Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc

PROGRAMA ANALITICĂ
Denumirea disciplinei Codul disciplinei Facultatea Profilul Specializarea

Macheta-3

ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC
Semestrul DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU” JURIDIC DREPT DG DI Total I Numărul de credite Numărul orelor pe semestru/activitati SI TC AT AA

Categoria formativă a disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă)

Discipline Anterioare

Obligatorii
(condiţionate)

Recomandate
 înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc; acomodarea cu sistemul de drept actual; acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic Organizarea social-politică a dacilor în epoca prestatală; statul şi dreptul getodac; statul şi dreptul în Dacia romană; Obştea sătească şi normele ei de conduită; Ţările şi legea ţării (sec. IV-XIV); Domnia şi legea ţării; Legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Domnia şi legea ţării; legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Ţara românească şi Moldova sub regimul turco-fanariot; organizarea de stat şi evoluţia dreptului; Revoluţia de la 1821; organizarea de stat în perioada 1821-1848; evoluţia dreptului; revoluţia de la 1848 ; organizarea de stat în perioada 1848-1859; Organizarea de stat şi dreptul în Principatul Transilvaniei în perioada 1691-1848; Organizarea de stat şi dreptul României moderne: epoca lui Cuza (1859-1866); Organizarea politică şi evoluţia dreptului în perioada 1866-1918; Transilvania în timpul liberalismului austriac şi dualismului austro-ungar (1861-1918); Statul şi dreptul în perioada 1918-1938; Statul şi dreptul în perioada 1938-1948 E

Obiective

Conţinut (descriptori)

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrari de control) 1

curs tipărit Lista materialelor didactice necesare Coordonator de Disciplină Grad didactic. AA-activitati aplicative aplicate 2 . Istoria dreptului românesc.. Lumina Lex. 3 vol.activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc . 2 vol. Dumitru V. 1981-1987 Suport de curs în format electronic. Bucureşti. MANUEL GUŢAN Semătura Legenda: SI-studiu individual. 2004 2. 1998. numele LECTOR DR. Bucureşti.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Stabilirea notei finale (procentaje) . AT-activitati tutoriale. Argonaut. 1997. Marcu: Istoria dreptului românesc. Editura Academiei RSR. 4. 1999. 1998 5.teste pe parcursul semestrului . prenume. Liviu P.răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice . 3.teme de control Bibliografia 60% 20% 20% 1. Emil Molcuţ: Istoria statului şi dreptului românesc. Colectiv: Istoria dreptului românesc. Bucureşti.. Cluj-Napoca. 1995. Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. Şansa SRL. Emil Cernea. titlul. 1994. Firoiu: Istoria statului şi dreptului românesc. 1997. TC-teme de control. Manuel Guţan. 1996.

DREPTUL ÎN DACIA ROMANĂ (106-275) 1. Dacia a intrat în procesul de integrare administrativă. Dreptul în societatea dacică a evoluat în strânsă legătură cu evoluţia organizării politice. militare şi fiscale proprii: un guvernator. În Dacia romană au existat două tipuri de aşezări 3 .Hr. economică şi militară. DREPTUL ÎN SOCIETATEA DACICĂ 1. a familiei monogame şi norme juridice penale marcate profund de magic şi religios. Dreptul perioadei statale are în centru instituţia proprietăţii private funciare –în continuă dezvoltare-. cu organe administrative.) –în contextul teritorializării obştii gentilice dacice şi a instituţionalizării/personalizării puterii politice. alături de cutumele dacice. acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic I. ea a fost organizată ca o provincie distinctă. AUTOTESTARE ŞI BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ pentru uzul studenţilor de la forma de învăţământ la distanţă Obiectivele cursului sunt: înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc. Cucerirea şi includerea în imperiul roman a unei părţi din statul dac al lui Decebal a însemnat introducerea pe acest teritoriu a instituţiilor statale mult superioare ale dreptului public roman şi prezenţa. 2. Conform acestor norme. pp. aşa cum prevedeau normele dreptului public roman. Apariţia statului dac al lui Burebista (82 ? î. un procurator financiar (procurator Augusti). Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a format statul dac ? (a se vedea manual. o Adunarea provincială. pp. 18-19) II. pp.a permis o împletire a formelor de exprimare a dreptului: cutumelor deja existente li s-au alăturat (posibil) legi emise de autoritatea statală centrală şi impuse cu ajutorul clerului. Imediat după cucerire. 16-17) 3)Cum erau reglementate proprietatea şi familia în dreptul dac ? (idem. un procurator aurariarum.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC NOŢIUNI DE BAZĂ. 10-12) 2)Cum era organizată administraţia publică locală în statul dac ? (idem. acomodarea cu sistemul de drept actual. 2. a unui drept scris mult superior ca tehnică şi conţinut.

