea privată funciară se dezvoltă tot mai puternic fiind marcată de apariţia gardului şi a instituţiei preemţiunii. marchează instaurarea raporturilor de dependenţă personală de tip feudal.şi aşezările rurale – pagi şi vici. ce debutează tot în această perioadă. pp. care. 4 . de tipul ţărilor. Dreptul roman –ius civile. decăderea treptată a vieţii urbane şi ruralizarea vieţii pe aceste teritorii. în măsura în care a fost recunoscut de către guvernatorii Daciei romane. româneşti dreptul a dobândit o formă de exprimare exclusiv cutumiară în cadrul aşa-numitului sistem normativ vicinal.34-35) III. organele de conducere ale acesteia precum şi raporturile fundamentale legate de munca în comun a pământului. 3. În acelaşi timp. 3. procesul de destrămare a obştii. În sec.

în prima parte a epocii. ţările române s-au aflat. 3. În evul mediu dezvoltat dreptul românesc a cunoscut un sistem juridic pluralist. 42-43) 3) Ce reprezenta Legea Ţării ? (idem. Biserica Ortodoxă a stat la baza receptării.şi obligativitatea achitării rentei feudale în muncă.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum era organizată politico-administrativ obştea vicinală românească? (idem. sferă şi intensitate de aplicare. 5 . domnesc. Raporturile de tip feudal între marii proprietari de domenii (boierii şi biserica) s-au concretizat într-o structură specifică a domeniului seniorial –rezerva feudală + loturile aflate în folosinţa ţăranilor dependenţi. după modelul bizantin. XIV-lea şi începutul sec. pp.bazată pe contractul vasalic la o monarhie a stărilor bazată pe un partaj al puterii statale între domn şi stări în cadrul căruia stările s-au manifestat mai puţin ca elemente de control ale domniei cât ca partenere de guvernare acceptate de către domnie. Adunarea de stării şi marii dregători au reprezentat elemente de sprijin ale domniei în conducerea ţării. al XVI-lea să intre în aşanumita „casă a protecţiei tributare”. al XIV-lea. cunoscut sub denumirea de lege dumnezeiască precum şi a unui drept bizantin laic. pp. al XVI-lea. DREPTUL ÎN EVUL MEDIU DEZVOLTAT (SEC. format din grupe de drept distincte ca sursă. XIV-XVII) a fost o monarhie având în frunte un domn recrutat printr-un (păgubos) sistem electivo-ereditar şi dotat cu largi atribuţii. sec. între sf. pp. al. cunoscut sub denumirea de lege împărătească. În sfârşit. S-a realizat şi la noi o trecere de la o monarhie fărâmiţată –cu accente particulare. consolidarea autorităţii centrale a transformat domnia într-un izvor de drept nou. a unui drept nomocanonic. 4041) 2) Cum erau reglementate dreptul de proprietate şi succesiunea în obştea vicinală românească ? (idem. Sub aspectul raporturilor de drept internaţional. 49-51) IV. în colaborare cu statul. 2. Legea Ţării s-a menţinut şi după sec. natură şi bani faţă de stăpânul feudal. în aşa-numita „casă a armistiţiului” în raporturile cu imperiul otoman. XIV-XVII) 1. Formarea marilor state feudale Ţara Românească şi Moldova. Instituţiile dreptului privat –proprietatea. Organizarea administrativ-teritorială s-a remarcat prin uniformitate a marilor unităţi administrativ-teritoriale (judeţe în Ţara Românească şi ţinuturi în Moldova) şi prin prezenţa unor oraşe aflate cu domnia în raporturi contractuale de tip medieval. Sfatul domnesc. eterogen. conturarea unei autorităţi domenşti din ce în ce mai puternice precum şi prezenţa Bisericii Ortodoxe Române ca Biserică de stat. pentru ca de la începutul sec. Statul medieval românesc (Moldova şi Ţara Românească în sec. şi-au spus cu toate cuvântul în privinţa evoluţiei dreptului românesc în epoca Evului Mediu dezvoltat. Ca urmare a lipsei unei autorităţi domneşti capabile să edicteze dreptul. familia.

Transilvania a cunoscut un destin juridic şi politic diferit de cel al ţărilor române extracarpatice. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a evoluat dreptul românesc medieval ? (idem. pp. pp. p. contractele. 122-124) V. succesiunile. treptat. pp. Dreptul penal a fost puternic influenţat de dreptul bizantin receptat prin intermediul pravilelor. În amteria administraţiei publice. pp. se remarcă o creştere a importanţei dreptului scris în defavoarea cutumei.numit de regele maghiar şi dotat cu atribuţii diverse în administrarea Transilvaniei. În ceea ce priveşte dreptul. Aducerea pe acest teritoriu a saşilor şi a maghiarilor alături de băştinaşii români a condus la apariţia unei diversităţi atât în plan administrativ cât şi în plan juridic. o laicizare accentuată a acestuia şi debutul unui proces de receptare juridică dinspre apusul Europei. 110-116) 9) Care era forma de stat a Transilvaniei sub suzeranitatea otomană ? (idem. Între anii 1176-1541 ea a luat forma unei entităţi politico-administrative întegrate regatului maghiar dar dominată de puternice accente de independenţă. Epoca fanariotă a reprezentat pentru Ţara Românească şi Moldova o perioadă de involuţie economică şi politică dar şi o perioadă de evidente evoluţii în materie juridică şi administrativă. DREPTUL ÎN EPOCA ABSOLUTISMULUI LUMINAT. Datorită cuceririi de către coroana maghiară. obligaţiile. codificate. 90-91) 7)Cum era reglementat dreptul de proprietate în Legea Ţării ? (idem. pp. Fiecare etnie şi-a avut o organizare adminsitrativ-teritorială proprie şi norme juridice proprii care au fost. pp. 62-64) 4) Cum erau organizate dregătoriile centrale ? (idem. 53-57) 2) Care au fost forma de guvernământ şi regimul politic în Ţara Românească şi Moldova? (idem. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitatea turcească a marcat debutul principatului autonom (1541-1683). 85-90) 6) Care a fost statutul juridc internaţionakl al ţărilor române ? (idem.au fost reglementate de Legea Ţării cu puternice influenţe din partea bisericii ortodoxe. pp. în ciuda generalizării şi absolutizării venalităţii slujbelor şi a 6 . 96-100) 8) Cum era organizată administrativ-teritorial Transilvania în epoca voievodatului ? (idem. 58-61) 3) Cum a funcţionat sistemul electivo-ereditar de recrutare a domnului ? (idem. pp. un debut al codificării dreptului. În fruntea ei se afla un voievod –de unde şi denumirea de voievodat. 70-72) 5) Cum erau organizate oraşele şi târgurile ? (idem. pp. Încadrată în rândul teritoriilor aflate sub protecţie tributară.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc căsătoria. TRECEREA DE LA DREPTUL MEDIEVAL LA DREPTUL MODERN 1. Transilvania era o monarhie de stări unde principele era împărţea puterea şi era controlat de către stări. 4. 117) 10)Cum a evoluat dreptul în Transilvania medievală ? (idem.

