Dezvoltarea dinamicii de grup si arta de a fi lider

Acest material este capitolul Dezvoltarea dinamicii de grup si arta de a fi lider si face parte din Manualul Liderilor pentru Programul Outdoor Action scris de Rick Curtis, Directorul Programului Outdoor Action. Acest material poate fi distribuit gratis n scop educational. Daca este inclus n publicatii scrise sau electronice, autorul trebuie mentionat. Folosirea acestui material n scop comercial este interzisa fara permisia n scris a autorului. Drept de autor pentru Rick Curtis, 1995, Programul de activitati in aer liber, Universitatea Princeton.

Continut
?? Cum sa inveti pe cineva o noua aptitudine <Filozofia Outdoor Action ?Scopurile activitatilor afara ?Atingerea scopurilor <nvatarea prin experimente (experimentala) ?Ciclul schimbarii ?Ce nseamna competitia ?Alte fatete ale competitiei ?Exemple de competitii ?? Conducerea <ndatoririle unui sef ?Rolurile sarcinei/ndatoriri/Comportament ?Rolurile relatiilor/ndatoriri/Comportament <Conducerea ca slujba ?Folosirea unor stiluri de conducere diferite ?Modificarea nivelurilor Maturitatii ?? Comunicarea ?Trimiterea eficienta a mesajelor ?Primirea eficienta a mesajelor ?Radarul conducatorului <Genul de Probleme si comunicarea ?Comunicarea simetrica versus comunicarea Aasimetrica ?Stiluri de comunicare situationala ?Perioada tolerantei ?? Feedback-ul si dezvaluirea personala ?Idei pentru feedback ?? Dezvoltarea grupului <Un grup propriu-zis <Atingerea unei structuri de grup cooperatiste <Etapele de baza ale dezvoltarii grupului ?Standarde de prezentat naintea calatoriei ? Standarde de prezentat n timpul calatoriei <Pregatirea deciziei grupului ?? Conflict si probleme ?Cum sa faci fata unui conflict <Cum sa faci fata problemelor <Cum sa faci fata cuiva care nu poate fi stapnit <Situatii problema ?? Transferarea experientei <Prelucrarea metodelor de-alungul calatoriei <Prelucrarea tehnicilor ?Cresterea efectivitatii prelucrarii ?Probleme de prelucrare ?Ce? ?Si ce? ?Acum ce facem? <Mostre de ntrebari ?? Rezumatul Conceptelor de Conducere ?? Jocurile initiative ale Outdoor Action <Jocuri initiative ce predau liniile generale <Activitati nocture <Misterii amanuntite ?Solutii 3

Cum sa inveti pe cineva o noua aptitudine

Reeditat dupa materialul preparat de Centrul Nantahala Outdoor, Orasul Bryson, 1983. Prepararea, Motivarea, sau cum sa o vindeti Creati n mintea participantilor dumneavoastra o atitudine receptiva si o dorinta de a nvata acea aptitudine. 1. Asezati-va studentii confortabil 2. Stabiliti un plan informational 3. Numiti aptitudinea 4. Folositi povestiri pentru a dovedi importanta aptitudinii (a talentului) 5. Oferiti toate informatiile necesare; de exemplu: ?Scopul aptitudinii ?Cnd este folosita ?Cum este folosita ?De ce este folosita ?Unde este folosita Prezentarea, Demonstrarea sau Aratati-o Faceti n asa fel nct participantii sa poata observa toti demonstratia, cu usurinta, si sa vada tot ceea ce este de vazut. 1. nvatati o singura aptitudine odata. 2. Explicati n timp ce aratati spuneti si aratati. 3. Priviti-va participantii n timp ce vorbiti si aratati. 4. Vorbiti clar si demonstrati ncet ceea ce aveti de facut. 5. Accentuati punctele cheie ale aptitudinii. 6. Accentuati ideea de repetitie. 7. Metoda ntreg-parte-ntreg de prezentare a aptitudinii: ?Aratati ntreaga aptitudine la nceput ?mpartiti aptitudinea pe bucati ?Aratati din nou ntreaga aptitudine, cu miscari lente Aplicarea, Practicarea, sau Faceti-o Folositi-va de grup ca masa de oameni, de parteneri, si de metode individuale de organizare a orei n functie de pricepere, de durata lectiei si de suprafata clasei. 1. Puneti participantii sa execute aptitudinea. 2. Puneti participantii sa practice acea aptitudine progresiv, pe parti ce duc la mplinirea ntregii aptitudini. 3. Urmariti si corectati greselile imediat. Corectarea la timp a unei greseli duce la un succes sigur. 4. Laudati-va si ncurajati-va participantii. Adoptarea, Urmarirea, sau Folositi-o Legea Folosirii si a nefolosirii spune ca o aptitudine care este folosita frecvent devine obicei si daca nu este folosita frecvent poate fi uitata. 1. Aplicati si adaptati aptitudinea la numeroase situatii cum ar fi:
4

?Testarea ?Probleme ale muncii sau instructiei ?Predarea, unui student handicapat 2. ncurajati folosirea ei n situatii de actualitate. 3. Puneti niste studenti sa-i nvete pe ceilalti studenti individual sau o clasa. 4. Revedeti aptitudinile periodic. Concluzie: Un profesor bun provoaca, inspira, ncurajeaza si si ajuta participantii n nvatarea aptitudinii. Un profesor bun nu da niciodata napoi, are rabdare, evita iesirile neplacute, vorbeste clar si distins, foloseste un limbaj simplu ca sa fie nteles de toti, si accentueaza punctele cheie atunci cnd vorbeste n fata unui grup de participanti. Filozofia Educatiei Externe Tintele actiunii externe Cresterea ncrederii n fortele proprii Desfiintarea barierelor sexuale Cresterea constiintei celorlalti Aprecierea situatiilor extreme Adaptarea la situatii noi Scaparea de presiuni Cresterea stimei personale Echilibrarea Grupul format la ntmplare A vedea si meritele celorlalti Invata-i si pe ceilalti responsabilitatea Aprecierea mediului nconjurator natural Cum sa ntlnesti oameni mai usor Cresterea constiintei proprii Contact personal intens Noi aptitudini de a te descurca n salbaticie ncrederea n sine Aprecierea civilizatiei Distractia Cresterea independentei Depasirea limitelor Educatia n afara scolii Constientizarea ca actiunile tale i afecteaza si pe ceilalti Onestitatea si dezvaluirea proprie Atingerea scopurilor OA se bazeaza pe modelul de nvatare experimental cunoscut sub numele de ciclulDezghet-Schimbare-Renghet. Acest model presupune ca fiecare dintre noi are un set bine dezvoltat de maniere si atitudini. Cnd suntem pusi ntr-o situatie noua comportamentul nostru nvechit s-ar putea sa fie depasit. Deci exista o asa numita perioada de dezghet, perioada n care noi comportamente si aptitudini pot fi nvatate. Daca aceste comportamente noi se manifesta bine si sunt ntarite cum trebuie, ele rengheata si persoana dobndeste un set nou de maniere.
5

Este esential sa ne aducem aminte de punctele urmatoare: ?? n principal, manierele noi se nvata de la sefi. ?? Poate fi vorba de o situatie ncordata (de exemplu ca si cea de a lovi cu piciorul ntr-o ploaie torentiala vezi provocarile de mai jos) care sa initieze ciclul DezghetSchimbare-Renghet. ?? Poate exista neliniste n timpul procesului de schimbare deoarece persoana ncearca sa scape de vechile comportamente si se lupta sa nvete altele noi. Salbaticia ofera un cadru excelent pentru acest tip de activitate. Un cadru extern, n cadrul unui grup mic ofera un mediu imediat si simplificat. Aveti de-a face cu probleme de baza cum ar fi sa ncerci sa te mentii la caldura si sa te feresti de ploaie, sa te hranesti, si sa te misti de la punctul A la punctul B. Drept rezultat aptitudinile de care aveti nevoie sunt cele de baza care va ofera raspuns la toate celelalte. Daca nu v-ati instalat cortul imediat va udati. n acest fel participantii se afla ntr-un mediu nou n care un comportament nou se nvata imediat. Cealalta componenta principala o reprezinta grupul. Un grup mic (format din 8-12 membri) ofera diferite interactiuni si momente esentiale; desi mic, poate ajuta la formarea unor noi relatii apropiate. Relatiile interumane dintre membrii grupului sunt esentiale pentru furnizarea suportului si a ncurajarii n timp ce membrii fac fata provocarilor si nvata din ele. nca o data sefii sau conducatorii grupului trebuie sa faca n asa fel nct sa usureze interactiunea efectiva a grupului. nvatarea experimentala nvatarea experimentala este nvatarea prin practica. Prin definitie acest lucru implica schimbare care este un proces activ. Amintiti-va ca schimbarea si situatiile noi pot crea neliniste participantilor. Procesul general al schimbarii personale este aratat n figura 9.1. Dezghet Provocare Dezechilibru Renghet ntarirea are uneori nevoie de a rengheta Figura 9.1 Ce cauzeaza dezghetul? ?? Un mediu nou ?? Egalizatorul ?? Relatii pozitive ?? Modelele de urmat ?? Reguli si teluri noi ?? Stresul psihic, emotional ?? Provocarea ?? Dezechilibrul Schimbare Suportul necesar schimbarii Alegerea de a rengheta sau nu

Ce este provocarea Provocarea este un tel n care exista un obstacol peste care trebuie sa treci spre a-ti atinge scopul. Si scopul si obstacolul pot sa fie interne sau externe (vezi tabelul 9.1). Obstacole Interne Tel - de dezvaluire Interne: Obstacol Timiditatea Teluri Tel Urcarea unei suprafete grele Externe : Obstacol Frica de a cadea Externe Tel Nefolosirea unui reper Obstacol Presiunea membrilor Tel ajungerea n vrf Obstacol Urcus dificil

Telul fundamental de a te ocupa de o provocare nu este acela de a ajunge n vrf ci acela de a iti depasi propriile limite pe drumul spre vrf. Acest lucru creeaza sporul si schimbarea, si aptitudinea ca poti sa te muti dintr-un loc n altul. Fiti constienti de faptul ca daca o persoana este confuza n legatura cu locul provocarii (de exemplu percepe un obstacol ca fiind intern cnd de fapt e extern sau vice-versa) ea sau el poate fi frustrat ncercnd sa depaseasca acea provocare. Exemplu: Jim se descurca foarte greu cu catararea pe o poteca uda si cu bolovani. El percepe acel obstacol ca fiind intern, Trebuie sa fiu tare nendemnatic. De fapt, obstacolul este extern poteca este ntr-adevar dificila si toti ceilalti ar putea avea probleme. Daca acest lucru poate fi demonstrat, Jim nu va mai fi frustrat si suparat pe el nsusi. Alte aspecte ale provocarii ?? O provocare poate nsemna ceva ce unii cauta cu buna cuviinta (catararea pe munti) ori ceva neasteptat (o vreme urta). ?? Motivarea si aptitudinea pot fi factorii cheie n trecerea peste obstacol. Multe provocari implica o componenta emotionala (de cele mai multe ori stresanta). ?? Amintiti-va ca nimic nu e nensemnat! Fiecare dintre noi traieste provocarea n mod diferit si fiecare dintre noi are experiente diferire care sunt adevarate provocarii. ?? Ca si conducator puteti fi tentat sa fortati pe cineva sa ia parte la o provocare, dar trebuie sa stiti cnd nu e momentul s-o faceti. Acesta este un principiu fundamental cunoscut sub numele Provocare prin alegere. n punctul final adresarea unei provocari ar trebui sa fie o decizie personala a fiecarui participant, nu ceva la care ei sunt fortati sau presati sa ia parte. Acceptarea unei provocari este o alegere motivationala. Da, voi participa la ea sau Nu, nu voi participa la ea. Sustineti persoanele n orice decizie ar lua. Daca el sau ea alege sa nu mai continue, lasati persoana n pace si sustineti-o n asa fel nct el sau ea sa se simta puternici din cauza dorintei lor si ncercati mai degraba sa nu-i depunctati pentru ca nu si-au ndeplinit ndatorirea. Acceptati alegerea fiecaruia, atta timp ct este sigura. ?? Cheia de a rezista de-a lungul procesului Dezghet-Schimbare-Renghet nu este faptul ca persoana si-a ndeplinit activitatea, ci faptul ca el sau ea si-a depasit limitele ncercnd acest lucru.
7