pp. în timp. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum erau organizate oraşele Daciei romane ? (idem. Acesta cuprindea diverse norme juridice ce reglementau raporturile de putere în cadrul obştii. Retragerea aureliană a avut ca principal efect dispariţia statului în spaţiul nord-danubian. decăderea treptată a vieţii urbane şi ruralizarea vieţii pe aceste teritorii. Învecinarea dintre dreptul dac şi cel roman a condus. 27-29) 2) Ce drept s-a aplicat în Dacia romană ? (idem. se constituie în formaţiuni statale incipiente. VII-XIII obştea vicinală/sătească românească suferă un proces de integrare în formaţiuni politice tot mai vaste. Dreptul roman –ius civile. în măsura în care a fost recunoscut de către guvernatorii Daciei romane.s-a aplicat în Dacia romană doar cetăţenilor romani.li s-a aplicat dreptul ginţilor (creat de romani pentru a se aplica raporturilor comerciale dintre cetăţeni şi peregrini sau peregrinilor între ei) şi dreptul cutumiar dac. marchează instaurarea raporturilor de dependenţă personală de tip feudal. la îmbinarea celor două într-o sinteză ce va influenţa mai târziu dreptul cutumiar medieval românesc. 30-33) 3) Cum era reglementat dreptul de proprietate în Dacia romană (idem.34-35) III. În epoca ţărilor apare şi aşa-numita Lege a Ţării formată din cutume ale sistemului normativ vicinal recunoscute de noile centre de putere cărora li s-au adăugat cutume noi create pentru a reglementa raporturi de drept public în cadrul noilor formaţiuni statale rudimentare. Legea Ţării aplicată în enclavele româneşti aflate pe teritoriul altor state medievale a purtat denumirea de Ius Valachicum. pp. procesul de destrămare a obştii. ÎNCEPUTURILE DREPTULUI MEDIEVAL 1. Proprietatea privată funciară se dezvoltă tot mai puternic fiind marcată de apariţia gardului şi a instituţiei preemţiunii. în final. 2. care. 3. În sec. pp. organele de conducere ale acesteia precum şi raporturile fundamentale legate de munca în comun a pământului. În acelaşi timp. de tipul ţărilor. 4 . În cadrul obştilor vicinale romanice devenite. 3. la nivelul cnezatelor şi voievodatelor.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc umane cu caracter civil. româneşti dreptul a dobândit o formă de exprimare exclusiv cutumiară în cadrul aşa-numitului sistem normativ vicinal. ce debutează tot în această perioadă. constituind tot atâtea tipuri de unităţi administrativ-teritoriale în cadrul provinciei Dacia: oraşele – municipiile şi coloniile. în timp ce băştinaşilor daci –transformaţi în peregrini.şi aşezările rurale – pagi şi vici.