În acelaşi timp. modenizarea dreptului românesc s-a datorat Regulamentelor Organice aplicate sub ocupaţie rusească începând cu 1831-1832. al XIX-lea s-a făcut în condiţiile controlului tot mai strâns pe care l-a exercitat imperiul ţarist asupra ţărilor române. 135-136) 3)Cum a evoluat dreptul de proprietate în epoca fanariotă? (idem. În materie juridică. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a debutat modernizarea dreptului în Ţările Române? (idem. În bună parte. 130-132) 2) Cum a evoluat fenomenul venalităţii slujbelor ? (idem. pp. 2.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc atingerii unor cote de corupţie nemaiîntâlnite. p. cel puţin formal. 2. evenimentul a declanşat procesul de trecere de la proprietatea fărâmiţată de tip feudal la proprietatea absolută de tip modern. Regulamentele Organice au introdus în premieră. Un rol important au jucat Regulamentele în modernizarea administraţiei publice centrale şi locale. Înfrângerea ambelor revoluţii şi Convenţia de la Balta-Liman (1849) au condus la menţinerea. 3. s-au succedat neîncetat. pp. s-au pus în această perioadă bazele administraţiei publice moderne. începând cu revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Revoluţia de la 1848 a urmărit în ţările române înlăturarea regimului regulamentar care prin jocul atribuţiilor organelor statale degenerase în neo-absolutism şi a militat pentru consacrarea regimului reprezentativ unicameral şi a regimului parlamentar. pp. În acelaşi timp. intrarea imperiului austriac în epoca absolutismului monarhic a condus la o diminuarea a incidenţei dreptului transilvănean fără ca acesta să fie. Un regim juridic aparte a cunoscut viaţa românilor ce au făcu parte din regimentele grănicereşti. EPOCA MONARHIEI NEO-ABSOLUTISTE ŞI MODENIZAREA DREPTULUI 1. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitate austriacă (1689-1867) a permis o menţinere pur formală a autonomiei acesteia şi la transformarea organelor statale proprii în simple executante ale deciziilor luate la Viena. 146) 4) Ce regim juridic s-a aplicat în cadrul regimentelor grănicereşti româneşti ? (idem. modenizarea statului sia dreptului în genere s-a datorat şi numeroaselor programe şi proiecte de reformă care. eliminat. cu unele 7 . totuşi. separaţia puterilor în stat în cadrul unui regim politic marcat încă de tarele feudalismului. Desfiinţarea raporturilor de aservire personală dintre ţărani şi proprietarii feudali (1746 în Ţara Românească şi 1749 în Moldova) a condus la transformarea fostului ţăran aservit într-un om liber dar lipsit de pământ şi la obligarea acestuia să muncească în continuare pământul boieresc şi mănăstiresc pe baze contractuale (clăcăşia). 156-157) VI. a justiţiei şi a finanţelor. Modernizarea dreptului românesc la începutul sec.

În Transilvania revoluţia de la 1848 a avut şi un pronunţat caracter naţional. Epoca s-a evidenţiat prin mari reforme în materie administrativă. Au fost adoptate acum cele 4 coduri importante (civil. 4. moderne. penal. făcându-se tot mai clare contururile sistemului modern de drept românesc. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care sunt caracteristicile Regulamentelor Organice? (idem. mai ales din spaţiul de limbă franceză. pp. Adunările ad-hoc din 1857 şi Convenţia de la Paris din 1858 vor pune capăt abuzurilor regimului parlamentar şi vor deschide porţile instaurării monarhiei constituţionale şi regimului parlamentar în ciuda impreciziei şi neclarităţii textului convenţional. 187-188) 2) Cum a organizat statul Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris? (idem. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum au evoluat ramurile dreptului în această epocă? (idem. pp. adeseori codificate. Ramurile dreptului se diversifică şi se conturează prin norme juridice proprii. mai ales de limbă franceză.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc modificări. Construcţia acestor coduri s-a fcăut printr-un import juridic mai mult sau mai puţin raţional realizat din legislaţia occidentală. pp. 182-183) VII. pp. a Regulamentelor Organice. pp. Importul juridic dinspre apusul european. 174-176) 3) Cum reglementa Convenţia de la Paris organizarea statală a ţărilor române? (idem. 162-164) 2) Ce importanţă a reprezentat revoluţia de la 1848 pentru evoluţia constituţionalismului românesc? (idem. în 1859 s-a realizat uniunea reală a celor două principate române iar la 1862 s-a realizat statul român unitar. 178-181) 4) Cum a evoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. a proprietăţii funciare. a continuat şi s-a generalizat. pp. În ciuda prevederilor Convenţiei de la Paris. EPOCA LUI CUZA ŞI AŞEZAREA BAZELOR DREPTULUI ROMÂNESC MODERN (1859-1866) Epoca lui Cuza a însemnat realizarea primului pas spre unitatea statală a tuturor românilor. o epocă de incertidudine sub aspectul regimului politic şi aşezarea dreptului românesc pe fundamente noi. Modernizarea dreptului a continuat. 3. 195-196) 8 . 189191) 3) Cum a evoluat dreptul civil? (idem. de procedură civilă şi de procedură penală) care au revoluţionat complet sistemul de drept românesc. pp. a sistemului electoral etc.

