Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc

PROGRAMA ANALITICĂ
Denumirea disciplinei Codul disciplinei Facultatea Profilul Specializarea

Macheta-3

ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC
Semestrul DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU” JURIDIC DREPT DG DI Total I Numărul de credite Numărul orelor pe semestru/activitati SI TC AT AA

Categoria formativă a disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă)

Discipline Anterioare

Obligatorii
(condiţionate)

Recomandate
 înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc; acomodarea cu sistemul de drept actual; acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic Organizarea social-politică a dacilor în epoca prestatală; statul şi dreptul getodac; statul şi dreptul în Dacia romană; Obştea sătească şi normele ei de conduită; Ţările şi legea ţării (sec. IV-XIV); Domnia şi legea ţării; Legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Domnia şi legea ţării; legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Ţara românească şi Moldova sub regimul turco-fanariot; organizarea de stat şi evoluţia dreptului; Revoluţia de la 1821; organizarea de stat în perioada 1821-1848; evoluţia dreptului; revoluţia de la 1848 ; organizarea de stat în perioada 1848-1859; Organizarea de stat şi dreptul în Principatul Transilvaniei în perioada 1691-1848; Organizarea de stat şi dreptul României moderne: epoca lui Cuza (1859-1866); Organizarea politică şi evoluţia dreptului în perioada 1866-1918; Transilvania în timpul liberalismului austriac şi dualismului austro-ungar (1861-1918); Statul şi dreptul în perioada 1918-1938; Statul şi dreptul în perioada 1938-1948 E

Obiective

Conţinut (descriptori)

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrari de control) 1

Istoria dreptului românesc. prenume.teme de control Bibliografia 60% 20% 20% 1.răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice . Argonaut. Liviu P. 4. 2 vol. 1998. 1994. Firoiu: Istoria statului şi dreptului românesc. 1996.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Stabilirea notei finale (procentaje) . 3 vol. Editura Academiei RSR. 1998 5. Manuel Guţan. Bucureşti. AT-activitati tutoriale. Cluj-Napoca. AA-activitati aplicative aplicate 2 . MANUEL GUŢAN Semătura Legenda: SI-studiu individual. Emil Cernea. curs tipărit Lista materialelor didactice necesare Coordonator de Disciplină Grad didactic. Colectiv: Istoria dreptului românesc.. Şansa SRL. Lumina Lex. Bucureşti.teste pe parcursul semestrului . 1997. Marcu: Istoria dreptului românesc. Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.. Bucureşti. Dumitru V. 2004 2. 3. TC-teme de control. titlul. numele LECTOR DR. 1997.activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc . 1995. 1981-1987 Suport de curs în format electronic. Emil Molcuţ: Istoria statului şi dreptului românesc. 1999.

Conform acestor norme. a familiei monogame şi norme juridice penale marcate profund de magic şi religios. alături de cutumele dacice. Dreptul perioadei statale are în centru instituţia proprietăţii private funciare –în continuă dezvoltare-. În Dacia romană au existat două tipuri de aşezări 3 . 16-17) 3)Cum erau reglementate proprietatea şi familia în dreptul dac ? (idem. pp. 18-19) II.Hr.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC NOŢIUNI DE BAZĂ. 2. a unui drept scris mult superior ca tehnică şi conţinut. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a format statul dac ? (a se vedea manual. economică şi militară. pp. militare şi fiscale proprii: un guvernator. 2.) –în contextul teritorializării obştii gentilice dacice şi a instituţionalizării/personalizării puterii politice. Dreptul în societatea dacică a evoluat în strânsă legătură cu evoluţia organizării politice. Imediat după cucerire. DREPTUL ÎN DACIA ROMANĂ (106-275) 1. Apariţia statului dac al lui Burebista (82 ? î. acomodarea cu sistemul de drept actual. cu organe administrative. ea a fost organizată ca o provincie distinctă. aşa cum prevedeau normele dreptului public roman. acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic I. o Adunarea provincială. Cucerirea şi includerea în imperiul roman a unei părţi din statul dac al lui Decebal a însemnat introducerea pe acest teritoriu a instituţiilor statale mult superioare ale dreptului public roman şi prezenţa. pp. AUTOTESTARE ŞI BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ pentru uzul studenţilor de la forma de învăţământ la distanţă Obiectivele cursului sunt: înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc. un procurator aurariarum. Dacia a intrat în procesul de integrare administrativă. 10-12) 2)Cum era organizată administraţia publică locală în statul dac ? (idem. DREPTUL ÎN SOCIETATEA DACICĂ 1. un procurator financiar (procurator Augusti).a permis o împletire a formelor de exprimare a dreptului: cutumelor deja existente li s-au alăturat (posibil) legi emise de autoritatea statală centrală şi impuse cu ajutorul clerului.

pp. se constituie în formaţiuni statale incipiente. la îmbinarea celor două într-o sinteză ce va influenţa mai târziu dreptul cutumiar medieval românesc. 30-33) 3) Cum era reglementat dreptul de proprietate în Dacia romană (idem. ÎNCEPUTURILE DREPTULUI MEDIEVAL 1. în final. Retragerea aureliană a avut ca principal efect dispariţia statului în spaţiul nord-danubian. ce debutează tot în această perioadă. pp. în timp ce băştinaşilor daci –transformaţi în peregrini. marchează instaurarea raporturilor de dependenţă personală de tip feudal. în măsura în care a fost recunoscut de către guvernatorii Daciei romane. organele de conducere ale acesteia precum şi raporturile fundamentale legate de munca în comun a pământului. 3. 3. decăderea treptată a vieţii urbane şi ruralizarea vieţii pe aceste teritorii. Dreptul roman –ius civile. Acesta cuprindea diverse norme juridice ce reglementau raporturile de putere în cadrul obştii. în timp. Legea Ţării aplicată în enclavele româneşti aflate pe teritoriul altor state medievale a purtat denumirea de Ius Valachicum. În epoca ţărilor apare şi aşa-numita Lege a Ţării formată din cutume ale sistemului normativ vicinal recunoscute de noile centre de putere cărora li s-au adăugat cutume noi create pentru a reglementa raporturi de drept public în cadrul noilor formaţiuni statale rudimentare.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc umane cu caracter civil. româneşti dreptul a dobândit o formă de exprimare exclusiv cutumiară în cadrul aşa-numitului sistem normativ vicinal. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum erau organizate oraşele Daciei romane ? (idem. 4 .34-35) III. În sec. de tipul ţărilor. 2. Proprietatea privată funciară se dezvoltă tot mai puternic fiind marcată de apariţia gardului şi a instituţiei preemţiunii. În cadrul obştilor vicinale romanice devenite. care.şi aşezările rurale – pagi şi vici.li s-a aplicat dreptul ginţilor (creat de romani pentru a se aplica raporturilor comerciale dintre cetăţeni şi peregrini sau peregrinilor între ei) şi dreptul cutumiar dac. În acelaşi timp. constituind tot atâtea tipuri de unităţi administrativ-teritoriale în cadrul provinciei Dacia: oraşele – municipiile şi coloniile. pp. VII-XIII obştea vicinală/sătească românească suferă un proces de integrare în formaţiuni politice tot mai vaste. 27-29) 2) Ce drept s-a aplicat în Dacia romană ? (idem.s-a aplicat în Dacia romană doar cetăţenilor romani. la nivelul cnezatelor şi voievodatelor. procesul de destrămare a obştii. Învecinarea dintre dreptul dac şi cel roman a condus.

