Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc

PROGRAMA ANALITICĂ
Denumirea disciplinei Codul disciplinei Facultatea Profilul Specializarea

Macheta-3

ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC
Semestrul DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU” JURIDIC DREPT DG DI Total I Numărul de credite Numărul orelor pe semestru/activitati SI TC AT AA

Categoria formativă a disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă)

Discipline Anterioare

Obligatorii
(condiţionate)

Recomandate
 înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc; acomodarea cu sistemul de drept actual; acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic Organizarea social-politică a dacilor în epoca prestatală; statul şi dreptul getodac; statul şi dreptul în Dacia romană; Obştea sătească şi normele ei de conduită; Ţările şi legea ţării (sec. IV-XIV); Domnia şi legea ţării; Legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Domnia şi legea ţării; legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Ţara românească şi Moldova sub regimul turco-fanariot; organizarea de stat şi evoluţia dreptului; Revoluţia de la 1821; organizarea de stat în perioada 1821-1848; evoluţia dreptului; revoluţia de la 1848 ; organizarea de stat în perioada 1848-1859; Organizarea de stat şi dreptul în Principatul Transilvaniei în perioada 1691-1848; Organizarea de stat şi dreptul României moderne: epoca lui Cuza (1859-1866); Organizarea politică şi evoluţia dreptului în perioada 1866-1918; Transilvania în timpul liberalismului austriac şi dualismului austro-ungar (1861-1918); Statul şi dreptul în perioada 1918-1938; Statul şi dreptul în perioada 1938-1948 E

Obiective

Conţinut (descriptori)

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrari de control) 1

TC-teme de control. 1999. 3 vol. AT-activitati tutoriale. 1998. Emil Molcuţ: Istoria statului şi dreptului românesc.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Stabilirea notei finale (procentaje) . 2004 2. 3. Emil Cernea. 1994. 1998 5. 2 vol. Lumina Lex. Bucureşti. 4.. Editura Academiei RSR. 1997. Argonaut.activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc . AA-activitati aplicative aplicate 2 . MANUEL GUŢAN Semătura Legenda: SI-studiu individual. 1995.. Manuel Guţan. curs tipărit Lista materialelor didactice necesare Coordonator de Disciplină Grad didactic. Marcu: Istoria dreptului românesc. 1996.răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice . Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. Şansa SRL. Cluj-Napoca. numele LECTOR DR. Firoiu: Istoria statului şi dreptului românesc. Bucureşti.teme de control Bibliografia 60% 20% 20% 1. Dumitru V. Liviu P. Istoria dreptului românesc. prenume. 1997. titlul. 1981-1987 Suport de curs în format electronic. Bucureşti.teste pe parcursul semestrului . Colectiv: Istoria dreptului românesc.

În Dacia romană au existat două tipuri de aşezări 3 . cu organe administrative. un procurator aurariarum. 16-17) 3)Cum erau reglementate proprietatea şi familia în dreptul dac ? (idem. Dacia a intrat în procesul de integrare administrativă. pp. a unui drept scris mult superior ca tehnică şi conţinut. 2. ea a fost organizată ca o provincie distinctă.Hr.) –în contextul teritorializării obştii gentilice dacice şi a instituţionalizării/personalizării puterii politice. militare şi fiscale proprii: un guvernator. acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic I. pp. a familiei monogame şi norme juridice penale marcate profund de magic şi religios. 2. 18-19) II. Dreptul în societatea dacică a evoluat în strânsă legătură cu evoluţia organizării politice. Dreptul perioadei statale are în centru instituţia proprietăţii private funciare –în continuă dezvoltare-. pp. o Adunarea provincială. Apariţia statului dac al lui Burebista (82 ? î. un procurator financiar (procurator Augusti). 10-12) 2)Cum era organizată administraţia publică locală în statul dac ? (idem.a permis o împletire a formelor de exprimare a dreptului: cutumelor deja existente li s-au alăturat (posibil) legi emise de autoritatea statală centrală şi impuse cu ajutorul clerului. economică şi militară.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC NOŢIUNI DE BAZĂ. DREPTUL ÎN SOCIETATEA DACICĂ 1. Conform acestor norme. alături de cutumele dacice. DREPTUL ÎN DACIA ROMANĂ (106-275) 1. Cucerirea şi includerea în imperiul roman a unei părţi din statul dac al lui Decebal a însemnat introducerea pe acest teritoriu a instituţiilor statale mult superioare ale dreptului public roman şi prezenţa. Imediat după cucerire. acomodarea cu sistemul de drept actual. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a format statul dac ? (a se vedea manual. aşa cum prevedeau normele dreptului public roman. AUTOTESTARE ŞI BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ pentru uzul studenţilor de la forma de învăţământ la distanţă Obiectivele cursului sunt: înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc.

li s-a aplicat dreptul ginţilor (creat de romani pentru a se aplica raporturilor comerciale dintre cetăţeni şi peregrini sau peregrinilor între ei) şi dreptul cutumiar dac. româneşti dreptul a dobândit o formă de exprimare exclusiv cutumiară în cadrul aşa-numitului sistem normativ vicinal. Proprietatea privată funciară se dezvoltă tot mai puternic fiind marcată de apariţia gardului şi a instituţiei preemţiunii. Dreptul roman –ius civile. Retragerea aureliană a avut ca principal efect dispariţia statului în spaţiul nord-danubian. constituind tot atâtea tipuri de unităţi administrativ-teritoriale în cadrul provinciei Dacia: oraşele – municipiile şi coloniile.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc umane cu caracter civil. 27-29) 2) Ce drept s-a aplicat în Dacia romană ? (idem. de tipul ţărilor. 4 . în timp. care. Legea Ţării aplicată în enclavele româneşti aflate pe teritoriul altor state medievale a purtat denumirea de Ius Valachicum. în final. În sec. procesul de destrămare a obştii. VII-XIII obştea vicinală/sătească românească suferă un proces de integrare în formaţiuni politice tot mai vaste. se constituie în formaţiuni statale incipiente. marchează instaurarea raporturilor de dependenţă personală de tip feudal. 2. la nivelul cnezatelor şi voievodatelor. 3. pp. la îmbinarea celor două într-o sinteză ce va influenţa mai târziu dreptul cutumiar medieval românesc.şi aşezările rurale – pagi şi vici. pp. în măsura în care a fost recunoscut de către guvernatorii Daciei romane. pp. 30-33) 3) Cum era reglementat dreptul de proprietate în Dacia romană (idem.34-35) III. decăderea treptată a vieţii urbane şi ruralizarea vieţii pe aceste teritorii. în timp ce băştinaşilor daci –transformaţi în peregrini. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum erau organizate oraşele Daciei romane ? (idem. ce debutează tot în această perioadă. Acesta cuprindea diverse norme juridice ce reglementau raporturile de putere în cadrul obştii. Învecinarea dintre dreptul dac şi cel roman a condus. ÎNCEPUTURILE DREPTULUI MEDIEVAL 1. În acelaşi timp. În epoca ţărilor apare şi aşa-numita Lege a Ţării formată din cutume ale sistemului normativ vicinal recunoscute de noile centre de putere cărora li s-au adăugat cutume noi create pentru a reglementa raporturi de drept public în cadrul noilor formaţiuni statale rudimentare. 3.s-a aplicat în Dacia romană doar cetăţenilor romani. În cadrul obştilor vicinale romanice devenite. organele de conducere ale acesteia precum şi raporturile fundamentale legate de munca în comun a pământului.