şi obligativitatea achitării rentei feudale în muncă. Ca urmare a lipsei unei autorităţi domneşti capabile să edicteze dreptul. În evul mediu dezvoltat dreptul românesc a cunoscut un sistem juridic pluralist. al XVI-lea. pp. pp. eterogen. Formarea marilor state feudale Ţara Românească şi Moldova.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum era organizată politico-administrativ obştea vicinală românească? (idem. Adunarea de stării şi marii dregători au reprezentat elemente de sprijin ale domniei în conducerea ţării. al. după modelul bizantin. Legea Ţării s-a menţinut şi după sec. 42-43) 3) Ce reprezenta Legea Ţării ? (idem. S-a realizat şi la noi o trecere de la o monarhie fărâmiţată –cu accente particulare. cunoscut sub denumirea de lege împărătească. cunoscut sub denumirea de lege dumnezeiască precum şi a unui drept bizantin laic. pentru ca de la începutul sec. ţările române s-au aflat. sec. Sub aspectul raporturilor de drept internaţional. Raporturile de tip feudal între marii proprietari de domenii (boierii şi biserica) s-au concretizat într-o structură specifică a domeniului seniorial –rezerva feudală + loturile aflate în folosinţa ţăranilor dependenţi.bazată pe contractul vasalic la o monarhie a stărilor bazată pe un partaj al puterii statale între domn şi stări în cadrul căruia stările s-au manifestat mai puţin ca elemente de control ale domniei cât ca partenere de guvernare acceptate de către domnie. DREPTUL ÎN EVUL MEDIU DEZVOLTAT (SEC. Biserica Ortodoxă a stat la baza receptării. format din grupe de drept distincte ca sursă. consolidarea autorităţii centrale a transformat domnia într-un izvor de drept nou. al XIV-lea. Sfatul domnesc. 2. în aşa-numita „casă a armistiţiului” în raporturile cu imperiul otoman. În sfârşit. familia. 4041) 2) Cum erau reglementate dreptul de proprietate şi succesiunea în obştea vicinală românească ? (idem. 49-51) IV. domnesc. Statul medieval românesc (Moldova şi Ţara Românească în sec. în prima parte a epocii. Organizarea administrativ-teritorială s-a remarcat prin uniformitate a marilor unităţi administrativ-teritoriale (judeţe în Ţara Românească şi ţinuturi în Moldova) şi prin prezenţa unor oraşe aflate cu domnia în raporturi contractuale de tip medieval. între sf. natură şi bani faţă de stăpânul feudal. în colaborare cu statul. XIV-lea şi începutul sec. sferă şi intensitate de aplicare. XIV-XVII) 1. pp. 3. conturarea unei autorităţi domenşti din ce în ce mai puternice precum şi prezenţa Bisericii Ortodoxe Române ca Biserică de stat. Instituţiile dreptului privat –proprietatea. al XVI-lea să intre în aşanumita „casă a protecţiei tributare”. a unui drept nomocanonic. 5 . şi-au spus cu toate cuvântul în privinţa evoluţiei dreptului românesc în epoca Evului Mediu dezvoltat. XIV-XVII) a fost o monarhie având în frunte un domn recrutat printr-un (păgubos) sistem electivo-ereditar şi dotat cu largi atribuţii.

96-100) 8) Cum era organizată administrativ-teritorial Transilvania în epoca voievodatului ? (idem. 117) 10)Cum a evoluat dreptul în Transilvania medievală ? (idem. În amteria administraţiei publice. 53-57) 2) Care au fost forma de guvernământ şi regimul politic în Ţara Românească şi Moldova? (idem. 110-116) 9) Care era forma de stat a Transilvaniei sub suzeranitatea otomană ? (idem. o laicizare accentuată a acestuia şi debutul unui proces de receptare juridică dinspre apusul Europei. 70-72) 5) Cum erau organizate oraşele şi târgurile ? (idem. Aducerea pe acest teritoriu a saşilor şi a maghiarilor alături de băştinaşii români a condus la apariţia unei diversităţi atât în plan administrativ cât şi în plan juridic. TRECEREA DE LA DREPTUL MEDIEVAL LA DREPTUL MODERN 1. treptat. pp. în ciuda generalizării şi absolutizării venalităţii slujbelor şi a 6 . se remarcă o creştere a importanţei dreptului scris în defavoarea cutumei. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a evoluat dreptul românesc medieval ? (idem. În fruntea ei se afla un voievod –de unde şi denumirea de voievodat. Dreptul penal a fost puternic influenţat de dreptul bizantin receptat prin intermediul pravilelor. Transilvania a cunoscut un destin juridic şi politic diferit de cel al ţărilor române extracarpatice. Epoca fanariotă a reprezentat pentru Ţara Românească şi Moldova o perioadă de involuţie economică şi politică dar şi o perioadă de evidente evoluţii în materie juridică şi administrativă. 4. 90-91) 7)Cum era reglementat dreptul de proprietate în Legea Ţării ? (idem. 122-124) V. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitatea turcească a marcat debutul principatului autonom (1541-1683). p. pp. succesiunile.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc căsătoria. pp. DREPTUL ÎN EPOCA ABSOLUTISMULUI LUMINAT. 58-61) 3) Cum a funcţionat sistemul electivo-ereditar de recrutare a domnului ? (idem. pp. un debut al codificării dreptului. 85-90) 6) Care a fost statutul juridc internaţionakl al ţărilor române ? (idem.numit de regele maghiar şi dotat cu atribuţii diverse în administrarea Transilvaniei. obligaţiile. pp. 62-64) 4) Cum erau organizate dregătoriile centrale ? (idem. Încadrată în rândul teritoriilor aflate sub protecţie tributară. pp. Fiecare etnie şi-a avut o organizare adminsitrativ-teritorială proprie şi norme juridice proprii care au fost. codificate. Între anii 1176-1541 ea a luat forma unei entităţi politico-administrative întegrate regatului maghiar dar dominată de puternice accente de independenţă. În ceea ce priveşte dreptul. pp. pp.au fost reglementate de Legea Ţării cu puternice influenţe din partea bisericii ortodoxe. pp. Transilvania era o monarhie de stări unde principele era împărţea puterea şi era controlat de către stări. Datorită cuceririi de către coroana maghiară. contractele.

