Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc

PROGRAMA ANALITICĂ
Denumirea disciplinei Codul disciplinei Facultatea Profilul Specializarea

Macheta-3

ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC
Semestrul DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU” JURIDIC DREPT DG DI Total I Numărul de credite Numărul orelor pe semestru/activitati SI TC AT AA

Categoria formativă a disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă)

Discipline Anterioare

Obligatorii
(condiţionate)

Recomandate
 înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc; acomodarea cu sistemul de drept actual; acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic Organizarea social-politică a dacilor în epoca prestatală; statul şi dreptul getodac; statul şi dreptul în Dacia romană; Obştea sătească şi normele ei de conduită; Ţările şi legea ţării (sec. IV-XIV); Domnia şi legea ţării; Legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Domnia şi legea ţării; legea ţării şi instituţiile sale (sec. XIV- XVII); Ţara românească şi Moldova sub regimul turco-fanariot; organizarea de stat şi evoluţia dreptului; Revoluţia de la 1821; organizarea de stat în perioada 1821-1848; evoluţia dreptului; revoluţia de la 1848 ; organizarea de stat în perioada 1848-1859; Organizarea de stat şi dreptul în Principatul Transilvaniei în perioada 1691-1848; Organizarea de stat şi dreptul României moderne: epoca lui Cuza (1859-1866); Organizarea politică şi evoluţia dreptului în perioada 1866-1918; Transilvania în timpul liberalismului austriac şi dualismului austro-ungar (1861-1918); Statul şi dreptul în perioada 1918-1938; Statul şi dreptul în perioada 1938-1948 E

Obiective

Conţinut (descriptori)

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrari de control) 1

Bucureşti.. Emil Cernea. Marcu: Istoria dreptului românesc. 3. 1996. Dumitru V. AA-activitati aplicative aplicate 2 . Istoria dreptului românesc. 1994. 3 vol.activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc . Cluj-Napoca. curs tipărit Lista materialelor didactice necesare Coordonator de Disciplină Grad didactic.teme de control Bibliografia 60% 20% 20% 1.răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice . Bucureşti.teste pe parcursul semestrului . 1998. prenume. Colectiv: Istoria dreptului românesc. Bucureşti. 4. 1998 5. Lumina Lex. titlul. MANUEL GUŢAN Semătura Legenda: SI-studiu individual. 1999. Emil Molcuţ: Istoria statului şi dreptului românesc. 2004 2. 1981-1987 Suport de curs în format electronic.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Stabilirea notei finale (procentaje) .. Firoiu: Istoria statului şi dreptului românesc. 1997. Manuel Guţan. 1995. Argonaut. Şansa SRL. Liviu P. Editura Academiei RSR. 1997. Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. TC-teme de control. AT-activitati tutoriale. 2 vol. numele LECTOR DR.

AUTOTESTARE ŞI BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ pentru uzul studenţilor de la forma de învăţământ la distanţă Obiectivele cursului sunt: înţelegerea de către studenţii anului I a mecanismelor şi etapelor istorice de apariţie şi transformare a dreptului românesc. un procurator aurariarum. alături de cutumele dacice.Hr. Dreptul în societatea dacică a evoluat în strânsă legătură cu evoluţia organizării politice. Imediat după cucerire. În Dacia romană au existat două tipuri de aşezări 3 . acomodarea cu sistemul de drept actual. 16-17) 3)Cum erau reglementate proprietatea şi familia în dreptul dac ? (idem. Dacia a intrat în procesul de integrare administrativă. o Adunarea provincială. un procurator financiar (procurator Augusti). pp. 10-12) 2)Cum era organizată administraţia publică locală în statul dac ? (idem. pp. Apariţia statului dac al lui Burebista (82 ? î. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a format statul dac ? (a se vedea manual. acumularea conceptelor şi noţiunilor fundamentale ale limbajului juridic I. economică şi militară. 18-19) II. aşa cum prevedeau normele dreptului public roman. a familiei monogame şi norme juridice penale marcate profund de magic şi religios. a unui drept scris mult superior ca tehnică şi conţinut. Dreptul perioadei statale are în centru instituţia proprietăţii private funciare –în continuă dezvoltare-. 2. DREPTUL ÎN DACIA ROMANĂ (106-275) 1. militare şi fiscale proprii: un guvernator. ea a fost organizată ca o provincie distinctă. pp. cu organe administrative. DREPTUL ÎN SOCIETATEA DACICĂ 1.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC NOŢIUNI DE BAZĂ.a permis o împletire a formelor de exprimare a dreptului: cutumelor deja existente li s-au alăturat (posibil) legi emise de autoritatea statală centrală şi impuse cu ajutorul clerului. 2. Cucerirea şi includerea în imperiul roman a unei părţi din statul dac al lui Decebal a însemnat introducerea pe acest teritoriu a instituţiilor statale mult superioare ale dreptului public roman şi prezenţa.) –în contextul teritorializării obştii gentilice dacice şi a instituţionalizării/personalizării puterii politice. Conform acestor norme.

care. constituind tot atâtea tipuri de unităţi administrativ-teritoriale în cadrul provinciei Dacia: oraşele – municipiile şi coloniile.li s-a aplicat dreptul ginţilor (creat de romani pentru a se aplica raporturilor comerciale dintre cetăţeni şi peregrini sau peregrinilor între ei) şi dreptul cutumiar dac. marchează instaurarea raporturilor de dependenţă personală de tip feudal. În sec. la îmbinarea celor două într-o sinteză ce va influenţa mai târziu dreptul cutumiar medieval românesc. Învecinarea dintre dreptul dac şi cel roman a condus. În epoca ţărilor apare şi aşa-numita Lege a Ţării formată din cutume ale sistemului normativ vicinal recunoscute de noile centre de putere cărora li s-au adăugat cutume noi create pentru a reglementa raporturi de drept public în cadrul noilor formaţiuni statale rudimentare. în măsura în care a fost recunoscut de către guvernatorii Daciei romane. pp. ÎNCEPUTURILE DREPTULUI MEDIEVAL 1. În cadrul obştilor vicinale romanice devenite. 3. 27-29) 2) Ce drept s-a aplicat în Dacia romană ? (idem. la nivelul cnezatelor şi voievodatelor. pp. pp. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum erau organizate oraşele Daciei romane ? (idem. româneşti dreptul a dobândit o formă de exprimare exclusiv cutumiară în cadrul aşa-numitului sistem normativ vicinal. în timp. În acelaşi timp. organele de conducere ale acesteia precum şi raporturile fundamentale legate de munca în comun a pământului. VII-XIII obştea vicinală/sătească românească suferă un proces de integrare în formaţiuni politice tot mai vaste.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc umane cu caracter civil. de tipul ţărilor. 3. Acesta cuprindea diverse norme juridice ce reglementau raporturile de putere în cadrul obştii. Retragerea aureliană a avut ca principal efect dispariţia statului în spaţiul nord-danubian. în final. în timp ce băştinaşilor daci –transformaţi în peregrini. 30-33) 3) Cum era reglementat dreptul de proprietate în Dacia romană (idem. se constituie în formaţiuni statale incipiente.şi aşezările rurale – pagi şi vici.s-a aplicat în Dacia romană doar cetăţenilor romani. 2. decăderea treptată a vieţii urbane şi ruralizarea vieţii pe aceste teritorii. Legea Ţării aplicată în enclavele româneşti aflate pe teritoriul altor state medievale a purtat denumirea de Ius Valachicum. procesul de destrămare a obştii. Dreptul roman –ius civile. 4 .34-35) III. ce debutează tot în această perioadă. Proprietatea privată funciară se dezvoltă tot mai puternic fiind marcată de apariţia gardului şi a instituţiei preemţiunii.

pentru ca de la începutul sec.bazată pe contractul vasalic la o monarhie a stărilor bazată pe un partaj al puterii statale între domn şi stări în cadrul căruia stările s-au manifestat mai puţin ca elemente de control ale domniei cât ca partenere de guvernare acceptate de către domnie.şi obligativitatea achitării rentei feudale în muncă. în prima parte a epocii. XIV-XVII) a fost o monarhie având în frunte un domn recrutat printr-un (păgubos) sistem electivo-ereditar şi dotat cu largi atribuţii. 42-43) 3) Ce reprezenta Legea Ţării ? (idem. a unui drept nomocanonic. natură şi bani faţă de stăpânul feudal. sec. ţările române s-au aflat. după modelul bizantin. şi-au spus cu toate cuvântul în privinţa evoluţiei dreptului românesc în epoca Evului Mediu dezvoltat. Statul medieval românesc (Moldova şi Ţara Românească în sec. 5 . DREPTUL ÎN EVUL MEDIU DEZVOLTAT (SEC. XIV-lea şi începutul sec. Instituţiile dreptului privat –proprietatea. XIV-XVII) 1. cunoscut sub denumirea de lege împărătească. domnesc. în colaborare cu statul. familia. În evul mediu dezvoltat dreptul românesc a cunoscut un sistem juridic pluralist. Adunarea de stării şi marii dregători au reprezentat elemente de sprijin ale domniei în conducerea ţării. Sub aspectul raporturilor de drept internaţional. pp. Legea Ţării s-a menţinut şi după sec. 3. În sfârşit. al XVI-lea să intre în aşanumita „casă a protecţiei tributare”. Organizarea administrativ-teritorială s-a remarcat prin uniformitate a marilor unităţi administrativ-teritoriale (judeţe în Ţara Românească şi ţinuturi în Moldova) şi prin prezenţa unor oraşe aflate cu domnia în raporturi contractuale de tip medieval. Ca urmare a lipsei unei autorităţi domneşti capabile să edicteze dreptul. 2. pp. sferă şi intensitate de aplicare. 49-51) IV. al XIV-lea. Formarea marilor state feudale Ţara Românească şi Moldova. al XVI-lea. în aşa-numita „casă a armistiţiului” în raporturile cu imperiul otoman. eterogen. al. conturarea unei autorităţi domenşti din ce în ce mai puternice precum şi prezenţa Bisericii Ortodoxe Române ca Biserică de stat. Sfatul domnesc. consolidarea autorităţii centrale a transformat domnia într-un izvor de drept nou. 4041) 2) Cum erau reglementate dreptul de proprietate şi succesiunea în obştea vicinală românească ? (idem. Biserica Ortodoxă a stat la baza receptării.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum era organizată politico-administrativ obştea vicinală românească? (idem. pp. cunoscut sub denumirea de lege dumnezeiască precum şi a unui drept bizantin laic. S-a realizat şi la noi o trecere de la o monarhie fărâmiţată –cu accente particulare. format din grupe de drept distincte ca sursă. Raporturile de tip feudal între marii proprietari de domenii (boierii şi biserica) s-au concretizat într-o structură specifică a domeniului seniorial –rezerva feudală + loturile aflate în folosinţa ţăranilor dependenţi. între sf.

Epoca fanariotă a reprezentat pentru Ţara Românească şi Moldova o perioadă de involuţie economică şi politică dar şi o perioadă de evidente evoluţii în materie juridică şi administrativă. 4. în ciuda generalizării şi absolutizării venalităţii slujbelor şi a 6 . Fiecare etnie şi-a avut o organizare adminsitrativ-teritorială proprie şi norme juridice proprii care au fost. Aducerea pe acest teritoriu a saşilor şi a maghiarilor alături de băştinaşii români a condus la apariţia unei diversităţi atât în plan administrativ cât şi în plan juridic. 58-61) 3) Cum a funcţionat sistemul electivo-ereditar de recrutare a domnului ? (idem.au fost reglementate de Legea Ţării cu puternice influenţe din partea bisericii ortodoxe. p. pp. pp. Transilvania a cunoscut un destin juridic şi politic diferit de cel al ţărilor române extracarpatice. pp. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a evoluat dreptul românesc medieval ? (idem. 62-64) 4) Cum erau organizate dregătoriile centrale ? (idem. În fruntea ei se afla un voievod –de unde şi denumirea de voievodat. o laicizare accentuată a acestuia şi debutul unui proces de receptare juridică dinspre apusul Europei. TRECEREA DE LA DREPTUL MEDIEVAL LA DREPTUL MODERN 1. obligaţiile. DREPTUL ÎN EPOCA ABSOLUTISMULUI LUMINAT. În amteria administraţiei publice. se remarcă o creştere a importanţei dreptului scris în defavoarea cutumei. pp. succesiunile. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitatea turcească a marcat debutul principatului autonom (1541-1683). Dreptul penal a fost puternic influenţat de dreptul bizantin receptat prin intermediul pravilelor. 117) 10)Cum a evoluat dreptul în Transilvania medievală ? (idem. contractele. treptat. În ceea ce priveşte dreptul. pp. 122-124) V. Încadrată în rândul teritoriilor aflate sub protecţie tributară.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc căsătoria. 53-57) 2) Care au fost forma de guvernământ şi regimul politic în Ţara Românească şi Moldova? (idem.numit de regele maghiar şi dotat cu atribuţii diverse în administrarea Transilvaniei. 70-72) 5) Cum erau organizate oraşele şi târgurile ? (idem. un debut al codificării dreptului. Între anii 1176-1541 ea a luat forma unei entităţi politico-administrative întegrate regatului maghiar dar dominată de puternice accente de independenţă. 96-100) 8) Cum era organizată administrativ-teritorial Transilvania în epoca voievodatului ? (idem. pp. 110-116) 9) Care era forma de stat a Transilvaniei sub suzeranitatea otomană ? (idem. 90-91) 7)Cum era reglementat dreptul de proprietate în Legea Ţării ? (idem. pp. Datorită cuceririi de către coroana maghiară. codificate. Transilvania era o monarhie de stări unde principele era împărţea puterea şi era controlat de către stări. pp. pp. 85-90) 6) Care a fost statutul juridc internaţionakl al ţărilor române ? (idem.

În bună parte. intrarea imperiului austriac în epoca absolutismului monarhic a condus la o diminuarea a incidenţei dreptului transilvănean fără ca acesta să fie. Regulamentele Organice au introdus în premieră. modenizarea statului sia dreptului în genere s-a datorat şi numeroaselor programe şi proiecte de reformă care. Un rol important au jucat Regulamentele în modernizarea administraţiei publice centrale şi locale. În acelaşi timp. Înfrângerea ambelor revoluţii şi Convenţia de la Balta-Liman (1849) au condus la menţinerea. al XIX-lea s-a făcut în condiţiile controlului tot mai strâns pe care l-a exercitat imperiul ţarist asupra ţărilor române. În materie juridică. cel puţin formal. evenimentul a declanşat procesul de trecere de la proprietatea fărâmiţată de tip feudal la proprietatea absolută de tip modern. Un regim juridic aparte a cunoscut viaţa românilor ce au făcu parte din regimentele grănicereşti. Desfiinţarea raporturilor de aservire personală dintre ţărani şi proprietarii feudali (1746 în Ţara Românească şi 1749 în Moldova) a condus la transformarea fostului ţăran aservit într-un om liber dar lipsit de pământ şi la obligarea acestuia să muncească în continuare pământul boieresc şi mănăstiresc pe baze contractuale (clăcăşia). eliminat. 2. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum a debutat modernizarea dreptului în Ţările Române? (idem. modenizarea dreptului românesc s-a datorat Regulamentelor Organice aplicate sub ocupaţie rusească începând cu 1831-1832. 146) 4) Ce regim juridic s-a aplicat în cadrul regimentelor grănicereşti româneşti ? (idem. pp. Revoluţia de la 1848 a urmărit în ţările române înlăturarea regimului regulamentar care prin jocul atribuţiilor organelor statale degenerase în neo-absolutism şi a militat pentru consacrarea regimului reprezentativ unicameral şi a regimului parlamentar. 2. În acelaşi timp. a justiţiei şi a finanţelor. separaţia puterilor în stat în cadrul unui regim politic marcat încă de tarele feudalismului. 3. 135-136) 3)Cum a evoluat dreptul de proprietate în epoca fanariotă? (idem. pp. pp. începând cu revoluţia lui Tudor Vladimirescu. 130-132) 2) Cum a evoluat fenomenul venalităţii slujbelor ? (idem. EPOCA MONARHIEI NEO-ABSOLUTISTE ŞI MODENIZAREA DREPTULUI 1. s-au succedat neîncetat. s-au pus în această perioadă bazele administraţiei publice moderne. p. Intrarea Transilvaniei sub suzeranitate austriacă (1689-1867) a permis o menţinere pur formală a autonomiei acesteia şi la transformarea organelor statale proprii în simple executante ale deciziilor luate la Viena. 156-157) VI. totuşi.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc atingerii unor cote de corupţie nemaiîntâlnite. cu unele 7 . Modernizarea dreptului românesc la începutul sec.

de procedură civilă şi de procedură penală) care au revoluţionat complet sistemul de drept românesc. pp. a continuat şi s-a generalizat. Adunările ad-hoc din 1857 şi Convenţia de la Paris din 1858 vor pune capăt abuzurilor regimului parlamentar şi vor deschide porţile instaurării monarhiei constituţionale şi regimului parlamentar în ciuda impreciziei şi neclarităţii textului convenţional. pp. 178-181) 4) Cum a evoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. Importul juridic dinspre apusul european. penal. 182-183) VII. pp. moderne. 187-188) 2) Cum a organizat statul Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris? (idem. Au fost adoptate acum cele 4 coduri importante (civil. 174-176) 3) Cum reglementa Convenţia de la Paris organizarea statală a ţărilor române? (idem. În ciuda prevederilor Convenţiei de la Paris. 3. În Transilvania revoluţia de la 1848 a avut şi un pronunţat caracter naţional. a sistemului electoral etc. EPOCA LUI CUZA ŞI AŞEZAREA BAZELOR DREPTULUI ROMÂNESC MODERN (1859-1866) Epoca lui Cuza a însemnat realizarea primului pas spre unitatea statală a tuturor românilor. 4. adeseori codificate. pp. Construcţia acestor coduri s-a fcăut printr-un import juridic mai mult sau mai puţin raţional realizat din legislaţia occidentală. a proprietăţii funciare. pp. mai ales din spaţiul de limbă franceză. Modernizarea dreptului a continuat. 162-164) 2) Ce importanţă a reprezentat revoluţia de la 1848 pentru evoluţia constituţionalismului românesc? (idem. Ramurile dreptului se diversifică şi se conturează prin norme juridice proprii.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc modificări. Epoca s-a evidenţiat prin mari reforme în materie administrativă. 189191) 3) Cum a evoluat dreptul civil? (idem. 195-196) 8 . Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum au evoluat ramurile dreptului în această epocă? (idem. pp. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care sunt caracteristicile Regulamentelor Organice? (idem. făcându-se tot mai clare contururile sistemului modern de drept românesc. o epocă de incertidudine sub aspectul regimului politic şi aşezarea dreptului românesc pe fundamente noi. mai ales de limbă franceză. pp. a Regulamentelor Organice. în 1859 s-a realizat uniunea reală a celor două principate române iar la 1862 s-a realizat statul român unitar.

Deşi neconsacrat constituţional. p. Din nefericire. consiliul de miniştri a fost organizat şi a funcţionat în baza unor cutume constituţionale. problema impoerturilor juridice masive realizate în epoca lui Cuza s-a conturat într-o adevărată dispută a „formelor fără fond”. practica vieţii constituţionale româneşti a transformat mecanismele regimului parlamentar într-un aşa-numit regim guvernamental în cadrul căruia guvernul proaspăt adus la putere de regele Carol I îşi recruta prin manipularea alegerilor un parlament majoritar. VECHIUL REGAT AL ROMÂNIEI ŞI PROCESUL DE „ADAPTARE” A DREPTULUI (1866-1918) Aşezată în cadrul mai larg al problemei identităţii culturii româneşti. printr-o abatere intenţionată de la spiritul şi litera acestora – cum s-a întâmplat în cazul legislaţiei învoielilor agricole ce se abătea flagrant de la principiile Codului civil din 1865.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc VIII. Dieta convocată la 9 . pp. TRANSILVANIA DE LA LIBERALISM LA DUALISM (1861-1918) Constituţiile imperiale din octombrie 1860 şi februarie 1861 au reorganizat Marele Principat al Transilvaniei pe baza egalităţii naţionale şi confesionale. Constituţia de la 1866 (preluată după constituţia belgiană din 1831) a consacrat monarhia constituţională parlamentară. Conştientizând în cele din urmă necesitatea receptării juridice. Sub aspectul organizării statale. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a reflectat în domeniul istoriei dreptului românesc problema „formelor fără fond”? (idem. pp. regimul parlamentar. pp. 209-211) 4) Care sunt reglementările perioadei ce s-au abătut flagrant de la principiile Codului civil din 1865? (idem. uneori. atenţia juriştilor s-a concentrat asupra modului în care instituţiile importate au fost asimilate de către societatea românească. 213) IX. În ceea ce priveşte celelalte ramuri ale dreptului. 199-202) 2) Ce reprezintă monarhia constituţională parlamentară? (idem. Administraţia publică locală a fost formal organizată în baza principiilor descentralizării şi desconcentrării administrative însă nici unul dintre acestea nu s-a regăsit concret la nivelul vieţii administrative româneşti. 202-203) 3) Cum a fost organizată administraţia publică locală în această perioadă? (idem. procesul de adaptare a instituţiilor importate s-a realizat. monarh străin recrutat pe cale ereditară pe baza principiului primogeniturii (fapt care excludea luptele pentru tron) şi un parlament bicameral.

222-223) X.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Sibiu în 1863 în baza principiului proporţionalităţii a fost motorul fundamental al epocii considerată liberală. 218-219) 2) Care a fost legislaţia de deznaţionalizare şi oprimare a minorităţilor în epoca dualismului austro-ungar? (idem. Mecanismele regimului parlamentar erau consacrate în condiţiile reglementării clare a instituţiei Consiliului de miniştri. teritoriul său fiind organizat administrativ-teritorial uniform. regionalizare şi depolitizare nu a condus la rezultate notabile sub nici un aspect. instaurarea dualismului austro-ungar a pus capăt acestei epoci de afirmare a autonomiei transilvănene şi de îndreptăţire egală a naţiunii române. exproprierea pentru utilitate publică şi controlul de constituţionalitate. unificarea dreptului a devenit una din priorităţile legislativului de la Bucureşti. Soluţionarea problemei nu era simplă. Organizarea statală a fost reglementată de Constituţia din 1923 care păstra principiile celei de la 1866 la care adăuga votul universal (cu excluderea femeilor). pe teritoriul României se aplicau nu mai puţin de patru legislaţii diferite. Dintre cele două modalităţi de unificare –extinderea legislaţiei din Vechiul Regat şi adoptarea de noi acte normative care să sintetizeze ceea ce era mai bun în cele patru legislaţii. Transilvania a pierdut toate instituţiile specifice autonomiei sale. pp. 10 . în materie judecătorească şi electorală. desconcentrare. Dominată de românii majoritari ea a reuşit să adopte o legislaţie reparatorie faţă de naţiunea română în materie de egalitatea în drepturi. recunoaşterea limbii române ca limbă oficială. PERIOADA INTERBELICĂ ŞI PROBLEMELE UNIFICĂRII DREPTULUI (1918-1938) În condiţiile în care. pp.s-a apelat cel mai adesea la prima soluţie. Administraţia publică centrală a cunoscut o uniformizare a organizării serviciilor ministeriale iar în administraţia publică locală lupta pentru descentralizare. Din nefericire. ca dovadă ca ani buni s-a aplicat o legislaţie diferită pentru aceleaşi raporturi sociale. după unirea din 1918. Instaurarea dualismului austro-ungar (1867) a determinat dispariţia Transilvaliei ca principat autonom şi încorporarea ei ca o simplă diviziune administrativ-teritorială la regatul Ungariei. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care a fost legislaţia Dietei de la Sibiu în epoca liberalismului? (idem. Încadrată în statul maghiar. În perioada scursă până la 1918 autorităţile maghiare de la Budapesta au adoptat o legislaţie menită să contribuie la deznaţionalizarea etniilor transilvănene şi maghiarizarea acestora. naţionalizarea bogăţiilor subsolului.

Constituţia acorda regelui mari puteri. 243-244 2) Cum au evoluat principalele ramuri ale dreptului în această perioadă? (idem. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Cum s-a soluţionat problema unificării dreptului după 1918? (idem. puterea trecută în întregime în mâinile mareşalului Ion Antonescu. 238-239) XI. 236-238) 3) Cum a evoluat dreptul penal în această perioadă (idem. pp. Sunt de remarcat reglementările în materia proprietăţii. Constituţia a fost suspendată. Legislaţia adoptată în această perioadă prin intermediul decretelorlege a fost. marcată de tendinţele antisemite şi xenofobe ale regimului.Manuel Guţan – Istoria dreptului românesc Dreptul civil a cunoscut o revigorare constantă a legislaţiei care să o îl pună de acord cu evoluţia vieţii economico-sociale. DREPTUL ÎN EPOCA DICTATURILOR DE DREAPTA (1938-1944) Instaurarea dictaturii regale. devenit Conducătorul statului. Istoria dreptului românesc. în 1937. pp. pp. 228-229) 2) Cum aevoluat dreptul civil în această perioadă? (idem. a persoanelor juridice şi a obligaţiilor. şi aşeza la baza recrutării membrilor parlamentului corporaţiile profesionale. pp. iar regele a primit un rol pur decorativ în stat. 2004 11 . Regimul dictaturii antonesciene (septembrie 1940-august 1944) a dat o lovitură definitivă democraţiei româneşti. adoptarea Constituţiei din 1938 şi desfiinţarea partidelor politice au determinat sfârşitul democraţiei moderne şi al regimului parlamentar în România. Demn de remarcat este faptul că acum. În materia dreptului penal unificarea şi adaptarea la noile realităţi s-au realizat prin punerea în vigoare. 247254) Bibliografie minimală: Manuel Guţan. în ciuda păstrării formale a separaţiei puterilor în stat. a unui nou Cod penal alături de unul de procedură penală. pentru prima dată. Sibiu. nu rareori. pp. femeile au primit dreptul de a vota şi de a fi votate. Întrebări/cerinţe pentru autoevaluare minimală şi examen: 1) Care au fost coordonatele cosntituţionale ale regimului dictaturii regale? (idem. Editura Universităţii „Lucian Blaga”.