3. familia. Legea Ţării s-a menţinut şi după sec. între sf. sferă şi intensitate de aplicare.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum era organizată politico-administrativ obştea vicinală românească? (idem. şi-au spus cu toate cuvântul în privinţa evoluţiei dreptului românesc în epoca Evului Mediu dezvoltat. XIV-lea şi începutul sec. pp. În sfârşit.bazată pe contractul vasalic la o monarhie a stărilor bazată pe un partaj al puterii statale între domn şi stări în cadrul căruia stările s-au manifestat mai puţin ca elemente de control ale domniei cât ca partenere de guvernare acceptate de către domnie. al XVI-lea să intre în aşanumita „casă a protecţiei tributare”. al XIV-lea. Instituţiile dreptului privat –proprietatea. cunoscut sub denumirea de lege dumnezeiască precum şi a unui drept bizantin laic. sec. Sfatul domnesc. XIV-XVII) a fost o monarhie având în frunte un domn recrutat printr-un (păgubos) sistem electivo-ereditar şi dotat cu largi atribuţii. 42-43) 3) Ce reprezenta Legea Ţării ? (idem. natură şi bani faţă de stăpânul feudal. DREPTUL ÎN EVUL MEDIU DEZVOLTAT (SEC. conturarea unei autorităţi domenşti din ce în ce mai puternice precum şi prezenţa Bisericii Ortodoxe Române ca Biserică de stat.şi obligativitatea achitării rentei feudale în muncă. domnesc. S-a realizat şi la noi o trecere de la o monarhie fărâmiţată –cu accente particulare. 2. Sub aspectul raporturilor de drept internaţional. 4041) 2) Cum erau reglementate dreptul de proprietate şi succesiunea în obştea vicinală românească ? (idem. format din grupe de drept distincte ca sursă. după modelul bizantin. XIV-XVII) 1. Biserica Ortodoxă a stat la baza receptării. eterogen. Organizarea administrativ-teritorială s-a remarcat prin uniformitate a marilor unităţi administrativ-teritoriale (judeţe în Ţara Românească şi ţinuturi în Moldova) şi prin prezenţa unor oraşe aflate cu domnia în raporturi contractuale de tip medieval. a unui drept nomocanonic. În evul mediu dezvoltat dreptul românesc a cunoscut un sistem juridic pluralist. în prima parte a epocii. cunoscut sub denumirea de lege împărătească. consolidarea autorităţii centrale a transformat domnia într-un izvor de drept nou. al. Raporturile de tip feudal între marii proprietari de domenii (boierii şi biserica) s-au concretizat într-o structură specifică a domeniului seniorial –rezerva feudală + loturile aflate în folosinţa ţăranilor dependenţi. pentru ca de la începutul sec. ţările române s-au aflat. pp. în aşa-numita „casă a armistiţiului” în raporturile cu imperiul otoman. Formarea marilor state feudale Ţara Românească şi Moldova. pp. Adunarea de stării şi marii dregători au reprezentat elemente de sprijin ale domniei în conducerea ţării. 5 . al XVI-lea. 49-51) IV. în colaborare cu statul. Ca urmare a lipsei unei autorităţi domneşti capabile să edicteze dreptul. Statul medieval românesc (Moldova şi Ţara Românească în sec.

pp. succesiunile.au fost reglementate de Legea Ţării cu puternice influenţe din partea bisericii ortodoxe. Încadrată în rândul teritoriilor aflate sub protecţie tributară. un debut al codificării dreptului. 58-61) 3) Cum a funcţionat sistemul electivo-ereditar de recrutare a domnului ? (idem. În ceea ce priveşte dreptul. 62-64) 4) Cum erau organizate dregătoriile centrale ? (idem. 70-72) 5) Cum erau organizate oraşele şi târgurile ? (idem. pp. În fruntea ei se afla un voievod –de unde şi denumirea de voievodat. se remarcă o creştere a importanţei dreptului scris în defavoarea cutumei. codificate. obligaţiile. o laicizare accentuată a acestuia şi debutul unui proces de receptare juridică dinspre apusul Europei. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a evoluat dreptul românesc medieval ? (idem. 90-91) 7)Cum era reglementat dreptul de proprietate în Legea Ţării ? (idem. 122-124) V. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitatea turcească a marcat debutul principatului autonom (1541-1683). Transilvania a cunoscut un destin juridic şi politic diferit de cel al ţărilor române extracarpatice. TRECEREA DE LA DREPTUL MEDIEVAL LA DREPTUL MODERN 1. Fiecare etnie şi-a avut o organizare adminsitrativ-teritorială proprie şi norme juridice proprii care au fost. DREPTUL ÎN EPOCA ABSOLUTISMULUI LUMINAT. Între anii 1176-1541 ea a luat forma unei entităţi politico-administrative întegrate regatului maghiar dar dominată de puternice accente de independenţă. 96-100) 8) Cum era organizată administrativ-teritorial Transilvania în epoca voievodatului ? (idem. 117) 10)Cum a evoluat dreptul în Transilvania medievală ? (idem. treptat. Aducerea pe acest teritoriu a saşilor şi a maghiarilor alături de băştinaşii români a condus la apariţia unei diversităţi atât în plan administrativ cât şi în plan juridic. contractele.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc căsătoria. Datorită cuceririi de către coroana maghiară. în ciuda generalizării şi absolutizării venalităţii slujbelor şi a 6 . Transilvania era o monarhie de stări unde principele era împărţea puterea şi era controlat de către stări. pp. În amteria administraţiei publice. pp. 4. pp. pp.numit de regele maghiar şi dotat cu atribuţii diverse în administrarea Transilvaniei. p. 85-90) 6) Care a fost statutul juridc internaţionakl al ţărilor române ? (idem. pp. 110-116) 9) Care era forma de stat a Transilvaniei sub suzeranitatea otomană ? (idem. Epoca fanariotă a reprezentat pentru Ţara Românească şi Moldova o perioadă de involuţie economică şi politică dar şi o perioadă de evidente evoluţii în materie juridică şi administrativă. pp. pp. Dreptul penal a fost puternic influenţat de dreptul bizantin receptat prin intermediul pravilelor. 53-57) 2) Care au fost forma de guvernământ şi regimul politic în Ţara Românească şi Moldova? (idem.

pp. Modernizarea dreptului românesc la începutul sec. a justiţiei şi a finanţelor. intrarea imperiului austriac în epoca absolutismului monarhic a condus la o diminuarea a incidenţei dreptului transilvănean fără ca acesta să fie. s-au pus în această perioadă bazele administraţiei publice moderne. În materie juridică. În acelaşi timp. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a debutat modernizarea dreptului în Ţările Române? (idem. p.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc atingerii unor cote de corupţie nemaiîntâlnite. începând cu revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Un regim juridic aparte a cunoscut viaţa românilor ce au făcu parte din regimentele grănicereşti. modenizarea statului sia dreptului în genere s-a datorat şi numeroaselor programe şi proiecte de reformă care. modenizarea dreptului românesc s-a datorat Regulamentelor Organice aplicate sub ocupaţie rusească începând cu 1831-1832. Regulamentele Organice au introdus în premieră. 135-136) 3)Cum a evoluat dreptul de proprietate în epoca fanariotă? (idem. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitate austriacă (1689-1867) a permis o menţinere pur formală a autonomiei acesteia şi la transformarea organelor statale proprii în simple executante ale deciziilor luate la Viena. Un rol important au jucat Regulamentele în modernizarea administraţiei publice centrale şi locale. Revoluţia de la 1848 a urmărit în ţările române înlăturarea regimului regulamentar care prin jocul atribuţiilor organelor statale degenerase în neo-absolutism şi a militat pentru consacrarea regimului reprezentativ unicameral şi a regimului parlamentar. EPOCA MONARHIEI NEO-ABSOLUTISTE ŞI MODENIZAREA DREPTULUI 1. În bună parte. 156-157) VI. eliminat. cel puţin formal. pp. 3. 2. al XIX-lea s-a făcut în condiţiile controlului tot mai strâns pe care l-a exercitat imperiul ţarist asupra ţărilor române. 146) 4) Ce regim juridic s-a aplicat în cadrul regimentelor grănicereşti româneşti ? (idem. 2. evenimentul a declanşat procesul de trecere de la proprietatea fărâmiţată de tip feudal la proprietatea absolută de tip modern. În acelaşi timp. cu unele 7 . totuşi. s-au succedat neîncetat. Înfrângerea ambelor revoluţii şi Convenţia de la Balta-Liman (1849) au condus la menţinerea. 130-132) 2) Cum a evoluat fenomenul venalităţii slujbelor ? (idem. pp. separaţia puterilor în stat în cadrul unui regim politic marcat încă de tarele feudalismului. Desfiinţarea raporturilor de aservire personală dintre ţărani şi proprietarii feudali (1746 în Ţara Românească şi 1749 în Moldova) a condus la transformarea fostului ţăran aservit într-un om liber dar lipsit de pământ şi la obligarea acestuia să muncească în continuare pământul boieresc şi mănăstiresc pe baze contractuale (clăcăşia).

în 1859 s-a realizat uniunea reală a celor două principate române iar la 1862 s-a realizat statul român unitar. Importul juridic dinspre apusul european. a sistemului electoral etc. 4. 3. EPOCA LUI CUZA ŞI AŞEZAREA BAZELOR DREPTULUI ROMÂNESC MODERN (1859-1866) Epoca lui Cuza a însemnat realizarea primului pas spre unitatea statală a tuturor românilor. 162-164) 2) Ce importanţă a reprezentat revoluţia de la 1848 pentru evoluţia constituţionalismului românesc? (idem. făcându-se tot mai clare contururile sistemului modern de drept românesc. pp. a Regulamentelor Organice. În ciuda prevederilor Convenţiei de la Paris. 178-181) 4) Cum a evoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. Ramurile dreptului se diversifică şi se conturează prin norme juridice proprii. mai ales din spaţiul de limbă franceză. pp. moderne. pp. pp. penal. 187-188) 2) Cum a organizat statul Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris? (idem. 174-176) 3) Cum reglementa Convenţia de la Paris organizarea statală a ţărilor române? (idem. 195-196) 8 . Au fost adoptate acum cele 4 coduri importante (civil. pp. 189191) 3) Cum a evoluat dreptul civil? (idem. În Transilvania revoluţia de la 1848 a avut şi un pronunţat caracter naţional. Modernizarea dreptului a continuat. 182-183) VII. Epoca s-a evidenţiat prin mari reforme în materie administrativă. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum au evoluat ramurile dreptului în această epocă? (idem. o epocă de incertidudine sub aspectul regimului politic şi aşezarea dreptului românesc pe fundamente noi.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc modificări. a proprietăţii funciare. adeseori codificate. Construcţia acestor coduri s-a fcăut printr-un import juridic mai mult sau mai puţin raţional realizat din legislaţia occidentală. a continuat şi s-a generalizat. pp. Adunările ad-hoc din 1857 şi Convenţia de la Paris din 1858 vor pune capăt abuzurilor regimului parlamentar şi vor deschide porţile instaurării monarhiei constituţionale şi regimului parlamentar în ciuda impreciziei şi neclarităţii textului convenţional. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care sunt caracteristicile Regulamentelor Organice? (idem. mai ales de limbă franceză. pp. de procedură civilă şi de procedură penală) care au revoluţionat complet sistemul de drept românesc.

regimul parlamentar. atenţia juriştilor s-a concentrat asupra modului în care instituţiile importate au fost asimilate de către societatea românească. pp. 209-211) 4) Care sunt reglementările perioadei ce s-au abătut flagrant de la principiile Codului civil din 1865? (idem. p. TRANSILVANIA DE LA LIBERALISM LA DUALISM (1861-1918) Constituţiile imperiale din octombrie 1860 şi februarie 1861 au reorganizat Marele Principat al Transilvaniei pe baza egalităţii naţionale şi confesionale. Conştientizând în cele din urmă necesitatea receptării juridice. 202-203) 3) Cum a fost organizată administraţia publică locală în această perioadă? (idem. Din nefericire. Deşi neconsacrat constituţional. În ceea ce priveşte celelalte ramuri ale dreptului. problema impoerturilor juridice masive realizate în epoca lui Cuza s-a conturat într-o adevărată dispută a „formelor fără fond”. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a reflectat în domeniul istoriei dreptului românesc problema „formelor fără fond”? (idem. Administraţia publică locală a fost formal organizată în baza principiilor descentralizării şi desconcentrării administrative însă nici unul dintre acestea nu s-a regăsit concret la nivelul vieţii administrative româneşti. pp. Dieta convocată la 9 . monarh străin recrutat pe cale ereditară pe baza principiului primogeniturii (fapt care excludea luptele pentru tron) şi un parlament bicameral. practica vieţii constituţionale româneşti a transformat mecanismele regimului parlamentar într-un aşa-numit regim guvernamental în cadrul căruia guvernul proaspăt adus la putere de regele Carol I îşi recruta prin manipularea alegerilor un parlament majoritar. 213) IX. 199-202) 2) Ce reprezintă monarhia constituţională parlamentară? (idem. printr-o abatere intenţionată de la spiritul şi litera acestora – cum s-a întâmplat în cazul legislaţiei învoielilor agricole ce se abătea flagrant de la principiile Codului civil din 1865.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc VIII. VECHIUL REGAT AL ROMÂNIEI ŞI PROCESUL DE „ADAPTARE” A DREPTULUI (1866-1918) Aşezată în cadrul mai larg al problemei identităţii culturii româneşti. uneori. consiliul de miniştri a fost organizat şi a funcţionat în baza unor cutume constituţionale. Sub aspectul organizării statale. procesul de adaptare a instituţiilor importate s-a realizat. Constituţia de la 1866 (preluată după constituţia belgiană din 1831) a consacrat monarhia constituţională parlamentară. pp.

instaurarea dualismului austro-ungar a pus capăt acestei epoci de afirmare a autonomiei transilvănene şi de îndreptăţire egală a naţiunii române. unificarea dreptului a devenit una din priorităţile legislativului de la Bucureşti. 222-223) X. pe teritoriul României se aplicau nu mai puţin de patru legislaţii diferite. în materie judecătorească şi electorală. teritoriul său fiind organizat administrativ-teritorial uniform. Transilvania a pierdut toate instituţiile specifice autonomiei sale. Administraţia publică centrală a cunoscut o uniformizare a organizării serviciilor ministeriale iar în administraţia publică locală lupta pentru descentralizare. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care a fost legislaţia Dietei de la Sibiu în epoca liberalismului? (idem. Soluţionarea problemei nu era simplă. exproprierea pentru utilitate publică şi controlul de constituţionalitate. ca dovadă ca ani buni s-a aplicat o legislaţie diferită pentru aceleaşi raporturi sociale. Dintre cele două modalităţi de unificare –extinderea legislaţiei din Vechiul Regat şi adoptarea de noi acte normative care să sintetizeze ceea ce era mai bun în cele patru legislaţii.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Sibiu în 1863 în baza principiului proporţionalităţii a fost motorul fundamental al epocii considerată liberală. Instaurarea dualismului austro-ungar (1867) a determinat dispariţia Transilvaliei ca principat autonom şi încorporarea ei ca o simplă diviziune administrativ-teritorială la regatul Ungariei. pp. naţionalizarea bogăţiilor subsolului. pp.s-a apelat cel mai adesea la prima soluţie. Mecanismele regimului parlamentar erau consacrate în condiţiile reglementării clare a instituţiei Consiliului de miniştri. după unirea din 1918. Din nefericire. Încadrată în statul maghiar. 218-219) 2) Care a fost legislaţia de deznaţionalizare şi oprimare a minorităţilor în epoca dualismului austro-ungar? (idem. PERIOADA INTERBELICĂ ŞI PROBLEMELE UNIFICĂRII DREPTULUI (1918-1938) În condiţiile în care. recunoaşterea limbii române ca limbă oficială. În perioada scursă până la 1918 autorităţile maghiare de la Budapesta au adoptat o legislaţie menită să contribuie la deznaţionalizarea etniilor transilvănene şi maghiarizarea acestora. 10 . Organizarea statală a fost reglementată de Constituţia din 1923 care păstra principiile celei de la 1866 la care adăuga votul universal (cu excluderea femeilor). desconcentrare. regionalizare şi depolitizare nu a condus la rezultate notabile sub nici un aspect. Dominată de românii majoritari ea a reuşit să adopte o legislaţie reparatorie faţă de naţiunea română în materie de egalitatea în drepturi.

Constituţia a fost suspendată. Demn de remarcat este faptul că acum. adoptarea Constituţiei din 1938 şi desfiinţarea partidelor politice au determinat sfârşitul democraţiei moderne şi al regimului parlamentar în România. pp. a unui nou Cod penal alături de unul de procedură penală. În materia dreptului penal unificarea şi adaptarea la noile realităţi s-au realizat prin punerea în vigoare. şi aşeza la baza recrutării membrilor parlamentului corporaţiile profesionale. în ciuda păstrării formale a separaţiei puterilor în stat. 238-239) XI. devenit Conducătorul statului. iar regele a primit un rol pur decorativ în stat. Sunt de remarcat reglementările în materia proprietăţii. 2004 11 . Constituţia acorda regelui mari puteri.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Dreptul civil a cunoscut o revigorare constantă a legislaţiei care să o îl pună de acord cu evoluţia vieţii economico-sociale. femeile au primit dreptul de a vota şi de a fi votate. pentru prima dată. a persoanelor juridice şi a obligaţiilor. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a soluţionat problema unificării dreptului după 1918? (idem. pp. Sibiu. 247254) Bibliografie minimală: Manuel Guţan. pp. marcată de tendinţele antisemite şi xenofobe ale regimului. Istoria dreptului românesc. Legislaţia adoptată în această perioadă prin intermediul decretelorlege a fost. în 1937. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care au fost coordonatele cosntituţionale ale regimului dictaturii regale? (idem. 228-229) 2) Cum aevoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. 236-238) 3) Cum a evoluat dreptul penal în această perioadă (idem. Regimul dictaturii antonesciene (septembrie 1940-august 1944) a dat o lovitură definitivă democraţiei româneşti. pp. Editura Universităţii „Lucian Blaga”. DREPTUL ÎN EPOCA DICTATURILOR DE DREAPTA (1938-1944) Instaurarea dictaturii regale. puterea trecută în întregime în mâinile mareşalului Ion Antonescu. pp. 243-244 2) Cum au evoluat principalele ramuri ale dreptului în această perioadă? (idem. nu rareori.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful