P. 1
ANTREPRENORIAT plan de afaceri

ANTREPRENORIAT plan de afaceri

|Views: 1,507|Likes:
Published by Chistol Alexandru

More info:

Published by: Chistol Alexandru on Nov 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/13/2013

pdf

text

original

capitolul VI

Planificarea afacerii
6.1. Planul de afaceri 6.2. Importanţa planificării afacerii 6.3. Procesul de planificare a afacerii şi conţinutul planului de afaceri 6.1. Planul de afaceri
În scopul studierii problematicii legate de planificarea unei afaceri, atât din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere formal, prezentul capitol încearcă să dea răspuns la trei întrebări de bază, pentru a convinge antreprenorul – întemeietor al unei firme (omul de afaceri) – despre utilitatea planului de afaceri ca instrument eficient de conducere a propriei afaceri. Aceste trei întrebări de bază sunt urCapitolul VI. Competenţe: mătoarele: 1. Ce reprezintă un plan de afaceri? ► înţelegerea afacerii proprii; 2. De ce avem nevoie de planificarea ► studierea procesului de planificare a afacerii? afacerilor; 3. Ce reprezintă procesul de planifi► conştientizarea importanţei de a placare a afacerii şi care este conţinunifica afacerea pentru o administrare de tul unui plan de afaceri? succes a întreprinderii; Pornind de la definiţia afacerii (vezi ► înţelegerea că managementul este resboxa), se poate conchide din start că la ponsabil pentru elaborarea planului de baza planului de afaceri stă omul de afaafaceri, dar necesită un suport relevant. ceri cu afacerea sa, care îşi asumă anumite riscuri pentru resursele consumate în vederea desfăşurării anumitor activităţi într-un mediu de afaceri concret, având scopul de a obţine profit. Cu alte cuvinte, un plan de afaceri se bazează pe următoarele trei elemente: - omul de afaceri – persoana care îşi asumă conştient anumite riscuri în dorinţa de a obţine profit; - ideea de afaceri – activităţile desfăşurate de către omul de afaceri, care consumă resurse, dar care generează profit; - mediul de afaceri – mediul în care omul de afaceri îşi desfăşoară activităţile sale. 175

Planificarea afacerii

După cum s-a menţionat deja, orice afacere, înainte de a exista real, apare O afacere este intenţia unei persoane de a întemeia o firmă în mod mai întâi în mintea viitorului antrepreindividual sau în asociere cu alte pernor. Ea parcurge, încă din faza de concesoane, pentru a desfăşura anumite pere, următoarele etape: mai întâi apare activităţi în scopul obţinerii de profit. ideea de afaceri, apoi se conturează o viziune pentru realizarea ei – strategia, iar ulterior, pentru aplicarea strategiei, este necesară elaborarea unui plan de afaceri. Planul de afaceri este, figurat vorbind, o hartă şi un compas pentru afacere. El permite stabilirea obiectivelor, priorităţilor şi furnizează o imagine asupra circuitului banilor în numerar. Un plan de afaceri ajută o afacere să privească înainte, să aloce resurse, să se concentreze asupra punctelor-cheie şi să fie pregătită pentru a soluţiona probleme şi a folosi oportunităţi. Din păcate, mulţi antreprenori înţeleg planul de afacere doar ca pe o necesitate pentru a începe o afacere nouă sau pentru a efectua împrumuturi. Planul de afaceri este vital pentru conducerea unei afaceri, chiar dacă aceasta nu are nevoie de noi împrumuturi sau investiţii. Afacerile au nevoie de planuri pentru a se dezvolta dinamic şi în concordanţă cu priorităţile stabilite. Astfel, planul de afaceri reprezintă un document care oferă afacerii o imagine generală asupra activităţii sale. El are o aplicabilitate vastă, în continuare fiind descrise funcţiile sale principale. a. Este un instrument de management şi planificare – prin intermediul planului de afaceri antreprenorul poate conduce şi controla întreg procesul de demarare a afacerii sale; b. Este un instrument de monitorizare şi de evaluare a afacerii – ca instrument de management, planul de afaceri îl ajută pe antreprenor să moniREŢINEŢI! torizeze şi să evalueze modul în Planul de afaceri este un docucare afacerea se dezvoltă. El este ment care: un instrument dinamic, care poate - descrie toate aspectele afacerii; fi modificat pe măsura acumulării - analizează toate problemele posiexperienţei şi a cunoştinţelor; bile; c. Este un instrument de comunica- determină soluţiile alternative în scopul obţinerii de profit. re externă – planul de afaceri este folosit pentru a atrage capital inPlanul de afaceri este un document analitic în care: vestiţional, împrumuturi şi parte- sunt clar definite obiectivele comneri de afaceri. În cazul în care se paniei; doreşte obţinerea unui credit sau - este determinată strategia de realia unei finanţări nerambursabile, zare a acestora; prezentarea planului de afaceri, - este dezvăluit modul în care vor fi care să demonstreze că afacerea folosite resursele existente pentru are potenţial pentru a aduce profit, atingerea scopurilor. este absolut indispensabilă; 176

Planificarea afacerii

d. Este un instrument de prezentare/promovare – planul de afaceri arată modul de evoluţie a afacerii, obiectivele trasate şi rezultatele obţinute, etapele următoare necesare a fi parcurse. Un plan de început reprezintă o declaraţie asupra misiunii afacerii, a căilor către succes, conţinând o analiză de piaţă simplă şi un studiu preliminar al preţurilor şi al cheltuielilor. Acest tip de plan este bun pentru a decide asupra oportunităţii de a deschide afacerea, însă nu este suficient pentru a conduce o afacere.

6.2. Importanţa planificării afacerii
Foarte mulţi antreprenori consideră că planurile de afaceri servesc pentru a deschide o afacere, a lua un împrumut sau a atrage investitori. Dar acesta este doar unul dintre scopurile documentului în cauză. Planul de afaceri are şi sarcina de a prognoza evoluţia firmei, de a stabili necesităţile pentru alocarea resurselor, de a accentua punctele-cheie şi de a oferi soluţii atât pentru probleme, cât şi pentru oportunităţi. În primul rând, este nevoie de a stabili scopul planului, de exemplu: - a defini noua afacere; - a defini şi a stabili obiectivele şi REŢINEŢI! programele pentru atingerea aces- Planificarea nu este un panaceu. Ea tor obiective; nu permite echipei manageriale să - a analiza afacerea şi a stabili moevite luarea deciziilor. Totuşi poate dalităţile de intervenţie în caz de ajuta prin identificarea clară a problemelor şi a soluţiilor posibile. necesitate; - a argumenta luarea unui împrumut; - Planificarea nu trebuie privită ca un răspuns rigid la toate problemele - a defini relaţiile dintre parteneri; firmei. Condiţiile interne şi externe - a stabili valoarea afacerii pentru se vor schimba, impunând modifivânzare sau în alte scopuri legale; cări ale direcţiei de acţiune. Pentru - a evalua o linie de produse noi, o corelarea acestor factori, planul de campanie de promovare etc. afa-ceri va fi revizuit periodic. Planul de afaceri se utilizează pen- Planificarea pune în evidenţă calitătru stabilirea obiectivelor concrete, a ţile oamenilor care o efectuează şi o responsabilităţilor şi a termenelor penaplică. tru dirijarea businessului. Un bun plan de afaceri: - ia în considerare toate aspectele importante ale businessului; - stabileşte sarcini concrete pentru angajaţi şi departamente, precum şi termenele finale de implementare; - este practic, incluzând câteva căi de implementare pentru fiecare strategie; - este bine structurat, având o serie de puncte de reper, care servesc drept măsură a inovaţiei şi a performanţei corporative totale. Dacă compania depăşeşte sau nu atinge aceste puncte de reper, atunci ea va trebui să ajusteze obiectivele sau să modifice strategiile pentru a răspunde realităţilor pieţei. 177

Planul de afaceri este prima şi. compararea lor cu cele propuse.echipa managerială. . evaluarea. Procesul de planificare a afacerii şi conţinutul planului de afaceri Pregătirea planului de afaceri este o cale organizată şi logică de a prezenta toate aspectele importante ale businessului. analiză şi interpretare a informaţiilor legate de activitatea unei firme în scopul definirii misiunii.să fie revăzut periodic. . analizând eventualele nereuşite şi cauzele lor. cheltuielile pentru arendă. 6. El descrie produsul sau serviciul şi defineşte piaţa în termeni cantitativi şi calitativi. Consecutivitatea logică a activităţilor legate de planul de afaceri este următoarea: PLAN – ACŢIUNE – EVALUARE – PLAN Aceasta presupune planificarea activităţilor. va trebui să fie revăzuţi aşa factori critici cum sunt capacităţile de producţie. ideile noi şi planurile pentru viitor. vânzările depăşesc prognoza pentru o perioadă dată. obiectivelor. poate.resursele şi facilităţile.3. de exemplu. de asemenea. pentru a reflecta situaţia curentă. Dat fiind faptul că este un document de perspectivă. . cea mai bună oportunitate a managementului de a atrage interesul investitorului potenţial. . necesităţile de personal. . dacă apare un nou produs sau serviciu pe piaţă. a rezultatelor obţinute. va trebui să fie colectată informaţia efectivă despre pieţe şi concurenţă. canalele de distribuţie şi dinamica mijloacelor băneşti sau. se recomandă ca planul de afaceri: .să fie întocmit pentru o perioadă de 3 – 5 ani. colectare. El determină managementul să analizeze: . care. . o bună planificare a afacerii trebuie să aibă următoarea structură piramidală: 178 . după o anumită perioadă.strategia de marketing.concurenţii. Dacă. identificarea căilor de soluţionare a problemelor şi adaptarea planului la noile condiţii. Planificarea afacerii este un proces repetitiv de identificare.nevoile de capital pe termen lung şi scurt. permiţând investitorilor să înţeleagă capacitatea managementului de a dirija compania. . Planul de afaceri este important din mai multe motive.Planificarea afacerii Variaţiile pozitive şi negative pot afecta planul de afaceri.produsul. va fi valoroasă pentru modificarea planului de afaceri. strategiilor şi planurilor de acţiune ale acesteia pentru o perioadă determinată.obiectivele. .ideea afacerii.

pentru cine. elaborarea obiectivelor. de producţie şi operaţiuni. strategiei şi tendinţelor pentru perioada viitoare. despre condiţiile în care aceasta se va desfăşura.Planificarea afacerii Pe baza numelui se construieşte sloganul şi emblema firmei Numele firmei Sloganul Emblema (logoul) Misiunea firmei Obiectivele firmei Strategia Planul de acţiuni În baza strategiei se construiesc planurile de acţiune – paşii concreţi de urmat pentru a se realiza strategia de afaceri    Unitatea acestora defineşte misiunea firmei – propoziţia sau fraza care arată ce este firma. ce face aceasta.stabilirea tipului planului de afaceri. Acest proces impune: . firma va funcţiona ca un ceas – fiecare componentă va fi la locul ei şi toate vor fi legate una de alta. orice informaţie care poate fi obţinută prin mijloace simple este foarte importantă. Dacă este înţeleasă şi aplicată corect. El trebuie să determine cu claritate ce doreşte să facă. Punctul principal al procesului de planificare a afacerii este analiza elementelor externe şi interne în situaţia actuală.determinarea structurii planului de afaceri. este necesar ca antreprenorul să ştie cât mai multe lucruri despre activitatea pe care se pregăteşte să o înceapă. pentru cine face şi cât de bine face   În baza misiunii se definesc obiectivele firmei – ţintele pe care şi le fixează firma pentru perioada planificată Obiectivele de afaceri sunt detaliate în strategie – modalitate de realizare a obiectivelor Această structură piramidală se poate aplica oricărui tip de planificare (de afaceri. de marketing. de resurse umane sau financiarcontabilă). Surse externe Surse interne Bilanţul contabil raportul despre venituri raportul despre dinamica mijloacelor băneşti Activele şi infrastructura Informaţii despre resursele umane Legislaţia Programe de stat Date statistice. .distribuirea responsabilităţilor. cine sunt concurenţii în acest domeniu şi dacă este capabil să satisfacă cerinţele clienţilor potenţiali.colectarea informaţiei. anuare statistice Internet Tendinţele în vânzări 179 . . 1. unde se află clienţii. Colectarea informaţiilor Pentru elaborarea unui plan de afaceri viabil. Există două tipuri de surse pentru colectarea informaţiei. dând forţă şi coerenţă firmei. ce doresc ei.determinarea maturităţii companiei. . .

5. Convenţional pot fi delimitate patru etape ale ciclului de viaţă al unei afaceri: . .resursele interne ale întreprinderii – descrierea şi analiza situaţiei prezente. este posibil să nu fie nevoie ca acesta să cuprindă şi detalii de fond deja cunoscute. în timp ce pentru bănci cel mai important este istoricul financiar. . a produselor sau a serviciilor.prognozele financiare. dar în general un plan va cuprinde componente ca: descrierea companiei. De regulă.creşterea. şi anume: . determinarea maturităţii acesteia este foarte importantă pentru alegerea strategiei de creştere. 4. Determinarea maturităţii companiei constă într-o analiză aprofundată a situaţiei curente şi a perspectivelor industriei.pentru un investitor extern. De exemplu. Stabilirea tipului planului de afaceri depinde de priorităţile luate în considerare în procesul planificării. produselor şi dezvoltării strategiei. 3.analiza externă a situaţiei actuale şi a tendinţelor de viitor. Formatul planurilor variază. . Alături de poziţia pe piaţă a companiei. . Structura planului depinde de situaţia specifică a firmei şi de scopul urmărit.strategiile pentru viitor.pentru dezvoltarea proprie (operaţională). Distribuirea responsabilităţilor presupune implicarea şi încrederea managerilor şi specialiştilor în procesul de planificare a afacerilor. Totuşi structura-tip a unui plan de afaceri este următoarea: . .lansarea. Planul trebuie elaborat în aşa fel încât să se potrivească intenţiilor şi finalităţilor urmărite. analiza pieţei. Dacă este vorba de un plan pentru uz intern.pentru a efectua un împrumut.Planificarea afacerii Nu este suficient ca antreprenorul să cunoască cât mai multe despre afacere. . un plan de afaceri include un set-standard de elemente. De obicei. Determinarea structurii planului de afaceri reflectă priorităţile conţinutului în funcţie de tipul planului de afaceri. foarte important fiind şi modul în care această informaţie este prezentată partenerilor de discuţii pentru a-i convinge de viabilitatea ideii. Ce este cel mai important într-un plan de afaceri? Un răspuns echivoc la întrebarea privind capitolul cel mai important din plan nu există. descrierea echipei manageriale este foarte importantă pentru investitori. Cât priveşte structura planului de afaceri. 180 . este important a menţiona faptul că nu există o structură-standard a acestui document. o atenţie deosebită se acordă analizei circulaţiei de mijloace băneşti (fluxul de numerar) şi detaliilor specifice de implementare a planului de afaceri. echipa managerială şi analiza financiară. . previziuni. 2.maturitatea. companiei.declinul. .

Prioritatea pieţelor potenţiale şi a segmentelor de consumatori în atingerea obiectivelor.Planificarea afacerii Fluxul mijloacelor băneşti este un aspect vital pentru activitatea companiei.resursele pentru cercetare-dezvoltare. care va reflecta: Punctele forte şi slabe ale resurselor interne: .Furnizorii.Analiza concurenţilor. de obicei. Banii cash sunt de multe ori confundaţi cu profitul.Analiza cererii şi nevoilor consumatorilor şi cum le satisface întreprinderea. . . .resursele umane şi organizarea. În baza studiilor menţionate mai sus şi a strategiilor elaborate se va efectua analiza SWoT. o strategie corect formulată şi planurile perfect întocmite sunt doar teorie. Planul de afaceri trebuie să conţină rezultate şi mijloace de îmbunătăţire a activităţii companiei. .resursele de marketing şi politica mixului de marketing.Tendinţele pieţei.Prioritatea politicilor mixului de marketing viitoare în atingerea obiectivelor. include: a.Strategia de diferenţiere etc. . . dacă nu sunt însoţite de date şi bugete concrete.Strategia de diferenţiere sau strategia costurilor. b.Punctele forte pentru a fi utilizate în viitor. Resursele interne ale întreprinderii – descrierea şi analiza situaţiei prezente: . . . Analiza externă a situaţiei actuale şi a tendinţelor de viitor: .Strategia de dezvoltare a pieţei. .Prioritatea produselor potenţiale în atingerea obiectivelor.Zona afacerilor – descrierea situaţiei actuale. Formularea strategiei de viitor: . de termene de realizare şi nu sunt verificate de cei responsabili de monitorizarea rezultatelor. 181 . .Strategia de creştere a vânzărilor. .resursele şi utilităţile. Profiturile nu garantează bani cash în bancă.Strategia de dezvoltare a produsului. .Alte analize ale mediului. . Detaliile de implementare sunt cele care asigură reuşita. .Analiza portofoliului (schema produs-piaţă pentru situaţia actuală). . Multe companii profitabile au probleme din cauza dificultăţilor apărute în circulaţia banilor cash.Strategia de dezvoltare şi creştere.Punctele slabe pentru a fi înlăturate în viitor: ce poate fi schimbat sau îmbunătăţit în fiecare resursă.resursele de capital şi sistemele financiar-contabile şi de management. . dar şi greu de urmărit. c. . Oportunităţi şi ameninţări ale pieţei (din exterior): . Structura planului de afaceri. . lucru absolut incorect.

la gradul de risc într-un mediu concurenţial extrem de dinamic. Planul de afaceri poate fi simplu sau complex. Din analiza misiunii firmei vor reieşi principalele scopuri pe domenii şi obiectivele afacerii. La întocmirea planului de afaceri este important să se ţină cont de următoarele: . pot fi introduse sau omise unele capitole. tehnici şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia unui agent economic. deoarece într-un mediu de afaceri nesigur nu se poate anticipa nimic pe termen lung.Prioritatea eforturilor pentru fiecare resursă/funcţie.Analiza rapoartelor financiare pe anul trecut.Puncte de reper. Misiunea firmei trebuie să raspundă exact la întrebarea unde se doreşte să se ajungă. ca antreprenorul să evalueze obiectiv situaţia actuală. trebuie. . . Pentru a putea determina obiectivele de viitor. pentru ca apoi să construiască un plan de realizare. să se păstreze în limitele realismului. mai întâi de toate. planul financiar. vor fi elaborate planuri de acţiuni pentru perioada următoare: .Activităţi principale. în acelaşi timp. .În funcţie de situaţie şi scopurile concrete. d. . care confirmă realitatea lui. decât cu marje de eroare intolerabile. la nivelul şi calitatea performanţelor sale. planul de marketing-comercializare. În cadrul activităţii de evaluare strategică se pune următoarea întrebare: care sunt căile de atingere a obiectivelor trasate? În această etapă a planului de afaceri se au în vedere principalele direcţii strategice şi se elaborează planul. prin efectuarea unei analize de diagnostic al întreprinderii. Pentru ca planificarea să aibă relevanţă şi. Pentru evaluarea strategică a activităţii firmei este necesar un studiu prospectiv. însă este foarte important ca acesta să fie adaptat necesităţilor pentru care a fost elaborat. ca instrument strategic.Planificarea afacerii De asemenea. ale cărui elemente de bază sunt: planul de producţie. răspunsul la această întrebare stă la baza evaluării strategice a activităţii viitoare a firmei. rezultatele financiare şi mijloacele băneşti pentru anii următori.Planul de afaceri nu are o structură strict determinată. La elaborarea unui plan de afaceri antreprenorul trebuie să pornească de la „UNDE SE AFLĂ ACUM” şi să stabilească „UNDE DorEŞTE SĂ AJUNGĂ PESTE – SĂ SPUNEM – 3 ANI”. Exemple de conţinut al unui plan de afaceri Una dintre cele mai simple structuri ale unui plan de afaceri cuprinde următoarele: .La planul de afaceri se anexează formulare cu calcule concrete. Analiza-diagnostic reprezintă un ansamblu de concepte. în economiile instabile perioada rezonabilă de planificare se consideră între 1 şi 3 ani.Foaia de titlu 182 .Bugetul bilanţului contabil. . Prognozele financiare vor reflecta: .

Anexe şi alte documente Foaia de titlu Cuprins 1. cât şi pen. Politicile de marketing 7.Introduceţi detaliile tehnice şi alte este o muncă de durată. management. sau două înainte de începerea activităţii.Încercaţi să adoptaţi un limbaj clar. Strategia firmei/afacerii şi metode de implementare 8. strategie 3. În funcţie de situaţie şi scopurile concrete. Pentru bănci. obiective 7. importanţă atât pentru firmă. revizuirea planului de afaceri 11. obiective.organizaţi-vă ideile în capitole distru finanţatori sau investitori.Planificarea afacerii . Analiza pieţei 5. activitate curentă) 4. Managementul riscurilor 9. se încât planul să fie adaptat necesităţiva asigura ca acesta să fie gata cu o lună lor pentru care a fost elaborat. De exemplu. planul de afaceri nu are o structură standardizată. Dar o bancă nu va dori să ştie decât că stapâniţi domeniul de activitate. Descrierea afacerii (istoric. Întocmirea unui plan de afaceri bun . informaţiilor Acelaşi lucru se poate spune despre . care sunt de maximă simplu. Planul de acţiuni 10. Concurenţii 6. Afacerea . tincte. Sumarul executiv 2. cu concis. de aceea.Planul trebuie să fie cuprinzător şi toate capitolele planului de afaceri. financiar-contabile. misiune. Sumar (scurtă introducere) 2. Echipa managerială/managementul companiei 4.Capitolul I.Cuprinsul . este bine ca planul să urmeze modelele acestora (dacă există şi sunt obligatorii) şi să nu prezinte mai mult decât este necesar. riscuri 10. pot fi introduse sau omise unele capitole. astfel zul unui plan pentru o activitate nouă. Descrierea firmei (afacerii) 3. 183 . Viziune. să zicem în producerea plachetelor. Informaţii financiare 9. aproape sigur nu va avea specialişti.Capitolul II. După cum s-a menţionat deja. Modele de structuri desfăşurate ale planului de afaceri sunt prezentate în continuare: Foaia de titlu Cuprins (capitole) 1.Anexe Fiecare dintre cele două capitole poate fi structurat în mai multe subcapitole. Prognozele financiare 8. Anexe Pentru uzul intern al firmei. resurse umane. Prezentare produs(e)/serviciu(ii) 5. procesul de producţie poate fi foarte complicat şi este necesar să fie descris în detalii în planul de afaceri intern. Prognozele financiare . în camateriale ajutătoare în anexe. care să se refere la aspecte specifice. aceste domenii ar trebui detaliate cât mai mult şi mai realist. care să verifice corectitudinea planificării producSugestii privind organizarea ţiei şi a operaţiilor. Analiza pieţei 6. excepţia descrierii firmei şi a planificării .Sumarul executiv .

adresa juridică. Dacă planul de afaceri a fost elaborat în scopul obţinerii unui credit. informaţii de contact (număr de telefon. timpul lucrat la el este pierdut. trimitere la confidenţialitatea informaţiilor. numele conducătorului. fax. Chişinău Str. modificare (eventual se vor completa sau omite anumite elemente). atunci pe foaia de titlu se indică banca de la care se va solicita acest credit.1) este coperta planului de afaceri şi. or. de regulă. 50 Tel. Aceasta este condiţionat de faptul că. şi dacă planul nu este bun.1 Februarie 2010 PLANUL DE AFACERI al întreprinderii „ALFA” SRL pregătit în scopul obţinerii unui împrumut bancar de la BC ”Moldovaagroindbank” SA Adresa: MD-2060. 75-53-77 Fax. precum şi va exista timp pentru revizuire. data întocmirii planului de afaceri. pagină web).Planificarea afacerii Astfel. nu mai există timp pentru revizuirea lui decât după vreo trei-şase luni sau un an. Foaia de titlu Foaia de titlu (boxa 6. Alba Iulia. odată ce se începe implementarea planului. Boxa 6. Pe coperta planului de afaceri poate fi indicat şi scopul întocmirii planului de afaceri. adresă electronică. 75-53-76 Director: Bordeniuc Veaceslav Informaţia din prezentul plan de afaceri este confidenţială şi nu poate fi difuzată altor persoane fără permisiunea conducerii întreprinderii 184 . conţine următoarele informaţii: denumirea completă a întreprinderii. informaţiile reflectate în planul de afaceri vor fi de cea mai mare actualitate.

„Vreau să infiinţez o reţea de internet-caféuri” etc. pentru a simplifica examinarea planului de către persoanele interesate. Sumarul executiv Deşi sumarul executiv intră în prima secţiune a unui plan de afaceri. Conţinutul ei trebuie să reflecte posibilitatea satisfacerii nevoilor consumatorilor şi chiar să atragă noi consumatori. . promai importante mijloace de dirijare a dusă pentru masa fiecărei familii. În linii mari. Ea relevă direcţia de bază a companiei. iar calea pe care a hotărât să pornească pentru a-şi atinge şi împlini viziunea este strategia firmei.produsul/serviciul. El trebuie să cuprindă elementele-cheie. Misiunea determină strategiile pentru activităţi. Sumarul executiv nu este un simplu rezumat al planului de afaceri. .succintă descriere a produsului/serviciului şi a caracteristicilor sale unice. să răspundă la întrebarea „De ce suntem în businessul acesta?”. însumând şi evidenţiind punctele-cheie ale planului de afaceri. .obiectivele generale şi strategia de realizare a acestora. .clienţii principali. .performanţele pieţei şi amplasarea geografică. Ideea de afaceri. Sumarul executiv conţine elementele esenţiale ale planului de afaceri. Capitolele pot fi divizate în subcapitole (subpuncte).scurtă descriere a afacerii. . Viziunea este. iar anexele vor reflecta calcule detaliate.succintă descriere a segmentului de piaţă. esenţa planului de afaceri. .sumarul previziunilor financiare. obiectivele şi strategia Ideea de afaceri descrie baza existenţei companiei: . nedepăşind volumul de una-două pagini. cum ar fi: . misiunea. pe care managerul doreşte să le minibrutărie: realizeze. chifle şi plăcinte calde”. obiectivul final spre care se îndreaptă în afacerea sa antreprenorul.” companiei. este recomandat ca acesta să fie scris la sfârşit. în aşa fel. Obiectivele definesc activităţile comExemplu de misiune pentru o paniei. 2. viziunea. Deoarece obiectivele sunt cele „Pâine proaspătă şi gustoasă. Se recomandă ca generalizarea să fie realizată cât mai simplu şi concis posibil. Misiunea trebuie să descrie cerinţele mediului extern şi. de fapt.Planificarea afacerii Cuprinsul Cuprinsul include denumirile compartimentelor planului de afaceri.specializarea. este important ca ele să fie 185 . „Vreau să confecţionez haine pentru nou-născuţi”. Această secţiune are o importanţă deosebită. . totul începe de la viziunea antreprenorului: „Vreau să produc pâine.scurtă prezentare a echipei de conducere. cu indicarea paginilor. 1.

Planificarea afacerii realiste.5 100 *) Vezi calculele prezentate în compartimentul „Analiza pieţei”. obiectivele trebuie să fie măsurabile. 4.5 525 19 Număr  de  puncte  de  Număr de gherete vânzări Vânzări Profit Număr de angajaţi Mii lei Mii lei Persoane 186 . 2. Exemplu: Minibrutăria va produce următoarele produse care vor genera bani şi profit: 1. .profitul viitor (scopul: a câştiga 500 mii lei anual după 2 ani de la înfiinţarea afacerii). Clienţi Locatarii din cartier Elevii Alte persoane Total vânzări Anul 1 Lei 1 614 400* 1 782 000* 399 600* 3 795 600 % 42. definite în timp şi prioritizate.9 10. .9 10. Din aceste considerente. 2. obiectivul este scopul (indicatorii-ţintă) pe care tinde să-l atingă compania.5 46.producerea (scopul: a reduce pierderile materiale directe cu 5% în fiecare an.9 10. Scop crt. Unitate de măsură Anul 1 10 3 795.5 100 Anul 3 Lei 1 954 260 2 156 000 482 240 4 592 500 % 42. De exemplu: . 4. 3. Chifle 3. Principalii clienţi vor fi persoane fizice – locatarii cartierului şi elevii şcolilor. (indicatori-ţintă) 1. a spori productivitatea muncii cu 3% anual). . Nr. Apoi se fixează obiectivele cuantificabile care arată unde se doreşte să se ajungă peste trei ani: Nr. Plăcinte Punctele de vânzare (gherete proprii) vor fi amplasate în cartierele locative ale oraşului. ca managerii şi angajaţii să fie siguri de posibilitatea atingerii obiectivelor.6 400 18 Anul 2 10 4 175.6 46.6 46. crt.0 470 18 Anul 3 11 4 592. Pâine din făină de grâu 2.6 100 Anul 2 Lei 1 776 600 1 960 000 438 400 4 175 000 % 42.dezvoltarea produsului (scopul: a dezvolta şi a vinde cel puţin un produs nou anual). în apropierea blocurilor de locuit cu multe etaje şi a şcolilor.vânzările (scopul: creşterea anuală a vânzărilor cu 10% în primii 3 ani). 1. 3.

• capitalul disponibil. . înteprinderea se va orienta spre întreaga piaţă.dominaţia costurilor pe un număr limitat de segmente de piaţă (focalizarea va cuprinde un grup de clienţi. La aplicarea acestei strategii întreprinderea îşi va orienta toate eforturile spre reducerea costurilor. bazându-se pe următoarele două direcţii: . potrivit căruia toate strategiile se grupează în trei categorii (în funcţie de avantajul strategic urmărit şi zona de aplicare a strategiei): .obţinerea diferenţierii produselor proprii de produsele concurenţilor prin satisfacerea nevoilor speciale.strategii bazate pe cele mai mici costuri. Strategia C – diferenţierea La implementarea aceastei strategii. produse sau arii geografice).asigurarea implementării strategiei de diferenţiere pe întreaga piaţă.1): Strategia A – dominaţia prin costuri Implementând această strategie.Există deja modele sau un prototip? .Care sunt punctele forte ce vor asigura succesul afacerii? • pregătirea profesională a angajaţilor. având la bază următoarele direcţii: .strategii de diferenţiere. 187 . . Pentru atingerea unui scop există întotdeauna o multitudine de căi. având la bază următoarele direcţii: .Planificarea afacerii Pentru a defini noţiunea de strategie. se prezintă în felul următor (figura 6. întreprinderea se orientează spre întreaga piaţă. • relaţiile create. . Strategia B – focalizarea pe costuri Implementând această strategie. Modelul de clasificare a strategiilor propus de Porter. • cunoaşterea pieţei. . este necesar a răspunde la următoarele întrebări: . pe care clienţii le consideră utile şi valoroase. În acest sens este relevantă abordarea savantului englez Michael Porter. dar aici apare întrebarea: „Care este calea cea mai raţională?”.Există oferte comparabile pe piaţă? . .dominaţia costurilor pe întreaga piaţă (cuprinderea tuturor segmentelor de piaţă).Cum vor arăta produsele/serviciile? . iar strategia – ca răspuns la întrebarea care începe cu cuvântul „CUM?”. înteprinderea se orientează spre o parte din piaţă.Care este esenţa afacerii? Ce anume va genera bani şi profit? .strategii focalizate.obţinerea dominaţiei costurilor (asigurarea celor mai reduse costuri).Există un consens între asociaţi referitor la problemele menţionate mai sus? Mulţi savanţi economişti definesc scopul ca formularea răspunsului la întrebarea care începe cu cuvântul „CE?”. .Cine vor fi clienţii? .obţinerea dominaţiei costurilor (asigurarea celor mai reduse costuri). revizuit şi perfecţionat de savanţii economişti contemporani.

diferenţierea. a domeniului ei de activitate. Aflarea pe mijloc este neplăcută. 188 . dificilă. fapt ce poate conduce la faliment. dar nu datorită implementării uneia dintre cele patru strategii competitive. În funcţie de produs. care au nevoi speciale. însă nu neobişnuită. diferenţiate de restul pieţei. scopul principal al întreprinderii este obţinerea dominanţei costurilor şi. Asfel. Întreprinderea va avea avantaj absolut atunci când va fi caracterizată prin atuul de a fi „diferit” şi „ieftin” comparativ cu alţi concurenţi pe piaţă. Strategia E – Situarea pe mijloc În acest caz întreprinderea se focalizează pe întreaga piaţă. resurse umane. Competenţa  Eficienţă  Avantaje  speciale  Întreaga piaţă  A Costuri mici  E B Focalizarea pe  costuri mici  C Diferenţiere  Sectoarele  competenţei  Segmentele  selectate  D Focalizarea  diferenţiată  Figura 6. care vor fi comercializate în apropierea şcolilor. Strategia pieţei implică luarea deciziilor în funcţie de condiţiile în care întreprinderea concurează pe piaţă. bine definită. orientându-se deci spre segmentul de piaţă elevi. dar nu are caracteristici speciale. Poziţia strategică E va conduce la câştiguri mai mici. Prezentarea istoricului afacerii are o importanţă deosebită pentru înţelegerea afacerii în sine. Descrierea afacerii (istoric. Ea este puternică în unele zone de activitate. aceasta va aplica strategia de focalizare pe costuri. Iar în cazul în care nu se va asigura niciun avantaj competitiv. în chioşcurile din apropierea şcolilor întotdeauna vor fi în vânzare placinte şi chifle calde. deoarece se caută focalizarea pe întreaga piaţă.Planificarea afacerii Strategia D – focalizarea pe diferenţiere În cazul focalizării se va ţine cont de segmente înguste ale pieţei. în acelaşi timp.1. care trebuie definit exact. activitatea curentă) Istoricul afacerii. Dacă revenim la întreprinderea studiată anterior. management. ceea ce înseamnă că va asigura cele mai reduse costuri pentru plăcinte. fiind blocată „în nicăieri”. În astfel de condiţii întreprinderea caută să satisfacă cererea. fără a avea o strategie clară. cu prezentarea clară a caracteristicilor şi a şanselor de dezvoltare în viitor. întreprinderea se va pierde în mulţime. Modelul celor cinci strategii (după Porter) 3.

Din aceste considerente. Echipei de conducere îi revine rolul decisiv în realiza cu succes a acestor funcţii.Ce nivel de salarizare va fi prevăzut? Se recomandă ca descrierea afacerii să înceapă cu prezentarea datelor generale despre întreprindere.Ce calificări trebuie să aibă aceştia? . acesta trebuie să-şi pună întrebări de genul: . planul de afaceri trebuie să conţină structura organizatorică de conducere.Ce activităţi generează astăzi profitul întreprinderii? . de producţie. Dat fiind faptul că în afacerile mici şi mijlocii antreprenorul. şi numai în 2% din cazuri pricina nu o constituie personalul de conducere.Cunoştinţele/experienţa lui sau ale partenerului/partenerilor acoperă domeniilecheie ale afacerii? .Planificarea afacerii La elaborarea acestui compartiment al planului este recomandat să se ţină cont de răspunsurile la întrebări de genul: .De ce cunoştinţe teoretice şi experienţă practică dispune? . 189 .Care au fost principalele etape de dezvoltare până în prezent? . Principalele cauze de insucces sunt: .Se pot găsi pe piaţa muncii specializările necesare? . îndeplineşte funcţia de manager. fiind condusă de acest om/aceşti oameni. de regulă. apoi se dezvoltă şi funcţionează. de personal. aceste persoane au nevoie de informaţii relevante referitoare la activitatea întreprinderii. bancheri (pentru contractarea unui împrumut).Este dispus să acorde afacerii timpul necesar? .Ce v-a motivat să lansaţi un anumit produs/serviciu? Managementul afacerii. cât şi pentru un partener extern.Dispune de mijloace financiare pentru a sprijini afacerea? . organizarea şi conducerea sunt importante atât pentru managerul firmei. orice întreprindere – mică sau mare – îndeplineşte anumite funcţii: comercială. ele trebuie să se convingă de avantajele pe care întreprinderea dată le poate oferi.insuficienţa cunoştinţelor necesare – 20%.A existat afacerea în trecut? .Şi-a schiţat o structură organizatorică? . investitori (pentru a asigura dezvoltarea întreprinderii). Este cunoscut faptul că o afacere slabă condusă de o echipă bună este mai sigură decât o afacere promiţătoare condusă de o echipă de manageri de mâna a doua.Care este necesarul de angajaţi? . Acest capitol are o importanţă deosebită în cazul în care planul de afaceri este utilizat pentru atragerea unor parteneri din afara întreprinderii. Pentru a decide asupra colaborării cu firma. care studiază planul. Succesul afacerii depinde foarte mult de calitatea conducerii. care să reflecte funcţiile de bază în firmă. financiară. . Statistica arată că 98% din cazurile de insucces sunt cauzate de o conducere neadecvată.incompetenţa conducerii – 45%.Cum a apărut ideea de afaceri? . potenţiali clienţi (pentru a efectua o tranzacţie importantă). orice afacere se naşte din voinţa unui om/unor oameni.

Ce calificări le sunt necesare? . Pentru ca echipa managerială să-şi îndeplinească funcţiile la nivel înalt este important ca documentele interne să conţină atât responsabilităţile fiecărui angajat. cât şi atribuţiile de autoritate. Managementul unei întreprinderi este determinant pentru evoluţia acesteia.De câţi angajaţi va fi nevoie în următorii 3 ani? .  prenumele): -  Popovici Ion  -  Sudacevschi Nicolae -  Postică Victoria -  Popovici Ion - 40 % -  Sudacevschi Nicolae - 30 % -  Postică Victoria - 30 % Fondatorii Ponderea în capitalul social 190 . autohton Persoane  fizice  (se  indică  numele. Resursele umane.Cum se va desfăşura procesul de instruire? .lipsa experienţei în domeniu – 9%. . În acest compartiment al planului se vor regăsi răspunsuri la următoarele întrebări: .Cum vor fi organizate relaţiile de muncă cu salariaţii? .Cum se va efectua retribuirea muncii (în regie sau în acord)? . De aceea este necesar să se evidenţieze felul în care cunoştinţele/specializările/experienţa fiecăruia dintre managerii angajaţi vor influenţa în mod pozitiv evoluţia firmei.lipsa abilităţilor necesare – 18%.Ce bonusuri suplimentare vor fi acordate salariaţilor? Exemplu: Anul fondării Codul unic de înregistrare Forma organizatorico-juridică  de constituire Activitatea principală a întreprinderii Valoarea capitalului social Structura capitalului social 2009 12000000659 Societate cu Răspundere Limitată Producerea şi comercializarea pâinii  şi a produselor de patiserie 2 800 000 lei 100% capital privat. Desfăşurarea cu succes a activităţii planificate a întreprinderii este imposibilă fără un personal calificat.Planificarea afacerii .Care va fi bugetul pentru instruirea personalului? .De unde va fi recrutat personalul necesar? .alte cauze – 5%.iresponsabilitatea – 3%. . .

următoarele aspecte: . .localizarea afacerii. Se va descrie felul în care cunoştinţele şi experienţa fiecăruia dintre manageri va influenţa în mod pozitiv evoluţia întreprinderii. . Pentru fiecare categorie de personal se va indica modul de salarizare (în regie sau în acord) şi cuantumul salariului de post sau al tarifului. În cazul în care există activitate curentă. Popovici Ion 2. nivelurile de preţuri etc. Activitatea curentă.perspectivele de dezvoltare ale afacerii. Postică Victoria 4. Luchian Rodica Pentru fiecare persoană se va anexa un Curriculum Vitae. 191 . în special. evidenţiind.schimbările în relaţiile de piaţă şi influenţa lor asupra amplasării. aceasta trebuie descrisă. Acelaşi compartiment va conţine şi descrierea produselor actuale (dacă afacerea există deja) sau a celor viitoare (pentru o afacere nouă): tipul de produse. Sudacevschi Nicolae Funcţia Director (va suplini şi  funcţia de contabil) Manager vânzări şi  aprovizionare Manager producere  (va suplini şi funcţia de  operator) Manager de oficiu (va  suplini şi funcţia de  personal) Studii/Specialitate Studii superioare în administrarea afacerilor Studii superioare în  domeniul marketingului Studii superioare în  tehnologia panificaţiei Studii superioare în  domeniul sociologiei 3.argumentarea şanselor de succes ale afacerii. . .avantajele oferite de spaţiile pentru oficii şi producere. caracteristicile acestora. .cheltuielile necesare pentru reamplasare (buget de cheltuieli). În planul de afaceri trebuie reflectat necesarul de personal pe activităţi. . Nume şi prenume 1.Planificarea afacerii Exemplu: Structura de conducere a întreprinderii va fi următoarea: Director (contabil) Manager  producere  Manager vânzări şi aprovizionare  Manager de  oficiu şi RU  Echipa managerială a întreprinderii este formată din 4 persoane. .programul de lucru. procentul din vânzări.avantajele oferite de locul amplasării.

265 = 14151 lei Total fondul de remunerare lunar – 67551 lei Total fondul de remunerare anual – 810 612 lei 192 . responsabil şi de  contabilitate Manager de oficiu. din care 1 şofer Deservirea mecanicoelectrică a utilajului Manager responsabil de  vânzări şi de aprovizionare Întreţinerea igienei în întreprindere Director.2= 53400 lei Contribuţii la salariu: contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 26. va constitui: 44500 x 1. inclusiv primele.5% Contribuţiile lunare la salariu vor constitui – 53400*0. Fondul de salarizare lunar: 2 x 2000 + 6 x 2500 + 3000 + 4 x 2500 + 1500 + 3500 + 1000 + 4500 + 2000 = 44500 lei Prime – 20% Fondul de salarizare lunar. responsabil şi de resursele  umane 1 persoană prin  cumul 1 persoană 1 persoană prin  cumul 1 persoană 1 persoană În baza informaţiilor de mai sus se va efectua planificarea fondului de salarizare atât lunar.Planificarea afacerii Exemplu: Denumirea activităţii Procesul de coacere a  pâinii Procesul de coacere a  chiflelor şi plăcintelor Numărul de personal 2 persoane 6 persoane (câte o  persoană în chioşcul  de lângă şcoală) Forma de salarizare şi  nivelul salariului Salarizare în regie Salariul mediu lunar pentru o persoană – 2000 lei Salarizare în regie Salariul mediu lunar pentru o persoană – 2500 lei Salarizare în regie Salariul mediu lunar pentru şofer – 3000 lei Salariul mediu lunar pentru vânzător – 2500 lei Salarizare în regie Salariul mediu lunar –  1500 lei Salarizare în regie Salariul mediu lunar –  3500 lei Salarizare în regie Salariul mediu lunar –  1000 lei Salarizare în regie Salariul mediu lunar –  4500 lei Salarizare în regie Salariul mediu lunar –  2000 lei Deservirea magazinelor  (şofer-hamal şi vânzători) 5 persoane. cât şi anual.

Exemplu: Pentru producerea pâinii. termenul de achitare. ouă. Aceştia trebuie selectaţi minuţios. umpluturi.6 26. axate pe aspectele cele mai importante pentru antreprenor. în calitate de criterii de selectare a furnizorilor pot servi cantităţile minime acceptate spre livrare. în mare măsură. Proporţiile de substanţe uscate în materiile prime şi umiditatea acestora Materii prime Făină de clasă superioară Drojdie comprimată Sare Total Total. pentru a putea asigura cea mai înaltă calitate a materiilor prime la cele mai favorabile preţuri. .Zahăr conform GoST 21-94. chiflelor şi plăcintelor se consumă: . .8 Umiditatea.5 25 100 Substanţe  uscate.5 75 0 Substanţe  uscate. activitatea întreprinderii. punctualitatea livrărilor.20 Volumul  vânzărilor 1 009 800 1 009 800 1 614 400 Ponderea în  vânzări 26.  lei/buc 1. .325 1.Grăsimi.5 87.Planificarea afacerii Exemplu: Denumirea  produsului Chifle Plăcinte Pâine albă de grâu Cantitatea.8 Pentru a asigura funcţionalitatea întreprinderii se va calcula necesarul de materii prime şi materiale principale şi auxiliare.  bucăţi 673200 673200 504 500 Preţul unitar.Făină de clasă superioară conform GoST 7169-66.325 Tehnologul întreprinderii va calcula randamentul în aluat şi pâine pentru a putea determina necesarul de materii prime atât pentru un schimb. De exemplu. După determinarea necesarului de materii prime şi materiale principale se va întocmi lista furnizorilor. % 14.50 3.5 0.50 1. Se recomandă ca selectarea furnizorilor să fie efectuată pentru fiecare fel de materii prime sau material în parte. % 85.5 102. precum şi se vor indica principalii furnizori. lapte. La selectarea furnizorilor poate fi folosit un model propriu de criterii de selectare. kg 100 1.Drojdie comprimată conform GoST 171-81. precum şi ponderea materiilor prime şi a materialelor de import. La calcularea necesarului de materii prime se va lua în considerare umiditatea şi conţinutul substanţelor uscate.3 1.Sare conform GoST 13830-84. de care va depinde.6 46. . 193 . kg 85. cât şi anual. După selectarea furnizorilor se va determina furnizorul principal.

89 16. kg 9. kg 707 238 160 1105 397800 Drojdie % 1.5 Lipseşte Ponderea materiilor prime şi a materialelor importate 194 .2 7. lei 2 130 617 43 365 10710 2184692 212595 2 397 287 anual anual Făină Drojdie Sare Subtotal Alte materii prime.0 1.3 pentru un  schimb.7 1.3 1.91 Costuri de materie  primă.32 2.3 1.5 1.8 29 5889. inclusiv  cheltuieli de  aprovizionaretransportare  3%. lei pentru un  schimb 5746 114.  % Denumirea  furnizorului Combinatul de  produse cerealiere  din Bălţi Fabrica de drojdii  din Chişinău Cvin-com SRL Faină din grâu Drojdii presate Sare. zahăr. ulei 397 800 5900 2068560 41 300 222 206 88.91 6800 Consumuri directe de materii prime Total consum Materii  prime Unitate  de  măsură Preţ.8 9. lei Ponderea  în volumul  aprovizionat. kg Valoare.4 5900 % 1.4 18.60 4. kg 10.  lei pentru un  schimb 5.5 1105 16.  10% din total Total kg kg kg 397 800 5900 6800 2068560 41 300 10 200 2120060 212006 2332066 Exemplu: Determinarea furnizorului principal Denumirea  materiilor prime  sau a materialului  furnizat Achiziţii anuale Cantitate.5 Sare pentru un  schimb.Planificarea afacerii Consumul de materii prime şi materiale Denumirea  produsului Pâine Chifle Plăcinte Total consum pentru un  schimb Total consum anual Consumul de făină  pentru un schimb.5 1.19 4.33 18.98 3.8 589 6479 Consumuri  de materiale  directe.

Planificarea afacerii Din exemplul prezentat mai sus observăm că furnizorul principal este Combinatul de produse cerealiere din or. 8. COACeReA – Pâinea. Produsele finite – se va efectua prin analize senzoriale. 2. este aşezată pe rafturi şi dusă în camera de răcire. Bălţi. în funcţie de scopul şi tipul planului de afaceri. luând forma finală. 7. acesta este modelat după forma originală. MALAXAREA – Făina împreună cu celelalte ingrediente sunt malaxate până când se obţine un aluat optim pentru procesul de prelucrare. 4. 6. care va furniza făina de grâu. după care acesta se lasă să dospească un timp mai îndelungat. Ponderea acestui furnizor în volumul total de aprovizionare constituie circa 90%. 5. CONTROLUL CALITĂŢII: a. procedurile de control al calităţii etc. unde este lăsată până se răceşte. LIVRAREA COMENZILOR – După ce pâinea s-a răcit. b. Exemplu: Procesul tehnologic de producere a pâinii Procesul tehnologic de fabricare a pâinii va fi într-o bună parte automatizat. care se reglează în funcţie de cantitatea de aluat. o deosebită atenţie se va acorda procedurilor de control al calităţii intrărilor şi ieşirilor procesului tehnologic. c. 3. fizico-chimice şi stabilirea însuşirilor tehnologice. organizarea fluxului de producţie. 195 . 9. TIMP DE COACERE ŞI RĂCIRE – Pâinea este scoasă din cuptor după ce a fost coaptă bine. timpul de răcire fiind standard. va fi introdusă în cuptor pe vatră. De asemenea. în forma sa finală şi dospită. La descrierea procesului de producţie se vor indica etapele de bază. Distribuirea pâinii către clienţi se efectuează cu ajutorul autoturismelor. menţionându-se timpul de efectuare. Procesul tehnologic – se va efectua controlul parametrilor tehnologici. lăsată la copt la temperatura necesară. unde acesta va fi împărţit în cantităţi egale. FORMA FINALĂ – După ce aluatul a predospit. Materiile prime – se va efectua prin analize senzoriale. aceasta este aşezată în lăzi şi pregătită pentru livrare. În continuare procesul tehnologic va fi descris mai aprofundat sau mai succint. mijloacele fixe utilizate. aluatul fiind modelat şi aşezat pe rafturi unde va rămâne la predospit. supravegherea şi dirijarea procesului făcându-se de către personalul specializat şi calificat în domeniul panificaţiei. Principalele etape în fabricarea pâinii sunt următoarele: 1. pot fi descrise normele de securitate şi sănătate în muncă conform legislaţiei în vigoare. MODELAREA – Se face manual. PORŢIONAREA – Aluatul este introdus în maşina de porţionat. conform standardului fabricii. gramajul fiind reglat în funcţie de cerinţe. CERNEREA FĂINII – Făina este aerisită şi separată de eventualele impurităţi provenite din măcinatul grâului.

6 kw 1. Pentru utilajele şi mijloacele de transport aflate în proprietatea întreprinderii se vor indica atât caracteristicile tehnice şi consumul de energie.5 kw Valoarea iniţială 2000 euro/35000 lei 3000 euro/52500 lei 5000 euro/87500 lei 4000 euro/70000 lei 1500 euro/26250 lei 12000 euro/210000 lei 1500 euro/25250 lei 1500 euro/26250 lei 22000 euro/385000 lei 52500 euro/918750 lei Exemplu: Denumire Spaţii pentru oficii Spaţii de producţie Spaţii pentru comercializare Depozite pentru  materii prime Garaj pentru mijloacele de transport Suprafaţă. indicându-se tipul de posesiune (proprietate privată sau luate în arendă).0 kw 0. scaune. marcă. dulapuri Automobil Iveco Dayly 50C 3. De asemenea. Exemplu: Denumirea  mijloacelor fixe Utilaj tehnologic Tip.  m2 60 100 160 40 10 Proprietate  privată. vor fi prezentate imobilele de care dispune întreprinderea. caracteristici tehnice Cernător făină cu şnec FIMAK Malaxor spiralat cu cuvă detaşabilă  FIMAK SPM 250 M (2 unităţi) Modelator rotund FIMAK (2 unităţi) Cuptor FIMAK  Mese şi accesorii Cuptor FIMAK pentru coacerea  plăcintelor şi a chiflelor (6 unităţi) Tehnică de  calcul Mobilă de birou Unităţi de  transport Total Calculator (monitor + procesor)  (2 unităţi) Mese.5 kw Consum  electric 1. iar transportarea pâinii la punctele de comercializare – autoturisme.Planificarea afacerii Procesul tehnologic de producere a pâinii.4 kw 3. lei 500 000 360 000 87 500 30 lei/m2 pe lună 5 ani Arendă Plata de arendă 50 lei/m  pe lună 2 Termen de  arendă 5 ani 196 . plăcintelor şi a chiflelor necesită maşini şi utilaje.2 kw 1. cât şi valoarea lor de intrare.

197 . planul de afaceri va conţine în mod obligatoriu aşa informaţii ca: mărimea creditului bancar. . În calitate de surse de finanţare a mijloacelor fixe pot servi mijloacele proprii ale fondatorilor întreprinderii. lei 400000 400000 400000 375000 375000 375000 355000 350000 350000 325000 325000 325000 Achitarea  dobânzii.energie electrică.combustibil pentru unităţile de transport. lei 6667 6667 6667 6250 6250 6250 5833 5833 5833 5417 5417 5417 72501 52500 32496 12501 Rambursarea  creditului. lei 400000 400000 400000 375000 375000 375000 350000 350000 350000 325000 325000 325000 300000 200000 100000 25000 - Un aspect de bază în planificarea afacerii este determinarea surselor de finanţare a mijloacelor fixe (utilajului şi clădirilor) de care va dispune întreprinderea. consumul anual. lei 25000 25000 25000 75000 100000 100000 100000 25000 Sold. precum şi sursele de aprovizionare. condiţiile de creditare şi de rambursare a creditului. Va fi determinat consumul zilnic pentru fiecare tip de energie. o importanţă deosebită are asigurarea afacerii cu utilităţile necesare: . . deoarece aceste informaţii vor fi utilizate la întocmirea fluxului de numerar.Planificarea afacerii Exemplu: Pentru finanţarea procurării utilajului va fi atras un credit bancar în valoare de 400 mii lei pe un termen de 4 ani la o dobândă anuală de 20%. Achitarea dobânzii – lunar. precum şi resurse atrase – împrumuturi bancare pe termen lung. În cazul finanţării unei părţi a mijloacelor fixe din împrumuturi bancare pe termen lung.apă şi canalizare. Deschiderea creditării va avea loc la începutul anului. Data 02 ianuarie  (primul an) 01 februarie 01 martie 01 aprilie 01 mai 01 iunie 01 iulie 01 august 01 septembrie 01 octombrie 01 noiembrie 01 decembrie Total anul 1 Total anul 2 Total anul 3 Total anul 4 Total anul 5 Valoarea  creditului. Condiţiile de rambursare a creditului – rate trimestriale egale.

stabilirea clienţilor potenţiali.). . cheltuieli de marketing etc.energie electrică. consumurile indirecte (uzura mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie. cheltuielile privind protecţia muncii etc.).motorină. Cheltuielile curente ale afacerii vor cuprinde consumurile de materiale. cu excepţia impozitului pe venit. 4. Analiza pieţei Pilonii fundamentali pentru determinarea veniturilor viitoare sunt: . . . întreţinerea şi repararea mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie. . remunerarea personalului indirect etc.Planificarea afacerii Exemplu: Brutăria va utiliza următoarele tipuri de energie: .analiza modului în care a evoluat aceasta în trecut. cheltuielile comerciale (remunerarea personalului ocupat cu aprovizionarea cu materii prime şi desfacerea produselor. total Din care: - pentru scopuri tehnologice - pentru iluminare Apă. . Denumirea Energie electrică. consumurile energetice pentru iluminat şi cu destinaţie igienică. lei zilnic 319. consumurile energetice.analiza pieţei actuale. total Din care: - pentru scopuri tehnologice - pentru scopuri igienice Motorină (pentru unităţile de  transport) litri 15 5400 187 m3 5 1800 60 Unitatea de  Consum  măsură zilnic Kw/oră 240 Consum  anual 86400 Cost.previziunea evoluţiei pieţei.2 anual 114 912 104 662 10 250 21 600 8640 12960 67 500 Sursele de aprovizionare: Energie electrică – Union Fenosa Apă – regia „Apă-Canal” Motorină – Lukoil Moldova Cheltuielile curente. întreţinerea şi uzura mijloacelor de transport.). cheltuielile generale şi administrative (remunerarea personalului de conducere. consumurile pentru remunerarea muncii. impozitele şi taxele.apă. 198 . uzura şi întreţinerea mijloacelor fixe care nu au destinaţie de producţie.

 Consumuri energetice în scopuri  tehnologice 3.5%) (2 x 2000 + 6 x 2500) x 1. unde 500000 lei – costul spaţiului de oficiu. Consumuri directe privind retribuirea  muncii 4. Cota anuală de uzură – 10% . Total cost Valoarea anuală.Total consumuri indirecte – 164 950 lei 3. unde: 27500 euro sau 481250 lei – costul utilajului.Întreţinerea mobilierului – 26250 x 0. Consumuri indirecte 5.02 = 525 lei. unde 1500 euro sau 26250 lei – costul calculatoarelor.retribuirea personalului auxiliar (mecanic + menajeră) (1500 + 1000 x 1. contribuţiile de asigurări sociale şi primele de asigurare medicală (26. unde 1500 euro sau 26250 lei – costul mobilierului.Uzura spaţiului de oficiu – 500000 x 0. Consumuri indirecte: .1 = 2625 lei.02 = 525 lei.6% – cota anuală de uzură) . 2.Întreţinerea utilajului tehnologic – 481250 x 0.Uzura utilajului tehnologic – 481250 x 0.Consumuri energetice (energie electrică pentru iluminat.026 = 12500 lei. Cheltuieli generale şi administrative 6.Uzura clădirii pentru comercializarea mărfurilor – 360000 x 0. 5% – cota anuală de uzură .265 = 118404 lei .Uzura calculatoarelor – 26250 x  0. unde 2% – cota anuală de întreţinere a mobilierului .retribuirea personalului de conducere (director + manager de oficiu) – (4500 + 2000) x 1. lei 2 397 287 113 302 346 104 164 950 317 435 356 139 3 695 217 Notă Vezi calculul consumurilor  directe de materii prime Consum de energie  electrică şi apă Vezi calculul 1 Vezi calculul 2 Vezi calcului 3 Vezi calcului 4 1.2 x 12 x 1. unde 2% – cota anuală de întreţinere . Consumuri materiale directe 2.265 = 346104 lei 2.026 = 9360 lei (2.Alte consumuri indirecte – 7453 lei . Cheltuieli comerciale 7.1 = 48125 lei.05 = 24062 lei (cota anuală de întreţinere 5%) .Uzura mobilierului – 26250 x 0. Consumuri directe privind retribuirea muncii – salariile personalului implicat direct în activitatea operaţională (2 persoane la coacerea pâinii şi 6 persoane la coacerea chiflelor şi plăcintelor).02 = 7200 lei (2% – cota anuală de întreţinere a clădirii) . Cheltueli generale şi administrative: .2 x 12 x 1.Întreţinerea clădirii – 360000 x 0.Planificarea afacerii Exemplu: Calcularea consumurilor şi cheltuielilor anuale (primul an) Articole de cost 1.Întreţinerea calculatoarelor – 26250 x 0.265) = 45540 lei . apă în scopuri igienice) – 10250 + 12960 = 23210 lei .2 x 12 x 1.6% – cota anuală de uzură a clădirii 199 . primele (20%).05 = 13125 lei. 10% – cota anuală de uzură a mobilierului .

03 = 2625 lei. Nu este nevoie de studii aprofundate în biblioteci sau chiar în Internet.retribuirea personalului ocupat cu comercializarea (manager vânzări/aprovizionare – 1. unde 22000 euro sau 385000 lei – costul automobilului.02 = 7700 lei. mai ales de la clienţi sau potenţiali clienţi. Dacă 200 .Care este volumul pieţei potenţiale? .Câţi bani cheltuiesc de obicei? .Cum poate fi segmentată piaţa? . . Cele mai bune analize ale pieţei sunt simple.265 = 300564 lei .Cum este împărţită piaţa potenţială din punct de vedere geografic? . unde 2% – cota anuală de întreţinere a unităţii de transport .Ce preţ sunt dispuşi să plătească? .02 = 1750 lei .Cât de des cumpără de obicei? . Este important să obţineţi informaţiile dorite de la oameni.02=10000 lei. Cheltueli comerciale: .Există un plan de acţiune pentru atragerea clienţilor? Elementul esenţial pentru funcţionarea pieţei sunt clienţii. unde 2% – cota anuală de întreţinere a clădirii . unde 3% – cota anuală de uzură şi întreţinere a garajului . antreprenorul poate aplica una sau mai multe dintre metodele expuse în continuare.Uzura unităţii de transport – 385000 x  0. Dacă doriţi să lansaţi o afacere nouă.Planificarea afacerii .Uzura garajului – 87500 x  0. 10% – cota anuală de uzură a unităţii de transport . puteţi să lansaţi una similară celei pe care o cunoaşteţi. Pentru a-şi cunoaşte potenţialii clienţi. .Motorină – 67500 lei .Cercetări simple şi practice ale pieţei Se va efectua o analiză a pieţei.Ce caracteristici îi interesează? .De ce credeţi că vor procura produsele/serviciile dumneavoastră? .Întretinerea garajului – 87500 x 0. care nu complică procesul de planificare.Cheltuieli privind taxele şi impozitele – 5606 lei Total cheltueli generale şi administrative – 317 435 lei 4.Cine sunt principalii clienţi? . 4 vânzători şi un şofer) – (3500+2500 x 4+3000 x 1.Cheltuieli privind protecţia muncii – 5000 lei .2 x 12 x 1.1= 38500 lei.Întreţinerea unităţii de transport – 385000 x  0.Întreţinerea spaţiului de oficiu – 500000 x 0.Ce îi determină să cumpere produsul sau serviciul oferit? . practice şi evidente.Studiul afacerilor similare Un prim pas în planificarea afacerii este studiul afacerilor similare.Plata pentru arenda spaţiilor – (50lei/m2 x 100m2 x 12) + (30lei/m2 x 40m2 x 12) =74400 lei .Alte cheltueli – 5000 lei Total cheltueli comerciale – 356 139 lei În cadrul compartimentului privind analiza pieţei îşi vor găsi răspuns următoarele întrebări: .

pe parcursul anului. sau 400 de elevi.50 lei. când elevii se vor afla în vacanţă.Fiecare elev va procura în medie o chiflă şi o plăcintă. analiza afacerilor similare vă va furniza multe informaţii utile. Astfel.Luând în considerare regimul de studii – 5 zile pe săptămână. numărul de chifle şi plăcinte vândute în fiecare zi la cele 6 puncte de comercializare va constitui: 400 x 2 x 6 + 300 x 6 = 6600 bucăţi. . volumul de vânzări va constitui aproximativ 1188000 de bucăţi. de unde primesc aceasta. Presupunem că ponderea elevilor care vor cumpăra chifle şi plăcinte în timpul recreaţiei (4 recreaţii în primul schimb şi 4 în schimbul 2) va constitui 50%. . . volumul anual total de pâine comercializată va constitui 555.2 lei.4 x 4 x 1 x 365 ≈ 504576 ≈ 504 500 pâini.Numărul de chifle şi plăcinte calde procurate de alte categorii de consumatori de la un chioşc va constitui zilnic circa 150 de chifle şi 150 de plăcinte.Întreprinderea va dispune de 4 puncte de vânzări. de ce. Pe lângă produsele de bază în chioşcuri vor fi comercializate şi alte produse. care vor asigura un venit anual de circa 948 000 lei. sau circa 158400 de bucăţi în trei luni (2000 buc/zi x 24 zile x 3 luni). Sondajele de opinie în rândul consumatorilor au şi ele un rol important. - Pentru chifle şi plăcinte Întreprinderea va dispune de 6 chioşcuri care vor fi amplasate în vecinătatea a 6 şcoli.Astfel. Fiecare familie va procura câte o pâine pe zi. Pentru pâine . 4 săptămâni pe lună.Volumul anual de vânzări va constitui: 864 x 0. Se presupune că fiecare punct de vânzare ar putea să deservească locatarii din cel puţin 8 blocuri cu 9 etaje cu circa 864 de familii (9 etaje x  4 ap/etaj x  3 scări/clădirea x  8 clădiri). 201 . 9 luni de studii. . celelalte familii vor procura de la concurenţi.Planificarea afacerii elaboraţi planul pentru o afacere în derulare.Luând în considerare preţul de comercializare pentru o pâine de 3. . .Estimarea numărului de clienţi potenţiali Exemplu: Estimarea numărului de clienţi potenţiali şi a volumului anual de vânzări 1.Discuţia cu clienţii Discuţiile cu potenţialii clienţi sunt absolut indispensabile în cazul iniţierii unei afaceri noi.În celelalte 3 luni ale anului. .Pe parcursul anului mai pot fi comercializate suplimentar încă circa10% sau 50500 de pâini. . 000 de pâini. Din aceste 864 de familii presupunem că 40% vor procura pâine din punctul de vânzare al întreprinderii. .Volumul anual total de vânzări pentru chifle şi plăcinte va constitui 1346400 de bucăţi. Volumul anual total al vânzărilor va constitui 2 019 600 + 1 776 000 ≈ 3 795 600 lei. volumul anual al vânzărilor va fi 2 019 600 lei. . volumul anual al vânzărilor va fi 1 776 000 lei. 2. cât plătesc etc.La preţul mediu pentru o chiflă sau o plăcintă de 1. numărul de chifle şi plăcinte vândute într-o zi va fi de 3 ori mai mic şi va constitui circa 2200 de bucăţi pe zi. Numărul elevilor în fiecare şcoală este de circa 800. . În acest scop este necesară chestionarea unui număr considerabil de persoane referitor la ceea ce doresc ei. .

Definirea corectă a acestei pieţe şi focalizarea eforturilor pentru satisfacerea ei oferă şanse mari pentru succesul afacerii. La început întreprinderea va utiliza doar punctele proprii de comercializare. întreprinderea va trebui să încerce să fie unică sau să creeze o competenţă specială pentru grupul-ţintă.Cât de mare este segmentul lor de piaţă? . Concurenţii Pentru o analiză pertinentă a concurenţei.Planificarea afacerii 5. 6. Un prim pas în asigurarea competitivităţii produsului este îmbunătăţirea calităţii. segmentul-ţintă vor fi elevii. firma este nevoită să aplice o politică de preţuri care va permite atragerea a cât mai mulţi clienţi. Politicile mixului de marketing cuprind produsul. pentru a fi competitivă. Pentru a asigura volumul de vânzări planificat. gamă largă de produse/servicii etc.Ce avantaje oferă ei în raport cu firma proprie: mijloace fixe. manageri. o piaţă-ţintă reprezintă grupul de consumatori asupra căruia o anumită afacere îşi concentrează atenţia. 202 . asupra căruia va fi concentrat maximum de atenţie. compartimentul în cauză va trebui să răspundă la următoarele întrebări: . calitate a produselor/serviciilor. Tactica vânzărilor. Vânzările planificate vor fi asigurate şi prin aplicarea unor anumite tehnici de promovare. Prin intermediul mixului de marketing întreprinderea acţionează asupra pieţei în vederea realizării obiectivelor strategice. întreprinderea trebuie să determine ce tactică de vânzări va utiliza: prin magazine proprii sau prin reţeaua retail existentă. Având în vedere concurenţa ce există pe orice piaţă. preţul. Pentru aceasta întreprinderea va trebui să acorde o atenţie deosebită tehnologiei de producţie. întreprinderea trebuie să elaboreze politici adecvate de marketing.Dar strategii de comunicare/reclamă? . iar competenţa specială a întreprinderii va fi oferirea chiflelor şi plăcintelor calde.Ce reputaţie au aceştia? . elaborarea şi distribuirea materialelor promoţionale etc. controlului calităţii şi materiilor prime utilizate. Pentru a îmbunătăţi poziţia sa pe piaţă.Ce strategii de preţ aplică aceştia? . Politicile de marketing Pentru a-şi atinge scopurile propuse. Preţul. Produsul este cel mai important element. se va întocmi un plan de marketing care va servi drept suport în atingerea scopului.Au clienţi fideli? .Ce calitate au produsele/serviciile lor? .Cum îşi distribuie produsele/serviciile? . În afacerea prezentată ca exemplu.Ce forţă de vânzare au? . Promovarea.Cine sunt principalii concurenţi? . răspunsurile la întrebările anterioare vor permite identificarea pieţei-ţintă pentru produsele/serviciile pe care le oferiţi. cum ar fi: efectuarea unor campanii regulate de informare a consumatorilor. De asemenea. distribuţia şi promovarea pentru o perioadă de trei ani. iar mai târziu ar putea încheia contracte şi cu unele magazine alimentare.

piaţa.modul cum va putea fi folosit în conducerea afacerii. 3. . Se vor determina următoarele tipuri de profit: 1.cheltuieli comerciale.cheltuieli generale şi administrative. Profitul net = profitul perioadei până la impozitare – impozitul pe venit al persoanei juridice. Prognozele financiare se întocmesc pe baza estimărilor veniturilor din vânzări.alte cheltuieli. 2. antreprenorul poate estima volumul de vânzări pe care îl poate realiza în următorii 3-5 ani. Profitul perioadei până la impozitare = profitul operaţional + profitul din activitatea de investiţii + profitul din activitate financiară. . Elaborarea prognozelor financiare nu ridică probleme dacă următoarele aspecte sunt bine înţelese: . Prognozele financiare Complexitatea prognozelor financiare este în dependenţă directă de complexitatea afacerii. adică dacă este suficient de profitabilă. acest aspect necesitând o atenţie sporită în raport cu profiturile şi pierderile.modul în care acesta este elaborat. 4. afacerea poate fi profitabilă. Profitul operaţional = profitul brut – cheltuielile perioadei. .consumuri directe privind retribuirea muncii. După colectarea informaţiilor necesare privind afacerea. . Pe lângă profitul operaţional mai poate fi obţinut: . Este necesar a sublinia că situaţia profiturilor şi pierderilor arată dacă afacerea este viabilă.consumuri materiale directe. Pot exista diferenţe dramatice între profitul net şi numerarul net.consumuri indirecte. Fluxul de numerar furnizează o proiecţie a următoarelor date: . Situaţia fluxului de numerar exprimă solvabilitatea firmei (capacitatea întreprinderii de a-şi onora la timp obligaţiile).disponibilul bănesc la începutul perioadei de referinţă (soldul iniţial în casă şi în bancă). Cea mai importantă problemă pe care trebuie s-o aibă în vedere antreprenorul este situaţia fluxului de numerar.profit din activitatea financiară. .Planificarea afacerii 7. . Costul vânzărilor include: . clienţii şi concurenţii. . În primul rând se evaluează situaţia profiturilor şi a pierderilor. Dacă nu se aplică o politică eficientă faţă de debitori. Profitul net (înregistrat în situaţia profiturilor şi pierderilor) poate fi doar un profit pe hârtie. dar nu şi solvabilă. Profitul brut = venituri din vânzări – costul vânzărilor. Cheltuielile perioadei includ: . 203 . .încasările de numerar previzionate pentru perioada respectivă.scopul fiecărui instrument financiar folosit.profit din activitatea de investiţii.

restul 366626 lei se acumulează şi se vor reflecta în pasivul bilanţului.070) Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit  (pierdere) (+rd. precum şi de nivelul inflaţiei. .cheltuielile în numerar ale acestei perioade. 204 .020) Alte venituri operaţionale** Cheltuielile comerciale Cheltuilelile generale şi administrative Alte cheltuieli operaţionale*** Rezultatul din activitatea operaţională: profit  (pierdere) (rd. ***) – La alte cheltuieli se referă cheltuielile pentru comercializarea altor mărfuri în punctele de vânzare ale întreprinderii.120) Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit Profitul net (pierdere netă) (+rd.050-rd. Exemplu: Contul de profit şi pierderi Indicatorii 1 Venitul din vânzări Costul vânzărilor Profitul brut (pierdere globală) (rd. consumurile energetice în scopuri tehnologice – 113 302 lei.100) Rezultatul excepţional: profit (pierdere) Rezultatulul (pierderea) perioadei de gestiune până la  impozitare (rd.2.080+rd.130+rd.010-rd.030+rd. rândul 3.090+rd. Venitul din vânzări şi costul vânzărilor pentru următorii ani se determină ţinând cont de obiectivele de sporire a vânzărilor.disponibilul bănesc la sfârşitul perioadei pentru care s-a întocmit situaţia financiară.110+rd.Planificarea afacerii .140) Codul rândului 2 010 020 030 040 050 060 070 080 090 100 110 120 130 140 150 Perioada de gestiune 3 3 795 600 3 021 643*) 773 957 948 000 356 139 317 435 570 000 478 383 478 383 478 383 71 757 406 626****) *) Costul vânzărilor include consumurile materiale directe – 2 397 287 lei.40000 lei se vor aloca pentru formarea rezervelor – se reflectă în pasivul bilanţului. rândul 3.3. ****) Distribuirea profitului va fi următoarea: . consumurile directe privind retribuirea muncii – 346 104 lei şi consumurile indirecte – 164 950 lei.060-rd.040-rd. . **) – La alte venituri se referă venitul din comercializarea altor mărfuri în punctele de vânzare ale întreprinderii.

plăcintelor – 3795600 lei şi încasările din comercializarea altor mărfuri – 948000 lei. punctul 5.3 al pasivului bilanţului contabil. se va include în datorii pe termen scurt calculate. inclusiv asigurările sociale. de aceea în anul de gestiune se vor achita salariile.Planificarea afacerii Exemplu: Indicatorii Numerar la început de perioadă Încasări din vânzări Uzura mijloacelor fixe Total intrări de numerar Procurări de materii prime şi materiale Procurări de mărfuri Procurări de resurse energetice Cheltuieli privind retribuirea muncii Cheltuieli pentru întreţinerea mijloacelor fixe Plata pentru arenda spaţiilor Cheltuieli privind protecţia muncii Plata taxelor şi impozitelor Rambursarea creditului Alte plăţi Total ieşiri de numerar Numerar la sfârşit de perioadă Perioada de gestiune 10 000* 4 743 600** 130 860 4 884 460 2430127*** 570 000 204012 743 061**** 51117 74 400 5 000 7606 147 501 0 4 232 824 651 636 *) reprezintă numerarul în contul întreprinderii la iniţierea afacerii – vezi bilanţul contabil. 205 .98 519). ***) Ieşirile de numerar pentru consumurile materiale se determină după relaţia: cheltuieli pentru procurări de materii prime şi materiale pe parcursul anului + stoc la finele perioadei – stoc la începutul perioadei (2 397 287 + 131 358 . punctul 2. **) Încasările din comercializarea pâinii. ****) Achitarea salariului se efectuează în prima săptămână a lunii următoare. La întocmirea fluxului de numerar trebuie ţinut cont că amortizarea activelor nemateriale şi uzura mijloacelor fixe reprezintă intrări de numerar.4. doar pentru 11 luni. în mărime de 67551 lei. chiflelor. sau 810612 / 12 x 11 = 743061 lei Salariul pentru luna 12.

cuantificarea factorilor de risc. atunci când informaţiile necesare înţelegerii şi anticipării evoluţiilor. 8.Planificarea afacerii În baza situaţiei privind rezultatele financiare şi fluxul de numerar se întocmeşte bilanţul contabil. în baza rezultatelor activităţii. investiţii sau categorii de afaceri. .de lichiditate.de profitabilitate (rentabilitate). aşteptări. Analiza riscului de preţ joacă un rol central în managementul strategic. Diferenţa dintre ce deţine şi ce datorează firma reprezintă capitalul propriu sau. Acesta reprezintă un raport financiar-contabil care arată ce deţine şi ce datorează firma la un moment dat. schimbărilor ce pot avea loc într-un anumit context sunt fie insuficiente. ce constituie instrumente de analiză care asigură o mai bună înţelegere a rezultatelor şi poziţiei financiare a unei firme. situaţia este catalogată ca fiind una incertă. după caz. dar şi în interiorul aceleeaşi industrii. Cei mai importanţi indicatori financiari pot fi grupaţi în următoarele categorii: .factorii posibili de risc.impactul lor asupra cheltuielilor şi veniturilor viitoare. iar apoi. un comportament de influenţare a acestora. . fie indisponibile. prognoze asupra evenimentelor viitoare implică o doză bună de risc. ca urmare a variaţiilor preţului resurselor utilizate. riscul de preţ are ca surse preţurile producţiei industriale. Riscul de preţ este asociat schimbărilor posibile în structura şi nivelul preţului bunurilor şi serviciilor oferite pe piaţă de către o firmă. Analiza de risc cuprinde determinarea riscurilor activităţii viitoare: . în cele mai multe cazuri. precum şi a modului în care a fost folosit patrimoniul. Prognozele financiare permit calcularea anumitor indicatori financiari. El diferă de la o industrie la alta. Prin urmare. Preţurile producţiei industriale sunt rezultatul fluctuaţiilor 206 . Gradul ridicat de incertitudine induce operatorilor de pe piaţă un comportament de adaptare la modificările intervenite în mediul de afaceri sau. prezumţii. . imposibil de măsurat cu precizie. valoarea lui netă. . cursul de schimb şi rata dobânzii. Riscul de piaţă este propriu unei afaceri. acest document va fi completat la finele fiecărui an de planificare.de activitate (privind gestiunea activelor). Cele două părţi ale bilanţului contabil trebuie să fie în permanenţă egale: ACTIV = PASIV sau Mijloace economice = Surse proprii + Surse atrase Utilizând relaţia de mai sus. previziuni. Luarea unei decizii în baza unor estimări. cu alte cuvinte. Analiza riscurilor Multe decizii în afaceri se iau plecând de la estimări asupra viitorului. uneori destul de dificil de definit şi. se va întocmi bilanţul iniţial la înregistrarea întreprinderii.

1. mijloace de transport – 385 000 lei. Active financiare pe termen lung Alte active pe termen lung TOTAL CAPITOLUL 1 2.4. calculatoare – 26250 lei. 2. spaţii de oficiu – 500000 lei.020) 1. Active materiale pe termen lung Mijloace fixe Uzura activelor pe termen lung Valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung 1. 1. 207 .2.2.1. cu un termen de amortizare de 5 ani.4.5.3.3. Amortizarea anuală a activelor nemateriale reprezintă raportul dintre valoarea iniţială şi termenul de uzură (20000 / 5 = 4000 lei). 2.Planificarea afacerii Exemplu: BILANŢUL CONTABIL La 31 decembrie ___ Nr.010+rd. 1. 2. garaj – 87 500 lei. 1. **) Mijloacele fixe includ: utilaj tehnologic – 481250 lei. ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Creanţe pe termen scurt Investiţii pe termen scurt Mijloace băneşti Alte active pe termen scurt TOTAL CAPITOLUL 2 TOTAL GENERAL ACTIV 98 519 10 000 108 519 1 994 769 131 358 651 636 782 994 2 534 384 1 866 250** 1 866 250 1 886 250 1 866 250 130860 1 735 390  1 751 390 20 000* 20 000 4 000 16 000 La înregistrare La finele perioadei de gestiune *) Active nemateriale – program de contabilitate 1C. ACTIV ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale Amortizarea activelor nemateriale Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd. clădiri pentru comercializarea mărfurilor – 360 000 lei. 2. mobilier – 26250 lei. 2. crt.

care de asemenea se va achita în anul următor după depunerea declaraţiei despre venituri.Planificarea afacerii Exemplu: BILANŢUL CONTABIL La 31 decembrie ___ Nr.1.2.2. care se va achita în anul următor. şi impozitul pe venit al persoanei juridice (71 757 lei. 4.2. 3.1. Rezerve Profit nerepartizat Capital secundar Total capitolul 3 4. 5. 3.3. 3. 4. 3.1. PASIV CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar 3. crt.3.4. DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung Datorii pe termen lung calculate Total capitolul 4 5. 5. DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Datorii comerciale pe termen scurt Datorii pe termen scurt calculate Total capitolul 5 TOTAL GENERAL PASIV 1 994 769 139 308* 139 308 2 534 384 400 000 400 000 325 000 325 000 1 594 769 1 594 769 1 594 769 40 000 366 626 2 001 395 La inregistrare La finele perioadei de gestiune *) Datoriile pe termen scurt calculate vor include salariul pentru luna 12 (67551 lei). 5. vezi tabelul rezultatelor financiare). 208 .

În urma analizei SWoT. risc care diferă. acesta va fi actualizat şi ajustat necesităţilor actuale. 9. De exemplu. cu activităţi specifice şi mă. Acest tip de risc poate fi întâlnit şi sub denumirea de firm-specific-risk. cu predilecţie. Un plan de acţiuni corect pregătit trebuie să conţină următoarele: denumirea acţiunilor necesare de întreprins. de exemplu). teia. iar sarcina de bază este formularea a cât mai multe şi mai concrete astfel . precum şi efectul scontat de la implementarea ei. Riscul financiar sau riscul legat de politica de finanţare este generat de modul de finanţare a afacerii şi de nivelul dobânzii. de asemenea. Fiecare acţiune este numită punct de .Planificarea afacerii preţului energiei electrice. creşterea ratei dobânzii are impact atât asupra consumului (scade). orice implede puncte. Este tipic naturii operaţiilor desfăşurate de către entităţile din acest domeniu. precum şi faptul că acesta va fi monitorizat şi evaluat. „intrările” şi „ieşirile” unei entităţi. Fiecare punct de reper trebuie să aibă o denumire. 10. o persoană responsabilă. mentare este haotică. un termen de realizare şi un buget.. Riscul diversificabil este în strânsă legătură cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date. nefiind altceva decât o particularizare a riscului operaţional inerent oricărei afaceri. combustibililor. Întreg personalul firmei trebuie să cunoască prevederile planului. cât şi asupra costului de finanţare a firmei (creşte). perioada planificată pentru desfăşurarea acţiunii. care reprezintă „intrări” pentru unele firme şi „ieşiri” pentru altele. fizice sau financiare. bugetul de cheltuieli pentru fiecare acţiune. în cazul instituţiilor financiare (băncile comerciale. Riscul pur este asociat pierderilor (daunelor). prin structură şi amploare. reper. care a fost descrisă anteror. 209 . surabile.Fără implementare strategia este doar un vis. cu care s-ar putea ciocni o firmă. Revizuirea planului de afaceri Planul de afaceri trebuie revizuit periodic. posibile sau probabile.Strategia şi implementarea lucrează în comun. care face din planul de afaceri un plan real. idiosyncratic risk sau nonsystematic risk. Riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de către investitor prin diversificarea portofoliului afacerii (diversificare operaţională). gazului natural etc. Cursul de schimb şi rata dobânzii afectează. Riscul de credit este întâlnit. de la un sector economic la altul.Dacă nu aveţi strategie. Planul de acţiune Planul de acţiuni este o metodă orReţineţi: ganizată de analiză a afacerii şi de luare a deciziilor pentru îmbunătăţirea aceasValoarea planului este măsurată prin implementarea acestuia. responsabilul.

. .planificarea se efectuează pentru dezvoltarea proprie. presupunând o viziune de perspectivă asupra afacerii. . concurenţii). 2. c) Discutaţi şi descrieţi elementele mediului intern de acţiune directă (clienţii. .planificarea afacerii pentru dezvoltarea proprie. Sarcini pentru oprele practice 1. . 210 . planul de afaceri trebuie să stabilească obiective clare şi modalităţile de realizare a acestora. instituţiile financiare. . organizaţiile muncii).dezvoltarea proprie a întreprinderii.planificarea se efectuează pentru obţinerea unui împrumut.Nu există o structură-standard a planului de afaceri. Ce înseamnă procesul de planificare a afacerii pentru: .obţinerea unui împrumut.Planul de afaceri ajută la evaluarea unor noi idei de afaceri sau a şanselor de succes ale afacerii existente. . d) Discutaţi şi descrieţi elementele mediului extern de acţiune directă (acţionarii. b) Discutaţi şi descrieţi aria afacerii (produse.planificarea afacerii pentru un investitor extern. misiunea şi viziunea. Ce legătură există între strategie şi analiza SWoT? Care elemente trebuie dezvoltate în planul de afaceri în cazul în care: . . precum şi a modului în care intenţionează să foloseacă resursele de care dispune pentru a-şi atinge scopurile. Întrebări pentru discuţii 1. .Planificarea afacerii Sumar . furnizorii. . grupe de consumatori) pentru situaţia actuală. Fiecare plan trebuie să fie adaptat afacerii pe care o descrie şi scopului pentru care a fost elaborat.Un plan de afaceri bun este o schemă de acţiune construită logic. însă cel mai important este ca acesta să fie adaptat necesităţilor pentru care a fost elaborat.Planul de afaceri poate fi simplu sau complex. având în vedere că planul de afaceri este elaborat pentru: . 3.planificarea afacerii pentru un împrumut.Planul de afaceri este prezentarea scrisă a ceea ce antreprenorul doreşte să realizeze. Pentru un plan concret de afaceri: a) Formulaţi ideea de afaceri. obiectivele întreprinderii.Pentru a asigura succesul.planificarea se efectuează pentru un investitor extern. pieţe.atragerea unui investitor extern. . .Planul de afaceri permite prezentarea ideilor de afaceri pentru a obţine finanţările necesare.

Cum să concepi un plan de afaceri? Editura rentrop&Straton. Planificarea afacerii. hillel L. personalul). Bucureşti: Editura Ch Beck. Ghid de start. Galaj D. Bucureşti: Editura All. raportul privind rezultatele financiare. 1. M. 2007. Analizaţi legăturile ce există între următoarele documente financiare: bilanţul contabil. raportul despre dinamica mijloacelor băneşti. 4. ediţia a III-a. Planul de afaceri. care vor contribui la alegerea strategiilor de „Diferenţiere”şi „Diferenţiere focusată”. precum şi resursele de producţie şi financiare 2.. Porojan D. 3. 2. Planul de afaceri. 5. 3.. g) Descrieţi activele şi infrastructura (resursele de marketing. Bibliografie recomandată Finch B. 2005. 4. Bucureşti: Editura Ştiinţa şi Tehnica. Planul de afaceri.. 1997.Planificarea afacerii e) Discutaţi şi descrieţi elementele indirecte ale mediului. echipa managerială. Argumentaţi caracteristicile şi resursele. Blessis J. Ghid practic.. care vor contribui la alegerea strategiilor de „Lider în costuri” şi „Concentrarea pe costuri”. Bucureşti: Editura Irecson. 211 . aprovizionare). Discutaţi caracteristicile şi resursele. Bisa C. 2006. Săndulescu I. Kienast Phi. Butler D. f) Analizaţi managementul resurselor umane (structura organizatorică. 2006.

212 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->