TRANSILVANIA DE LA LIBERALISM LA DUALISM (1861-1918) Constituţiile imperiale din octombrie 1860 şi februarie 1861 au reorganizat Marele Principat al Transilvaniei pe baza egalităţii naţionale şi confesionale. VECHIUL REGAT AL ROMÂNIEI ŞI PROCESUL DE „ADAPTARE” A DREPTULUI (1866-1918) Aşezată în cadrul mai larg al problemei identităţii culturii româneşti. În ceea ce priveşte celelalte ramuri ale dreptului. 209-211) 4) Care sunt reglementările perioadei ce s-au abătut flagrant de la principiile Codului civil din 1865? (idem. Constituţia de la 1866 (preluată după constituţia belgiană din 1831) a consacrat monarhia constituţională parlamentară. procesul de adaptare a instituţiilor importate s-a realizat. regimul parlamentar. pp. Deşi neconsacrat constituţional. 199-202) 2) Ce reprezintă monarhia constituţională parlamentară? (idem. problema impoerturilor juridice masive realizate în epoca lui Cuza s-a conturat într-o adevărată dispută a „formelor fără fond”. 202-203) 3) Cum a fost organizată administraţia publică locală în această perioadă? (idem. Dieta convocată la 9 . Din nefericire. Administraţia publică locală a fost formal organizată în baza principiilor descentralizării şi desconcentrării administrative însă nici unul dintre acestea nu s-a regăsit concret la nivelul vieţii administrative româneşti.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc VIII. consiliul de miniştri a fost organizat şi a funcţionat în baza unor cutume constituţionale. Sub aspectul organizării statale. uneori. atenţia juriştilor s-a concentrat asupra modului în care instituţiile importate au fost asimilate de către societatea românească. practica vieţii constituţionale româneşti a transformat mecanismele regimului parlamentar într-un aşa-numit regim guvernamental în cadrul căruia guvernul proaspăt adus la putere de regele Carol I îşi recruta prin manipularea alegerilor un parlament majoritar. p. printr-o abatere intenţionată de la spiritul şi litera acestora – cum s-a întâmplat în cazul legislaţiei învoielilor agricole ce se abătea flagrant de la principiile Codului civil din 1865. monarh străin recrutat pe cale ereditară pe baza principiului primogeniturii (fapt care excludea luptele pentru tron) şi un parlament bicameral. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a reflectat în domeniul istoriei dreptului românesc problema „formelor fără fond”? (idem. pp. Conştientizând în cele din urmă necesitatea receptării juridice. pp. 213) IX.

Soluţionarea problemei nu era simplă. 10 . 222-223) X. Dintre cele două modalităţi de unificare –extinderea legislaţiei din Vechiul Regat şi adoptarea de noi acte normative care să sintetizeze ceea ce era mai bun în cele patru legislaţii. Instaurarea dualismului austro-ungar (1867) a determinat dispariţia Transilvaliei ca principat autonom şi încorporarea ei ca o simplă diviziune administrativ-teritorială la regatul Ungariei. recunoaşterea limbii române ca limbă oficială. naţionalizarea bogăţiilor subsolului. regionalizare şi depolitizare nu a condus la rezultate notabile sub nici un aspect. Din nefericire. desconcentrare. Administraţia publică centrală a cunoscut o uniformizare a organizării serviciilor ministeriale iar în administraţia publică locală lupta pentru descentralizare. în materie judecătorească şi electorală. Transilvania a pierdut toate instituţiile specifice autonomiei sale. pp. Mecanismele regimului parlamentar erau consacrate în condiţiile reglementării clare a instituţiei Consiliului de miniştri. ca dovadă ca ani buni s-a aplicat o legislaţie diferită pentru aceleaşi raporturi sociale. Încadrată în statul maghiar. În perioada scursă până la 1918 autorităţile maghiare de la Budapesta au adoptat o legislaţie menită să contribuie la deznaţionalizarea etniilor transilvănene şi maghiarizarea acestora. după unirea din 1918. 218-219) 2) Care a fost legislaţia de deznaţionalizare şi oprimare a minorităţilor în epoca dualismului austro-ungar? (idem. Dominată de românii majoritari ea a reuşit să adopte o legislaţie reparatorie faţă de naţiunea română în materie de egalitatea în drepturi. PERIOADA INTERBELICĂ ŞI PROBLEMELE UNIFICĂRII DREPTULUI (1918-1938) În condiţiile în care.s-a apelat cel mai adesea la prima soluţie. pe teritoriul României se aplicau nu mai puţin de patru legislaţii diferite.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Sibiu în 1863 în baza principiului proporţionalităţii a fost motorul fundamental al epocii considerată liberală. unificarea dreptului a devenit una din priorităţile legislativului de la Bucureşti. exproprierea pentru utilitate publică şi controlul de constituţionalitate. instaurarea dualismului austro-ungar a pus capăt acestei epoci de afirmare a autonomiei transilvănene şi de îndreptăţire egală a naţiunii române. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care a fost legislaţia Dietei de la Sibiu în epoca liberalismului? (idem. Organizarea statală a fost reglementată de Constituţia din 1923 care păstra principiile celei de la 1866 la care adăuga votul universal (cu excluderea femeilor). pp. teritoriul său fiind organizat administrativ-teritorial uniform.

Legislaţia adoptată în această perioadă prin intermediul decretelorlege a fost. Constituţia a fost suspendată. 238-239) XI. pp. Istoria dreptului românesc. 2004 11 . a unui nou Cod penal alături de unul de procedură penală. nu rareori. DREPTUL ÎN EPOCA DICTATURILOR DE DREAPTA (1938-1944) Instaurarea dictaturii regale. Regimul dictaturii antonesciene (septembrie 1940-august 1944) a dat o lovitură definitivă democraţiei româneşti. Demn de remarcat este faptul că acum. pentru prima dată. pp. În materia dreptului penal unificarea şi adaptarea la noile realităţi s-au realizat prin punerea în vigoare. pp. Sunt de remarcat reglementările în materia proprietăţii. Editura Universităţii „Lucian Blaga”. pp. pp. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care au fost coordonatele cosntituţionale ale regimului dictaturii regale? (idem. şi aşeza la baza recrutării membrilor parlamentului corporaţiile profesionale. devenit Conducătorul statului. 236-238) 3) Cum a evoluat dreptul penal în această perioadă (idem. marcată de tendinţele antisemite şi xenofobe ale regimului. în ciuda păstrării formale a separaţiei puterilor în stat. femeile au primit dreptul de a vota şi de a fi votate. 228-229) 2) Cum aevoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. iar regele a primit un rol pur decorativ în stat. în 1937. a persoanelor juridice şi a obligaţiilor. puterea trecută în întregime în mâinile mareşalului Ion Antonescu. Constituţia acorda regelui mari puteri. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a soluţionat problema unificării dreptului după 1918? (idem. 247254) Bibliografie minimală: Manuel Guţan. 243-244 2) Cum au evoluat principalele ramuri ale dreptului în această perioadă? (idem. Sibiu. adoptarea Constituţiei din 1938 şi desfiinţarea partidelor politice au determinat sfârşitul democraţiei moderne şi al regimului parlamentar în România.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Dreptul civil a cunoscut o revigorare constantă a legislaţiei care să o îl pună de acord cu evoluţia vieţii economico-sociale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful