Analizati evolutia cantitativa si calitativa in Romania a segmentului primar si secundar pe piata financiara.

Piata de capital asigura legatura permanenta dintre emitenti si investitori, atat in momentul acoperirii cererii de capital, cat si in procesul transformarii in lichiditati a valorilor mobiliare detinute. Piata primara reprezinta acel segment de piata pe care se emit si se vand sau se distribuie valorile mobiliare catre primii detinatori. Piata primara constituie un circuit de finantare specializat. Pe piata primara se emit valori mobilare ce confera anumite drepturi posesorilor lor, deci celor care au calitatea de furnizori de fonduri. Prin intermediul pietei primare se pun in evident miscarile de capitaluri dintr-o economie, generate de emitenti, in calitatea lor de solicitatori de capitaluri. Aceasta piata permite finantarea agentilor economici. Participantii pe piata primara, in cadrul careia se vand si se cumpara valori mobiliare nou-emise, sunt: Solicitatorii de capital: statul, colectivitatile locale, intreprinderile publice si private; Ofertantii de capital: personae particulare, agenti economici, banci, case de economii, societati de asigurare; Intermediarii: societati de service de investitii financiare, banci comerciale, societati de investitii care, prin reteaua proprie, asigura vanzarea valorilor mobiliare.

Piata primara are rolul de a transforma activele financiare pe termen scurt in capitaluri disponibile pe termen lung. Pe piata primara se vand valori mobiliare emise de acele entitati care au nevoie de resurse financiare si se cumpara de alte entitati sau personae fizice posesoare de economii pe termen mediu si lung. Emitentii de valori mobiliare pot opta pentru lansarea pe piata a titlurilor emise de catre ei insisi sau prin intermediari. Emitentii atrag resurse financiare pe piata primara in scopuri anuntate in mod public inainte de derularea ofertei. Piata primara permite atragerea capitalurilor in scopul constituirii sau majorarii capitalului social, precum si apelarea la resurse imprumutate. Piata secundara asigura, prin intermediul bursei de valori mobilare, atat buna functionare a pietei primare, cat si lichiditatea si mobilitatea economiilor. Investitorii au posibilitatea de a negocia in orice moment actiunile si obligatiunile detinute in portofoliu sau pot cumpara noi valori mobiliare. Lichiditatea pietei le permite sa realizeze rapid arbitraje de portofoliu, fara a astepta scadenta titlurilor detinute. Piata secundara concentreaza cerea si oferta derivta, care se manifesta dupa ce piata valorilor mobiliare s-a constituit.

Anul 1990 poate fi privit drept momentul aparitiei pietei primare de capital in Romania, odata cu promulgarea Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, prin asigurarea cadrului legal necesar aparitiei si dezvoltarii societatilor pe actiuni si a principalelor produse utilizate pe piata de capital: actiunile si obligatiunile. Potrivit acestei leg, societatile pe actiuni au putut recurge la economiile publicului pentru infiintare sau pentru majorarea capitalului social. Un alt moment important l-a constituit adoptarea Legii nr.58/1991 privind privatizarea societatilor comerciale, prin introducerea pe piata financiara, intr-o cantitate masiva, hartii de valoare la purtator (certificate de proprietate), care, desi nu au fost considerate valori mobiliare, au avut rolul de a familiariza publicul cu titlurile de valoare si de a demonstra necesitatea crearii unui cadru organizat pentru vanzarea-cumpararea acestora (piata secundara de capital). Tot prin aceasta lege s-au infiintat cele cinci fonduri ale proprietatii private, care au avut rolul de a familiariza populatia cu institutia investitorului de portofoliu. In anul 1992, certificatele de proprietate au fost emise si distribuite in forma materializata, la purtator. Tot in acest an s-a derulat prima oferta publica de actiuni contra numerar din cadrul procesului de privatizare, oferta efectuata de Agentia Nationala pentru Privatizare si Banca Romana pentru Dezvoltare cu sprijinul unei societati de consultamnta din Marea Britanie si care a avut o rezonanta deosebit de mare. Catre sfarsitul anului 1992 s-a infiintat Agentia Nationala pentru Titluri de Valoare, ca directive in Ministerul Finantelor. Paralel, in Banca Nationala s-a creat Centrul de Proiectare si Implementare a Pietelor de Capital, punctul de plecare al viitoarei Burse de Valori Bucuresti. S-a facut simtita nevoia unei piete distincte de cea bancara, deoarece lipsa alternativelor de plasament a condus la proliferarea jocurilor piramidale, iar tolerarea acestora de catre autoritati, urmata de prabusirea lor, a generat confuzoe la nivelul investitorilor individuali. Odata cu aparitia Ordonantei nr.18/1993 privind reglemantarea tranzactiilor bursiere cu valori mobiliare si organizarea unor institutii de intermediere, a fost infiintata Agentia Valorilor Mobiliare (AVM) prin transformarea Agentiei Nationale pentru Titluri de Valoare (ANTV). Prin Hotararea Guvernului nr. 788/1993 au fost aprobate Regulamentul privind oferta publica de vanzare de valori mobiliare si Regulamentul privind autorizarea societatilor de intermediere de valori mobiliare si a agentilor de valori mobiliare. Aceasta a permis clarificarea si completarea procedurii prevazute de Legea nr.31/1990 de majorare a capitalului social si a dus la cresterea numarului societatilor comerciale care au facut oferta publica. In acest context au aparut intermediarii autorizati, ca participanti directi si exclusivi la incheierea operatiunilor de vanzare-cumparare de valori mobiliare, ceea ce a creat premisele pietei secundare de capital in Romania prin aparitia Bursei de Valori Bucuresti si, mai tarziu, a pietei RASDAQ. O alta categorie importanta de investitori, investitorii institutionali, a aparut sub forma fondurilor mutual, intr-un moment in care piata de capital era practic inexistenta. Aceste fonduri mutuale au fost infiintate si functionau undeva la interfata dintre Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, Legea nr.33/1991 privind activitatea bancara si

Codul civil, nefiind autorizate de nicio autoritate specifica pietei bancare sau pietei de capital, dar trebuiau sa desfasoare o activitate specifica pietei de capital. In anul 1994 a fost adoptata Legea nr.52 privind valorile mobiliare si bursele de valori, care a creat conditii pentru aparitia de noi institutii pe piata. Prin transformarea Agentiei Valorilor Mobiliare a fost infiintata Comisia Nationala a Valorilor Mobilare (CNVM), autoritate administrative autonoma care raporteaza Parlamentului Romaniei cu privire la activitatea de reglementare si supraveghere a pietei de capital. Dupa aparitia acestei legi, atat piata primara, cat si cea secundara au devenit din ce in ce mai active, iar numarul participantilor pe piata a crescut considerabil. Au fost infiintate societati de depozitare, societati de registru, asociatii profesionale cu statut de organisme de autoreglementare, care au condus la aparitia de noi piete secundare de tranzactionare (RASDAQ), altele decat cele bursiere. In anul 1995, dupa o intrerupere de cinci decenii, a fost reinfiintata Bursa de Valori Bucuresti, prin decizie a Comisiei Nationale a valorilor Mobiliare, in urma solicitari a 24 de societati de valori mobiliare, membre ale Asociatiei Bursei de la acea data, de a negocia actiuni emise de 6 societati comerciale. Bursa de Valori a avut statut de institutie de interes public si a functionat sub forma unei piete de licitatie, respectand principiul unicitatii pretului, ca punct de echilibru intre cererea si oferta cumulata, la un moment dat, pe baza ordinelor inregistrate pe aceeasi valoare mobiliara inscrisa la cota bursei. Aceasta a fost initial finantata de la bugetul de stat, cu conditia ca, in termen de 3 ani de la infiintare, sa ramburseze din comisioanele aplicate tranzactiilor effectuate suma necesitata de infiintarea acesteia. In anul 1996 s-a constituit asa-numita piata extrabursiera pentru a oferi cadrul institutional organizat pentru tranzactionarea unui numar foarte mare de actiuni, apartinand unui numar de peste 5.000 de societati comerciale si cu o larga difuzare in randul publicului (peste 16 milioane de actionari). In acest scop a fost creata o piata de tip NASDAQ (sistem ales datorita caracteristicilor pietei decapital a Roamaniei numar mare de actionari distribuiti arbitrar in teritoriu), prin cooperare directa romano-americana, piata intitulata Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations (RASDAQ). Sistemul electronic de tranzactionare este o varianta adaptata a programului NASDAQ-PORTAL. Piata a fost deschisa oficial pentru operare la 27.09.1996, a inceput sa functioneze la 25.10.1996, iar prima zi de tranzactionare a fost 01.11.1996, cand au fost derulate operatiuni cu actiunile a 3 societati comerciale. Societatea de suport tehnologic RASDAQ constituia practic un sistem electronic in cadrul caruia intermediarii derulau tranzactiile in numele clientilor sau in numele lor. Calitatea de intermediar apartinea societatilor de valori mobiliare (SVM), actualele societai de servicii de investitii financiare (SSIF).

Intermediarii de valori mobiliare s-au constituit in anul 1995 intr-o asociatie profesionala nonprofit denumita Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM), actuala Asociatie a Brokerilor. Aceasta reprezenta interesele comunitatii brokerilor, cu misiunea de a contribui la dezvoltarea unei piete eficace, oneste si inovatoare in beneficial si pentru protectia investitorilor. Caracteristica de baza a sistemului a fost lipsa de localizare, sistemul putand fi accesat de participanti prin intermediul unei interfete personale computerizate, prin modulul retea sau cu ajutorul unor linii dedicate conectarii prin firme de cablu specializate. In anul 1997 a fost infiintata la Sibiu Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri (BMFMS), specializata in tranzactionarea instrumentelor financiare derivate. In acest an, in luna iulie au fost lansate primele contracte la termen de tip futures, iar in noiembrie 1998, dupa constituirea Casei Romane de Compensatie, a inceput tranzactionarea optiunilor pe contracte futures. Pe piata RASDAQ au fost initial tranzactionate valorile mobiliare neincluse la cota Bursei de Valori Bucuresti: 1. Actiunile societatilor rezultate din Programul de Privatizare in Masa (PPM) incheiat in 1996. 2. Actiunile societatilor comerciale romanesti distribuite deja pe calea ofertelor publice initiale sau prin programele de privatizare, care faceau obiectul regimului de furnizare periodica de date financiare al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CVM) si acre nu sunt cotate la bursa. 3. Orice alte valori mobiliare a caror includere in sistem urma sa fie decisa de autoritatea pietei. Piata de capital a cunoscut in cursul anului 1997 un adevarat boom prin intermediul investitorilor straini. Scaderea timp de trei ani consecutivi a produsului intern brut (PIB), la care s-au adaugat in anul 1998 efectele crizei financiare asiatice, a facut ca piata bursiera din Romania sa functioneze in regim de avarie, cu niveluri scazute ale capitalizarii bursiere si ale valorii tranzactiilor. In aceasta perioada, rolul pietei de capital de a mobiliza capital pe termen lung de la investitori prin facilitarea realizarii de catre agentii economici de emisiuni de actiuni si obligatiuni, a fost foarte scazut, fiind substituit aproape in totalitate de orientarea economiilor catre instrumente financiare pe termen scurt, in special catre titlurile de stat. Reluarea cresterii economice incepand cu anul 2000, stabilizarea principalilor indicatori macroeconomici si sustinerea procesului de dezinflatie, urmat de reducerea dobanzilor pasive practicate de sistemul bancar, accesul Romaniei la finnatare pe pietele internationale de capital si diminuarea randamentelor oferite de Ministerul Finantelor Publice pentru titlurile emise pe piata interna au determinat o reorientare a unei parti din fondurile disponibile catre piata de capital si o crestere a interesului investitorilor pentru emitentii de valori mobiliare listate la cota bursei. Anul 2002 a marcat schimbarea cadrului legislativ, prin elaborarea, aprobarea si intrarea in vigoarea a unui pachet legislativ ce cuprindea:

1. Legea nr.514/12.07.2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 539/24.07.2002. 2. Legea nr.513/12.07.2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare, publicata in Monitorul Oficial nr. 539/24.07.2002. 3. Legea nr.512/12.07.2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 27/2002 privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate, publicata in Monitorul Oficial nr. 576/05.08.2002. 4. Legea nr.525/17.07.2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si piete reglementate, publicata in Monitorul Oficial nr. 576/05.08.2002. Modificarea cadrului legislativ a avut un impact pozitiv asupra pietei, a carei revigorare a fost marcata de cresterea interesului investitorilor pentru valorile mobiliare emise de societatile comerciale romanesti. Pe termen mediu si lung s-a putut estima ca aceasta crestere a cererii poate continua, fiind strans legata de dezvoltarea celorlalte segmente ale pietei financiare, in special de cel al asigurarilor si cel al fondurilor de pensii administrate privat. Consolidarea componentei investitorilor institutionali autohtoni, cu orizont de investire pe termen lung este complementara dinamicii sectorului investitorilor de retail manifestate in ultimii ani pe piata bursiera si creeaza conditii ca ansambul participantilor si institutiilor pietei de capital din Romania sa isi asume rolul de finantator al economiei reale. Piata de capital are menirea de a contribui la completarea circuitelor necesare pentru ca resursele financiare disponibile sa poata fi orientate in mod eficient catre zonele productive ale economiei. Economia Romaniei si piata de capital au asigurat conditiile aparitiei unor noi emitenti care sa propuna investitorilor proiecte viabile de dezvoltare pe termen lung a unei afaceri, sa atraga resurse financiare din piata de capital si sa contribuie la cresterea economica generala. Astfel de miscari in zona pietei primare de capital au fost observate inca din anul 2002, cand au fost lansate si primele oferte publice de vanzare de obligatiuni municipale, care au fost ulterior listate la cota bursei si au avut o evolutie ascendenta privind numarul, volumul emisiunilor si scadentele de rambursare. Pentru prima data de la lansarea lor oficiala in anul 2002, indicia Bursei de Valori Bucuresti au atins nivelul de referinta de 1.000 de puncte de indice, instalandu-se tendinta de crestere sustinuta a nivelului acestora, fapt ce a pus in evident interesul investitorilor autohtoni si straini pentru piata de capital a Romaniei. In scopul consolidarii pietei a fost lansata idea unei fuziuni intre piata bursiera si piata RASDAQ, aceasta din urma transformandu-se in anul 2003 in societate pe actiuni, cu titulatura de Bursa Electronica RASDAQ (BER). Aceasta restructurare a pietei este un proces mai indelungat, ce se desfasoara in etape, primul pas fiind identificarea celor mai atractive societati comerciale listate la BER, care sa fie tranzactionate prin sistemul Bursei de Valori Bucuresti. Concomitent a inceput procesul de delistare a societatilor comerciale care nu prezentau lichiditate si nici nu indeplineau cerintele minime pentru a fi tranzactionate la bursa.

In anul 2003 a fost listata si tranzactionata prima emisiune de obligatiuni corporative. Tot in acest an au fost autorizate Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri de la Sibiu ca administrator al pietelor futures si options si Casa Romana de Compensatie. In contextul negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a contribuit, in prima jumatate a anului 2003 la elaborarea Documentului de pozitie complementar pentru capitolul 3 Libera circulatie a marfurilor, document care prevedea masuri de transpunere a aquis-ului comunitar pentru sectorul financiar, in cadrul carora au fost incluse elaborarea si adoptarea unei noi legi a pietei de capital, precum si a legislatiei secundare corespunzatoare. In consecinta, la jumatatea anului 2004 a intrat in vigoare o noua lege, Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, care abroga legislatia specifica adoptata in 2002, cu exceptia Statutului Comisei Nationale de Valori Mobiliare. Acesta a fost modificat doar cu privire la anumite prevederi referitoare la functionarea autoritatii pietei in concordanta cu standardele europene. Odata cu adoptarea acestei legi tranzactiile cu marfuri pe pietele la disponibil nu mai cad sub incidenta reglementarilor pietei de capital. Anul 2005 a adus transformari calitative odata cu aplicarea Legii nr. 297/2004, activitatile specifice pietei de capital a Romaniei desfasurandu-se la standarde europene. Transpunerea in practica a acestor reglementari reprezinta garantia procesului de consolidare institutionala a pietei de capital. Principalele evenimente care s-au derulat in anul 2005 au fost: transformarea Bursei de Valori Bucuresti din institutie de interes public in societate pe actiuni (demutualizarea BVB); fuziunea Bursei de Valori Bucuresti cu Bursa Electronica RASDAQ (BER), ceea ce a insemnat in fapt tranzactionarea pe o platforma distincta a actiunilor apartinand societatilor comerciale listate pe fosta piata RASDAQ; organizarea operationala a Fondului de Compensare a Investitorilor, institutie care garanteaza, in conformitate cu o schema negociata in procesul de aderare, compensarea fondurilor investitorilor in cazul insolventei intermediarilor; reglementarea modului de constituire a Depozitarului Central ca institutie care asigura depozitarea, compensarea si inregistrarea instrumentelor financiare tranzactionate. Anul 2006 prezinta o importanta deosebita cu privire la asigurarea conditiilor necesare pentru ca piata de capital din Romania sa atinga exigentele aderarii la Uniunea Europeana. In acest sens, a fost realizat un plan de masuri prioritare, astfel incat toate obiectivele sectorului piata de capital au fost realizate. Procesele de transpunere a legislatiei comunitare si de consolidare a capacitatii institutionale au continuat si in anul 2006, la sfarsitul caruia s-a apreciat ca Romania a transpus integral legislatia europeana referitoare la pietele financiare. De o importanta deosebita a fost transpunerea aquis-ului comunitar privind cerintele prevazute de Acorul Basel II. S-a realizat cadrul legal necesar adecvarii capitalului firmelor de investitii si a institutiilor de credit, ceea ce a permis intensificarea supravegherii prudentiale. Prin infiintarea Depozitarului Central, constituit ca societate pe actiuni, s-a asigurat consolidarea sistemului de compensare-decontare a valorilor mobiliare.

Implementarea regulamentelor emise conform standardelor europene a condus la reautorizarea celor doua burse (BVB si BMFMS) in calitate de piete reglementate. Din ianuarie 2006 au fost autorizate astfel: Bursa de Valori Bucuresti ca operator de piata si piata reglementata de instrumente financiare administrata de aceasta si Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu ca operator de piata si piata reglementata de instrumente financiare derivate administrata de aceasta. Concomitent cu infiintarea pietelor reglementate au fost initiate demersurile pentru crearea sistemului alternativ de tranzactionare. La sfarsitul anului 2006 a fost autorizata functionarea Depozitarului Central ca entitate care administreaza sistemul de compensare-decontare si registrul RoClear. Acesta este continuatorul de drept al obligatiilor de prestare a serviciilor de depozitare si registru si de efectuare a oricaror operatiuni in legatura cu acestea, ce reveneau societatilor de registru independent, Societatii Natioanle de Compensare, Decontare, Depozitare pentru Valori Mobiliare (SNCDD) si SC Bursa de Valori SA in baza contractelor incheiate cu societatile ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata sau in cadrul sistemelor alternative de tranzactionare. Evolutiile favorabile marcate de anul 2006 (cresterea capitalizarii bursiere cu 6% fata de 2005, reprezentand peste 25% din PIB si cresterea valorii investitiilor straine pe piata de capital cu peste 40% fata de 2005, pana la peste 850 milioane euro) au condus la concluzia ca piata de capital a Romaniei este o piata functionala ce poate deveni componenta a pietei unice europene. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 01.01.2007 a marcat noi momente in dezvoltarea pietei de capital a Romaniei. Aplicarea standardelor europene de catre toate entitatile reglementate de pe piata de capital a necesitat eforturi si costuri insemnate. Emitentii a caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata s-au adaptat la necesitatile aplicarii Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) in baza unei strategii graduale, care urmeza sa se incheie in anul 2009. Intermediarii pietei de capital beneficiaza de la data aderarii de pasaportul unic european, obiectiv prioritar al Strategiei de la Lisabona, prin care se ofera posibilitatea furnizorilor de servicii sa opereze pe pietele statelor membre in baza autorizatiei emise in tara de origine. Acelasi regim este aplicabil si in cazul prospectelor aferente ofertelor publice. La Bursa de Valori Bucuresti au fost tranzactionate pentru prima data actiunile unui emitent strain (ERSTE), au fost admise la tranzactionare drepturile de alocare in baza unui mecanism similar cu cel al drepturilor de preferinta si s-a constituit piata la termen odata cu tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti a contractelor futures. Bursa de Valori Bucuresti a lansat in 2007 o platforma proprie de tranzactionare a instrumentelor derivate. Instrumentele puse la dispozitia investitorilor prin aceasta platforma au fost contractele futures pe indicii BET si BET-FI, BVB anuntand intentia de diversificare a gamei de instrumente derivate in 2008. Lansata in septembrie 2007, tranzactionarea derivatelor la BVB a inregistrat succese limitate la inceput: in total au fost incheiate numai 41 de tranzactii cu 64 de contracte de catre 12 firme de brokeraj. Compensarea tranzactiilor cu derivate la BVB este asigurata de o institutie noua numita Casa de Compensare Bucuresti (CCB, www.ccbuc.ro), construita pe structura fostei Societati Nationale de Compensare,

Decontare si Depozitare a valorilor mobiliare(SNCDD) si detinuta majoritar de Bursa de Valori Bucuresti. Prin detinerea pachetului majoritar de actiuni atat la CCB cat si la Depozitarul Central, Bursa de Valori Bucuresti a pus bazele unui grup de firme cu operatiuni pe piata de capital, consolidandu-si pozitia de institutie fanion a pietei de capital. La Bursa MonetarFinanciara si de Marfuri Sibiu (BMFMS) s-au inregistrat in 2007 tranzactii cu contracte futures in valoare de 11,75 miliarde lei (in crestere cu 21% fata de valoarea din 2006) si tranzactii cu contracte options in valoare de 2,45 milioane lei (in scadere fata de 4,66 milioane lei in 2006). Numarul intermediarilor autorizati pe piata afost de 45 (fata de 42 in 2006). Bursa a introdus in 2007 o serie de inovatii la nivelul gamei de instrumente tranzactionate : contractul futures pe aur SIBGOLD si contractele futures pe actiuni Rasdaq. In scopul realizarii unei baze de date centralizate care sa contina informatii referitoare la toate instrumentele tranzactionate pe pietele europene, a fost initiat proiectul TREM, al carui obiectiv este realizarea unui sistem informatic de raportare a tranzactiilor intre autoritatilor statelor membre. In anul 2008 a fost continuata activitatea de reglementare prin prisma adaptarii legislatiei nationale la noile directive ale Uniunii Europene si transpunerii modificarilor produse asupra directivelor existente. Au fost aprobate reglementari noi, precum si modificari ale regulamentelor si procedurilor specifice operatorilor de piata, pietelor reglementate si institutiilor care asigura operatiunile post-tranzactionare. In primul semestru al anului 2008 a inceput sa functioneze piata reglementata la termen administrata de BVB, in cadrul careia se tranzactioneaza contracte futures avand ca suport actiuni si curs de schimb, precum si optiuni pe indici. In anul 2008 s-au tranzactionat titluri de stat la BVB. Pentru investitori acestea reprezinta instrumentul financiar cu cel mai ridicat grad de siguranta si care contribuie la o mai buna dispersie si un management mai eficient al riscurilor de investire. Piata de capital a inregistrat o revenire importanta in anul 2009, dupa scaderile mari din anul precendent. O buna parte din actiunile listate pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) au inregistrat cresteri semnificative, insa preturile au recuperat doar in parte pierderile din 2008, iar lichiditatea a continuat sa scada. La fel ca in 2008, principalul element care a determinat evolutia globala a companiilor listate la BVB a fost evolutia pietelor de capital externe si desfasurarea crizei financiare internationale. Daca in anul precedent instalarea crizei pe pietele de capital a adus scaderi majore de pret si pentru emitentii listati la BVB indiferent de rezultatele financiare sau performantele acestora, in 2009 situatia s-a inversat, iar revenirea pietelor globale a determinat randamente pozitive la BVB. Rasdaq a ramas intr-o stare de tranzitie si in 2009, in conditiile in care piata nu a fost autorizata nici in acest an ca sistem alternativ de tranzactionare de catre CNVM. Depozitarul Central (DC) a lansat in 2009 sistemul RoClear pentru tranzactii in afara pietei de tip Over-the-Counter (OTC), permise cu instrumente romanesti cu venit fix si cu actiuni emise de companii straine.

Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu sau BMFMS tranzactiona la sfarsitul anului 2009 un numar de 24 de contracte futures si un numar corespunzator de contracte options. Cresterile mari inregistrate de actiunile listate la BVB in 2009, desi neasteptate prin durata si amplitudine, au recuperat doar o mica parte din scaderile anului precedent. Piata de capital a inregistrat un an de stagnare in 2010, dupa scaderile importante din 2008 si revenirile partiale din 2009. Bursa de Valori Bucuresti a lansat in anul 2010 o piata noua pentru produse structurate (prezentate sub format de certificate). Pe aceasta piata se tranzactionau la sfarsitul anului 2010 un numar de 12 emisiuni de certificate de tip index si 9 emisiuni de certificate de tip turbo. Bursa de Valori Bucuresti a lansat in 2010 si o piata noua organizata sub forma de Sistem Alternativ de Tranzactionare (ATS). Pe aceasta piata se tranzactiona la sfarsitul anului o singura emisiune de actiuni, pe segmentul international, apartinand companiei germane Daimler AG (simbol DAI). In 2010 BVB a mai admis la tranzactionare pe piata reglementata la vedere si actiunile a cinci companii. Dintre acestea, cea mai notabila listare a fost cea a actiunilor proprii emise de Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Auto-listrea BVB pe propria piata reglementata de tranzactionare, la categoria a II-a, s-a realizat pe baza unui prospect de admitere la tranzactionare fara derularea unei oferte publice initiale. Actiunile proprii ale BVB au fost un succes la cota bursei, situandu-se pe locul 4 din punct de vedere al lichiditatii de la momentul listarii. Sibex (Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu sau BMFMS) a lansat in 2010 o piata reglementata de actiuni si un sistem alternativ de tranzactionare (ATS). Pe piata reglementata de actiuni a Sibex era admisa la tranzactionare o singura emisiune la sfarsitul anului 2010, cea a actiunilor proprii ale Sibex (simbol SBX). Pe langa lansarea pietei spot si listarea actiunilor proprii in premiera in Romania (autolistarea Sibex a precedat operatiunea similara derulata de BVB), Sibex a introdus si alte noutati in 2010: tranzactionarea contractelor in USD si RON pe indicele american Dow Jones Industrial Average (DJIA) si intermedierea primei tranzactii bursiere din Romania cu certificate de emisii de gaze cu efect de sera tip EUA. Numarul fondurilor mutuale raportate de Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF) atinsese 57 la sfarsitul anului 2010, fata de 51 la sfarsitul anului 2009, 52 in decembrie 2008, 41 in 2007, 32 in 2006 si 23 in 2005. Evolutia laterala a pietei de capital romanesti in 2010 a fost una relativ normala dupa revenirile anului precedent si tinand cont de performantele sub asteptari ale economiei romanesti din ultimii ani. Insa 2010 a confirmat concluziile raportului privind evolutia pietei din 2009, si anume faptul ca piata se afla pe traseul revenirii, al iesirii din criza si al cresterii. Construirea unei piete lichide pentru instrumentele financiare de tipul obligatiunilor ramane o prioritate pentru piata de capital din Romania, iar in realizarea acesteia un rol important il pot avea si acele companii nationale care realizeaza imprumuturi obligatare pe pietele externe. Orientarea unei parti din suma totala care se doreste a fi imprumutata si catre piata interna ar putea sa diminueze costurile la care se realizeaza acestea, dar ar putea duce si la realizarea unor corelatii necesare intre evolutiile pietei bursiere din Romania si tendintele pietelor bursiere pe plan international. Piata de capital are rolul de a contribui indirect la restructurarea economiei reale. Prin selectarea si finantarea exclusive a proiectelor care, desi au un grad mai ridicat de risc, sunt de natura sa aduca castiguri superioare celor din ramurile traditionale de productie,

investitorii vor favoriza dezvoltarea acelor sectoare economice capabile sa creeze valoare adaugata mare. O piata de capital care functioneaza realizeaza in mod continuu acest process de selectie, ceea ce ofera suplete unei economii nationale in adaptarea la modificarile care apar in structura cererii de bunuri si servicii, in plan intern si international.