pp. a justiţiei şi a finanţelor. 130-132) 2) Cum a evoluat fenomenul venalităţii slujbelor ? (idem.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc atingerii unor cote de corupţie nemaiîntâlnite. EPOCA MONARHIEI NEO-ABSOLUTISTE ŞI MODENIZAREA DREPTULUI 1. s-au pus în această perioadă bazele administraţiei publice moderne. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitate austriacă (1689-1867) a permis o menţinere pur formală a autonomiei acesteia şi la transformarea organelor statale proprii în simple executante ale deciziilor luate la Viena. Înfrângerea ambelor revoluţii şi Convenţia de la Balta-Liman (1849) au condus la menţinerea. intrarea imperiului austriac în epoca absolutismului monarhic a condus la o diminuarea a incidenţei dreptului transilvănean fără ca acesta să fie. În bună parte. cel puţin formal. modenizarea statului sia dreptului în genere s-a datorat şi numeroaselor programe şi proiecte de reformă care. 135-136) 3)Cum a evoluat dreptul de proprietate în epoca fanariotă? (idem. s-au succedat neîncetat. totuşi. p. Un regim juridic aparte a cunoscut viaţa românilor ce au făcu parte din regimentele grănicereşti. pp. modenizarea dreptului românesc s-a datorat Regulamentelor Organice aplicate sub ocupaţie rusească începând cu 1831-1832. În materie juridică. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a debutat modernizarea dreptului în Ţările Române? (idem. cu unele 7 . Regulamentele Organice au introdus în premieră. 156-157) VI. eliminat. 146) 4) Ce regim juridic s-a aplicat în cadrul regimentelor grănicereşti româneşti ? (idem. 2. evenimentul a declanşat procesul de trecere de la proprietatea fărâmiţată de tip feudal la proprietatea absolută de tip modern. 2. Un rol important au jucat Regulamentele în modernizarea administraţiei publice centrale şi locale. Desfiinţarea raporturilor de aservire personală dintre ţărani şi proprietarii feudali (1746 în Ţara Românească şi 1749 în Moldova) a condus la transformarea fostului ţăran aservit într-un om liber dar lipsit de pământ şi la obligarea acestuia să muncească în continuare pământul boieresc şi mănăstiresc pe baze contractuale (clăcăşia). al XIX-lea s-a făcut în condiţiile controlului tot mai strâns pe care l-a exercitat imperiul ţarist asupra ţărilor române. Modernizarea dreptului românesc la începutul sec. începând cu revoluţia lui Tudor Vladimirescu. separaţia puterilor în stat în cadrul unui regim politic marcat încă de tarele feudalismului. 3. În acelaşi timp. În acelaşi timp. Revoluţia de la 1848 a urmărit în ţările române înlăturarea regimului regulamentar care prin jocul atribuţiilor organelor statale degenerase în neo-absolutism şi a militat pentru consacrarea regimului reprezentativ unicameral şi a regimului parlamentar. pp.

