SISTEMUL MONETAR ACTUAL N ROMNIA

2.1. Instituirea sistemului monetar i a celui bancar n Romnia In conditiile in care Poarta otomana impusese in Tarile Romane interdictia utilizarii unor monede proprii,ca semn al recunoasterii vasalitatii si in care insusi imperiul otoman era o uriasa piata a marilor puteri economice,invadata de moneda straina,circulatia monetara pe piata principatelor dunarene se caracteriza printr-o varietate extrema ,un adevarat haos monetar,cu consecinte nefaste pentru o viata economico-sociala sanatoasa.Circulau peste 70 de feluri de moneda,avand valori si cursuri dintre cele mai diferite.Aceasta situatie adus la inflorirea activitatii zarafilor specializati in schimburile monetare contra unor comisioane. Pentru realizarea unui calcul unitar a diferitelor monede,practica comerciala a impus utilizarea unei monede imaginare,drept moneda de calcul.In amintirea lowenthalerului olandez care circulate in Tarile Romane in secXVI ,localnicii au capatat obisnuinta de a calcula totul in lei ,astfel calculul valorii unui produs se facea in lei iar platile se faceau indiferite feluri de moneda reala.Leul avea 40 de subdiviziuniAstfel au fost adoptate 2 monede etalon : galbenul olandez de aur(3.5 gr Au) care era = 31 lei si jumatate si sfantihul austriac de argint(6.6 gr Ag) = 2 lei si un sfert .Aceste feluri de moneda aveau circulatie in intreg spatiul romanesc . In aceste conditii nevoia unei moneda nationale devenise deosebit de acuta mai ales dupa unirea Principatelor(1859).Cuza a incercat sa creeze o moneda nationala care urma sa se numeasca romanat(avand valoare francului francez),garantat printr-un imprumut solicitat ,insa fara succes in Franta.Dupa abdicarea lui Cuza au avut loc unele tratative cu Inalta Poarta pentru emiterea unor monede romanesti,tratative incheiate cu acordul turcilor de a emite o astfel de moneda care urma sa poarte ca insemn al dominatiei otomane semnul semilunei ; profitand de acest acord de principiu guvernul roman a emis pe baza legii adoptate in 1867 la 1 ianuarie 1868 prima moneda romaneasca ,fara insemne turcesti : leul impartit in 100 de bani valoare a acestuia fiind acoperita de 322.6 gr aur fin si 5 gr de argint(principiul bimetalist).Romania a aderat la Uniunea Monetara si monedele tarilor membre aveau drept de circulatie pe piata romaneasca.Leul era o moneda convertibila,iar aurul si argintul puteau fi comercializate pe piata libera. Primele monede au foost de arama ,in 1877 au fost emise si monede de argint si in preajma razboiului de independenta au fost emise bancnote acoperite valoric prin valoare domeniilor statului..

Pana la cucerirea independentei veniturile statului erau asigurate din taxele vamale,impozitele directe(capitatia),impozitele indirecte(taxe pe mosteniri,pe circulatia marfurilor) si patentele platite de negustori si meseriasi( mosierii si clerul fiind scutiti de impozite catre stat).In provinciile aflate sub dominatie habsburgica(Transilvania si Bucovina) o cale permanenta a intretinerii costisitorului aparat al statului austriac si sustinerii numeroaselor razboaie purtate de habsburgi,o reprezenta sporirea impozitelor asupra populatiei si expoatarea domeniilor fiscului (mine si paduri)..Impozitele pe razboi si incartiruirea trupelor austriece constituiau alte modalitati de extorcare fiscala,si economica in Transilvania si Bucovina. In ceea ce priveste creditul ,ca forma de baza in sustinerea activitatilor economice,acesta era reprezentat pina dupa jumatatea sec XIX de capitatul camataresc.Aceasta a contribuit in mare masura la riunarea unei parti a nobilimii,negustori sau tarani si meseriasi liberi care se vedeau nevoiti sa isi vanda pamantul sau atelierul petru a inapoia sumele imrumutate cu camata(dobanda).Datorita dobanzilor foarte mari la inceputul sec XIX o serie de masuri legislative cuprinse in Codul lui calimach ori in legiuirea lui Caragea tindeau sa le stabileasca la limiatre de 10 % fata de o practica de 26 % (in vreme ce in Austria era de 4% iar in Franta 5%). Prima incercare de infiintare a unei banci a fost facuta de bancherul Frederic Nulandt din Iasi in 1856 care a fondat o Banca Nationala a Moldovei ,dar care nu a functionat decat 2 ani.In 1860 au fost infiintate,cu capital strain doua filiale ale Bancii Imperiale Otomane(Bucuresti si Galati).Dupa unire se vor infiinta alte institutii cu caracter bancar(Casa de Economii si Depuneri-1864 ; Creditul Financiar Rural(1873) ;Creditul Funciar Urban(1874).Bazele unui sitem bancar romanesc vor fi puse abia in 1880.,odata cu infiintarea Bancii Nationale a Romaniei. In Transilvania ,pana la instituirea dualismului autro-ungar (1867) ,camerele de Comert infiintate dupa 1850 in principalele orase coordonau activitatea comerciala insa in domeniul creditului,institutiile bancare austriece si ungare nu sprijineau activitatile unor intreprinzatori ramani,motiv pentru care acestia si-au creeat in deceniul al saptelea cooperativele de credit romanesti( Albina- Sibiu ; Furnica- Fagaras) Pe teritoriul Transilvaniei circulau monede austriece in special florinii,avand ca subdiviziuni 100 de creitari valorand pana la 1858 4 gr argint si dupa aceasta data 11.1 gr argint . 2.2. Evoluia politicii monetare n Romnia In anul 1991 politica monetara a avut ca obiectiv controlul privind cresterea masei monetare , printr-o serie de masuri de limitare a creditului neguvernamental . efectul generat a constat in amplificarea indisciplinei financiare si fenomenul de neplata a datoriilor, respective blocaj financiar.
2

In anul 1992 politica monetara a fost ezitanta si marcata de fluctuatii ,masa monetara a crescut rapid ,iar fenomenul inflationist s-a reinstalat. In anul 1993 inflatia a depasit 250% fenomen care a demonstrat si apogeul dificultatilor in economie. Anul 1994 afost consideratun success al politicii de macrostabilizare iar politica monetara s-a centratpe controlul expansiunii monetaresipe cresterea ratelor de dobanda. Anul1994 prezinta importanta si prin faptul ca a marcat redobandirea increderii in moneda nationala. In anul 1995 obiectivul politicii monetare l-a constituitreducerea ratei inflatiei pana la 30% . Specificul anului 1996 l-a constituit manifestarea cu acuitate a dezechilibrelor in economia romaneasca. Politica monetara s-a deteriorat vizibil in anul 1996 si s-a concretizat in pierdera increderii in moneda nationala atestata de urmatoarele evolutii : -economiile populatiei nu au mai crescut in termeni reali; -viteza de circulatie a banilor a crescut; -dolarizarea atins sa creasca; -remonetizarea a incetat. Anul 1997 a marcat o serie de modificari importante in cadrul politicii monetare: -s-a renuntat la refinantarea prin credite structurale si s-a trecut la refinantarea prin mecanisme si instrumente specifice de piata monetara; -liberalizarea pietei valutare, prin acordarea licentei de dealer tuturor bancilor comerciale si -asigurarea unui nivel de echilibru al cursului de schimb; influentarea cursului de schimbprin utilizarea instrumentelor indirecte. In anul 1998 politica monetara restrictiva a condus la temperarea semnificativa a inflatiei . Pentru anul 1999 obiectivul de atenuare a cresterii preturilor a fost atins inflatia inregistrand nivelul de 54,9% . Utilizarea in Romania a masurilor de politica monetara s-a relizat printr-o serie de actiuni: -contractarea de credite externe de la organisme fi nanciare international; -inasprirea sarcinii fiscale asupra salariatilor; -mentinerea unui deficit bugetar limitat la 4,4% din PIB; -practicarea de catre BNR a unor rate de refinantare foarte ridicate 600% in 1997; -diminuarea ratelor de dobanda la activele si pasivele bancare; -eliminarea blocajului financiarsi a platilor restante din economie. 2.3. Instrumentele de politic monetar utilizate de BNR

Setul de instrumente i proceduri prin care banca central implementeaz politica monetar n vederea atingerii obiectivului su fundamental formeaz cadrul operaional al politicii monetare. Principalele instrumente de politic monetar pe care BNR le are la dispoziie conform reglementrilor n vigoare sunt:1

operaiunile de pia monetar facilitile permanente acordate instituiilor de credit rezervele minime obligatorii (RMO)

Operaiunile de pia monetar (open market)

Operaiunile de pia monetar (operaiuni open market) reprezint cel mai important instrument de politic monetar al BNR. Acestea se realizeaz la iniiativa bncii centrale, avnd urmtoarele funcii: ghidarea ratelor de dobnd, gestionarea condiiilor lichiditii de pe piaa monetar i semnalizarea orientrii politicii monetare. Potrivit reglementrilor n vigoare, principalele categorii de operaiuni de pia monetar aflate la dispoziia BNR sunt:

operaiuni repo - tranzacii reversibile, destinate injectrii de lichiditate, n

cadrul crora BNR cumpr de la instituiile de credit active eligibile pentru tranzacionare, cu angajamentul acestora de a rscumpra activele respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data tranzaciei;

atragere de depozite - tranzacii cu scadena prestabilit, destinate absorbiei de emitere de certificate de depozit - tranzacii destinate absorbiei de lichiditate, operaiuni reverse repo - tranzacii reversibile, destinate absorbiei de

lichiditate, n cadrul crora BNR atrage depozite de la instituiile de credit;

n cadrul crora BNR vinde instituiilor de credit certificate de depozit;

lichiditate, n cadrul crora BNR vinde instituiilor de credit active eligibile pentru tranzacionare, angajndu-se s rscumpere activele respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data tranzaciei;

www.bnr.ro

acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare -

tranzacii reversibile destinate injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR acord credite instituiilor de credit, acestea pstrnd proprietatea asupra activelor eligibile aduse n garanie;

vnzri/cumprri de active eligibile pentru tranzacionare - tranzacii

destinate absorbiei/injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR vinde/cumpr active eligibile pentru tranzacionare, transferul proprietii asupra acestora de la vnztor la cumprtor fiind realizat prin mecanismul "livrare contra plat";

swap valutar - const n dou tranzacii simultane, ncheiate cu aceeai injecteaz lichiditate cumprnd la vedere valut convertibil contra lei i absoarbe lichiditate vnznd la vedere valut convertibil contra lei i

contrapartid, prin care BNR:

o

vnznd la o dat ulterioar aceeai sum n valut convertibil contra lei;

o

cumprnd la o dat ulterioar aceeai sum n valut convertibil contra lei. Pn de curnd (n perioada 1997 - trimestrul III 2008), operaiunile de pia monetar ale BNR au fost utilizate aproape n exclusivitate n scopul drenrii excedentului de lichiditate din sistemul bancar. ncepnd din ultima parte a anului 2008, odat cu schimbarea poziiei nete de lichiditate a bncilor din excedent n deficit, operaiunile de pia monetar destinate injeciilor de lichiditate au devenit predominante, BNR trecnd astfel n poziia de creditor al sistemului bancar (vezi Managementul lichiditii din sistemul bancar).

Facilitile permanente
Facilitile permanente oferite de BNR (Regulamentul 1/2000 privind operaiunile de pia monetar efectuate de BNR i facilitile permanente acordate de aceasta participanilor eligibili) instituiilor de credit au drept scop: (i) absorbirea, respectiv, furnizarea de lichiditate pe termen foarte scurt (o zi); (ii) semnalizarea orientrii generale a politicii monetare i (iii) stabilizarea ratelor dobnzilor pe termen scurt de pe piaa monetar interbancar, prin coridorul format de ratele dobnzilor aferente celor dou instrumente. Instituiile de credit pot accesa din proprie iniiativ cele dou faciliti permanente oferite de BNR:

facilitatea de creditare, care permite obinerea unui credit cu scadena de o zi de la

banca central, contra colateral, la o rat de dobnd predeterminat; aceast rat de dobnd constituie, n mod normal, un plafon al ratei dobnzii overnight a pieei monetare;

facilitatea de depozit, care permite plasarea unui depozit cu scadena de o zi la banca

central, la o rat de dobnd predeterminat; rata dobnzii facilitii de depozit reprezint, n mod normal, pragul ratei dobnzii overnight a pieei monetare.

n edina din 6 mai 2008, CA al BNR a decis imprimarea unui caracter simetric coridorului format de ratele dobnzilor facilitilor permanente n jurul ratei dobnzii de politic monetar i restrngerea amplitudinii acestuia la valoarea de +/- 4 puncte procentuale; msura a avut ca scop ameliorarea transmiterii semnalelor de politic monetar i reducerea amplitudinii fluctuaiilor ratelor dobnzilor de pe piaa monetar interbancar.

Rezervele minime obligatorii

Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibiliti bneti ale instituiilor de credit, n lei i n valut, pstrate n conturi deschise la Banca Naional a Romniei. Funciile principale ale mecanismului RMO constituite n lei sunt cea de control monetar (aflat n strns corelaie cu cea de gestionare a lichiditii de ctre BNR) i cea de stabilizare a ratelor dobnzilor de pe piaa monetar interbancar. Rolul major al RMO n valut este acela de a tempera expansiunea creditului n valut. Principalele caracteristici ale acestui instrument sunt:

baza de calcul a RMO se determin ca nivel mediu zilnic (pe perioada de

observare) al soldurilor elementelor de pasiv n lei i n valut din bilanurile bncilor (cu excepia pasivelor interbancare, a obligaiilor ctre BNR i a capitalurilor proprii);

perioada de observare i cea de aplicare au durata de o lun, fiind succesive

(prima dintre ele reprezentnd intervalul cuprins ntre data de 24 a lunii precedente i data de 23 a lunii curente);

ratele RMO pot fi difereniate att n funcie de moneda de constituire, ct i n

funcie de scadena rezidual a elementelor incluse n baza de calcul (mai mic sau mai mare de 2 ani);

RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilitilor meninute pe deficitului de rezerve i se aplic o dobnd penalizatoare, iar abaterile repetate se

parcursul perioadei de aplicare n conturile deschise la BNR;

sancioneaz prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaiunilor instituiei de credit.

2.4. Relaiile Romniei cu F.M.I. Romnia a devenit membr cu drepturi depline a acestui organism internaional prin semnarea Acordului de la Bretton Woods i prin vrsarea cotei de participare, la 15 decembrie 1972.Aderarea Romniei a lrgit sfera cooperrii monetare i financiare cu celelalte state membre ale F.M.I., Romnia fiind al 125-lea stat membru al F.M.I. Prin aderarea la fond, ara noastr a dobndit urmtoarele drepturi: Obinerea de credite n monedele altor ri membre sau n D.S.T., din resursele generale ale Fondului, n schimbul unei sume n moned naional, n condiii mult mai avantajoase dect cele ale pieei. Pentru obinerea acestor credite a fost necesar s se respecte o serie de condiii impuse de ctre F.M.I. rilor membre.Romnia a fcut uz att de credite curente n trane, ct i de credite stand-by i de finanarea compensatorie. Obinerea de alocri de D.S.T. n cazul unor noi emisiuni de asemenea instrumente.Deoarece F.M.I. a ntrerupt emisiunile de D.S.T. ncepnd din 1972, Romnia nu a beneficiatpn n 1978 de asemenea alocri. Conform deciziei F.M.I. ara noastr a primit alocri ncepnd din 1979 i 1980. n urma reuniunii anuale a F.M.I. din septembrie 1997, s-a luat decizia unei noi majorri a cotelor rilor membre i a unei noi alocri de D.S.T. Majorarea cotelor de 45% aplicat la nivelul existent de 145,3 mld. D.S.T. a reprezentat o substanial cretere a capacitii rilor membre de a beneficia de resurse financiare de la Fond..n ceea ce privete decizia de alocare de noi D.S.T. aceasta a prevzut dublarea alocrilor.2
2

Turliuc V.,Boariu Angela,Stoica Ovidiu,Cocris V.,Dornescu V.,Chirlesan D. Moneda si credit ,Ed.

Economica Bucuresti, 2005

- Referitor la obinerea dreptului de participare la luarea deciziilor n cadrul F.M.I., Romnia deine un numr de voturi corespunztor cotei de participare. Obinerea dreptului de aderare a Romniei la B.I.R.D., a fost condiionat de aderarea la F.M.I. Prin participare la activitatea Fondului, n afara lrgirii posibilitilor de a obine un sprijin financiar de la F.M.I., ct i pe pieele monetare, s-au creat condiii de a susine, alturi de celelalte state, introducerea unor msuri ce contribuie la realizarea noii ordini monetare i financiare. Romnia a fost printre puinele ri socialiste care nu a renunat la statutul de membru al F.M.I: dei nu mai apela la mprumuturi de la F.M.I. i B.M. a beneficiat, totui, de credite bancare de tip comercial n condiii de dobnd avantajoase. Dup epuizarea rezervelor valutare, a doua jumtate a anului 1990, acordurile cu F.M.I. au permis evitarea ncetrii plilor externe, care ar fi avut un impact negativ asupra credibilitii internaionale a Romniei, ca urmare a deficitului de 1,5 miliarde $, reprezentnd aproximativ 1/3 din exporturile anuale ale rii. nceputul celei de-a doua etape a relaiilor cu Fondul poate fi situat la jumtatea anului 1991, cnd s-a finalizat primul aranjament stand-by de dup 1990 cu F.M.I. De la reluarea raporturilor cu Fondul i pn n prezent, Romnia a ncheiat mai multe aranjamente stand-by. Dei fiecare dintre aceste aranjamente au trsturi care le individualizeaz, analiza lor evideniaz faptul c s-au nscris pe o traiectorie comun, viznd adaptarea la fiecare etap a reformei pe care o parcurge Romnia.

CONCLUZII
Dei sistemele monetare naionale contemporane nu se mai confrunt cu probleme specifice monedelor din metale preioase sau bancnotelor convertibile n aur, sunt necesare totui reglementri prin care s fie stabilite instrumentele de intervenie n domeniul monetar i modul de utilizare al acestora de ctre instituiile monetare. Sistemul monetar international actual poate fi apreciat ca un sistem tripolar asimetric,in care dolarul continua sa detina suprematia.Evolutia monedei euro depinde de rezultatele tarilor din zona euro.O moneda euro puternica ar putea fi in masura sa contribuie la stabilitatea relative a sistemului monetar international actual. Introducerea monedei euro, spune Robert Mundell, va provoca dolarul i va fi poate cea mai important dezvoltare a Sistemului Monetar Internaional de cnd dolarul a nlocuit lira sterlin ca moned internaional dominant imediat dup terminarea Primului Rzboi Mondial. Incepnd de la prbuirea sistemului de la Bretton Woods, au fost promovate o multitudine de faciliti de creditare. Instrumentele de finanare create s-au deprtat de sarcina iniial a Fondului, aceea de protejare a circulaiei bunurilor i capitalului mpotriva fluctuaiei cursului de schimb. Creditul maxim disponibil teoretic pentru rile membre a crescut la 480% din cota de participare. Avantajele rilor care contracteaz mprumuturi la F.M.I. sunt semnificative: primul avantaj l constituie nivelul dobnzii percepute de F.M.I.; al doilea avantaj rezid n faptul c acordarea unui mprumut de ctre Fond este considerat de ctre piaa financiar internaional ca o confirmare a bonitii rii respective, ceea ce echivaleaz cu atragerea de noi mprumuturi de pe aceast pia.

10