5 . cunoscut sub denumirea de lege dumnezeiască precum şi a unui drept bizantin laic. sferă şi intensitate de aplicare. 4041) 2) Cum erau reglementate dreptul de proprietate şi succesiunea în obştea vicinală românească ? (idem. 49-51) IV. al XVI-lea. 2. al XVI-lea să intre în aşanumita „casă a protecţiei tributare”. pp. Sub aspectul raporturilor de drept internaţional. după modelul bizantin. Instituţiile dreptului privat –proprietatea. XIV-XVII) 1. pp. consolidarea autorităţii centrale a transformat domnia într-un izvor de drept nou. XIV-lea şi începutul sec. în colaborare cu statul. Sfatul domnesc. pentru ca de la începutul sec. cunoscut sub denumirea de lege împărătească. în prima parte a epocii. S-a realizat şi la noi o trecere de la o monarhie fărâmiţată –cu accente particulare. format din grupe de drept distincte ca sursă. 3. Adunarea de stării şi marii dregători au reprezentat elemente de sprijin ale domniei în conducerea ţării. sec. Raporturile de tip feudal între marii proprietari de domenii (boierii şi biserica) s-au concretizat într-o structură specifică a domeniului seniorial –rezerva feudală + loturile aflate în folosinţa ţăranilor dependenţi.bazată pe contractul vasalic la o monarhie a stărilor bazată pe un partaj al puterii statale între domn şi stări în cadrul căruia stările s-au manifestat mai puţin ca elemente de control ale domniei cât ca partenere de guvernare acceptate de către domnie. al. În sfârşit. eterogen. domnesc. Formarea marilor state feudale Ţara Românească şi Moldova. ţările române s-au aflat. Organizarea administrativ-teritorială s-a remarcat prin uniformitate a marilor unităţi administrativ-teritoriale (judeţe în Ţara Românească şi ţinuturi în Moldova) şi prin prezenţa unor oraşe aflate cu domnia în raporturi contractuale de tip medieval. Statul medieval românesc (Moldova şi Ţara Românească în sec. Biserica Ortodoxă a stat la baza receptării. şi-au spus cu toate cuvântul în privinţa evoluţiei dreptului românesc în epoca Evului Mediu dezvoltat. Ca urmare a lipsei unei autorităţi domneşti capabile să edicteze dreptul. Legea Ţării s-a menţinut şi după sec. între sf. familia. 42-43) 3) Ce reprezenta Legea Ţării ? (idem.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum era organizată politico-administrativ obştea vicinală românească? (idem. XIV-XVII) a fost o monarhie având în frunte un domn recrutat printr-un (păgubos) sistem electivo-ereditar şi dotat cu largi atribuţii. DREPTUL ÎN EVUL MEDIU DEZVOLTAT (SEC. În evul mediu dezvoltat dreptul românesc a cunoscut un sistem juridic pluralist. conturarea unei autorităţi domenşti din ce în ce mai puternice precum şi prezenţa Bisericii Ortodoxe Române ca Biserică de stat. pp. natură şi bani faţă de stăpânul feudal. în aşa-numita „casă a armistiţiului” în raporturile cu imperiul otoman.şi obligativitatea achitării rentei feudale în muncă. al XIV-lea. a unui drept nomocanonic.

70-72) 5) Cum erau organizate oraşele şi târgurile ? (idem. 62-64) 4) Cum erau organizate dregătoriile centrale ? (idem. Aducerea pe acest teritoriu a saşilor şi a maghiarilor alături de băştinaşii români a condus la apariţia unei diversităţi atât în plan administrativ cât şi în plan juridic. 117) 10)Cum a evoluat dreptul în Transilvania medievală ? (idem. 4. pp. pp. 53-57) 2) Care au fost forma de guvernământ şi regimul politic în Ţara Românească şi Moldova? (idem. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a evoluat dreptul românesc medieval ? (idem. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitatea turcească a marcat debutul principatului autonom (1541-1683). TRECEREA DE LA DREPTUL MEDIEVAL LA DREPTUL MODERN 1. codificate. se remarcă o creştere a importanţei dreptului scris în defavoarea cutumei. p. 122-124) V. pp. 110-116) 9) Care era forma de stat a Transilvaniei sub suzeranitatea otomană ? (idem.au fost reglementate de Legea Ţării cu puternice influenţe din partea bisericii ortodoxe. pp. Încadrată în rândul teritoriilor aflate sub protecţie tributară. pp. 58-61) 3) Cum a funcţionat sistemul electivo-ereditar de recrutare a domnului ? (idem. pp. în ciuda generalizării şi absolutizării venalităţii slujbelor şi a 6 . treptat. o laicizare accentuată a acestuia şi debutul unui proces de receptare juridică dinspre apusul Europei. Dreptul penal a fost puternic influenţat de dreptul bizantin receptat prin intermediul pravilelor. contractele. 85-90) 6) Care a fost statutul juridc internaţionakl al ţărilor române ? (idem. În ceea ce priveşte dreptul. 96-100) 8) Cum era organizată administrativ-teritorial Transilvania în epoca voievodatului ? (idem.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc căsătoria. succesiunile. Datorită cuceririi de către coroana maghiară. Fiecare etnie şi-a avut o organizare adminsitrativ-teritorială proprie şi norme juridice proprii care au fost. Transilvania era o monarhie de stări unde principele era împărţea puterea şi era controlat de către stări. Transilvania a cunoscut un destin juridic şi politic diferit de cel al ţărilor române extracarpatice. un debut al codificării dreptului. pp.numit de regele maghiar şi dotat cu atribuţii diverse în administrarea Transilvaniei. În amteria administraţiei publice. obligaţiile. DREPTUL ÎN EPOCA ABSOLUTISMULUI LUMINAT. Epoca fanariotă a reprezentat pentru Ţara Românească şi Moldova o perioadă de involuţie economică şi politică dar şi o perioadă de evidente evoluţii în materie juridică şi administrativă. 90-91) 7)Cum era reglementat dreptul de proprietate în Legea Ţării ? (idem. pp. pp. Între anii 1176-1541 ea a luat forma unei entităţi politico-administrative întegrate regatului maghiar dar dominată de puternice accente de independenţă. În fruntea ei se afla un voievod –de unde şi denumirea de voievodat.

al XIX-lea s-a făcut în condiţiile controlului tot mai strâns pe care l-a exercitat imperiul ţarist asupra ţărilor române. evenimentul a declanşat procesul de trecere de la proprietatea fărâmiţată de tip feudal la proprietatea absolută de tip modern. modenizarea dreptului românesc s-a datorat Regulamentelor Organice aplicate sub ocupaţie rusească începând cu 1831-1832. Modernizarea dreptului românesc la începutul sec. pp. începând cu revoluţia lui Tudor Vladimirescu. 130-132) 2) Cum a evoluat fenomenul venalităţii slujbelor ? (idem. Un regim juridic aparte a cunoscut viaţa românilor ce au făcu parte din regimentele grănicereşti. Un rol important au jucat Regulamentele în modernizarea administraţiei publice centrale şi locale. eliminat. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitate austriacă (1689-1867) a permis o menţinere pur formală a autonomiei acesteia şi la transformarea organelor statale proprii în simple executante ale deciziilor luate la Viena. s-au succedat neîncetat. În materie juridică. cel puţin formal. totuşi. 146) 4) Ce regim juridic s-a aplicat în cadrul regimentelor grănicereşti româneşti ? (idem. a justiţiei şi a finanţelor. 3.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc atingerii unor cote de corupţie nemaiîntâlnite. Înfrângerea ambelor revoluţii şi Convenţia de la Balta-Liman (1849) au condus la menţinerea. În bună parte. 135-136) 3)Cum a evoluat dreptul de proprietate în epoca fanariotă? (idem. separaţia puterilor în stat în cadrul unui regim politic marcat încă de tarele feudalismului. Desfiinţarea raporturilor de aservire personală dintre ţărani şi proprietarii feudali (1746 în Ţara Românească şi 1749 în Moldova) a condus la transformarea fostului ţăran aservit într-un om liber dar lipsit de pământ şi la obligarea acestuia să muncească în continuare pământul boieresc şi mănăstiresc pe baze contractuale (clăcăşia). pp. Regulamentele Organice au introdus în premieră. 2. EPOCA MONARHIEI NEO-ABSOLUTISTE ŞI MODENIZAREA DREPTULUI 1. s-au pus în această perioadă bazele administraţiei publice moderne. În acelaşi timp. p. pp. 2. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a debutat modernizarea dreptului în Ţările Române? (idem. modenizarea statului sia dreptului în genere s-a datorat şi numeroaselor programe şi proiecte de reformă care. cu unele 7 . Revoluţia de la 1848 a urmărit în ţările române înlăturarea regimului regulamentar care prin jocul atribuţiilor organelor statale degenerase în neo-absolutism şi a militat pentru consacrarea regimului reprezentativ unicameral şi a regimului parlamentar. 156-157) VI. În acelaşi timp. intrarea imperiului austriac în epoca absolutismului monarhic a condus la o diminuarea a incidenţei dreptului transilvănean fără ca acesta să fie.

Epoca s-a evidenţiat prin mari reforme în materie administrativă. Modernizarea dreptului a continuat. 3. mai ales de limbă franceză. EPOCA LUI CUZA ŞI AŞEZAREA BAZELOR DREPTULUI ROMÂNESC MODERN (1859-1866) Epoca lui Cuza a însemnat realizarea primului pas spre unitatea statală a tuturor românilor. În Transilvania revoluţia de la 1848 a avut şi un pronunţat caracter naţional. o epocă de incertidudine sub aspectul regimului politic şi aşezarea dreptului românesc pe fundamente noi. În ciuda prevederilor Convenţiei de la Paris. pp. făcându-se tot mai clare contururile sistemului modern de drept românesc. 162-164) 2) Ce importanţă a reprezentat revoluţia de la 1848 pentru evoluţia constituţionalismului românesc? (idem. 4. Adunările ad-hoc din 1857 şi Convenţia de la Paris din 1858 vor pune capăt abuzurilor regimului parlamentar şi vor deschide porţile instaurării monarhiei constituţionale şi regimului parlamentar în ciuda impreciziei şi neclarităţii textului convenţional. 178-181) 4) Cum a evoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. 182-183) VII. pp. 195-196) 8 . Importul juridic dinspre apusul european. 189191) 3) Cum a evoluat dreptul civil? (idem. Construcţia acestor coduri s-a fcăut printr-un import juridic mai mult sau mai puţin raţional realizat din legislaţia occidentală. adeseori codificate. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum au evoluat ramurile dreptului în această epocă? (idem. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care sunt caracteristicile Regulamentelor Organice? (idem. pp. pp. 174-176) 3) Cum reglementa Convenţia de la Paris organizarea statală a ţărilor române? (idem. mai ales din spaţiul de limbă franceză. a sistemului electoral etc. de procedură civilă şi de procedură penală) care au revoluţionat complet sistemul de drept românesc. pp.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc modificări. penal. a Regulamentelor Organice. Au fost adoptate acum cele 4 coduri importante (civil. a proprietăţii funciare. pp. 187-188) 2) Cum a organizat statul Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris? (idem. Ramurile dreptului se diversifică şi se conturează prin norme juridice proprii. pp. moderne. a continuat şi s-a generalizat. în 1859 s-a realizat uniunea reală a celor două principate române iar la 1862 s-a realizat statul român unitar.

Dieta convocată la 9 . VECHIUL REGAT AL ROMÂNIEI ŞI PROCESUL DE „ADAPTARE” A DREPTULUI (1866-1918) Aşezată în cadrul mai larg al problemei identităţii culturii româneşti. Din nefericire. Deşi neconsacrat constituţional. Sub aspectul organizării statale. pp. procesul de adaptare a instituţiilor importate s-a realizat. regimul parlamentar. pp.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc VIII. practica vieţii constituţionale româneşti a transformat mecanismele regimului parlamentar într-un aşa-numit regim guvernamental în cadrul căruia guvernul proaspăt adus la putere de regele Carol I îşi recruta prin manipularea alegerilor un parlament majoritar. problema impoerturilor juridice masive realizate în epoca lui Cuza s-a conturat într-o adevărată dispută a „formelor fără fond”. 202-203) 3) Cum a fost organizată administraţia publică locală în această perioadă? (idem. consiliul de miniştri a fost organizat şi a funcţionat în baza unor cutume constituţionale. 213) IX. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a reflectat în domeniul istoriei dreptului românesc problema „formelor fără fond”? (idem. p. În ceea ce priveşte celelalte ramuri ale dreptului. uneori. TRANSILVANIA DE LA LIBERALISM LA DUALISM (1861-1918) Constituţiile imperiale din octombrie 1860 şi februarie 1861 au reorganizat Marele Principat al Transilvaniei pe baza egalităţii naţionale şi confesionale. monarh străin recrutat pe cale ereditară pe baza principiului primogeniturii (fapt care excludea luptele pentru tron) şi un parlament bicameral. 199-202) 2) Ce reprezintă monarhia constituţională parlamentară? (idem. Conştientizând în cele din urmă necesitatea receptării juridice. pp. printr-o abatere intenţionată de la spiritul şi litera acestora – cum s-a întâmplat în cazul legislaţiei învoielilor agricole ce se abătea flagrant de la principiile Codului civil din 1865. Administraţia publică locală a fost formal organizată în baza principiilor descentralizării şi desconcentrării administrative însă nici unul dintre acestea nu s-a regăsit concret la nivelul vieţii administrative româneşti. atenţia juriştilor s-a concentrat asupra modului în care instituţiile importate au fost asimilate de către societatea românească. 209-211) 4) Care sunt reglementările perioadei ce s-au abătut flagrant de la principiile Codului civil din 1865? (idem. Constituţia de la 1866 (preluată după constituţia belgiană din 1831) a consacrat monarhia constituţională parlamentară.

teritoriul său fiind organizat administrativ-teritorial uniform. 218-219) 2) Care a fost legislaţia de deznaţionalizare şi oprimare a minorităţilor în epoca dualismului austro-ungar? (idem. pp.s-a apelat cel mai adesea la prima soluţie. după unirea din 1918. Mecanismele regimului parlamentar erau consacrate în condiţiile reglementării clare a instituţiei Consiliului de miniştri. naţionalizarea bogăţiilor subsolului. instaurarea dualismului austro-ungar a pus capăt acestei epoci de afirmare a autonomiei transilvănene şi de îndreptăţire egală a naţiunii române. În perioada scursă până la 1918 autorităţile maghiare de la Budapesta au adoptat o legislaţie menită să contribuie la deznaţionalizarea etniilor transilvănene şi maghiarizarea acestora. desconcentrare. exproprierea pentru utilitate publică şi controlul de constituţionalitate. 10 .Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Sibiu în 1863 în baza principiului proporţionalităţii a fost motorul fundamental al epocii considerată liberală. Din nefericire. Transilvania a pierdut toate instituţiile specifice autonomiei sale. recunoaşterea limbii române ca limbă oficială. pe teritoriul României se aplicau nu mai puţin de patru legislaţii diferite. Instaurarea dualismului austro-ungar (1867) a determinat dispariţia Transilvaliei ca principat autonom şi încorporarea ei ca o simplă diviziune administrativ-teritorială la regatul Ungariei. 222-223) X. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care a fost legislaţia Dietei de la Sibiu în epoca liberalismului? (idem. unificarea dreptului a devenit una din priorităţile legislativului de la Bucureşti. PERIOADA INTERBELICĂ ŞI PROBLEMELE UNIFICĂRII DREPTULUI (1918-1938) În condiţiile în care. Dintre cele două modalităţi de unificare –extinderea legislaţiei din Vechiul Regat şi adoptarea de noi acte normative care să sintetizeze ceea ce era mai bun în cele patru legislaţii. Încadrată în statul maghiar. Organizarea statală a fost reglementată de Constituţia din 1923 care păstra principiile celei de la 1866 la care adăuga votul universal (cu excluderea femeilor). pp. ca dovadă ca ani buni s-a aplicat o legislaţie diferită pentru aceleaşi raporturi sociale. regionalizare şi depolitizare nu a condus la rezultate notabile sub nici un aspect. Administraţia publică centrală a cunoscut o uniformizare a organizării serviciilor ministeriale iar în administraţia publică locală lupta pentru descentralizare. Dominată de românii majoritari ea a reuşit să adopte o legislaţie reparatorie faţă de naţiunea română în materie de egalitatea în drepturi. în materie judecătorească şi electorală. Soluţionarea problemei nu era simplă.

devenit Conducătorul statului. Sibiu. Constituţia a fost suspendată. 243-244 2) Cum au evoluat principalele ramuri ale dreptului în această perioadă? (idem. 2004 11 . DREPTUL ÎN EPOCA DICTATURILOR DE DREAPTA (1938-1944) Instaurarea dictaturii regale. şi aşeza la baza recrutării membrilor parlamentului corporaţiile profesionale.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Dreptul civil a cunoscut o revigorare constantă a legislaţiei care să o îl pună de acord cu evoluţia vieţii economico-sociale. 228-229) 2) Cum aevoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. pp. nu rareori. pp. pentru prima dată. Legislaţia adoptată în această perioadă prin intermediul decretelorlege a fost. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a soluţionat problema unificării dreptului după 1918? (idem. Constituţia acorda regelui mari puteri. 236-238) 3) Cum a evoluat dreptul penal în această perioadă (idem. Regimul dictaturii antonesciene (septembrie 1940-august 1944) a dat o lovitură definitivă democraţiei româneşti. 238-239) XI. a unui nou Cod penal alături de unul de procedură penală. pp. adoptarea Constituţiei din 1938 şi desfiinţarea partidelor politice au determinat sfârşitul democraţiei moderne şi al regimului parlamentar în România. Demn de remarcat este faptul că acum. puterea trecută în întregime în mâinile mareşalului Ion Antonescu. Editura Universităţii „Lucian Blaga”. marcată de tendinţele antisemite şi xenofobe ale regimului. Istoria dreptului românesc. pp. Sunt de remarcat reglementările în materia proprietăţii. în 1937. femeile au primit dreptul de a vota şi de a fi votate. În materia dreptului penal unificarea şi adaptarea la noile realităţi s-au realizat prin punerea în vigoare. 247254) Bibliografie minimală: Manuel Guţan. pp. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care au fost coordonatele cosntituţionale ale regimului dictaturii regale? (idem. a persoanelor juridice şi a obligaţiilor. în ciuda păstrării formale a separaţiei puterilor în stat. iar regele a primit un rol pur decorativ în stat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful