Sunteți pe pagina 1din 47

GRUPUL SCOLAR

~GHEORGHE MARINESCU
TARGU-MURES
LUCRARE DE DIPLOMA-47 pag
SCOALA POSTLICEALA
~GHEORGHE MARINESCU
TARGU MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRI1IREA PACIENTULUI
CU ASTM BRONSIC
-2007-
CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de anatomie si Iiziologie a arborelui
bronsic.
1.1 Anatomia si Iiziologia arborelui bronsic...............................................5
1.2 Prezentarea teoretica a astmului bronsic...............................................5
1.2.1 DeIinitie....................................................................................5
1.2.2 Etiologie....................................................................................6
1.2.3 Patogenie...................................................................................6
1.2.4 Simptomatologie.......................................................................7
1.2.5 Tratament..................................................................................7
Capitolul 2. Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la
externare si eIectuarea tehnicilor impuse de aIectiune.
2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic in spital...................................10
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare....................................................11
2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati............................11
2.3.1 Pregatirea patului si accesoriile lui.........................................12
2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat.....................................................12
2.3.3 Asigurarea igienei personale corporale si vestimentare a pacientului.
.................................................................................................12
2.3.4 EIectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului..........12
2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in
pat.....................................13
2.3.6 Schimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui.................13
2.3.7 Captarea eliminarilor...............................................................14
2.4 Supravegherea Iunctiilor vitale si vegetative.......................................14
2.5 Alimentatia pacientului........................................................................16
2.6 Administrarea medicamentelor............................................................17
2.7 Recoltarea produselor biologice si patologice.....................................18
2.8 Pregatirea pacientului si eIectuarea tehnicilor speciale impuse de
aIectiune......................................................................................................20
2.9 ProIilaxia astmului bronsic..................................................................24
2.10 Externarea pacientului.......................................................................25
Capitolul 3.
3.1 Prezentarea cazurilor de boala.............................................................26
3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1..............................................................26

Anexa 1 : Culegerea datelor date Iixe..........................................26
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul bolii
- maniIestarii de dependenta
- problemele pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................27
Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa 3 : Functiile vitale...................................................................29
Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2.................................................................30
Anexa 1 : Culegerea datelor date Iixe..........................................30
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- maniIestari de dependenta
- problemele pacientului
Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................31
Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa 3 : Functiile vitale..................................................................32
Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.1.3 Plan de ingrijire nr. 3.................................................................33
Anexa 1 : Culegerea datelor date Iixe..........................................33
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- maniIestari de dependenta
- problemele pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de ingrijire.......................................................34
Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa 3 : Functiile vitale...................................................................35
Recoltarii de produse biologice si patologice
Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.2 Cocluzii asupra lucrarii..........................................................................36

Bibliografie


CAPITOLUL I
Prezentarea Notiunilor De Anatomie Si Fiziologie
A Arborelui Bronsic
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic
Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte in intrapulmonar la
dreapta in trei bronhii lobare ( superioara,mijlocie si inIerioara ), iar la stanga in doua
bronhii ( superioara si inIerioara ).
Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia segmentelor
bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie proprie. Plamanul
drept are 10 segmente, iar cel stang are 9, lipsind segmentul medio-bazal.
Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii pulmonari,
unitati morIologice ale plamanului, de Iorma piramidala, cu baza spre periIeria
plamanului si varIul la hil. Bronhiolele lobulare, la randul lor, se ramiIica in bronhiole
respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti alveolari. Pereti
saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare.
Bronhiolele respiratorii, impreuna cu Iormatiunile derivate din ele ( ducte alveolare,
saculeti alveolari si alveole pulmonare ) Iormeaza acinii pulmonari. Acinul e unitatea
morIoIunetinata a plamanului.
Structura arborelui bronsic se moIiIica si ea. Bronhiile lobare au structura
asemanatoare bronhiilor principale. Bronhiile segmenatare au si ele un schelet
cartilaginos, insa cartilajul e Iragmentat ( insule de cartilaj ), in schimb bronhiile lobulare
si respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. Bronhiile respiratorii si lobulare au un
perete Iibroelastic, peste care sunt dispuse Iibre musculare netede, cu dispozitie circulara.
In peretii ductelor alveolare intalnim numai membrane Iibroelastica acoperita de epiteliu.
Alveolele pulmonare au Iorma unui saculet unic, cu perete extreme de subtire,
adaptat schimburilor gazoase.
Prezentarea teoretica a bolii
1.2.1Definitia astmului bronsic
Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant
expiratorie cu durata, severitate si moment de aparitie variabile care apar la persoane cu
hipersensibilitate traheobronsica la stimuli variati, Iiind sub aspect anatomic o stenoza
bronsiolara, tranzitorie cu 'restitutia ad integrum in acalmiile intercalare.

1.2.2 Etiologia astmului bronsic
Astmul bronsic are la baza Iactori etiologici heterogenic care declanseaza sau
provoaca criza de astm.
Din punct de vedere etiologic, astmul bronsic se clasiIica astIel :
a) astm extrinsec astm alergic astm neinfectios
Cele mai obisnuite alergene sunt : polenul, praIul de camera, parul si scuamele de
animale, Iungii atmosIerici, unele alergene alimentare ( lapte, oua, carne ) sau
medicamentoase ( acidul acetilsalicilic, penicilina, aminoIenazona, unele produse
micribiene ).
b) astm intrinsec astm nealergic astm infectios
De obicei, se iveste in timpul iernii si se asociaza cu tuse si expectoratie muco-
purulenta si Iactori inIectiosi ( exemplu bronsite cornice ).
c) astm mixt se intrica alergia cu inIectia
d) astm cu etiologie neprecizata
e) astm cu alte etiologii
Aici intervin Iactorii :
- psihici - socul psihic sau starile psihoaIective
- endocrini - pot declansa, agrava sau ameliora astmul ; hipoIiza, tiroida,
corticosuprarenalele, gonade, pancreas exocriu.
- biometeorologici temperature, presiunea atmosIerica, umiditatea, vantul,
altitudinea, razele solare.
f)astm la effort
g) astm la aspirina
1.2.3 Patogenia astmului bronsic
Roluri importante in producerea bolii astmatice au :
a) terenul
b) leziuni ale cailor respiratorii
c) cauzele declansate ( Iactori alergici si nealergici ).
Fundamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor respiratorii ce
determina diIicultatea respiratiei cu perturbari ventilatorii si ale schimbarilor gazoase.
Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor Iactori :
a) spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic
b) edem inIlamator al mucozei bronsice
c) hipersecretie de mucus
d) cresterea presiuni intrapulmonare care devine Iactorul agravant al obstructiei bronsice.
1.2.4. Simptomatologia astmului bronsic
La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sIarsit brusc, cu intervale libere ; mai
tarziu, in intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cornice si ale emIizemului, cu
dispnee mai mult sau mai putin evidenta. Criza apare in a doua jumatate a noptii, de
obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si hipersecretie ; alteori e anuntata de
prodroame ( stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor, ceIalee ). Dispneea devine
paroxistica, brodipneica, cu expiratie prelungita si suieratoare. Bolnavul ramane la pat
sau alearga la Iereastra, prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda, cu capul pe
spate si sprijinit in maini, narile dilatate, jugulare turgescente.
In timpul crizei, toracele e imobil, in inspiratie Iortata.
La sIarsitul crizei, apare tusea uscata, chinuitoare ( deoarece expulzarea secretiilor se
Iace cu diIicultate ), cu sputa vascoasa, albicioasa ( perlata ). Criza se termina in cateva
minute sau ore, spontan sau sub inIluenta tratamentului.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, durand peste 24-48 h
rezistente la tratament, de obicei Iara tuse si expectoratie, cu polipnee, asIixie, cianoza,
colaps vascular, somnolenta pana la coma. Apare dupa administrarea in exces de
simpaticomimetice ( Alupent ), sedative, opiacee, barbiturice, suprimarea brusca a
corticoterapiei, suprainIectie bronsica.
1.2.5 Tratamentul astmului bronsic
Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in aceasta
aIectiune masurile prevenite sunt Ioarte importante. Prima actiune vizeaza combaterea
Iumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri : evitarea virozelor respiratori.
Sensibilitatea particulara a bolnavilor la inIectii impune, de asemenea, evitarea virozelor
respiratorii si in primul rand, aglomeratiile in timpul epidemiilor.
ChimioproIilaxia recidivelor bronsitice, in astmul bronsic intricate se realizeaza cu
Tetraciclina, mai rar Penicilina V. S-au incercat si Eritromicina, Ampicilina si Biseptolul.
Cu Biseptolul s-au obtinut rezultate bune in lunile de iarna.
Tratamentul cu aerosoli ( inhaloterapia ) este indispensabil in anumite Iorme. Se
parctica 2-4 inhalatii pe sedinta, uneori mai mult, dar Iara a abuza. Metoda comporta si
anumite riscuri, in special inhalarea de diIeriti germeni, ceea ce impune Iolosirea strict
personala si pastrarea in stare de sterilizare a aparatului.
Principalele bronhodilatatoare Iolosite sunt :
a) beta adrenergicele
b) anticolinergicele
c) derivatii xantinici
Beta - adrenergicele sunt derivati ai adrenalinei, care din cauza eIectelor secundare
( ca si eIedrina) nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se Iolosesc Izoprenalina (
Aludrin ) si Ociprenalina ( Alupent, Astmopent ) ;
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),
Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt Iolositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2 inhalatii /
zi ) este practice lipsit de eIecte adverse cardiovasculare. Cele sub Iorma de spray dozat
sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de Ociprenalina,
Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii
adverse dupa supradozaj, pot aparea : tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie,
cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste maniIestari apar spontan prin
reducerea dozei.
Dintre anticolinergice, cap de serie este atropina, astazi Ioarte putin intrebuintata din
cauza tulburarilor provocate. In practica s-a impus preparatul Atrovent care nu are eIecte
secundare ale atropinei. Rezultatele sunt inIerioare beta adrenergicelor.
Dintre Xantine se Ioloseste TeoIilina si derivatii sai, MioIilina, AminoIilina si
Runidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.
Rezultatele sunt inIerioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor.
Alte preparate Iolosite in tratamentul astmului bronsic :
a) Prostaglandinele - prezinta numai un interes teoretic.
b) Cromoglicatul disodic (Intal, Lomudal) desi nu este bronhodilatator, se Ioloseste ca
masura preventiva ; se administreaza inaintea expunerii la alergenul causal, cu
turboinhalatorul de mana ( spinhaler ), 4 capsule/zi ( 20 mg / capsula ) la 4-6 ore, sau
sub Iorma de solutie pentru aerosoli.
c) Zaditenul ( KetotiIen ) are tot eIect preventive si e administrat sub Iorma de gelule,
oral, 1 mg dimineata si seara.
Corticoterapia este tratamentul cel mai eIicace, dar datorita riscurilor, ramane o
terapie de impas. Se Iolosesc Prednison, Superprednol, produse retard ( Celestone,
Kenalog ), Synachten retard sub protectie de alkaline, calciu, potasiu. In general,
corticoterapia trebuie rezervata Iormelor grave ; tratamentul continuu se va temporiza, se
vor Iolosi doze minime.
Se mai Iolosesc antibioticele, de preIerinta Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina, in
prezenta semnelor de inIectie ; expectorante si mucolitice ( Bisolvon, Mucosolvin) in
crize si suprainIectie ; sedative slabe ( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen in crizele cu
polipnee.
Masurile proIilactice vor Ii aplicate intotdeauna : evitarea mediului alergizant ;
evitarea substantelor iritante bronsice tutun, alcool ,etc.
Tratamentul in starea de rau astmatic :
Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou, urmat de perIuzii cu solutie de
glucoza 5 .
Tratamentul parenteral trebuie sa Iie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului
din criza. ACTH este superior, dar poate da accidente alergice. Se administreaza de la
inceput antibiotice ( nu Penicilina, Iiind alergizanta ), IluidiIiante, diuretice ( Ederen ),
oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.
In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in cazuri
deosebite ; sunt interzise morIina, opiaceele, tranchilizantele, neurolepticele ; se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante ( Penicilina).
CAPITOLUL II
Supravegherea Pacientului Din Momentul
Internarii Pana La Externare Si Efectuarea
Tehnicilor Impuse De Afectiune
2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic
In spital
Internarea in spital constituie pentru Iiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa,
deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu
munca, Iamilia si prietenii sai.
In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de
internari, unde : se identiIica bolnavul, se veriIica biletul de internare ( sau de trimitere ),
se inregistreaza datele personale in registrul de intrari/iesiri din spital si se pregateste
bolnavul pentru examenul medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde medicul
hatareste salonul in care va Ii internat bolnavul, tinand seama de diagnostic, stadiul si
gravitatea bolii,sex.
Asistentei ii revine ca sarcina :
- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare
- ajutorul la eIectuarea ingrijirilor igienice.
- pregatirea medicamentelor de urgenta : MIOFILIN ( tablete si Iiole ), antialergic
HHC, cardiotonic STROFANTINA sau DIGITALA, diuretic FUROSEMID (Iiole).
Medicul in prezenta asistentei medicale eIectueaza examenul clinic al pacientului,
dupa care Iixeaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea asistentei de urgenta ;
medicul intocmeste Ioaia de observatie a pacientului, in care se vor inscrie datele
personale sau anamnestice ale acestuia, cine a insotit bolnavul in spital, la ce mijloc de
transport sa recurs ( specializat ambulanta, nespecializat masina particulara ), starea
prezenta, interventiile si tratamantul eIectuat in timpul transportului si la camera de
garda.
IdentiIicarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator au
o importanta pentru a se instiinta membrii Iamiliei in caz de agravare a bolii sai deces.

In prezenta medicului, asistenta medicala :
- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.
- conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.
- monitorizeaza pacientul : - Iunctiile vitale la 15 minute
- pH sangvin la 1 ora
- electroliti Na la 8 ore
- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente, grupa sangvina si
Rh, hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia.
La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor Ii
inventariate, inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. Bolnavilor sau
apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue imbracamintea la
externare. In cazul in care persoanele venite la internare prezinta paraziti, se va eIectua
deparazitarea lor si a eIectelor acestora, inainte de depozitare.
Asistenta medicala preda Ioaia de observatie la registratura sectiei si conduce
bolnavul in salon, unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa isi aranjeze
obiectele personale in noptiera.
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii care cresc
capacitatea de vindecare a organismului, Iorta de aparare si scoaterea bolnavuluide sub
eventualele inIluente nocive ale mediului in care traieste.
Saloanele trebuie sa Iie luminoase, bine aerisite, Iara curenti de aer. Temperatura
salonului trebuie sa Iie de 18-20 C. Aerul trebuie sa Iie umidiIicat.
Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire printer
bolnavi ; discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o relatie de
comunicare cu bolnavii. Aceasta apropiere de bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor
de ingrijire, incurajand bolnavul si inlaturand anexietatea pe care bolnavul astmic o are.
2.3 Asigurarea conditiilor igienice
pacientilor internati
2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru Iiecare bolnav spatiul in care isi
petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.
Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaIul, doua Iete de perna,
musama, aleza sau traversa.
Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.
Tehnica pregatirii patului :
Tehnica poate Ii realizata de 1-2 persoane.
2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat
Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt : cearceaIul de
patura, Iete de perna, cearceaI de pat, aleza, musama, sac de ruIe murdare.
2.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in
scopul intretinerii curateniei, mucoaselor, tegumentelor si Ianerelor, ceea ce reprezinta, in
Iond, si o modalitate de aparare a organismului impotriva bolilor.
Bolnavii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta Iata de alergeni, dintre care Iace
parte si praIul de casa. Pentru a preveni depunerea praIului , mobilierul din salon va Ii
redus la strictul necesar si trebuie sa Iie cat mai simplu. Personalul care Iace curatenie in
aceste saloane va Ii atentionat sa Ioloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea praIului
la stergere.
Bolnavii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea echipei
medicale. Acestia Iiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia personala, drept
pentru care vor Ii ajutati de asistenta medicala.
2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului
In eIectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :
- Ierestrele si usile incaperii sa Iie inchise.
- temperature incaperii sa Iie de circa 18-20 C.
- toaleta se Iace inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.
- se evita baia prelungita si prea obositoare.
- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se eIectueaza la pat ).
Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu corticoizi,
medicamente ce duc la deprimarea reactiilor imunologice si inIlamatorii si Iavorizeaza
inIectiile ( inIectii micotice, virale, bacteriene si parazitare ) ; prin urmare pastrarea
tegumentelor si a mucoaselor intr-o stare se asepsie e o conditie importanta in asigurarea
unei starii de bine si ea trebuie respectata.
O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa expectoratie si mai
ales dupa Iolosirea aerosolilor, acesti bolnavi Iiind predispusi sa Iaca candidoza orala si
disIonie prin depunere pe oroIaringe cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita
aceste eIecte secundare se recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat
tubului inhalant, cu clatirea gurii dupa utilizarea inhalatorului.
Parul trebuie sa Iie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa Iie taiate, conductul
auditiv extern, nasul san u contina rinoree, cruste.
2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in pat
La bolnavii astmatici si in criza, pozitia in pat e Iortata, determinata de aIectiunea de
baza. La majoritatea aIectiunilor de baza cea mai convenabila pentru bolnav e cea
semisezanda. Acest lucru nu trebuie Iortat si daca starea bolnavului nu contrazice,
alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. In toate cazurile insa el va Ii indemnat sa-
si schimbe pozitia cat mai des pentru a evita complicatiile hipostatice.
Pozitia sezand luata de bolnav in pat sau la marginea patului in cursul acceselor de
astm bronsic, trebuie Iacuta cat mai comoda cu ajutorul anexelor sau sprijinindu-l in
brate.
Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai grav al astmului bronsic. Se maniIesta
printr-un sindrom de asIixie si de aceea echipa de ingrijire trebuie sa urmareasca Iiecare
pas pentru combaterea complicatiilor grave care pot duce la moartea bolnavului.
Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu toracele
impins inainte, cu mainile pe langa corp, Iavorizeaza o buna oxigenare, deoarece el are
impresia ca se suIoca. Tot printr-o buna oxigenare se combate cianoza tegumentelor,
prezenta in starea de rau astmatic.
Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica, ci si gradul de
severitate a imbolnavirii. AstIel daca intr-o imbolnavire usoara bolnavul ramane activ,
intr-una grava intalnim pozitie pasiva ( musculature Iara tonicitate, absenta miscarilor
active ). Expresia Ietei poate traduce unele stari ca : anexitate, durere, anorexie,
deprimare.
Ea se maniIesta in Iunctie de starea generala a bolnavului, si de aceea, expresia Ietei
trebuie urmarita permanent.
La astmatici Iaciesul exprima spaima si sete de aer ( bolnavul are senzatie de
asIixiere ). Ei stau cu gura intredeschisa, sunt cianotici la Iata, tegumentele sunt palide,
cenusii, acoperite de transpiratii reci.
2.3.6 Scimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui
Schimbarile de pozitie pot Ii active sau pasive si sunt eIectuate cu ajutorul asistentei
in cazul pacientilor adinamici, epuizati Iizic dupa crizele de astm bronsic.
In mod normal, acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate, in Iunctie de tipul
de reactivitate a pacientului.
Pacientul e invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile de respiratie.
Anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat in Iunctie de raspunsul
Iiziologic al pacientului ( puls, transpiratii, ameteli, culoarea tegumentului, slabiciune
musculara ).
2.3.7 Captarea eliminarilor
Daca nu exista contraindicatii speciale, bolnavul trebuie indemnat de mai multe ori
pe zi sa tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic al arborelui patologic, ceea
ce permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E Ioarte important ca sputa sa Iie
urmarita si pastrata pentru a Ii vazuta de medic in cazul in care se recomanda o serie de
investigatii de laborator pentru examen citologic, bacteriologic.
In conditii patologice , sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un corp
starin, declansand reIlexul de tuse puternica, iritanta, de aspect perlat, vascoasa, greu de
eliminate print use.
Alaturi de expectoratie, asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor si a
mucoaselor, starea psihica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele premonitarii ale
complicatiilor.

2.4. Supravegherea functiilor
vitale si vegetative
Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea Iunctiilor vitale
si vegetative si noatarea acestora in Ioaia de observatie, iar in cazul modiIicarii bruste a
acestora se anunta medicul.
ModiIicarile Iunctiilor vitale reIlecta starea generala a bolnavului, precum si evolutia
boli.
In cazul astmului bronsic, accentual cade pe urmarirea respiratiei.
Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar Irecventa
normala a respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa varsta si sex. Bolnavii
de astm bronsic au o respiratie ce se caracterizeaza printr-o inspiratie normala urmata de
o expiratie grea, Iortata, zgomotoasa, wheezing ( respiratie suieratoare ), deci o bradipnee
expiratorie ce apare de obicei, paroxistic.
Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea diagnosticului
si aprecierea evolutiei bolii. Ajuta sa recunoastem precoce, eventualele complicatii si la
Iormutarea unui prognostic. Din acest motiv, e Ioarte important ca asistenta sa
urmareasca si sa noteze respiratia pacientului in Ioaia de temperature cat mai precis. Pe
Ioaia de temperature notarea respiratiei se Iace cu un pix verde unindu-se apoi cu
valoarea anterioara. Curba respiratorie se obtine prin unirea valorilor obtinute la Iiecare
masuratoare, dimineata si seara. Pentru Iiecare linie orizontala a Ioii de temperatura se
socoteste o resp/min. Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de 1 minut.
Expectoratia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii, sputa Iiind
totalitatea substantelor ce se elimina din bronhii in timpul tusei.
Astmul bronsic este, de obicei, de tuse productive, sputa provenind si de la unele
inIectii bronsice. In astm, sputa are un aspect mucopurulent, e aderenta la peretele
bronhiilor, are o culoare albicioasa, arata si are denumirea de 'sputa perlata
Temperatura corpului in conditii Iiziologice are valoarea de 36-37 C, cu mici
variatii zilnice intre 0,5 - 1C si e rezultatul proceselor oxidative din organism numite si
termogeneza. Aprecierea exacta a temperaturii corpului se Iace cu ajutorul termometrului.
Astmul bronsic e insotit Irecvent de inIectii ale cailor respiratorii si astIel pot sa
apara stari Iebrile. Notarea pe Ioaia de temperatura se Iace cu un punct albastru ; pentru
Iiecare linie orizontala a Ioii de temperatura corespund 2 diviziunii de grad.
Tensiunea arteriala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o exercita asupra
peretilor arteriali. Este determinata de Iorta de contractie a inimi, de rezistenta
intampinata de sange in artere, Iiind data de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si
de cascozitatea sangelui.
Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115-140 mm Hg
maxima sau sistolica, si 75-90 mm Hg minima sau diastolica.
In cazul astmului bronsic variatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai in
cadrul anoxiei, cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe Ioaia de temperatura notarea se
Iace graIic sau ciIric cu culoare rosie sau albastra. Notarea graIica a tensiuni arteriale se
Iace astIel : pentru Iiecare linie orizontala a Ioii de temperatura se socoteste 10 mm Hg ;
se hasureaza patratele Ioii de temperature corespunzatoare valorilor obtinute.
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos.
Pulsul e sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a pulsului e intre 60-80
pulsatii/minut, inregistrand mici variatii dupa varsta, sexul si inaltimea individului.
Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului in Ioaia de temperature de mai multe ori
pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii.
Pentru obtinerea graIicului masurarea pulsuslui se Iace dimineata si seara, punctele
obtinute unindu-se printro linie rosie. Fiecare linie orizontala a Ioii de temperature
corespunde la 4 pulsatii/minut.
Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina se elimina
din organism substante toxice provenite din metabolism. Cantitatea normala emisa
variaza intre 1200-1800 ml/zi si densitatea normala intre 1015-1025. Astmatici pot sa
aiba o usoara scadere a diurezei datorita transpiratiilor abundente care se asociaza cu
crizele de astm bronsic.
Prin scaun se elimina substanteleramase pe tubul digestive dupa ingestia alimentelor.
Omul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inactivitatii si imobilizarii la pat bolnavii
astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.
2.5 Alimentatia pacientului
cu astm bronsic
Bolnavii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri, in schimb bolnavii de rau
astmatic necesita ajutor.
Alimentatia activa se Iace in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.
Alimentatia pasiva se Iace persoanelor imobilizate la pat, in pozitie sezand, sprijinit.
In acest caz se Ioloseste o masuta speciala care se Iixeaza deasupra patului.
Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La servirea
mesei bolnavul e incurajat, i se explica importanta nutritiei in procesul de vindecare.
Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lichide, luand in consideratie
pierderile de lichide prin expectoratie si prin transpiratie abundenta din cauza respiratiei
ingreunate. Batranii si copii primesc o atentie deosebita din puncte de vedere al bilantului
hidric, ei Iiind dispusi la o deshidratare mai rapida.
Bolnavii cu expectoratii mai abundente si Ietide au o poIta de mancare scazuta ;
acestia inainte de masa in, Iac toaleta cavitatii bucale.
Se vor evita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc tratament cu
antiinIlamatoare steroidiene de tip Prednison, se prescrie regim desodat.
Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu astm bronsic sunt :
- legume diIerite
- preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
- Iructe crude, compoturi
- supe de legume
- paine neagra
- lapte proaspat cand nu determina maniIestari alergice
Alimentele interzise sunt :
- carnea, pestele
- laptele Iermentat
- Iainoasele
- ouale
Mesele vor Ii Iractionate in cantitati mici si dese.
Pacientii cu astm alergic vor avea un regim hipoproteic, hipoglucidic,
normoglucidic, imbogatit cu minerale si vitamine.
2.6 Administrarea medicamentelor
In cazul unei crize de astm, bolnavul va Ii adus in pozitie semisezanda pentru a usura
respiratia, apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este supravegheat pana
la terminarea accesului.
Tratamentul cu aerosoli e indispensabil in anumite Iorme. Se practica 2-4 inhalatii
pe sedinta, uneori mai mult dar Iara a abuza.
Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :
1.Beta - adrenergicele - derivatii ai adrenalinei, care din cauza eIectelor secundare nu
mai e utilizata astazi.
Din generatia a doua se Iolosesc : Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina (
Alupent, Astmopent ) ;
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),
Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt Iolositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2 inhalatii /
zi ) este practice lipsit de eIecte adverse cardiovasculare. Cele sub Iorma de spray dozat
sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de Ociprenalina,
Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii
adverse dupa supradozaj, pot aparea : tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie,
cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste maniIestari apar spontan prin
reducerea dozei.
2. Anticolinergice Atrovent ; rezultatele sunt inIerioare beta-adrenergicelor.
3. Xantine - TeoIilina si derivatii sai, MioIilin, AminoIilin si Runidural. Au slaba actiune
pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.
Corticoterapia e tratamentul cel mai eIicace , dar datorita riscurilor, ramane o
terapie de impas. Se Iolosesc Prednison 1 tableta/zi, 5 mig ; Supepredanol 1 tableta/zi
(0,5 mg/tableta ); Superprednol 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta ) ; produse retard
Celestone , Kenalog, Synachten retard 1 mg la 7-15 zile, sub protectie de alkaline,
calciu, K. . In general, corticoterapia trebuie rezervata Iormelor grave ; tratamentul
continuu se va temporiza, se vor Iolosi doze minime ( 30 mg Prednison /zi tratament de
atac ; 5 mg/zi tratament de intretinere ).
Se mai Iolosesc antibioticele, de preIerinta Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina, in
prezenta semnelor de inIectie ; expectorante si mucolitice ( Bisolvon, Mucosolvin) in
crize si suprainIectie ; sedative slabe ( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen in crizele cu
polipnee.
Tratamentul in starea de rau astmatic :
Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou in doza initiala de 25-100 mg iv,
urmat de perIuzii cu 200-400 mg in 24 h, in solutie de glucoza 5 ,2-3 l / 24 h.
Tratamentul parenteral trebuie sa Iie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului
din criza. ACTH ( 24-100 U / 24 h ) este superior, dar poate da accidente alergice. Ca
doza de intretinere 5-10 mg Prednison, cu tratament de protectie, antiacide, regim
desodat. Se administreaza de la inceput antibiotice ( nu Penicilina, Iiind alergizanta ),
IluidiIiante, diuretice, oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie,
respiratie asistata.
In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in cazuri
deosebite ; sunt interzise morIina, opiaceele, tranchilizantele, neurolepticele ; se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante ( Penicilina).
2.7 Recoltarea produselor
Biologice si patologice
Recoltarea sangelui :
Sangele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice, serologice,
bacteriologice, parazitologice.
Recoltarea sangelui se Iace prin :
- intepare la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii Iata plantara a
halucelului sau calcaiului.
- punctie venoasa.
1.Recoltarea sangelui capilor prin intepare
Recoltarea se eIectueaza pentru examenele hematologice : hemoleneograma, dozarea
hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, pentru examen
parazitologic.
Materiale necesare : manusi de cauciuc sterile, tava medicala curate, solutii
dezinIectante ( alcool 70 ), ace sterile, tampoane de vata, camera umeda ( cutia Petri),
lame uscate si degresate, pipete Potain.
Tehnica : Bolnavul va Ii asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se aseptizeaza
pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70. Se evita congestionarea
prin Irecare puternica si prelungita. Se asteapta evaporarea completa a alcoolului. Cu un
ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei degetului, in partea laterala a
extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon steril uscat se sterge
prima picatura. Se lasa sa se Iormeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta
sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70.
2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa
Recoltarea se eIectueaza pentru examene de laborator, biochimice, hematologice,
serologice si bacteriologice.
Locul punctiei : venele de la plica cotului, bazilica si ceIalica, unde se Iormeaza
un M venos prin anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe Iata dorsala a mainii,
venele Iemurale, venele subclaviculare, venel maleolare interne, venele jugulare si
epicraniene ( la copii ).
Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama mica,
aleza mica, alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si materiale steril,
ace sterile de 25-30 mm si diametrul de 6/10, 10/10 mm, seringi,pense, manusi de
cauciuc, tampoane de vata, garou de cauciuc, sau banda Esmarch, eprubete uscate si
etichetate, Iiole cu solutii medicamentoase, solutii perIuzabile, tavite renale.
Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie conIortabila. Se examineaza
cavitatea si starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice circulatia de intoarcere
la nivelul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie, se
dezinIecteaza tegumentele, se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului
punctiei strangandu-l asteIel incat sa se opreasca circulatia venoasa Iara a comprima
artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul, venele devenind turgescente.
Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza viz a viz de bolnav. Se
Iixeaza vena cu policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos asupara tesuturilor vecine. Se Iixeaza seringa, gradatiile
Iiind in sus in mana dreapta intre police si restul degetelor. Se patrunde cu acul,
traversand in ordine tegumentul in pozitie oblica, apoi peretele venos, invingandu-se o
rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu 1-2 cm
in lumenul venei. Se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratii cu seringa. Se
continua tehinca in Iunctie de scopul punctiei venoase, injectarea medicamentelor,
recoltarea sangelui. In caz de sangerare ( emisie de sange ), se prelungeste acul cu un tub
de polietilena care se introduce in vasul collector, garoul ramanand strans pe brat. Se
indeparteaza staza venoasa prin desIacerea garoului. Se aplica tampon imbibat cu solutie
dezinIectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage apoi brusc acul. Se comprima
locul punctiei in 1+-3+, bratul Iiind in pozitie verticala.
Dupa tehnica se Iace toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria daca sa
murdarit, se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de
minca.
Procedeul de recoltare e stabilit in Iunctie de analizele ce urmeaza sa se eIectueze.

Recoltarea sputei : sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se
expectoreaza din caile respiratorii prin tuse.
Materiale necesare : cutie Petri sterile, pahar conic, scuipatoare speciala sterilizata
Iara substanta dezinIectanta, batiste de hartie, pahar cu apa.
Pregatirea bolnavului : Se anunta bolnavul, se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu
o imprastie, sa expectoreze in vasul dat si sa nu introduca in vas si saliva.
Tehnica : I se oIera paharul cu apa sa isi clateasca gura. I se oIera vasul de colectare
in Iunctie de examenul cerut. I se solicita bolnavului sa expectoreze dupa un eIort de tuse.
Se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.
In astmul bronsic extrinsec, examenul micriscopic al sputei pune in evidenta
eozinoIile, cristale Charcot Leyden, spirale Curschmann si uneori corpi Creola, adica
aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.
In astmul bronsic intrinsic, in sputa predomina polinuclearele neutroIile si bacterii,
iar examenul bacteriologic pune in evidenta agentii inIectiosi in cauza.
2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea
Tehnicilor speciale impuse de afectiune
Explorarea radiological a toracelui :
Examenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a altor boli
pneumonice, el constituind inIirmarea diagnosticului de astm.
1.Radioscopia si radiografia - dau o imagine asupra modiIicarilor petrecute la nivelul
plamanilor si inimii.
Se anunta bolnavul si i se explica conditiile in care se Iace examinarea. Bolnavul va
Ii condus la serviciul de radiologie. Se explica bolnavului cum trebuie sa se comporte in
timpul examinarii. Va eIectua cateva miscarii de respiratie, iar radiograIia se Iace in
apnee dupa o inspiratie proIunda.
Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al Iemeilor se leaga pe crestetul
capului, se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu
mainile pe solduri si coatele aduse inainte Iara sa ridice umerii in spatele ecranului cu
pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta Iilmul. Cand pozitia verticala e
contraindicate se aseaza bolnavul in pozitie sezand sau in decubit. In timpul examenului
radiologic se ajuta bolnavul sa ia pozitiile cerute de medic.
Dupa examinare bolnavul va Ii ajutat sa se imbrace si va Ii condus la pat. Se noteaza
in Ioaia de observatie examenul radiologic eIectuat si data.
2. Bronhografia - reprezinta explorarea radiologica a arborelui traheobronsic cu
ajutorul unei substante de contrast ( lipiodol sau iodipin liposolubile, ioduron B sau
diiodunol hidroslubile ) cu ajutorul sondei Metras.
Materiale necesare : medicamente sedative ( Ienobarbital, atropine ), anestezice,
sonda Metras sterila, substante de contrast ( lipiodol sau iodipin - liposolubile, ioduron B
sau diiodunol hidroslubile ), expectorantesi calmante ale tusei, scuipatoare.
Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. Se anunta bolnavul sa nu
manance in dimineata examinarii.
Cu 1-3 zile inainte se administreaza bolnavului medicamente expectorante. In ajunul
examinarii se administreaza o tableta de Ienobarbital sau alte medicamente similare. Cu
30+ inaintea examinarii se administreaza atropina pentru a reduce secretia salivei si a
mucusului din caile respiratorii, medicamente, calmante pentru tuse. Bolnavul va Ii ajutat
sa se dezbrace si va Ii asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea care trebuie
injectata. Medicul eIectueaza anestezia cailor respiratorii. Reusita examinarii depinde de
calitatea anesteziei.
Introduce sonda Metras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast usor
incalzita, incet, cu o presiune moderata. In timpul injectarii substantei de contrast
bolnavul va Ii ajutat sa isi schimbe pozitia decubit ventral, dorsal, lateral (drept si stang).
In timpul examinarii radiologice se aseaza bolnavul in pozitie Trendelemburg pentru a se
evidential si arboreal bronsic din partile superioare ale plamanilor, apoi se aseaza
bolnavul cu toracele moderat ridicat pentru a se evidential bronhiile mijlocii si inIerioare.
Dupa examinare se ajuta bolnavul sa se imbrace si va Ii condus la pat. Va Ii avertizat
sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza eIectul anestezicului. Va Ii
atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina print use. Nu
se inghite deoarece produce o intoxicatie cu iod. ReIularea substantei de contrast si
patrunderea ei in stomac trebuie evitata deoarece poate Ii resorbita producand intoxicatii.
Explorarea endoscopica a arborelui traheobronsic :
Bronhoscopia - reprezinta explorarea arborelui traheobronsic cu ajutorul unui aparat
numit bronhoscop.
Materiale necesare : masti de unica Iolosinta, casolete cu masti, manusi sterile,
casolete cu tampoane, comprese de tiIon sterile, pense, port tampon, oglinda Irontala,
seringa laringiana, tavita renala, aparatele cu toate anexele sterilzate, Ilaconul cu
anestezic, xilina 2, Ilaconul cu ser Iiziologic, Ilaconul cu solutie de adrenalina 1,
seringi de 10 ml de unica Iolosinta, tampoane, comprese de tiIon.
Bolnavul trebuie convins de necesitatea examenului asupra riscului pe care si-l
asuma, reIuzandu-l, liosind medicul de o inIormare, diagnostica esentiala. Bolnavul
trebuie convins ca desi e neplacut, examenul nu e dureros in sine, iar incidentele sau
accidentele le survin Ioarte rar. Se creeaza bolnavului un climat de siguranta pentru a
asigura cooperarea lui in toate momentele examinarii punandu-l in legatura cu alti
bolnavi carora li sa eIectuat o bronhoscopiesau o Iibroscopie. In ziua premergatoare
examinarii se executa o testare la xilina 2 pentru a depista o alergie la acest anestezic.
La indicatia medicului bolnavul va Ii sedat atat in seara premergatoare explorarii, cat si in
dimineata zilei respective. Bolnavul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance dimineata.
Pentru anestezie e asezat pe un scaun, in mana dreapta tine o scuipatoare sau tavita
renala, iar cu mana stanga dupa ce isi deschide larg gura isi scoate limba si o
imobilizeaza cu 2 degete deasupra si policele dedesubt. Intr-un prim timp medicul cu
ajutorul unui spray cu xilina isi anesteziaza limba, oroIaringele si hipoIaringele, urmand
sa anestezieze arboreal bronsic, instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit cu
ajutorul unei seringi laringiene. Bolnavul e condus in camera de bronhoscopie.
La eIectuarea tehnicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza bolnavul pe
masa de examinare in decubit dorsal cu extremitatea ceIalica in extensie. Sub umerii lui
se plaseaza o perna tare care ridica capul cu 12-15 cm, ajuta la extensia acestuia.
Orienteaza capul in directia indicate de medic pentru a permite acestuia o orientare cat
mai completa. A doua asistenta ii serveste medicului instrumentele si materialele
necesare. Daca masa de examinare e prevazuta cu o tetiera e nevoie de o singura
asistenta. Ambele asistente inainte de examinare se vor spala pe maini si vor purta masca
sau cagula.
Dupa examinare bolnavul nu are voie sa manance 1 ora. Asistenta va supraveghea in
acest timp parametric vitali anuntand imediat medicul daca survin modiIicari ale acestora.
Asistenta va avea la indemana hemostatice care le va administra in cazul unor hemoragii,
chiar inainte de a anunta medicul (Adrenostazin, Dicinone, Venostat ).
In urma bronhoscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente :
- hemoragii
- diseminari tuberculoase
- suprainIectii cu diIeriti germeni
- dureri in gura
- disIagie sau oroIagie
- dureri retrosternale
- ceIalee
- insomnii
- tuse
- expectoratie
- stare subIebrila
Explorarea functionala a aparatului respirator :
1.Spirometria reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza cu ajutorul
spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu exteriorul printr-un
tub de cauciuc prin care sulIa bonavul. Cilindrul gradat e scuIundat intr-un cilindru mai
mare plin cu apa. Aerul expirat de bolnav Iace ca cilindrul sa se ridice deasupra apei
putandu-se citi pe el volumul de aer expirat.
Metoda cerceteaza numai capacitatea vitala.
2. Spirografia permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate
masuratorile statice si dinamice.
SpirograIia se poate determina cu :
- aparatul Eutest
- expirograIul Sodart
- pneumoscreen
Aparatul Sodart e un aparat cu circuit inchis ; e alcatuit din spirometru asociat cu
chimograI pe care se inregistreaza, un barbotor cu hidrat de potasiu sau carbonat de
calciu pentru captarea CO2 si un dizpozitiv pentru dirijarea in sens unic a curentului de
aer.
Materiale necesare : aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul, pensa de servit
si recipient cu solutie deziIectanta pentru piesele Iolosite ( piesele bucale obligatoriu
sterilizate ).
Pregatirea bolnavului : in stationar, cu o zi inainte, bolnavul e inIormat ca
examinarea se executa dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore dupa masa ; bolnavii nu vor
Iolosi nici un Iel de medicatie excitanta sau depresiva a centrilor respiratori cel putin cu
24 ore inainte.
Bolnavii din ambulator vor Ii interogati in ziua prezentari la probe daca nu au
consumat alimente sau medicamente. In ziua examinarii asistenta care executa proba,
asigura repaus psihic si Iizic Iiecarui bolnav circa 30 de minute inainte de proba. Bonavul
va Ii asezat in pozitie comoda pe scaun si va Ii linistit pentru a i se obtine colaborarea.
Racordarea bolnavului la aparat : se eIectueaza tot prin intermediul piesei bucale ;
se solicita bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru acomodare ; i se penseaza
nasul cu clema, bolnavul respira linistit, obisnuit 30-40 de secunde cu supapa aparatului
deschisa ; se inchide circuitul si se pune aparatul in pozitie de inregistrare.
Inregistrarea volumului curent se inregistreaza 2-3 minute volumul current prin
respiratie linistita, normala
Inregistrarea capacitatii vitale ( CV ) se solicita bolnavul sa Iaca o inspiratie
maxima, urmata imediat de o expiratie maxima ; se repeta proba pana la obtinerea a 3
curbe egale sau cvasiegale ; curba inscrisa arata CV reala si se numeste spirograma.
Determinarea volumului expirator maxim pe secunda ( VEMS ) - se reia proba
pentru determinarea VEMS-ului ; se solicita bonavul sa Iaca o inspiratie maxima urmata
de o expiratie Iortata maxima ; se repeta proba pana se obtin 3 curbe egale sau cvasiegale
; se decupleaza bolnavul de la aparat ; se masoara cantitatea de aer expirata in prima
secunda, aceasta reprezentand VEMS-ul.

Testarea cutanata la alergeni :
Testele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie, respective
baza diagnosticului de astmbronsic alergic.
Locul de electie pentru eIectuarea testelor cutanate e Iata interna a antebratului.
Asistenta are ca sarcina sa ii explice bolnavului in ce consta examinarea, ii atrage
atentia pacientului Iata de posibilitatea aparitiei unor semen ce prevestesc o posibila
hiperreactie din partea organismului si care pot duce chiar la aparitia edemului glotic sau
a socului Iilactic.
Rezultatele se citesc la 15 minute si consta in masurarea diametrului eritemului, caci
prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.
2.9 Profilaxia bolii.
Educatia sanitara.
ProIilaxia trebuie Iacuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru ca
aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a Iace astm
bronsic. Aceasta proIilaxie primara este utila inainte de aparitia simptomelor bolii.
ProIilaxia secundara sau cauzata presupune prevenirea expunerii la alergeni ; e o
masura mai mult terapeutica, insa numai pentru unii alergeni, mai ales pentru cei
proIesionali : Iaina, medicamente, par de animale, alimente.
Alergia la parIul de casa poate Ii ameliorate printr-o serie de masuri proIilactice :
- curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei
- stergerea praIului cu carpe umede
- curatarea covoarelor cat mai des posibil
- indepartatea animalelor de casa
- combaterea igrasiei
In cazuri extreme insa cea mai buna metoda de proIilaxie e schimbarea locuintei sau
a locului de munca.
O masura preventiva ce vizeaza hiperreactivitatea bronsica a astmaticului e evitarea
expunerii la diversi Iactori care pot inIluenta negativ evolutia bolii : Iumatul, Iumul de
tigara, ceata, iritanti ai mucoasei nazale, schimbari bruste de temperature.
In astmul proIesional, pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la locul de
munca sunt obligatorii :
- examenul medical la angajare pentru ai indeparta pe subiectii cu boli
bronhopulmonare existente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
- examenul medical periodic al mucitorilor in vederea depistarii celor sensibilizati si cu
o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea, urmarirea si eventual schimbarea
locului de munca.
ProIilaxia tertiara se Iace odata ce sa instalat boala si are ca scop evitarea aparitiei
complicatiilor.
Pcientul e sIatuit sa urmareasca indicatiile medicului, sa evite expunerea la Irig,
umeaeala sis a trateze precoce toate inIectiile respiratorii, sa evite emotiile puternice sis a
revina la controale periodice de specialitate.
2.10 Externarea pacientului

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si personalul
medical se numeste externare.
Externarea se Iace pe baza biletului de externare semnat si paraIat de catre medicul
care a ingrijit pacientul.
Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul trebuie sa
continue o perioada tratamentul pentru vindecarea completa.
Medicul si asistenta de ingrijire sIatuieste pacientul in privinta regimului de viata,
Iacandu-se educatia pentru sanatate, Ioarte importanta in viitoarul pacientului.
CAPITOLUL III
3.1 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA
3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1
ANEXA 1
Culegera datelor :
Date fixe :
Nume : P
Prenume : V
Sex : Feminin
Varsta : 67 ani
Greutate : 70 kg
Inaltime : 1,69 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic in criza, NTA
Anamneza :
Antecedente heredo colaterale neimportante
Antecedente personale neaga
Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator, tuse cu
expectoratie mucopurulenta, ceIalee cu ameteli care se agraveaza si se intensiIica cu
palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de specialitate.
Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu expectoratie
mucopurulenta, ceIalee, ameteli, palpitatii.
Problemele pacientului :
- alterarea Iunctiei respiratorii
- alterarea Iunctiei circulatorii
- imposibilitatea de a se odihni
- incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.
























ANEXA 2

Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare
1.Alterarea Iunctiei res-
-piratorii datorita aparitiei
obstructiei bronsice mani-
-Iestata prin accese de dis-
-pnee paroxistica si tuse
cu expectoratie mucopu-
-rulenta.
Pacienta sa
prezinte o
respiratie
buna si cai
respiratorii
permeabile.
Invat pacienta sa tuseasca
sa expectoreze si sa
colecteze sputa in recipe-
-ent, administrez O2 la
nevoie. Asigur aerisirea
salonului, asigur pozitia
semisezand (ortopnee)
care Iavorizeaza o respi-
-ratie mai buna.
Fac educatie sanitara pt
prevenirea inIectiei bron-
-sice. Administrez trata-
-mentul prescris de medic
cu expectorante, bronho-
-dilatatoare si desconges-
Pacienta raspunde
bine la tratament
astmatic si se linistes-
-te; starea de anexitate
a bolnavului se ameri-
-oleaza. Pacienta
colaboreaza si
raspunde la intrebari.
-tionante ale mucoasei
traheobronsice. Linistesc
pacientul psihic in vederea
imbunatatiri starii generale.
2.Alterarea Iunctiei circu-
-latorii datorita palpitatii-
-lor si nelinistii maniIesta
prin HTA
Pacienta
sa prezinte
o circulatie
adecvata.
Invat pacienta sa evite con-
-sumul excesiv de grasimi
si sa consume alimente bo-
-gate in vitamine,zarzava-
-turi si Iructe.
Adm. medicatiei prescrise
de medic cardiotonice,vaso-
-dilatatoare antiaritmice,
diuretice,hipotensoare.Ur-
-maresc eIectul medicamen-
-telor adm. aplic tehnici de
Iavorizare a circulatiei,
eIectuez exercitii pasive si
Pacienta prezinta o
TA in limite normale,
Raspunde pozitiv la
tratamentul medica-
-mentos si evita
eIortul Iizic.
active,masaj al extremita-
-tilor.
SIatuiesc pacienta sa conti-
-nue tratamentul medica-
-mentos atata timp cat e
necesar.

Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare
3.Imposibilitatea de a
se odihni datorita
nelinistii maniIestata
prin insomnie.
Pacienta sa
beneIicieze
de un somn
odihnitor atat
calitativ, cat
si cantitativ.
Calmez tusea si dispneea prin
adm. de medicamente prescrise
de medic. Invat pacienta tehnici
de relaxare, exercitii respiratorii
inainte de culcare. SIatuiec
pacienta sa consume o bautura
calda inainte de culcare (ceai
sau lapte).
Psihoterapie-calmez si linistesc
Bolnava.
Asigur un mediu ambiant
linistitor, Iara zgomote.
Pacienta prezinta
un somn
odihnitor, tonus
muscular prezent
echilibrata psihic
4.Incapacitatea de a-si
Acorda ingrijirii
igienice corporale
datorita alternarii starii
generale maniIestata
prin ceIalee, ameteli
tuse, dispnee de tip
expirator, wheezing,
HTA, palpitatii.
Pacienta sa
prezinte o
stare de bine
si sa isi
pastreze
tegumentele
intacte.
Combat starea de liniste a
pacientei care a provocat
transpiratiile. Asigur o stare de
curatenie perIecta a corpului
pentru a preveni aparitia
complicatiilor. Sterg pacientul
de transpiratii si schimb lenjeria
de corp de cate ori este nevoie.
Asigur un aport important de
lichide pentri reechilibrare
hidroeteclorlitica explicandu-i
pacientului necesitatea acestora
in vederea pastrarii elasticitatii
Pielii.
Dupa eIectuarea
uei bai bolnava














ANEXA 3


Data

Functiile vitale si vegetative Examinari
de lab.si
paraclinice
Tratament

medicamento
s
Regim
alimenta
r

TA P T R Sca
--un
Diure
-za

11.05
2007
240/10
0
mmHg
80
b/mi
n
36,5
C
20
resp/mi
n
1 1200 L -
V.N4000-

8000 mm
V.O7,700
mm
MIOFILIN :
Iiole
2x1/zi IV Iiole
10 ml Actiune
bronhodilatato
-are.
HHS : Iiole
100 mg IV
2x1/zi Actiune
inIlamatoare si
decongesti-
-va, bronhodi-
-latatoare
VENTOLIN :
Regim
normo-
-caloric,
hiposod-
at cu
evitarea
alimente-
-lor care
pot Ii
alergeni.

12.05
2007
180/90
mmHg
80
b/mi
n
36,5
C
19
resp/mi
n
1 1150 H V.N4,2-
5,5 ml/mm
V.O4.5mil/
mm

13.05
2007
180/80
mmHg
78
b/mi
n
36,3
C
18
resp/mi
n
1 1200 Htc
V.N40-41

V.O36,5

14.05
2007
!70/70
mmHg
85
b/mi
n
37,2
C
19
resp/mi
n
1 1300 Hgh
V.N13-15
g/100 ml
V.O13,1
g/100 ml

15.05
2007
165/75
mmHg
80
b/mi
n
36,8
C
18
resp/mi
n
1 1200 Uree
V.N20-40
mg
V.O83
mg
Spray 2
pulverizari x
3/zi.Actiune
bronhodilatato
-are.
BROMHEXI--
NE : compri-
-mate a 8 mg ;
per os 3x1/zi.
Actiune exp-
-ectorant,Ilui-
-diIica secre-
-tiile traheo-
bronsice
vascoase si le
usureaza elim-
-inarea.
AMPICILINA
4x1 I.IM,500
mg.Actiune
bacteriostatic
cu spectru larg
PREDNISON

16.05
2007
140/80
mmHg
75
b/mi
n
36,5
C
18
resp/mi
n
1 1200 Glicemie
V.N80-
120mg
V.O72mg


17.05
2007
145/80
mmHg
75
b/mi
n
36,4
C
19
resp/mi
n
1 1100 VSH
V.N1-10
mm/ 1h
VO13mm/1
h

18.05
2007
140/75
mmHg
75
b/mi
n
36,4
C
18
resp/mi
n
1 1100 Examen
sputa:
-macroscopic
: vascoasa
-microscopic
:
eozinoIilie



Rtg nu arata
modiIicari.

1 tb/zi per os
doza de atac
30mg/zi se
scade treptat
pana la 10 mg
doza de intr-
-tinere. Acti-
-une-antiimIl-
-amatoare,an-
-tialergic.
CAPTOPRIL:
Tb 3x1/zi per
os. Actiune
hipotensoare.
NITROP-
ECTOR : tb
3x1/zi per os.
Actiune
cardiotonica.
ASPACAR-
-DIN : tb
3x1/zi per os.
Actiune
cardiotonica.
FUROSEMID
1tb la 2 zile
per os.Actiune
-diuretica.
DIPIRIDA-
-MOL : 3x1
tb/zi per os.

Actiune vaso-
-dilatatoare,
pentru
IluidiIicare.










3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2
ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :
Date Iixe :
Nume : V
Prenume : R
Sex : Feminin
Varsta : 18 ani
Greutate : 56 kg
Inaltime : 1,67 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic alergic in criza.
Anomneza :
Antecedente heredo colaterale nesemniIicative.
Antecedente personale la 7 ani a avut varicela.
Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani prezinta
dispnee, wheezing, tuse productiva. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament
de specialitate.
ManiIestari de dependenta : dispnee, wheezing, tuse.
Problemele pacientului :
- diIicultate in a respire
- diIicultate in a se alimenta
- perturbarea somnului
ANEXA 2




Diagnostic denursing Obiective Interventii Evaluare
1.DiIicultate in a res-
-pira datorita inIlama-
-tiei mucoasei si
spasmului musculatu-
-rii bronsice maniIest-
-tata prin dispnee si
wheezing.
Pacienta sa
respire Iara
diIicultate
si sa aiba
caile respi-
-ratorii
eliberate de
secretii.
Ii asigur pacientei o cat mai buna
pozitie in timpul acceselor
astmatice (pozitia ortopneica).
administrez medicamentele
prescrise de medic pentru a
preveni crizele de astm.
Pacienta dupa 1-2 zile
prezinta cai respiratorii
permeabile si respira
normal, nu mai
prezinta dispnee.
2.DiIicultate in a se
alimenta datorita
dispneei si anexitatii
maniIestate prin
imapetenta.
Pacienta sa
se poata
alimenta
corespunza-
-tor
Ii explic bolnavei necesitatea
alimenattiei si a consumului
suIicient de lichide.
Starea pacientei s-a
ameriolat, i-a revenit
poIta de mancare.
3.Perturbarea
somnului datorita
anexitatii maniIestata
prin insomnie.
Pacienta sa
aiba un
somn
odihnitor si
corespunza-
-tor
Am asigurat liniste in salon ca
pacienta sa se poata odihni.
Convingem pacienta ca starea ei
se va ameliora.
Pacienta se odihneste
suIicient pentru a
prezenta o stare de
mai bine.






ANEXA 3

Data
Functiile vitale si vegetative Examinari de
lab. si
paraclinice
Tratament

medicamentos
Regim
alimentar
TA P T R Sca-
un
Diur-
eza
3.06
2007
129/75
mmHg
82
b/min
37,2
C
14
resp/min
1
1200 L - V.N4000-
8000
mm
V.O5,500
mm
HHS : 300 mg
tablete.
Actiune
antiinIlamator.
Ventolin : 3x1
2 ml ser
Iiziologic.
Actiune
bronhodilatator.
Alimente
premise :
legume Iierte,
Iructe crude
si sub Iorma
de compot ;
supe de
legume,
cartoIi, paine
neagra.
Alimente
interzise :
Sa evite
alimentele
alergene.
Sa evite
alimentele
prea sarate si
grasimile.
4.06
2007
110/65
mmHg
69
b/min
37C 13
resp/min
1 1100 H V.N4,2-
5,5 ml/mm
V.O4.500.000
mm
5.06
2007
110/60
mmHg
67
b/min
37C 15
resp/min
1 1100 Htc V.N40-
41
V.O29,8
6.06
2007
120/70
mmHg
63
b/min
36,7
C
15
resp/min
1 1200 Hgh V.N13-
15 g/100 ml
V.O13,3 g/100
ml
7.06
2007
110/65
mmHg
75
b/min
37C 16
resp/min
1 1200 EuzinoIilie :
V.N 2-3
V.O 0,5

VSH V.N7-15
mm la 2 h
V.O 13mm la
2h

3.1.3 Plan de ingrijire nr.3
ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : M
Prenume : A
Sex : Feminin
Varsta : 51 ani
Greutate : 69 kg
Inaltime : 1,60 m
Nationalitate :romana
Diagnostic de internare : Astm in status astmaticus.
Anamnoza :
Antecedente heredo colaterale : mama cu astm bronsic
Antecedente personale neaga
Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi ani. Cu 6
zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o criza astmatica
maniIestata prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing sit use. In dimineata zilei
ce prevede internarea, pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresiv
evoluand spre agravare pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoare
si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata, de mioIilin si
bronhodilatatoare simpaticometice, respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se
interneaza in sectia interne.
ManiIestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse.
Problemele bolnavului :
- alterarea ritmului respirator
- alterarea starii generale
- alterarea hidratarii bolnavului
- perturbarea somnului
ANEXA 2

Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare
1.Alterarea ritmului
respirator datorita
obstructiei bronsice
maniIestata prin
dispnee cu ortopnee,
wheezing si tuse
Pacienta sa
respire
normal,
dispneea sa
dispara.
Asez pacienta intr-o pozitie se-
-misezanda la marginea patului
cu capul usor, in extensie.
Indepartez Iactorii care ar putea
produce alergii (praI,Ilorii).
Asigur aerisirea salonului pentru
Iavorizarea unei bune respiratii.
Administrez tratamentul prescris
de medic, bronhodilatatoare.
Pacienta raspunde
bine la tratament-
-ul medicamentos
si dispneea a
disparut.
2.Alterarea starii
generale datorita
ceIaleei si ddinamiei
naniIestata prin
anexitate.
Pacienta sa
Iie echilibra-
-ta psihic, sa
dispara starea
de anexitate
si sa Iie com-
-batuta
ceIaleea si
adinamia.
Calmez pacienta, o asez intr-un
salon cu bonavi, cu un nivel
ridicat si plini de optimism.
Ajut pacienta sa isi recunoasca
anexitatea si sa o combatem
distrugandu-i atentia de la boala
diminuez stimuli care l-ar putea
deranja. Aerisesc salonul
asigurandu-i o stare de conIort
si asigur conditii de odihne
pentru bolnav. Invat pacienta sa
expectoreze, explicandu-i
Starea de anexitatea
a disparut si
bolnava prezinta
o stare de bine.
Pacienta sustine ca
ceIaleea a dispa-
-rut si prezinta o
conditie Iizica
mai buna.
necestitatea acesteia.
Administrez la indicatia medi-
-cului analgezice si expectorante
3.Alterarea hidratarii
pacientei, datorita
dezechilibrului
hidroelectrolitic
maniIestata prin
transpiratii abundente
si expectoratie.
Reechilibra-
-rea hidroele-
-ctolitrica a
pacientei si
impiedicarea
unei eventu-
-ale raciri din
cauza trans-
-piratiilor.
Administrez pacientei ceaiuri
indulcite explicandu-i necesita-
-tea ingerarii a cat mai multe li-
-chide. Schimb lenjeria de corp
si de pat de cate ori este nevoie.
Asigur conditii corespunzatoare
de temperatura mediului. Ajut
pacienta sa isi eIectueze toaleta
corporala
Pacienta relateaza
ca respecta
indicatiile in
legatura cu
hidratarea.
4.Perturbarea
somnului datorita
nelinistii si anexitatii
maniIestata prin
insomnie.
Pacienta sa
aiba un somn
odihnitor.
Combat tusea si dispneea. Invat
pacienta tehnici de relaxare,
exercitii respiratorii inainte de
culcare. Asigur un mediu
ambiant, linistitor Iara zgomote
SIatuiesc pacienta sa consume
o bautura calda inainte de
culcare (ceai sau lapte).
Pacienta prezinta
un somn odihnitor
ANEXA 3


Data Functiile vitale si vegetative Examinari
de lab.
si
Tratament
medicamentos
Regim
alimentar
TA P
T

R
Sca-
un
Diu-
reza
paraclinice
15.06
2007
130/70
mmHg
88
b/min
36,8
C
20
r/min
1 1000
ml
L -
V.N4000-

8000 mm
V.O7600
mm
SALBUTANOL:
1 puI/zi spray
Actiune-
bronhodilatator.
MIOFILIN : tb.
3x1/zi per os
Actiune
bronhodilatator.
HHS : 300 mg
IV.Actiune
antiinIlamator,
steroid in crizele
astmatice.
PREDNISON :
5 mg tb 3x1/zi.
Actiune
antiinIlamator.
AMPICILINA :
4x250 mg IM.
Actiune
bactericid,
antibiotic cu
spectru larg.
BROMHEXIM :
3x2 tb/zi.Actiune
mucolictic,Iavori-
zeaza expectora
-tia,usureaza
respiratia.

16.06
2007
130/80
mmHg
85
b/min
36,7
C
19
r/min
1 1200
ml
H
V.N4,2-
5,5 ml/mm
V.O4.8
mil/mm
17.06
2007
125/70
mmHg
83
b/min
36,7
C
19
r/min
1 1000
ml
Htc
V.N40-41

V.O43
18.06
2007
125/70
mmHg
80
b/min
36,6
C
18
r/min
1 1200
ml
Hgh
V.N13-15
g/100 ml
V.O13,5
g/100 ml
19.06
2007
125/80
mmHg
80
b/min
36,6
C
18
r/min
1 1200
ml
VSH
V.N1-10
mm la 1 h
V.O 5mm
la 1 h
20.06
2007
125/75
mmHg
82
b/min
36,6
C
19
r/min
1 1200
ml
Glicemie
V.N80-
120mg
V.O90mg

21.06
2007
130/80
mmHg
80
b/min
36,6
C
18
r/min
1 1200
ml
Creatinina
V.N0,6-1,2
mg
V.O0,6 mg

















3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII
Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita cunostiite
proIesionale proIunde si calitatii morale deosebite.
Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru Iaptul ca este o
aIectiune extreme de Irecventa, intalnita atat la adulti cat si la copii, cu debut la orice
varsta si indiIerent de conditia sociala.
Lucrarea e constituita din 3 capitole :
- primul capitol prezinta teoretic boala, respective unele aspecte legate de etiologie,
simptomatologice, patogenie si tratament
- al doilea capitol cuprinde ingrijirele bolnavului cu astm bronsic acordate de
asistenta, de la internare si pana la externare, cu asigurarea conditiilor de
spitalizare, pozitia pacientului in pat, urmarirea Iunctiilor vitale si vegetative
asigurarea igienei corporale, asigurarea unei alimentatii adecvate si examinarii
speciIice. Capitolul cuprinde de asemenea, externarea bolnavului, educatia sanitara
si proIilaxia bolii.
- al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienti cu astm bronsic.
In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta aIectiune este rezultatul
obstructiei bronsice acute care determina in anumite imprejurari, aparitia unei expiratii
tipice suieratoare, ca un tiuit numit 'wheezing. Bolnavii se plang de 'lipsa de aer si se
aseaza de obicei sezand, pozitia ce le asigura respiratia.
Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care presupune internarea
pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.


Bibliografie
1.Tratat de medicina interna vol. I 'Bolile aparatului respirator sub redactia proI.
Radu Paun,coordinator proI. Constantin Anastasiu
Editura Medicala 1983
2.Medicina interna pentu cadre medii Corneliu Borundel
Editura All,vol. II
3.Anatomia si Iiziologia omului dr. Roxana Maria Albu
Editura Corint
4.Tehnici speciale de ingrijire a bonavilor,coordinator dr. Georgeta Balta
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983

Evaluare