pp. mai ales de limbă franceză. Ramurile dreptului se diversifică şi se conturează prin norme juridice proprii. 182-183) VII. EPOCA LUI CUZA ŞI AŞEZAREA BAZELOR DREPTULUI ROMÂNESC MODERN (1859-1866) Epoca lui Cuza a însemnat realizarea primului pas spre unitatea statală a tuturor românilor. a sistemului electoral etc. făcându-se tot mai clare contururile sistemului modern de drept românesc. pp. pp. 189191) 3) Cum a evoluat dreptul civil? (idem. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care sunt caracteristicile Regulamentelor Organice? (idem. Importul juridic dinspre apusul european. 162-164) 2) Ce importanţă a reprezentat revoluţia de la 1848 pentru evoluţia constituţionalismului românesc? (idem. penal. de procedură civilă şi de procedură penală) care au revoluţionat complet sistemul de drept românesc. 195-196) 8 . o epocă de incertidudine sub aspectul regimului politic şi aşezarea dreptului românesc pe fundamente noi.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc modificări. pp. Construcţia acestor coduri s-a fcăut printr-un import juridic mai mult sau mai puţin raţional realizat din legislaţia occidentală. 178-181) 4) Cum a evoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. mai ales din spaţiul de limbă franceză. 4. În Transilvania revoluţia de la 1848 a avut şi un pronunţat caracter naţional. 3. a Regulamentelor Organice. În ciuda prevederilor Convenţiei de la Paris. 187-188) 2) Cum a organizat statul Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris? (idem. în 1859 s-a realizat uniunea reală a celor două principate române iar la 1862 s-a realizat statul român unitar. pp. a continuat şi s-a generalizat. Modernizarea dreptului a continuat. adeseori codificate. pp. Adunările ad-hoc din 1857 şi Convenţia de la Paris din 1858 vor pune capăt abuzurilor regimului parlamentar şi vor deschide porţile instaurării monarhiei constituţionale şi regimului parlamentar în ciuda impreciziei şi neclarităţii textului convenţional. Epoca s-a evidenţiat prin mari reforme în materie administrativă. moderne. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum au evoluat ramurile dreptului în această epocă? (idem. pp. Au fost adoptate acum cele 4 coduri importante (civil. 174-176) 3) Cum reglementa Convenţia de la Paris organizarea statală a ţărilor române? (idem. a proprietăţii funciare.

Constituţia de la 1866 (preluată după constituţia belgiană din 1831) a consacrat monarhia constituţională parlamentară. 213) IX. Administraţia publică locală a fost formal organizată în baza principiilor descentralizării şi desconcentrării administrative însă nici unul dintre acestea nu s-a regăsit concret la nivelul vieţii administrative româneşti. atenţia juriştilor s-a concentrat asupra modului în care instituţiile importate au fost asimilate de către societatea românească. pp. p.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc VIII. 202-203) 3) Cum a fost organizată administraţia publică locală în această perioadă? (idem. monarh străin recrutat pe cale ereditară pe baza principiului primogeniturii (fapt care excludea luptele pentru tron) şi un parlament bicameral. pp. Conştientizând în cele din urmă necesitatea receptării juridice. VECHIUL REGAT AL ROMÂNIEI ŞI PROCESUL DE „ADAPTARE” A DREPTULUI (1866-1918) Aşezată în cadrul mai larg al problemei identităţii culturii româneşti. Sub aspectul organizării statale. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a reflectat în domeniul istoriei dreptului românesc problema „formelor fără fond”? (idem. printr-o abatere intenţionată de la spiritul şi litera acestora – cum s-a întâmplat în cazul legislaţiei învoielilor agricole ce se abătea flagrant de la principiile Codului civil din 1865. 209-211) 4) Care sunt reglementările perioadei ce s-au abătut flagrant de la principiile Codului civil din 1865? (idem. practica vieţii constituţionale româneşti a transformat mecanismele regimului parlamentar într-un aşa-numit regim guvernamental în cadrul căruia guvernul proaspăt adus la putere de regele Carol I îşi recruta prin manipularea alegerilor un parlament majoritar. problema impoerturilor juridice masive realizate în epoca lui Cuza s-a conturat într-o adevărată dispută a „formelor fără fond”. Deşi neconsacrat constituţional. consiliul de miniştri a fost organizat şi a funcţionat în baza unor cutume constituţionale. pp. TRANSILVANIA DE LA LIBERALISM LA DUALISM (1861-1918) Constituţiile imperiale din octombrie 1860 şi februarie 1861 au reorganizat Marele Principat al Transilvaniei pe baza egalităţii naţionale şi confesionale. Din nefericire. procesul de adaptare a instituţiilor importate s-a realizat. Dieta convocată la 9 . 199-202) 2) Ce reprezintă monarhia constituţională parlamentară? (idem. În ceea ce priveşte celelalte ramuri ale dreptului. uneori. regimul parlamentar.

exproprierea pentru utilitate publică şi controlul de constituţionalitate. pp. unificarea dreptului a devenit una din priorităţile legislativului de la Bucureşti. Soluţionarea problemei nu era simplă. Dintre cele două modalităţi de unificare –extinderea legislaţiei din Vechiul Regat şi adoptarea de noi acte normative care să sintetizeze ceea ce era mai bun în cele patru legislaţii. regionalizare şi depolitizare nu a condus la rezultate notabile sub nici un aspect.s-a apelat cel mai adesea la prima soluţie. Transilvania a pierdut toate instituţiile specifice autonomiei sale. Dominată de românii majoritari ea a reuşit să adopte o legislaţie reparatorie faţă de naţiunea română în materie de egalitatea în drepturi. ca dovadă ca ani buni s-a aplicat o legislaţie diferită pentru aceleaşi raporturi sociale.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Sibiu în 1863 în baza principiului proporţionalităţii a fost motorul fundamental al epocii considerată liberală. Încadrată în statul maghiar. după unirea din 1918. naţionalizarea bogăţiilor subsolului. pp. instaurarea dualismului austro-ungar a pus capăt acestei epoci de afirmare a autonomiei transilvănene şi de îndreptăţire egală a naţiunii române. Din nefericire. teritoriul său fiind organizat administrativ-teritorial uniform. desconcentrare. în materie judecătorească şi electorală. recunoaşterea limbii române ca limbă oficială. Mecanismele regimului parlamentar erau consacrate în condiţiile reglementării clare a instituţiei Consiliului de miniştri. Instaurarea dualismului austro-ungar (1867) a determinat dispariţia Transilvaliei ca principat autonom şi încorporarea ei ca o simplă diviziune administrativ-teritorială la regatul Ungariei. 218-219) 2) Care a fost legislaţia de deznaţionalizare şi oprimare a minorităţilor în epoca dualismului austro-ungar? (idem. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care a fost legislaţia Dietei de la Sibiu în epoca liberalismului? (idem. 222-223) X. PERIOADA INTERBELICĂ ŞI PROBLEMELE UNIFICĂRII DREPTULUI (1918-1938) În condiţiile în care. Administraţia publică centrală a cunoscut o uniformizare a organizării serviciilor ministeriale iar în administraţia publică locală lupta pentru descentralizare. pe teritoriul României se aplicau nu mai puţin de patru legislaţii diferite. 10 . În perioada scursă până la 1918 autorităţile maghiare de la Budapesta au adoptat o legislaţie menită să contribuie la deznaţionalizarea etniilor transilvănene şi maghiarizarea acestora. Organizarea statală a fost reglementată de Constituţia din 1923 care păstra principiile celei de la 1866 la care adăuga votul universal (cu excluderea femeilor).

Demn de remarcat este faptul că acum. Constituţia a fost suspendată. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care au fost coordonatele cosntituţionale ale regimului dictaturii regale? (idem. devenit Conducătorul statului. În materia dreptului penal unificarea şi adaptarea la noile realităţi s-au realizat prin punerea în vigoare. în ciuda păstrării formale a separaţiei puterilor în stat. iar regele a primit un rol pur decorativ în stat. puterea trecută în întregime în mâinile mareşalului Ion Antonescu. Sibiu. 228-229) 2) Cum aevoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. a unui nou Cod penal alături de unul de procedură penală. femeile au primit dreptul de a vota şi de a fi votate. 2004 11 . pentru prima dată. adoptarea Constituţiei din 1938 şi desfiinţarea partidelor politice au determinat sfârşitul democraţiei moderne şi al regimului parlamentar în România. şi aşeza la baza recrutării membrilor parlamentului corporaţiile profesionale. 238-239) XI.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Dreptul civil a cunoscut o revigorare constantă a legislaţiei care să o îl pună de acord cu evoluţia vieţii economico-sociale. pp. nu rareori. pp. DREPTUL ÎN EPOCA DICTATURILOR DE DREAPTA (1938-1944) Instaurarea dictaturii regale. 243-244 2) Cum au evoluat principalele ramuri ale dreptului în această perioadă? (idem. Legislaţia adoptată în această perioadă prin intermediul decretelorlege a fost. în 1937. Regimul dictaturii antonesciene (septembrie 1940-august 1944) a dat o lovitură definitivă democraţiei româneşti. pp. 247254) Bibliografie minimală: Manuel Guţan. a persoanelor juridice şi a obligaţiilor. marcată de tendinţele antisemite şi xenofobe ale regimului. Constituţia acorda regelui mari puteri. Editura Universităţii „Lucian Blaga”. 236-238) 3) Cum a evoluat dreptul penal în această perioadă (idem. Sunt de remarcat reglementările în materia proprietăţii. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a soluţionat problema unificării dreptului după 1918? (idem. pp. Istoria dreptului românesc. pp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful