Sunteți pe pagina 1din 25

~ -~~~----- ------~----------------------~--~------------------------

.- -
.-
-

{

CONSTRUCTII PENTRU AMATORI. PUBLICATIE LUNARĂ EDITATĂ DE REVISTA " TIINTA SI TEHNICA" • 24 PAGINI- 2 LEI

\ • ,
\
,
Trebuie să recunoastem că nu este de loc plăcut să Înşiri În casă diferite aparate.
Trebuie să recunoastem că nu este de loc plăcut să Înşiri În casă diferite aparate.

Trebuie recunoastem nu este de loc plăcut să Înşiri În casă diferite aparate. pe care trebuie. Ia un moment dat. le conectezi Între ele. iar estetica apartamentului nu are deCÎt de suferit de pe urma cabluri lor Întinse Între radio

risCÎnd

astfel să transformăm ca .sa Într-un fel de laborator.

Între picup şi magnetofon.

picup sau

şi

din care mai lipseşte doar inscripţia: «Atenţie.

Înaltă tensiune!»

propunem niente prin realizarea unei (,fonocentrale». care. cu toa.tă denumirea ei oarecum pretenr.ioasă. vă oferă satisfactii de ordin estetic si tehnic cu u n minimum de efort. In figura nr. 1 vă prezentăm elementele componente ale acestui aparat. Pe·

să Înlăturaţi aceste inconve-

'

.

.

reţii laterali (1). pereţii despărţitori (2) şi placa

de bază (4) se confeCţionează din lemn de aproxi- mativ 15 mm grosime. În timp ce cele două capace (5) şi panoul frontal (6) se pot executa din placaj obişnuit. Dimensiunile diferitelor ele- mente constructive vor fi stabilite de constructor.

ele- mente constructive vor fi stabilite de constructor. • •

•••••••••••••••••• •••••••••

• COMBINA MUZICALĂ

• RECEPTORUL CU 4 TUBURI

turile dintre receptor. picup şi magnetofon vor putea fi executate prin găurile pe care le daţi În cutie. evitînd astfel aspectul inestetic de care

aminteam la Începutul articolului. Schema de lucru a combinei muzicale. prezentată În fig. 2. este extl'em de simplă: picupul se conectează direct la reţea. În timp ce receptorul şi magneto- fonul se cuplează prin intermediul unui Între- rupător «principal» cu două contacte (b) şi b4). aCţionate simultan cu două lămpi de control (h~ şi h 6 ). Cele două lămpi. care se pot instala.

.

Ing.

LIVIU

MARTIN

pe panoul frontal. În dreptul receptorului şi al magnetofonului. se dovedesc foarte folositoare. deoarece altfel putem uita aparatele În funCţiune.

avertizati. prezentată oferă şi posibilitatea ali-

fără să fim

Schema

mentării aparatului de radio. În cazul În care acesta este dotat cu tranzistori . necesitînd astfel

o tensiune de alimentare de 9 V c.c. in acest scop . combina este prevăzută cu un transformator de reţea. cu priză la 6 V pentru alimentarea becu- rilor de scală şi cu o priză la 9 V pentru aparatul de radio . O punte redresoare adecvată va asigura tensiunea continuă necesară receptorului. Putem obţine o iluminare discretă a . picupului prin

plasarea celor două becuri de scală (h 1 şi h ) ale

1

~adioreceptorului sub o şină În formă de «V» (12).

In acest fel. lumina becuri lor va cădea simultan pe scala receptorului şi pe platanul picupului. In mod similar se asigură iluminarea magnetofo- nului cu becurile h 1 şi h •. Un contact «automat» (b1.). descris În fig. 3. Întrerupe alimentarea b~curilor În momentul Închiderii capacului (5). In cazul utilizării unui receptor cu tranzistori. dotat În general cu un difuzor mai puţin preten- ţios. se poate conecta la ieşirea aparatului de radio difuzorul magnetofonului. obţinînd astfel o calitate a sunetului net superioară. Pentru a obţine un rezultat şi din acest punct de vedere.

vă recomandăm să folosiţi magnetofonul cu etaj

de amplificare final

al

receptorului.

Posibilităţile de utilizare ale celor trei aparate

În diferite combinaţii sînt

mult mai

mîne

la

latitudinea

constructorului

vaste. exploa-

avantajele

ace:tei

{.ombine

teze

la

maxi", um

muzicale.

in funcţie de

calitate::

ti

p~rametrii

aparatelor pe care le are la dispozi~ie.

' În funcţie de aparatele care urmează să intre În componenţa combinei muzicale. Şasiul aparatu-

lui de radio

astfel ÎnCÎt claviatura şi butoanele aparatului

se montează pe placa

de

bază (4).

străbată panoul frontal (6).

În

Difuzoarele

vor fixa

se

partea dreaptă a

panoului (6). În dreptul fantelor decupate În acest scop. Picupul se fixează deasupra recepto-

rului. pe o

placă de placaj (8). sprijinită În două

piese de lemn (9). fixate cu holzşuruburi În pe- reţii laterali. Urmează instalarea magnetofonului

În locaşul prevăzut În partea dreaptă a combinei.

a cărei stabilitate este asigurată prin intermediul cadrului (10). Cadrul nu va fi fixat definitiv. pentru a ne permite scoaterea cu uşurinţa a

-

.

magnetofonului

din cutie. O mică despărţitură

În partea dreaptă a magnetofonului. acoperită de un capac (11). ne va permite dispunerea şi folosirea comodă a microfonului pentru Înre- gistra re. Conexiunile la reţe~ua de alimentare. ca şi legli,'

la reţe~ua de alimentare. ca şi legli,' ~, . " '.:) ;=/B.,J. CONTACT. 1. CAPAC' ,
la reţe~ua de alimentare. ca şi legli,' ~, . " '.:) ;=/B.,J. CONTACT. 1. CAPAC' ,

~,

." '.:)

;=/B.,J. CONTACT.

1. CAPAC'

,

.

f. LAAlEL,if(/PERIOARA- 2 .L-4AfELA-IIY,cfli'/OAR,{

3. LLYi,.iTt/li'I

2 .L-4AfELA-IIY,cfli'/OAR,{ 3. LLYi,.iTt/li'I -----. I ----, • , ,--- ' ,11/['11P ! .J
-----. I ----, • , ,--- ' ,11/['11P ! .J \ • \ ,F/8.2
-----. I
----,
,
,---
'
,11/['11P
!
.J
\
\
,F/8.2
• , ,--- ' ,11/['11P ! .J \ • \ ,F/8.2 L- r---- - , ='

L-

r---- - , ='
r----
- ,
='

L

J

! .J \ • \ ,F/8.2 L- r---- - , =' L J ~! ===! ----=
! .J \ • \ ,F/8.2 L- r---- - , =' L J ~! ===! ----=

~!===!

----=

P--H I I r=' ., o •
P--H
I
I
r='
.,
o

fIii. 1

\ • \ ,F/8.2 L- r---- - , =' L J ~! ===! ----= P--H I

."

,

\ • \ ,F/8.2 L- r---- - , =' L J ~! ===! ----= P--H I
\ • \ ,F/8.2 L- r---- - , =' L J ~! ===! ----= P--H I
\ • \ ,F/8.2 L- r---- - , =' L J ~! ===! ----= P--H I
• In • ciclului nos- niere se ferită sau Ing. MIRCEA IVANCIOVICI folosesc miezurile de

In

• In • ciclului nos- niere se ferită sau Ing. MIRCEA IVANCIOVICI folosesc miezurile de ferocart

ciclului

nos-

niere

se

ferită sau

Ing. MIRCEA IVANCIOVICI

folosesc

miezurile

de

ferocart

şi trimerii.

Primul etaj care este un schim- bător de frecvenţă este realizat

cu

tubul

Ti

de

tip

6A10C.

Oscilatorul local e realizat pe catod; grilă 1 şi grilă 2. In anodul tubului este montat transfor- matorul de frecvenţă interme- diară acordat pe frecvenţa inter-

interme- diară acordat pe frecvenţa inter- • L I I I I I I I I
interme- diară acordat pe frecvenţa inter- • L I I I I I I I I

L

interme- diară acordat pe frecvenţa inter- • L I I I I I I I I
I I I I I I I
I
I
I
I
I
I
I

I

L

care se foloseşte numai un sin- gur circuit. Detecţia semnalului se face cu ajutorul unei diode. Etajul final este un etaj clasa A obişnuit. Transformatorul de

ieşire Tr este un transformator obişnuit, de exemplu, cel folosit .Ia receptoru I «Carmen». Se va folosi ca difuzor un difuzor de -4 50. pentru o putere de -4 5 W. Montajul este alimentat cu tensiunea de filament de 6,3 V

este alimentat cu tensiunea de filament de 6,3 V • V. Tubul Montajul şasiu din dimensiunile

V.

Tubul

Montajul

şasiu din

dimensiunile de 20 X 25 cm. Se

cu

şi Înaltă tensiune

6TI 6C. un

Ea =

tiP

250

T 3

este

de

continuarea

mediară de 473 kHz. care se fo- loseşte la receptorul «Carmen». AI doilea etaj foloseşte tubul 668<: şi lucrează În montaj reflex atît ca etaj de frecvenţă inter- mediară, cît şi ca amplificator de

audiofrecvenţă. Acest etaj are

În anodă un cir.cuit derivaţie ce este tot un transformator de

frecvenţă intermediară, de la

••

realiza

pe tablă de aluminiu

se

va

ca

tru de radioconstrucţii vă pre-

zentăm schema

unui

receptor

superheterodină lucrînd În ben-

zile de unde lungi şi medii.

receptor se folo-

sesc 2 tuburi obişnuite şi un tub

Pentru

acest

multiplu (pentodă

dublă dio-

dă). Valorile pieselor folosite sînt trecute pe schemă. Conden- satoarele sînt de tip styroflex. in afară de cele de joasă frec- venţă. care pot fi cu hîrtie. Ten- siunile la care trebuie lucreze condensatoarele sint de 250 V.

se

Bobinele

Ll'

Ll

LJ'

L

şi

realizează pe

metrul de

ferocart

sau

cu mm. cu miez de

dia-

carcase

ferită. La fel se

realizează bobinele

Ls

şi

L 4t

Bobina

Ll

Ll

320

are

130 de spire. L J

de

spire. L~

460 de spire,

spire. 870 de -

Ls

70 + 7 spire(cu priză), L6

125.

+ 12 (cu prizi) spire. BObinajul

cu 0=0,1 mm. Pentru comutare se va folosi un comutator cu 2

poziţii, cu 4 seCţiuni. Pentru ali-

se face

sîrmă de

Cu-Em

cu

condensatorul

indică

CV I

CV1. cu două secţiuni să

fie montat FIe şasiu prin interme- diul a 4 pufere de cauciuc, pentru a evita efectul de microfonie. Receptorul are sensibilitatea de

circa

500 J.l V.

Cg #00 TI' e". D s T 3 'On CI:/. Sn 2k
Cg
#00
TI'
e".
D
s
T 3
'On
CI:/.
Sn
2k
Cg #00 TI' e". D s T 3 'On CI:/. Sn 2k p as , ·

p

as, ·

e". D s T 3 'On CI:/. Sn 2k p as , · -!oE& Re 150
-!oE&
-!oE&

Re

150

I

iii, ~G8

I

1

~

"

8

~ + {',~
~
+ {',~
 

  •   •
  •   •
  •   •
  •   •
  •   •
  •   •
  •   •
  •   •
  •   •
  •   •
 

~G8 I 1 ~ " 8 ~ + {',~   •   • tO K. fel

tO K.

I 1 ~ " 8 ~ + {',~   •   • tO K. fel TEMA

fel

TEMA

t. Ce montaj puteţi realiza cu piesele de mai Jos:

R t

tO

.K;

R 2 =

200 K;

R3 =.13 K;

~= 5t

=

C t = C2. =:= C 3 = 20 J.I F; TranZistor EFT 323. Trimiteţi, totodatA, " schema.

2. Cum ,i cu ce ple

K;

Competiţie de largă solicitare creattva, angajind in egală m~sură cunoştinţele tehnice, fantezia cit şi spiritul practic al participanţi­ lor, noul concurs «Tehnium-71» are ca principal obiectiv dis-

tingă şi să pună corespunzător in valoare cele mai bune lucrări

INDIVIDUALE sau COLECTIVE ale diferitelor categorii de con- structori amatori.

Pentru a nu limita participarea, concursul se desfăşoară pe patru discipline distincte:

a) radioconstrucţii; b) miniautomatizări;

c) dispozitive şi tehnici originale foto;

d) construcţii mecanice (de cea mai diversă uti,lizare).

Tntr-o primă etapă, concurenţii sint invitaţi să răspundă la o

suită de intrebări-test menite să evidenţieze cunoştinţele lor

tehnice şi, totodată,- in funcţie de domeniul in care vor concura- capacitatea lor de a descifra prompt şi corect o schemă electroni- că, de a descoperi şi discerne cea mai judicioasă tehnică foto sau

de a opta, in sfirşit, pentru o soluţionare practică de maximă

eficienţă.

Tntr-a doua etapă, concurenţii vor trimite pe adresa revistei noastre, securte prezentări ale lucrărilor originale, cu care vor

concureze, urmind ca - după o competentă triere - lucrările re- ţinute de juriu fie apreciate şi din punctul de vedere, decisiv, al realizării lor practice. Cele mai bune lucrări, in afara premlerii lor corespunzătoare, vor fi prezentate in cadrul unei expoziţii speciale «Tehnium 71».

U.T.C ., bucurindu-se de sprijinul

caselor şi cercurilor tehnice, concursul «Tehnium-71» işi propune afirme şi să recomande atenţiei publice pe cei mai talentaţi constructori amatori, să-i stimuleze material şi să ofere celor merituoşi, cele mai bune condiţii de lucru.

Desfăşurat sub egida C.C. al

Ra =

veţi completa schema alAturatA, rn

fncft montajul ai funcţioneze:

A ca amplificator;

B ca oscilator.

-

-

+150 v 30 fI< .J< fA /_ i\ / l\ - -- 11 {NI ---
+150 v
30
fI<
.J<
fA
/_
i\
/
l\
- --
11
{NI
---
1.;t,<.
'Ic"Y
f~
fOk
).
t-
f,S 1(
fI<
200
11<
]
fOO

plnă la data de 1 octombrie a.c.

vă rugăm să trimiteţi şi succinta cara c -

Precizăm că răspunsurile trebuie trimise pe adr esa re dactiei noastre - Bucureşti, Casa Scinteii, revista «T ehnl uln» {( pe ntr Uc

concurslO -

Odată cu raspunsurile

terizare a lucrării originale cu care doriţi să participaţi la conc ur s.

Odată cu raspunsurile terizare a lucrării originale cu care doriţi să participaţi la conc ur s.

'

-

,

' - , , • N.GALAMBOS Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre- zintă in anumite zone unele
' - , , • N.GALAMBOS Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre- zintă in anumite zone unele
' - , , • N.GALAMBOS Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre- zintă in anumite zone unele

,

' - , , • N.GALAMBOS Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre- zintă in anumite zone unele
' - , , • N.GALAMBOS Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre- zintă in anumite zone unele
' - , , • N.GALAMBOS Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre- zintă in anumite zone unele
' - , , • N.GALAMBOS Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre- zintă in anumite zone unele
' - , , • N.GALAMBOS Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre- zintă in anumite zone unele

' - , , • N.GALAMBOS Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre- zintă in anumite zone unele
' - , , • N.GALAMBOS Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre- zintă in anumite zone unele
' - , , • N.GALAMBOS Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre- zintă in anumite zone unele

N.GALAMBOS

Recepţionarea emisiunilor de televiziune pre-

zintă in anumite zone unele deficienţe. obţi­

nindu-se imagini. dupl cum se ştie, slabe. In acest caz. se recomandă folosirea preamplifica- torului de antenl descris mai jos. Trebuie si subliniem insi ci rezultate bune se pot obţine numai in cazul in care utilizlm o

antenă cu cîştig mare orientată corect. degajată şi ad a ptată ca impedanţl.

In lipsa condensatoarelor de trecere speciale . se folosesc condensatoare ceramice tubulare. un capăt se leagl cit mai scurt la şasiu. apoi se trece conductorul de conexiune prin interiorul con- densatorului •. legindu-se la celălalt terminal. Se poate executa un condensator de trecere daci se spală cu diluant vopseaua de pe condensator.

se cositoreşte apoi o rondelă de alamă la mijloc.

care se leagl la şasiu. Terminalul. care este În legături cu exteriorul condensatorului. se taie conform figurii 2. Trebuie evitată folosirea tranzistorilor cu zgo- mot de fond. intrucît zgomotul se va amplifica

in aparat. de asemenea. frecvenţa de tăiere a tranzistorului folosit fie mai mare decît gama În care se utilizează. Tranzistorul AF 139 are frecvenţa de tii ere de <400 MHz, 2SA 235 - -

Montarea preamplificatorului se face pe circuit

imprimat. iar intreg ansamblul se introduce

intr-o cutie metalică etanşă.

120 MHz, n

10

210 MHz. 11

11

0400

MHz.

-

Acordarea circuitelor de

intrare

şi ieşire se

face prin rotirea trimerilor C~. C l

şi prin regla-

rea distanţelor (de apropiere sau distanţare)

dintre spirele bobinei L tşi L 2 Reglajul se executi cu preamplificatorul montat direct la televizor. urmărindu-se calitatea imaginii. Este recomandabil ca preamplificatorul să fie montat in imediata apropiere a antenei. alimen- tarea flcîndu-se printr-un cablu separat.

Sche ma folosită este simplI,

dar eficace.

cu

un sin g ur tranzistor. La executare insi trebuie

l u c rat cu mare grijă (Ieglturi s c urte. rigide şi piese d e cea mai bună calitate). Li p iturile fie corecte şi ca decapant se va folosi numai o soluţie

de

in-

terior fiind de 6 mm. Distanţa intre spire este egală cu diametrul sirmei. Se foloseşte sirmă ep'ailată sau sirml neizolată a r gi n tatl ( p entru

colofo niu

in

spirt.

Bobine le se executi tira miez, dlametrul

L h

L~

L3'

L.).

DATELE BOBINElOR

 

Canale 1-5

   

Canale 6-12

   

Li

6

q> 0, 8

mm

Li

 

2,5

q> 1,2

mm

 

6

q> 0,8

mm

   

3

q> 0,8

mm

L3

2x3

q> 0,2

mm

L3

 

2x 1,5

q> 0,2

mm

   

L

2x3

q> 0,2

mm

L

 

2x 1,5

q> 0 ,2

mm

LS

8-10

q> 0 ,2

mm

LS

 

6

8

q> 0 , 2

mm

0 ,2 mm LS   6 8 q> 0 , 2 mm DIN NUMĂRUL VIITOR •
0 ,2 mm LS   6 8 q> 0 , 2 mm DIN NUMĂRUL VIITOR •
0 ,2 mm LS   6 8 q> 0 , 2 mm DIN NUMĂRUL VIITOR •
0 ,2 mm LS   6 8 q> 0 , 2 mm DIN NUMĂRUL VIITOR •

DIN NUMĂRUL VIITOR

RADIOCONSTRUCTII PENTRU iNCEPATORI

ŞI AVANSATI: alimentator pentru aparatură tran-

zistorizată; receptor cu conversie directă; radiorecep-

tor cu

tranzistoare;

• LABORATORUL

ELECTRONISTULUI:

gene- rator audiofrecvenţă; frecventmetru cu citire directă;

voltmetru

cu tub cu neon.

• INSTRUMENTE MUZICALE: orga electronicătran-

zistorizată;

• DE LA CITITORI: generator de măsură; antena TV extraplată; aparat pentru Încercat tranzistoare;

• RUBRICI SPECIALE DE CINETEHN

(efectele

sonore). FOTO (fotografierea noaptea). AUTO (dopa-

jul micromotoarelor).

II

••

" - SIRMA CONEXIMe24012 T
"
-
SIRMA CONEXIMe24012
T

Fig.2

II • • •• " - SIRMA CONEXIMe24012 T Fig.2 V(9 i----19 Fig. 1 - Schema
II • • •• " - SIRMA CONEXIMe24012 T Fig.2 V(9 i----19 Fig. 1 - Schema
II • • •• " - SIRMA CONEXIMe24012 T Fig.2 V(9 i----19 Fig. 1 - Schema

V(9

i----19

•• " - SIRMA CONEXIMe24012 T Fig.2 V(9 i----19 Fig. 1 - Schema preamplificatorului de antenă
•• " - SIRMA CONEXIMe24012 T Fig.2 V(9 i----19 Fig. 1 - Schema preamplificatorului de antenă
•• " - SIRMA CONEXIMe24012 T Fig.2 V(9 i----19 Fig. 1 - Schema preamplificatorului de antenă

Fig.

1

-

Schema preamplificatorului de antenă TV

C

, C ••

C{-C~-

C

s

- condensatoare trimer ceramice

condensatoare de trecere (vezi textul)

T , = AF 139 (se foloseşte in receptoare «Mamaia ll )

-

sau 2SA

235,

rr 410,

11 411 .

• FOARTE cu Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere
• FOARTE cu Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere

• FOARTE cu Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere demonstrată.
• FOARTE cu Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere demonstrată.
• FOARTE cu Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere demonstrată.
• FOARTE cu Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere demonstrată.

FOARTE

cu

• FOARTE cu Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere demonstrată.
• FOARTE cu Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere demonstrată.
• FOARTE cu Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere demonstrată.
• FOARTE cu Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere demonstrată.
• FOARTE cu Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere demonstrată.

Utilitatea unui oscilator de foarte bună stabili- tate nu se mai cere demonstrată. De aceea, vom prezenta schema unui oscilator foarte stabil şi uşor de realizat, care poate lucra in domeniul

1 la 20 MHz, in funcţie de cuarţul sau cuarţurile pe care le avem la dispoziţie. Pentru construcţia

acestui oscilator sint necesare 2 tranzistoare cu siliciu, aşa cum se vede din schemă. După cum se vede, pentru asigurarea unei bune stabilităţi, oscilatorul este realizat după schema in trei puncte Colpitts, cu un repetofi)e emitor la intrare, pentru ca impedanţa de intrare fie mare. De aceea, tranzistorul T1 este un tranzistor cu siliciu cu f3~120, de exemplu ec 109. Tranzistorul T

2

este tot cu siliciu, dar cu 13=30

60,

de exemplu

un ec 107. Valorile pieselor sint trecute pe sche- mă. Se vor folosi condensatoare ceramice sau styroflex, iar rezistenţele vor fi cu putere disipată

de 0,25 W. Deşi tensiunea nominală de lucru

este de 9 V, totuşi oscilatorullucrează şi la ten-

siunea de 3 V. Trimerul din baza tranzistorului T 1 este folosit pentru mici reglaje ale frecvenţei 'de ordinul a 100-200 Hz, in jurul frecvenţei nomi- nale a cuarţului. Montajul lucrează foarte bine,

are o stabilitate bună şi a dat deplină satisfacţie

cind a fost folosit.

şi a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme

-4,5-91/

a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a
a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a
a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a
a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a
a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a
a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a
a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a
a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a
a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a
a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a
a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a
a dat deplină satisfacţie cind a fost folosit. -4,5-91/ ••• Rep ezentarea convenţională in scheme a

•••

Rep ezentarea convenţională in scheme a dife- ritelor rezistenţe - solicitată frecvent de cititori

- nu ridică probleme dificile. Toate rezistenţele se reprezintă sub forma unui dreptunghi cu două terminale. Rezistenţele chimice se reprezintă sub forma unui dreptunghi simplu (fig. 1 a), pe cind cele bobinate sub forma din figura 1 b. Unele rezistenţe au una sau mai multe prize (fig. 1 c). rn cazul rezistenţelor de tip termistor, reprezen- tarea este dată in figura 1 e, rezistenţele variabile ca in figura 1 f. Notarea rezistenţelor se face

simplu, după cum urmează:

- Rezistenţele de la 1 la gggOse notează simplu

numai prin cifre, fără a mai indica unitatea de măsură (fig. 1 a, b);

- Rezistenţele de la 1 la 99 kfl. se notează

prin cifrele ce reprezintă valoarea in kfl., urmate

de litera

k (fig. 1 c,

d,

f);

- Rezistenţele de la 0,1 Mfl. in sus se notează

prin cifrele ce reprezintă valoarea in MO,urmate

de prima zecimală, fără a mai indica unitatea de

De exemplu, o rezistenţă de

măsură (fig.

1 e).

2 Mfi se notează prin 2,0. Totodată, se indică şi puterea nominală a rezistenţelor, aşa cum se

vede in fig.

2.

.

nominală a rezistenţelor, aşa cum se vede in fig. 2. . Ri!-IIJO ~I~I- --fV'i1+- a, o

Ri!-IIJO

~I~I- --fV'i1+-

a,

o )

11,,-#/71<.

-i

(1

f-

R3 -!OK

-l

C)

1-

a, o ) 11,,-#/71<. -i (1 f- R3 -!OK -l C) 1- -l --- f-- -l

-l --- f-- -l -

1-

qZ 5W

a)

O, 5W

b)

-1 Il-

fW

e)

-l IIi- -{vf- -jx.I-

2 11'

d)

5 11'

e)

f)

fW e) -l IIi- -{vf- -jx.I- 2 11' d) 5 11' e) f) DEPANAREA • radioreceptoarelor

DEPANAREA

radioreceptoarelor

- - • -
-
-
-

Ing. rLlE MlHĂESCU

ETAJULUI

au

Majoritatea

moderne

M F.

posibilitatea

recepţionării emisiunilor

Avind bloc de radiofrecvenţă, mixer şi circuite

de frecvenţă intermediară proprii pentru M F,

obţinerea informaţiei propriu-zise - semnalul de audiofrecvenţă - se va face intr-un etaj spe- cial numit, in general. discriminator.

Aceste

etaje

demodulatoare

de

sint

de două

tipuri şi poartă denumirea de discriminator de fază şi discriminator de raport. Utilizat aproape in exclusivitate. datorită pro-

prietăţilor sale, este discriminatorul de raport.

În

Discriminatorul două variante

-

raport este construit

simetric şi asimetric.

O caracteristică a discriminatorului de raport

montate in sensuri

pe 10,7 MHz.

opuse.

electronic. Totuşi, in ~numite azuri,. depanarea se poate face şi OI avometrul.

O audiţie nulă este

provocau de R~ nu

C s

intrerupt sau C 4 in scurtcircuit. Se măsoară şi. eventual, se Înlocuiesc. Defectarea condensato- rului electrolitic C 7 ·de 3fi F provoacă dezacorda-

rea montajului, iar semnalul AF este Însoţit de

şi paraziţi (S intrerupt).

zgomote

Seurtcircultarea condensatorului C i se obser- printr-o totală distorsionare a auditiei .

este transformatorul cu trei Înfăşurări, iar dio-

deie sint

Valoarea frecventei intermediare M F este de

10,7 MHz. Primarul cît şi secundarul circuitelor oscilante

sînt acordate

Fig. 1 reprezintă un discriminator de raport simetric. Prin Înfăşurarea lui L Jo curenţii redre- saţi de cele două diode sînt egali şi de sens con- trar, aşa că efectul lor este nul. Cînd semnalul

aplicat are o frecvenţă di- ferită de 10,7 MHz, dio- delor li se aplică tensiuni

diferite, aşa că prin

delor li se aplică tensiuni diferite, aşa că prin lUA /' - '- . - -

lUA

/'delor li se aplică tensiuni diferite, aşa că prin lUA - '- . - - Lt

-

'-

.

-

-

Lt
Lt
Lt
Lt
Lt
Lt
Lt
Lt
Lt
Lt
Lt
Lt
Lt
Lt

Lt

Lt
Lt
Lt
Lt
Lt

C1

~ o
~ o

L J

va

circula un curent care va Încărca condensatorul C ,. In modul acesta. deviatii ale frecventei semnalului de la valoarea nominală se vor traduce prin variaţii

ale amplitudinii tensiunii

-- -

---

r-./

variaţii ale amplitudinii tensiunii -- - --- • r- ./ • F/8.1 la bornele lui C

F/8.1

la bornele

lui

C 4

Componenta

continuă

de detecţie creează la bor-

nele rezistenţe lor R 3 şi

.

R 4 o anumită cădere de tensiune, proporţională

cu amplitudinea semnalului FI. In acest mod se incarcă condensatorul C 7 Orice impulsuri parazitare aplicate În ampli-

tudine sint preluate prin Încărcarea condensa- torului C7> deci acest montaj are un pronunţat

rol

de

limitator.

Simetrizarea etajului se realizează din poten-

ţiometrii p\ şi P" Rezistenţa R 1 foloseşte la limi-

tarea impulsurilor prin diode. Condensatorul C 7 este de valoare mare - 3-5}JF - şi variaţiile lente de tensiune deJa borne sînt folosite pentru reglajul automat al amplificării (RAA).

Grupul

R~Cs formează un filtru,

trece jos şi

are rolul corecţiei caracteristice de amplitudine,

respectiv a atenua componentele din spectrul

superior

In fig. 2 prezentăm schema unui discriminator de raport asimetric. Multe dintre radioreceptoare folosesc tubul electronic EABC80, construit special pentru rea- lizarea unui discriminator şi a unui detector de amplitudine, totuşi utilizarea diodelor semicon- ductoare cu contact punctiform capătă o largă

răspîndire.

Etajul discriminator al radioreceptorului «Efo- rie» este prezentat în fig. 3. Depanarea acestor etaje impune folosirea unui generator de radiofrecvenţă şi a unui voit metru

AF.

Defectarea condensatorul.ui C 6 provoacă o atenuare sau chiar o intrerupere a audiţiei. Devalorizarea rezistenţelor RJo R 4 sau a poten- ţiometrului P strică simetria etajulu.i şi -semnalul AF este distorsionat. Cu generatorul depanarea se face În felul următor: se aplică un semnal de 10,7 MHz pe ~rila etajului FI, iar ~oltmetrul electronic se cu-

pe ~rila etajului FI, iar ~oltmetrul electronic se cu- --- --- ---c . plează la ~>-

---

---

---c

etajului FI, iar ~oltmetrul electronic se cu- --- --- ---c . plează la ~>- '-- -J

.

plează la

~>- '-- -J
~>-
'--
-J

I , r--r-

I

,

II lo-

--y--r--r----'

CJ

L L j
L
L
j

Ce!

I ',---+.1- *--1

/1

"

,

I

,

-

J

/1 e---r-[=1-r-,----J1 1:'6'

/?8.2

" , I , - J /1 e---r-[=1-r-,----J1 1:'6' /?8.2 RAA A f bornele lui C.
" , I , - J /1 e---r-[=1-r-,----J1 1:'6' /?8.2 RAA A f bornele lui C.

RAA

Af

bornele

lui

C.

Se

acordă circuitele

pentru valoarea maximă a tensiunii citite.

La

borna de

ieşire AF ·tensiunea este

nulă.

Pentru

frecvenţa semnalului

de

la

generator

egală cu 10,7 MHz + 75 Khz, valorile tensiunii

citite

sînt egale.

pe

voit metrul

electronic

la

bornele

A F

In acest caz, sîntem convinşi că etajul este si- metric şi bine acordat, limitarea fiind eficace,

iar distorsiunile

minime.

01

P

-r-

~---~952tfl' 10IJp r- J ['1 rl--- - --- 2XEF0115 t8 0\ II ('--':p -, 1Ir:=
~---~952tfl'
10IJp
r-
J
['1
rl---
-
---
2XEF0115
t8
0\ II ('--':p
-,
1Ir:=
--1-1---
'--T-'
1I '---+---. t ,;>
I I r--I-+---'
IJ:?
R .2:;?0.52.
+-----.:.:tS:
jl-----J>----l
II
~
Rt
68
1
1/8.3
t ,;> I I r--I-+---' IJ:? R .2:;?0.52. +-----.:.:tS: jl-----J>----l II ~ Rt 68 1 1/8.3

-

- Fiz. G. MOŢOC AL Procedeul cel mai des intilnit la dispozitivele simple de mlsui al
- Fiz. G. MOŢOC AL Procedeul cel mai des intilnit la dispozitivele simple de mlsui al

Fiz. G. MOŢOC

AL
AL

Procedeul cel mai des intilnit la dispozitivele simple de mlsui al valoarea coeficientului fJ al

. tranzistoarelor este acela de a mlsura curentul de colector al tranzistorului respectiv pentru un curent de bul cunoscut, dat de o sum de

curent

constant

(cu

rezistenţi internă mare).

Deci montajul ar fi ca cel din figura 1.

I

Apoi ştiind că P = f, se etalonează scala in -

b

strumentului direct in valori fJ. Procedeul e dezavantajos şi greoi, necesitînd etalonarea scaiei unui instrument, ceea ce pentru un amator e o soluţie prea scumpă şi apoi ten- siunea de alimentare influenţeul foarte mult

măsurătoarea, deoarece I b nu va mai fi acelaşi

pentru o

baterie uzad ca şi pentru una nouă.

Dispozitivul

următor pe

care-I

prezentăm

elimină aceste inconveniente mari, fiind nevoie in primul rind de un instrument oarecare (sau un avometru) cu scala de S mA şi se elimină erorile datorate uzurii bateriei de alimentare. Principial, montajul funcţioneul ca in figura 2. Se manevreul R, deci curentul de bază, incit

curentul de colector (in mA) să devină egal cu tensiunea de colector (in volţi~

r-1atemat ic , rezultă :

'b

=

U

SI atunci

.

R .

-

fi

=

-

,

c

I b

Deci, dacă

'b = U SI atunci . R . - fi = - , c I b

- =

U (V)

1, atunci P =

=

I

-':' R

U

R (in kQ)

Jnseamnă că va fi suficient să gradăm scala

unui potenţiometru liniar direct in valori fJ (de exemplu, din 10 in 10), măsurind valoarea

in

ohmetru

k il (tot

din

bun.

rn acest caz,

10

in

10

1<0) cu

ajutorul

unui

dacă bateria se uzează, mlsură­

toarea nu este afectad de tensiunea ei intrucît

 

I

noi vom face intotdeauna ca ~

= 1

şi se ştie

 

U

I depinde in foarte mică mlsură de tensiunea bat~riei in domenii destul de largi. Rezuld Însă va trebui facem o verificare a tensiunii ba- teriei Înainte de Practic montajul propus este ca cel din fig. 3. Cu comutatorul Kl se inverseul polaritatea bateriei şi a instrumentului pentru a se putea măsura tranzistoarele npn sau pnp, iar cu K 2 se comud modurile de lucru ale dispozitivului, şi anume:

mlsurătoare.

1. verificarea tensiunii

de alimentare

2. reperarea tranzistoarelor cu I CEa mare

sau in scurtcircuit. Un tranzistor bun nu nici

o deviaţie pe instrument, iar cele cu germaniu

şi de

putere mare dau o

mică deviaţie.

lui fJ cuprins Între

3. mlsurarea

250

SOO

şi

4. măsurarea lui fJ cuprins intre

S.

40

şi 290

măsurarea lui fJ cuprins intre 2 şi 50,

ce se

poate

mlsura

cu

un

potenţiometru separat,

de 50 kn deoarece cu cel de 250 kfl. nu putem da

variaţii fine

pună şi alt potenţiometru pentru a căpăta ald

gamă de mlsură (100 kQ de exemplu). Punerea

la punct se face pe poziţia 1, reglind rezistenţa R

de

O la

50

kn.

Amatorul

poate

reglind rezistenţa R de O la 50 kn. Amatorul poate să . pentru a avea o

.

pentru a avea o indicaţie convenabilă pe instru- mentul de. măsură (de exemplu, 4 sau S). Apoi pe poziţia 2 se mlsoară dacă tranzistorul nu prezind scurtcircuit Între colector şi emitor sau are I CEa mare (factor ce conteaz!i la zgomo- tul propriu şi va prezenta, eventual, ambalare

termică mare).

Tot pe aceasd poziţie se pot mlsura şi diode, conectÎndu-le la bornele C şi E şi schimbind polaritatea pentru a mlsura curentul direct şi cel invers cu ajutorul lui K

t

a diodă bună va

În sens

direct şi

curent de 3

fie

4 mA zero.

un invers trebu ie

avea

R -- - 1
R
--
-
1
R -- 2
R
--
2

Apoi pe celelalte poziţii se va măsura valoarea

fJ a tranzistorului respectiv, căutînd ca aducem curentul indicat de instrument la aceeaşi valoare

mlsurat

poziţia 1 a

dispozitivului.

ce

am

pe

in momentul acela vom citi valoarea lui fJ in

felul următor: adăugăm la valoarea citid pe potenţiometru valorile de, respectiv, 2; 40 sau 2S0 după cum am pus comutatorul K 2, pe poziţia

2-:-S0, 40 sau 2S0-:-5OO. De exemplu, cind

am trecut comutatorul pe poziţia 40 -:- 290 şi

290

;

potenţiometrul de 250 k n a ajuns pe poziţia

atunci valoarea lui fJ va fi

SO (50

4O+S0 = 90. Din punct de vedere constructiv, dispozitivul poate fi conceput după cum crede fiecare amator

ko,

de fapt),

şi după piesele avute la dispoziţie.

Ca o indicaţie, el se poate concepe În aşa fel incit poad fi prins de bornele unui avometru, realizÎndu-se astfel un dispozitiv complex fJ- metru + avometru, foarte util radioamatorului.

c

fJ- metru + avometru, foarte util radioamatorului. c • 4 5 3 --, I 1 I
fJ- metru + avometru, foarte util radioamatorului. c • 4 5 3 --, I 1 I

4

5

3 --, I 1 I 1K I , I I 1':2' I 21( 5 I
3
--,
I
1
I
1K
I
,
I
I
1':2' I
21(
5
I
'n.
I
I
I
1
02
1
50KUn.
K,
----
----------
, I I 1':2' I 21( 5 I • 'n. I I I 1 02 1

-

, I I 1':2' I 21( 5 I • 'n. I I I 1 02 1

npn/ pnp

-

, I I 1':2' I 21( 5 I • 'n. I I I 1 02 1

• • o serie de montaje cu transfor - matoare funcţionează, de multe ori, incorect, fără

o serie de montaje cu transfor -

matoare funcţionează, de multe ori,

incorect, fără să ştim sau să bănuim

transformatorul este defect. Une- ori, chiar la transformatoare noi se produc scurtcircuitări de spire, care

fac funcţionarea necorespunzătoare.

in cele ce urmează, vom descrie construCţia unui dispozitiv electro- nic cu tranzistoare pentru căutarea spirelor in scurtcircuit la transfor- matoare. Propriu-zis, acest aparat este un generator de audiofrecvent5 cu 2 tranzistoare. Aşa cum se vede, bobina ce trebuie s-o verificăm se conectează la bornele notate cu Lx, după care apăsăm pe butonul B t in aceste condiţii, se introduce con- densatorul C l intre baza tranzisto- rului T t şi masă. Ca urmare, dato- rită divizorului C l C 10 scade cu- plajul intre tranzistoarele T 1 şi T l şi in cazul bobina are un număr de spi re in scurtcircuit oscilaţiile ce existau la cuplarea bobinei la bor-

nele

Lx dispar.

Dacă bobina este

perfectă, oscilaţiile nu dispar, mo-

dificindu-se doar tensiunea măsu­ rată cu voltmetrul de curent alter- nativ intre colectorul şi emitorul tranzistorului T:r Cu acest aparat se pot măsura bobinaje cu inductan- ţa de la ciţiva mH pină la circa 10 H, deci de la bobina de la transforma- toare de reţea pină la bobina radio. in cazul bobinelor cu inductanţă mică, este posibil ca generatorul nu oscileze. in aceste condiţii, cursorul lui P se mişcă spre capătul

la care este legată rezistenţa R3'

-

ceea ce mareşte tensiunea emlter- colector a tranzistorului T 1 Uneori, la bobina cu inductanţă foarte mică este necesar să mărim reacţia pentru amorsarea oscilaţiilor. Ca urmare, cu ajutorul butonului B2, se introdu- ce suplimentar grupul ~ -C s . in cazul bobinelor cu inductanţă mare,

cursorul potenţiometrului P se de-

plasează către rezistenţa R4- Pentru

.

.

P se de- plasează către rezistenţa R4- Pentru . . ~ DIAPAZON 'ELECTRONIC După cum se
P se de- plasează către rezistenţa R4- Pentru . . ~ DIAPAZON 'ELECTRONIC După cum se

~ DIAPAZON

'ELECTRONIC

După cum se observă, schema reprezintă un oscilator audio, care

1

cu reacţie. la apăsarea butonului

foloseşte un autotransformator L

8

1

, in difuzor se aude un sunet care se poate regla cu ajutorul poten-

ţiometrului R pe o frecvenţă mai inaltă sau mai joasă. Se pot obţine

1

astfel cu precizie sunete muzicale intr-o gamă de aproape o octavă.

Pentru L

1

aparatul prototip s-a folosit un transformator de ieşire

pe tole

Se pot folosi cu succes şi transformatoarele defazoare de la aparate

cu tranzistoare. De remarcat că frecvenţa obţinută depinde de L 1 şi de valoarea

de 1,5 cm1., 3000 de spire cu sîrmă ~ 0,1 mm, cu priză la mijloc.

capacităţii C

2

.

Mărind valoarea lui C 2 , se obţine o frecvenţă mai joasă şi micşorind

C

aparatul faţă de un generator sau cei cu auz bun faţă de un instrument

muzical acordat corect. Se verifică apoi dacă prin rotirea lui R

- o frecvenţă mai inaltă. Cunoscind acest detaliu, se etalonează

1

2

se

obţine gama de sunete care ne interesează. Se recomandă ca la unul

dintre capetele cursei fie plasat sunetul «Ia». Se trasează apoi o scală pentru butonul potenţiometrului, figurind celelalte sunete. Iar in locul difuzorului indicat se poate utiliza orice difuzor prin intermediul unui transformator de ieşire corespunzător. Dacă este necesară obţinerea unei puteri mari la difuzor, aparatul descris trebuie fie urmat de un etaj de putere.

- N U
-
N
U

D,

~aon.

să fie urmat de un etaj de putere. - N U D, ~aon. r-------------------------------~---- --~-9V Dn
să fie urmat de un etaj de putere. - N U D, ~aon. r-------------------------------~---- --~-9V Dn

r-------------------------------~----

--~-9V

N U D, ~aon. r-------------------------------~---- --~-9V Dn Re -ISI< v- ~ , , ~ ~-10n C,

Dn

Re -ISI< v- ~ , , ~ ~-10n C, O,1ţ(
Re -ISI<
v-
~
,
,
~
~-10n
C,
O,1ţ(

Lx

8 1 ~----+-------------~----------------_o

măsurători se va folosi un voltmetru pe montaj, rezistenţele fiind de

electronic de curent alternativ mon- 0.25 W, iar capacităţile de 10-12 V.

tat pe scala de 3 sau 10 V. Măsură- torile se vor face astfel ca acul

Alimentarea se face de la tensiunea

de

9

V,

iar tranzistoarele

vor

fi

instrumentului indice o tensiune tranzistoare pnp de putere mică

mai mare decit 1/2 din sensibilitatea

(200 mW), cum

ar

fi

EFT 351-353

scalei. Valorile pieselor sint trecute

sau

oricare

alt

tip

similar.

sint trecute sau oricare alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea montajelor cu tuburi
sint trecute sau oricare alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea montajelor cu tuburi

FARA

trecute sau oricare alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea montajelor cu tuburi electronice
trecute sau oricare alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea montajelor cu tuburi electronice
trecute sau oricare alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea montajelor cu tuburi electronice
trecute sau oricare alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea montajelor cu tuburi electronice
trecute sau oricare alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea montajelor cu tuburi electronice

Ing. C. POPESCU

Alimentarea montajelor cu tuburi electronice a constituit intotdeauna o pre- ocupare importantă pentru radioconstructori. Unele construcţii cu unul sau două tuburi electronice căpătau un gabarit şi greutate mult mai mari cind se anexa sistemul de alimentare. Nu intotdeauna avem la dispoziţie un transformator, adecvat bobinat pentru tensiunile de reţea, iar perturbaţiile produse de cimpul magnetic de dispersie ne obligă să luăm măsuri suplimentare de ecranare şi dispunere a pieselor. In afară de aceasta, trebuie ţinut cont şi de costul ridicat al unui redresor ce are ca piesă principală transformatorul de reţea. Schema prezentată alăturat exclude inconvenientele enumerate mai sus şi este foarte indicată la alimentarea anodică a unor construcţii cum ar fi: conver- tori, oscilatoare, aparate de măsură etc. Redresorul debitează o tensiune continuă de 240 V, cu un curent de 70 mA. Alimentarea se face de la reţeaua de curent alternativ de 220 V sau 110 V, 50 Hz.

-

4XDR304

curent alternativ de 220 V sau 110 V, 50 Hz. - 4XDR304 --=-~------o + '-=? C1

--=-~------o +

'-=? C1 220V(110V) SOHZ
'-=? C1
220V(110V)
SOHZ
1'OV 100f-'FJ2oov ~C2 100}4Fi2oov
1'OV
100f-'FJ2oov
~C2
100}4Fi2oov
SOHZ 1'OV 100f-'FJ2oov ~C2 100}4Fi2oov La tensiunea de 220 V se utilizează puntea Gretz in

La tensiunea de 220 V se utilizează puntea Gretz in intregime, urmată de un . Pentru tensiunea de 110 V, redresorul functionează in montaj dublor de ten-

filtru

siu ne.

-

reteaua aplicindu-se intre diodele 0 1 şi O 2 şi condensatoarele C 1 şi C 2 .

-

In această situaţie, diodele 0 3 şi '\ nu functionează, fiind polarizate in sens contrar conductiei. Condensatorul C 1 se montează izolat de şasiu prin intermediul unei rondele izolatoare. Diodele redresoare sint de tipul DR 304 (I.P.R.S.), O 226 sau echivalente. Şocul de filtraj se realilează pe un miez de fier cu secţiunea de 2-4 croZ, eventual de la un transformator de ieşire, bobinindu-se sirmă din cupru-email de 0,25 mm. Se poate inlocui şocul cu o rezistenţă de 1 KOf6 W. Rezistenţa R 1 protejează diodele impotriva fenomenelor tranzitorii dăuna loare şi are valoarea de 1000/1 W.

Protecţia redresorului este asigurată de siguranţa S

barea căreia se execută şi schimbarea de tensiune.

1

(0,25 .A), prin schim-

o

este asigurată de siguranţa S barea căreia se execută şi schimbarea de tensiune. 1 (0,25 .A),
este asigurată de siguranţa S barea căreia se execută şi schimbarea de tensiune. 1 (0,25 .A),

o serie de montaje cu transfor ·

matoare funcţionează. de multe ori.

incorect. fără să ştim sau să bănuim

transformatorul este defect. Une- ori, chiar la transformatoare noi se produc scurtcircuitări de spire. care

fac funcţionarea necorespunzătoare.

in cele ce urmează. vom descrie construcţia unui dispozitiv electro-

nic cu tranzistoare pentru căutarea spirelor În scurtcircuit la transfor-

acest aparat

matoare.

Propriu-zis.

este un generator de audiofrecvenr3 cu 2 tranzistoare. Aşa cum se vede. bobina ce trebuie s-o verificăm se conectează la bornele notate cu Lx. după care apăsăm pe butonul Bl' in aceste condiţii. se introduce con- densatorul CI Între baza tranzisto- rului TI şi masă. Ca urmare. dato- rită divizorului C l Cl> scade cu-

plajul Între tranzistoarele T 2. şi T t

şi În

de spire În scurtcircuit oscilaţiile ce

existau la cuplarea bobinei la bor-

cazul

bobina are un număr

nele

Lx dispar.

Dacă bobina este

perfectă, oscilaţiile nu dispar, mo-

dificîndu-se doar tensiunea măsu­ rată cu voltmetrul de curent alter- nativ Între colectorul şi emitorul tranzistorului T2.' Cu acest aparat se pot măsura bobinaje cu inductan- ţa de la cîţiva mH pînă la circa 10 H, deci de la bobina de la transforma- !oare de reţea pînă la bobina radio. In cazul bobinelor cu inductantă mică, este posibil ca generatorul nu oscileze. In aceste condiţii, cursorul lui P se mişcă spre capătul

la care este legată rezistenţa R3'

ceea ce măreşte tensiunea emiter- colector a tranzistorului T t Uneori, la bobina cu inductanţă foarte mică este necesar să mărim reacţia pentru amorsarea oscilaţiilor. Ca urmare. cu ajutorul butonului B2. se introdu- ce suplimentar grupul ~ -C s . in cazul bobinelor cu inductanţă mare.

cursorul potenţiometrului P se de- plasează către rezistenţa R40 Pentru

P se de- plasează către rezistenţa R40 Pentru DIAPAZON 'ELECTRONIC După cum se observă, schema
P se de- plasează către rezistenţa R40 Pentru DIAPAZON 'ELECTRONIC După cum se observă, schema

DIAPAZON

P se de- plasează către rezistenţa R40 Pentru DIAPAZON 'ELECTRONIC După cum se observă, schema

'ELECTRONIC

După cum se observă, schema reprezintă un oscilator audio, care

1

cu reacţie. La apăsarea butonului

foloseşte un autotransformator L

B ,in difuzor se aude un sunet care se poate regla cu ajutorul poten-

ţi6metrului R pe o frecvenţă mai inaltăsau mai joasă. Se pot obţine

1

astfel cu precizie sunete nfuzicale intr-o gamă de aproape o octavă.

Pentru L

1

aparatul prototip s-a folosit un transformator de ieşire

pe tole de 1,5 cm 1 , 3000 de spire cu sirmă~ 0,1 mm, cu priză la mijloc.

Se pot folosi cu succes şi transformatoarele defazoare de la aparate cu tranzistoare. De remarcat că frecvenţa obţinută depinde de L 1 şi de valoarea

capacităţii C

2

.

Mărind valoarea lui C 2 , se obţine o frecvenţă mai joasă şi micşorind

C

- o frecvenţă mai inaltă. Cunoscind acest detaliu. se etalonează

2

aparatul faţă de un generator sau cei cu auz bun faţă de un instrument

muzical acordat corect Se verifică apoi dacă prin rotirea lui R 1 se

obţine gama de sunete care ne interesează. Se recomandă ca la unul

dintre capetele cursei fie plasat sunetul «Ia». Se trasează apoi o scală pentru butonul potenţiometrului, figurind celelalte sunete. Iar in locul difuzorului indicat se poate utiliza orice difuzor prin intermediul unui transformator de ieşire corespunzător. Dacă este necesară obţinerea unei puteri mari la difuzor, aparatul descris trebuie fie urmat de un etaj de putere.

T, D, Y- BOn. EFT353 N U
T,
D,
Y-
BOn.
EFT353
N
U
urmat de un etaj de putere. T, D, Y- BOn. EFT353 N U On ' ~-47"
On ' ~-47" P-1,2t( Ra - 15K
On
'
~-47"
P-1,2t(
Ra - 15K

.---------------------------------.------.--~-9V

Lx

B1L- ~~----------_+-----------------o+

măsurători se va folosi un voltmetru pe montaj. rezistenţele fiind de

electronic de curent alternativ mon- 0.25 W. iar capacităţile de 1~12 V. tat pe scala de 3 sau 10 V. Măsură- Alimentarea se face de la tensiunea

torile se vor face astfel ca acul

de

9

V.

iar tranzistoarele

vor

fi

instrumentului indice o tensiune tranzistoare pnp de putere mică

mai mare decît 1f2 din sensibilitatea scalei. Valorile pieselor sînt trecute

(200 mW). cum

sau

oricare

EFT 351-353

ar

fi

alt tip

similar.

mW). cum sau oricare EFT 351-353 ar fi alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea
mW). cum sau oricare EFT 351-353 ar fi alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea

FARA

mW). cum sau oricare EFT 351-353 ar fi alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea
mW). cum sau oricare EFT 351-353 ar fi alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea
mW). cum sau oricare EFT 351-353 ar fi alt tip similar. FARA Ing. C. POPESCU Alimentarea

Ing. C. POPESCU

Alimentarea montaje lor cu tuburi electronice a constituit intotdeauna o pre- ocupare importantă pentru radioconstructori. Unele construcţii cu unul sau două tuburi electronice căpătau un gabarit şi greutate mult mai mari cînd se anexa sistemul de alimentare. Nu intotdeauna avem la dispoziţie un transformator, adecvat bobinat pentru tensiunile de reţea, iar perturbaţiile produse de cimpul magnetic de dispersie ne obligă să luăm măsuri suplimentare de ecranare şi dispunere a pieselor. In afară de aceasta, trebuie ţinut cont şi de costul ridicat al unui redresor

ce are ca piesă principală transformatorul de reţea. Schema prezentată alăturat exclude inconvenientele enumerate mai sus şi este foarte indicată la alimentarea anodică a unor construcţii cum ar fi: conver- tori, oscilatoare, aparate de măsură etc.

Redresorul debitează o tensiune continuă de 240 V, cu un curent

Alimentarea se face de la reţeaua de curent alternativ de 220 V sau 110 V.

de 70 mA.

50 Hz.

4XDR304

de 220 V sau 110 V. de 70 mA. 50 Hz. • 4XDR304 F/200V 100, 1tOV

F/200V

220 V sau 110 V. de 70 mA. 50 Hz. • 4XDR304 F/200V 100, 1tOV ~_---o+

100,

1tOV

sau 110 V. de 70 mA. 50 Hz. • 4XDR304 F/200V 100, 1tOV ~_---o+ ,*,C3 220V(110V)

~_---o+

,*,C3

220V(110V) 50HZ
220V(110V)
50HZ

~C,

~C2

50jJ-F/450V

100/-4F1200V

-

,*,C3 220V(110V) 50HZ ~C, ~C2 50jJ-F/450V 100/-4F1200V - &< La tensiunea de 220 V se utilizează

&<

La tensiunea de 220 V se utilizează puntea Gretz in intregime, urmată de un filtru

. Pentru tensiunea de 110 V, redresorul funcţionează În montaj dublor de ten-

siu ne.

reteaua aplicindu-se intre diodele 0 1 şi O 2 şi condensatoarele C 1 şi C 2 .

nu funcţionează, fiind polarizate in sens

Tn această situaţie, diodele 0 3 şi o

contrar conducţiei.

Condensatorul C 1 se montează izolat de şasiu prin intermediul unei rond ele izolatoare. Diodele redresoare sint de tipul DR 304 (I.P.R.s.), O 226 sau echivalente.

se reali~ează pe un miez de fier cu secţiunea de 2-4 cITi',

eventual de la un transformator de ieşire, bobinindu-se sir din cupru-email

de 0,25 mm. Se poate inlocui şocul cu o rezistenţă de 1 KO/6 W. Rezistenţa R 1 protejează diodele impotriva fenomenelor tranzitorii dăun il loare şi are valoarea de 100n/1 W.

(0,25 A), prin schim-

Şocul de filtraj

Protecţia redresorului este asigurată de siguranţa 5

barea căreia se execută şi schimbarea de tensiune.

1

fJ

• N. PORUMBARU incit să nu recepţioneze nici un post de emisie, că altfel apare un
• N. PORUMBARU incit să nu recepţioneze nici un post de emisie, că altfel apare un
• N. PORUMBARU incit să nu recepţioneze nici un post de emisie, că altfel apare un
• N. PORUMBARU incit să nu recepţioneze nici un post de emisie, că altfel apare un
• N. PORUMBARU incit să nu recepţioneze nici un post de emisie, că altfel apare un
• N. PORUMBARU incit să nu recepţioneze nici un post de emisie, că altfel apare un
• N. PORUMBARU incit să nu recepţioneze nici un post de emisie, că altfel apare un
• N. PORUMBARU incit să nu recepţioneze nici un post de emisie, că altfel apare un
• N. PORUMBARU incit să nu recepţioneze nici un post de emisie, că altfel apare un
• N. PORUMBARU incit să nu recepţioneze nici un post de emisie, că altfel apare un

N. PORUMBARU

incit nu recepţioneze nici un post de emisie, altfel apare un fluierat şi cu un singur oscilator. Unii folosesc această metodă la detectoare de metal simple, există insă marele dezavantaj că datorită mişcării aparatului de radio semnalul postului recep- ţionat variază foarte mult ca intensitate.

Publicăm două variante

rului de metale, instrument

tătorul ştiinţific cit şi pentru

ale detecto- atit pentru cerce- preocupat

depisteze şi să localizeze o biect ele şi materialele metalice.

DETECTOR DE MET

OSCILA

biect ele şi materialele metalice. DETECTOR DE MET OSCILA CU DouA obţinerii unei valori apropiate de

CU DouA

obţinerii unei valori apropiate de cea cerută in sche-

mă. Piesele oscilatoarelor se montează pe cite o placă de textolit şi se introduc apoi in cite o cutie din mate- rial plastic sau lemn. La construirea cutiilor se va evita folosirea metalului. Bucla detectorului se fixea- chiar de placa de textolit a oscila- torului detector.

Se procură o stinghie, tijă sau bară

de lemn (coadă de mătură) lungă de

aproximativ 1-1,50 m. De un capăt se fixează cutia oscilatorului detector cu bucla, iar la 20-25 cm de capătul celălalt se fixează cutia oscilatorului

de referinţă, peste care se fixează

cu o bandă elastică receptorul

de

radio

cu

tranzistori.

După cum aţi

observat, oscilatorul detector se ali- mentează din sursa oscilatorului de

referinţă. Legătura se face cu două

sîrme prinse de tija de lemn

(fig. 4).

Punerea la punct a aparatului se face fără greutăţi

deosebite.

Se

acordează oscilatorul

detector

pe

frecvenţa intermediară a radioreceptorului folosit, iar apoi se acordează oscilatorul de referinţă. Re- ceptorul de radio trebuie fie potrivit in aşa fel

Oscilatorul de referintă

Principial, primul detector din două oscilatoare: unul referinţă, iar al doilea cu de prezenţa unui metal. C"_ latoare se mixează intr-un se la ieşire semnalul de semnalului aunio depinzind prezenţa unui metal va cască sau difuzor. Este de recomandat ca

fie acordat pe o frecvenţă Hz mai mici

caz, la apropierea

metalelor de oscilatorul detector, audiofrecvenţa a-

junge la un ton mai inalt de 800-1 200 Hz, gamă la care urechea are sensibi m aximă.

oscilatoruilli de-

tector la metale se obţine prin bobina circui-

tului oscilant se execută pe u

mai mari decit ale unei no rmale, iar dacă un obiect metalic ajunge in vecinătatea bobinei schimbă inductanţa acestuia şi, respectiv, frecvenţa oscila- torului. Vă dăm, in cele ce urmează, datele practice pentru un detector de metale bazat pe pri ncipiul de mai sus.

este construit de

de metale bazat pe pri ncipiul de mai sus. este construit de frecvenţa fixă - variabilă,

frecvenţa fixă -

variabilă,in funcţie

celor două osci ·

obţinindu­

Frecvenţa

do oscilatoare, tonul ascultat in

osclla/or de osci/a/or reFerinfă ; : i defeclor • I I I I Fig. 1
osclla/or de
osci/a/or
reFerinfă
;
:
i
defeclor
I
I
I
I
Fig. 1
I

45SkHz

canal medie frecventă

a

Principiul de functionare

deteclorului de

metale

Oscilatorul delector

de functionare deteclorului de metale Oscilatorul delector de r e f e r i n ţ

de referinţă să

decit oscilatorul detector. Tn

De

remarcat sensi

cadru cu dimensiuni

Pentru uşurarea construcţiei, cele două oscila-

toare necesare au numai cite un tranzistor, iar ames-

tecarea frecvenţelor şi amplif icar ea audiofrecvenţei

se realizează cu un aparat de radio cu tranzistor comercial obişnuit Oscilatoarele sint acordate pe media frecvenţă a aparatului de radio folosit, legă­

5,I<-;F~-;;~~r---r/o-

de Q8nF 82KIO% ,.rTJf9 tura intre oscilatoare şi aparat ul de radio este induc- tivă,
de
Q8nF
82KIO%
,.rTJf9
tura intre oscilatoare şi aparat ul de radio este induc-
tivă, fără fire. La aparatul d. radio nu trebuie
modificat nimic (fig. 1, 2, 3).
° 10%
Se pot folosi
şi alţi tranzi stori
care oscilează la
această frecvenţă: EFT 308, EFT 317, IT 14, 11 15,
pf
10%
OC 45 etc.
Circuitul oscilant din fig. 2 poate fi executat din-
tr-o bobină cu ferocart din circuitul filtru dop pentru
O,27pf
470
huclădin leova
fO 7.
10%
de cU/'f'() 'l6 mm
.
7m hraca~inpioS/le
media frecvenţă folosită la
tor variabil se poate utiliza o
bil miniatură folosit la
Con densa-
e dintr-un varia-
cu tranzfstori, e-
-
-
Fig,2
masa comuna cu
ventual legind in serie cele ni in vederea
7Sti comunei cu /ig.2
venţe nu sint riguros egale), nu putem
asculta propria emisiune decît corec-
tînd acordul receptorului, ceea ce nu
este de dorit, deoarece putem «pierde»
in QRM staţia corespondentă. Dacă cele
două frecvenţe de lucru, a staţiei noas-
D E
M ET
LE
• Ing. OINU ZAMFIRESCU
tre şi a corespondentului, diferă cu 5-10
kHz,. autoascultarea cu receptorul de-
vine greoaie, dacă nu chiar imposibilă.
De aceea se utilizează cite un monitor
de manipulaţie ataşat manipulatorului
electronic, constind, de fapt, dintr-un
oscilator de audiofrecvenţă, care este
«pornib> doar cind se transmit semnalele
telegrafice.
Frecventa şi tăria sonoră nu depind
de receptor, sint, in general, reglabile
după dorinţă şi propria emisiune poate
fi ascultată fără concursul propriului
receptor. Aceste monitoare pot fi folo-
site şi pentru antrenament, In acest caz
emiţătorul nefiind In stare de funcţio­
MON IT'OARE
nare.
In fig. 1 este prezentată schema unui
astfel de monitor, care este un multi-
Pentru a evita greşelile de manipulaţie
vibrator utilizInd un tub ECH 81. Frec-
D E
este util ca operatorul să-şi poată as-
culta In orice moment propria emisiune.
In cazul utilizării unui manipulator elec-
tronic, acest lucru este absolut necesar.
De obicei, acest lucru se face cu pro-
priul receptor, dar nu intotdeauna recep-
ţia se poate face comod: trebuie ajus-
tată convenabil amplificarea recepto-
rului, blocate unele etaje etc. Dacă sta-
venţa de
repetiţie este in domeniul audio
şi poate fi reglată In anumite limite cu
ajutorul potenţiometrului P. Montajul
utilizează trioda tubului ECH 81 şi trioda
formată de primele două grile şi catodul
hexodel ECH 81. Modificind condensa-
torii de 4,7 nF, putem modifica, la ne-
voie, in limite largi frecvenţa de repeti-
la ne- voie, in limite largi frecvenţa de repeti- • ţia corespondentă se recepţionează op- tim

ţia corespondentă se recepţionează op-

tim in poziţia In care pentru frecvenţa

propriei emisiuni avem «zero beat» {caz des intilnit In trafic cind cele două frec-

ţie. Circuitul R 1 '

satorul C) este circuitul de manipulaţie si de eliminare a «clicsurilor». Cind ma-

R 2

(im(lreună cu conden-

satorul C) este circuitul de manipulaţie si de eliminare a «clicsurilor». Cind ma- R 2 (im(lreună
satorul C) este circuitul de manipulaţie si de eliminare a «clicsurilor». Cind ma- R 2 (im(lreună
receplor radio b cki ~/ecfaare Fig. 4 Vedere de ansamblu a deteclorului de metale Fig,5
receplor radio b cki ~/ecfaare Fig. 4 Vedere de ansamblu a deteclorului de metale Fig,5
receplor radio b cki ~/ecfaare
receplor radio
b cki
~/ecfaare

Fig.4

Vedere de ansamblu

a deteclorului de

metale

Fig,5

bObina de

/ os'/alor ---.r---. 31c1l~ :::: 'C.-u
/
os'/alor
---.r---.
31c1l~ ::::
'C.-u

defecfie pe /,/

bara de

feri/ă /,/ L.,

Amp/ifiroil. si redresor dejoQsti lens/une punle (:::.) trec-veniti , L------/~n~s~run?enl
Amp/ifiroil.
si redresor
dejoQsti
lens/une
punle (:::.)
trec-veniti
,
L------/~n~s~run?enl

A

Principiul de ftJnctionare

Frecvenţa oscilatorului

detector se

regle