?? Fiti constienti de procesul scaderii ncrederii n sine: cine nu experimenteaza macar o data gustul nfrngerii nu este o persoana buna, avnd impresia ca grupul se va gndi mai putin la dumneavoastra. Pentru combaterea procesului de scadere a ncrederii n sine faceti n asa fel nct acea persoana (el/ea) sa-si dea seama ca reprezinta o parte valoroasa si importanta a grupului. ncercati sa faceti cunoscut acelei persoane sensul gramatical al cuvintelor succes si esec. Nici unul dintre ele nu este absolut, desi noi le tratam ca atare. De fapt, ele se completeaza continuu. Daca ncerci sa ajungi de la A la Z si ai reusit sa ajungi numai pna la T nu nseamna ca ai dat gres! Te-ai straduit destul de mult. Daca cineva se afla pe marginea unei prapastii de 20 de minute, speriat, dar n final hotaraste sa nu sara, de fapt a reusit. Cei care fac acest lucru si depasesc propriile limite, probabil mult mai mult dect altii care coboara muntele pe o frnghie (de vreme ce acest lucru a nsemnat mai putin dect o provocare pentru ei). ?? Provocarea poate reprezenta o parte integrala a vietii n salbaticie, ceea ce reprezinta un motiv pentru care OA este capabila sa realizeze att de multe lucruri n scopul dezvoltarii personale. Oricum, aduceti-va ntotdeauna aminte ca grupul dumneavoastra divers poate sa faca fata diferitelor provocari la un anumit nivel. Asigurati-va ca nu puneti oamenii n situatii n care provocarea sa fie cu mult sub nivelul pregatirii lor. Acest lucru nu duce la sentimentul de mplinire sau dezvoltare ci mai degraba la frustrare si la pierderea propriei stime (vezi mai sus). ?? De asemenea, aduceti-va aminte ca provocarile artificiale create de conducatori pot reprezenta adevarati stimuli pentru dezvoltare. (De exemplu: fixarea taberei fara a scoate macar o vorba). Oricum, daca nivelul provocarii este inadecvat, acest lucru poate duce la frustrari deranjante ale conducatorilor. Asigurati-va ca dumneavoastra nu cresteti potentialul accidentelor (vezi sectiunea 10 Siguranta si proceduri n caz de urgenta: Dinamica accidentelor). Exemple de provocari Urcatul unui munte ntr-un ritm mai alert Urcatul unui munte ntr-un ritm mai scazut Protectia naturii Cum te comporti n societate Conducerea ncrederea n ceilalti Responsabilitatea fata de ceilalti Stresul psihic, rezistenta la stres mpartirea responsabilitatilor nvatarea unei noi aptitudini Asumarea riscurilor Onestitatea fata de grup/dezvaluire personala

Ce nseamna dezechilibrul? Dezechilibrul este de asemenea o provocare. Apare atunci cnd cineva nu se simte n elementul sau si poate nsemna si un stimul pentru ciclul Dezghet-Schimbare-Renghet. Dezechilibrul poate fi cauzat de: ?? Locuri necunoscute ?? Nevoi nemaintlnite (Ierarhia nevoilor lui Maslow)
8

Conducerea A nvata cum sa fii un conducator propriu-zis reprezinta cea mai importanta sarcina pe care o veti avea de ndeplinit. Unele dintre responsabilitatile pe care le veti avea de ndeplinit sunt prezentate mai jos: ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? ?? Responsabilitatile unui conducator Siguranta de sine Onestitatea Stabilirea adevarului nvatarea aptitudinilor Fiti vulnerabil Model de urmat Asigurati echilibru Adaptati-va la situatiile aparute Luati decizii Oferiti motivare Facilitati interactiunea grupului Mutati grupul de la stadiul A la stadiul B Fiti sensibil la nevoile grupului Faceti fata cerintelor celorlalti Rolurile conducatorului De ascultator De om de ncredere De initiator De omul care ia decizii De mijlocitor De observator De autoritar De sfatuitor De comunicator De prieten De avocat

ndatoririle conducatorului Acest model de conducere este bazat pe premiza ca n munca cu un grup exista doua ndatoriri de baza care trebuie ndeplinite. Una dintre ele este sa ncercati sa duceti la bun sfrsit sarcina pe care grupul s-a hotart s-o ndeplineasca. Cealalta ndatorire este mentinerea permanenta si dezvoltarea relatiilor interumane din cadrul grupului. Acestea sunt cele doua tipuri de ndatoriri de baza pe care conducatorii trebuie sa le ndeplineasca fiind angajati n Rolurile sarcinilor si rolurile relatiilor interumane. Exemple de aceste roluri sunt prezentate mai jos: Rolurile sarcinilor/ndepliniri/Comportament ?? Rolul de oferitor al informatiilor si opiniilor: Ofera fapte, opinii, idei, sugestii si informatii relevante care sa ajute discutia din cadrul grupului.
9

?? Rolul de cautator al informatiilor si opiniilor: Cere fapte, informatii, opinii, idei si pareri personale ale celorlalti membri ai grupului, care sa ajute la dezbaterea din cadrul grupului. ?? Rolul de initiator: Propune teluri si sarcini spre a initia actiunea n interiorul grupului. ?? Rolul de oferire al indicatiilor: Dezvolta planuri n legatura cu modalitatea de lucru si n legatura cu concentrarea atentiei asupra sarcinii care trebuie ndeplinita. ?? Rolul de rezumator: Aduna la un loc idei relatate sau sugestii si reafirma si rezuma punctele majore discutate. ?? Rolul de coordonator: Arata relatia dintre idei variate, punndu-le pe toate la un loc si armoniznd activitatile diferitelor subgrupe si a membrilor. ?? Rolul de diagnosticator: Imagineaza sursele diferitelor probleme pe care grupul le are n munca propriu-zisa si piedicile aparute n calea progresului si a atingerii scopului propus. ?? Rolul de capacitator: Stimuleaza o calitate superioara a muncii grupului. ?? Rolul de testator al realitatii: Examineaza punerea n practica a ideilor, evalueaza solutiile alternative, si le aplica la situatii reale sa vada cum reactioneaza. ?? Rolul de evaluator: Compara deciziile si realizarile grupului cu standardul si cu telurile propriu-zise. Rolurile relatiilor/ndatoriri/Comportament ?? Rolul de ncurajator al participarii: ncurajati pe fiecare membru, cu multa caldura, sa participe la actiunile grupului oferind apreciere pentru fiecare contributie, dnd dovada ca acceptarea si deschiderea la ideile celorlalti este un mod de manifestare prietenesc si corespunzator fata de membrii grupului. ?? Rolul de armonizator si de mpaciuitor: Sfatuieste membrii sa-si analizeze n mod constructiv diferentele de opinii, sa caute elementele comune ntr-un conflict si sa ncerce sa rezolve nentelegerile. ?? Rolul de eliberator al tensiunii: Elibereaza tensiunea si creste bucuria membrilor grupului spunnd glume, propunnd pauze si propunnd demersuri mai comice n munca unui grup. ?? Rolul de ajutator n comunicare: Da dovada de o pricepere comunicativa desavrsita si se asigura ca fiecare membru al grupului ntelege ce spune celalalt membru. ?? Rolul de evaluator al climatului emotional: ntrebati membrii grupului, ce parere au despre felul n care functioneaza grupul si ce parere au unul despre celalalt si mpartasiti-le parerile personale despre ambele aspecte. ?? Rolul de observator al procesului: Urmareste procesul prin care lucreaza grupul si se foloseste de observatii pentru examinarea eficientei grupului. ?? Rolul de stabilizator al standardelor: Exprima standardele si telurile grupurilor pentru a-i face pe membri constienti de directia n care se ndreapta munca lor si de progresul facut pentru atingerea scopului si sa accepte normele si procedurile grupului. ?? Rolul de ascultator activ: Asculta si-i slujeste pe ceilalti membri, ca si cum ar fi un public interesat, este receptiv la ideile celorlalti, este alaturi de grup cnd exista nentelegeri.
10

?? Rolul constructorului de ncredere: Accepta si sustine deschiderea celorlalti membri ai grupului, ntarind ideea de risc si ncurajnd individualitatea. ?? Rolul de rezolvator al problemelor interpersonale: Promoveaza discutarea deschisa a conflictelor dintre membrii grupului, cu scopul de a rezolva conflictele si de a mbunatati relatiile dintre membrii grupului. Conducerea este mpartita este o idee ce se ntelege de la sine, deoarece toate aceste roluri, prezentate mai sus, nu trebuie ndeplinite doar de conducator. n multe situatii, un membru al grupului poate fi cel care pune n miscare ntregul grup, care-i face pe oameni sa aiba un motiv de a se trezi n fiecare dimineata. Pe masura ce grupul se maturizeaza si se dezvolta ntr-o entitate coeziva, multe dintre aceste roluri sunt preluate de catre participanti si conducatorul poate sa aiba un rol mai putin activ. Conducerea situationala Teoria conducerii situationale (TCS) face un pas nainte fata de Modelul de conducere al distribuirii ndatoririlor stabilind ca exista cel mai eficient mod de conducere pentru fiecare situatie n parte. TCS prevede ca ndatorirea comportamentala reprezinta masura n care un conducator se angajeaza direct, explicnd ce trebuie sa faca fiecare participant n parte, cnd, unde, si cum trebuie ndeplinite sarcinile. Comportamentul relational reprezinta masura n care un conducator se implica n actiune pe doua cai, furniznd suportul emotional, facilitnd si atacnd n acelasi timp comportamentul. TCS se bazeaza pe o influenta reciproca ntre: ?? Valoarea ndrumarilor (ndatorirea comportamentala) pe care le da un conducator. ?? Valoarea suportului emotional pe care conducatorii l ofera. ?? Nivelul maturitatii pe care participantii l expun n ndeplinirea unei anumite sarcini, ndatorire sau anumit obiectiv. Maturitatea participantilor este definita ca si capacitatea de a stabili teluri nalte dar si teluri ce pot fi ndeplinite (ndeplinirea motivatiei), ca si abilitatea si dorinta de a-ti asuma unele responsabilitati, sau ca si educarea sau experienta unui grup individual. Aceste variabile ar trebui luate n considerare numai n relatie cu o sarcina specifica care trebuie ndeplinita. Exemplu: n prima zi a unei calatorii n canoe participantii au un stadiu de maturitate scazut. Cei mai multi dintre ei nici macar n-au facut acest lucru vreodata. Ei nu cunosc miscarile, terminologia, sau cum sa canoteze cu un partener. De asemenea, grupul este nou format, si locul este nou. n a patra zi a calatoriei, probabil ca grupul are un grad mai nalt al maturitatii, n canotaj. Ei au nvatat cum sa manevreze o canoe si cum sa lucreze cu un partener. Ar putea sa se descurce mai usor cu rul pe care sa nu-i fi dus din prima zi. TCS defineste patru stiluri generale de conducere bazate pe gradul ndatoririi comportamentale si pe comportamentul relational. ndatoriri ridicate/Comportament relational scazut se refera la actiunea de a spune deoarece acest stil este caracterizat printr-o comunicare ntr-un singur sens, actiune n care conducatorul defineste rolurile participantilor si le spune ce, cum, cnd si unde sa ndeplineasca anumite sarcini.
11

ndatoriri ridicate/Comportament relational ridicat se refera la actiunea de a vinde deoarece cu ajutorul acestui stil marea majoritate a indicatiilor sunt nca oferite de conducator. El/ea ncearca prin comunicarea n dublu sens si prin suport emotional sa-i faca pe participanti sa cumpere deciziile pe care ei trebuie sa le ia. Relatii ridicate ntre membri/ndatoriri comportamentale scazute acest stil se numeste a participa deoarece cu ajutorul acestui stil conducatorul si participantii mpart idei, decizii printr-o comunicare n dublu sens, usurnd cu mult comportamentul relational al conducatorului, de vreme ce participantii au abilitatea si cunoasterea de a ndeplini sarcina. Relatii scazute ntre membri grupului/ndatoriri comportamentale scazute este stilul a ncredinta, deoarece acest stil implica lasarea participantilor sa-si conduca propria lor afacere. Acestia sunt alesi de conducator, de vreme ce participantii au ajuns la o maturitate mai avansata, fiind att doritori ct si n stare sa-si asume responsabilitati, pentru a-si coordona propriul comportament. TCS face legatura ntre conducere si nivelul maturitatii grupului. Asta nseamna ca, pentru a descoperi cel mai eficient stil de conducere, trebuie mai nti sa determinati nivelul maturitatii grupului n relatie cu o sarcina specifica. Exemplu: n prima zi a unei calatorii, partcipantii au un nivel de maturitate mai scazuta, cnd este vorba sa aseze tabara. Cel mai eficient stil de conducere este a spune de vreme ce participantilor trebuie sa li se spuna cum si unde sa aranjeze lucrurile. n a patra zi a calatoriei, probabil ca, grupul are un nivel mai nalt de maturitate n ceea ce priveste aranjarea unei tabere. n acest caz cel mai eficient stil de conducere este a ncredinta deoarece participantii se pot descurca cu aceasta problema si singuri. Cel mai important lucru ce trebuie retinut n ceea ce priveste TCS este acela ca nu exista cel mai bun mod de a fi un conducator. Mai degraba, de la o situatie la alta exista doar cel mai eficient stil. Pe masura ce situatia se schimba, se schimba att sarcina ct si nivelul maturitatii grupului n relatie cu sarcina de ndeplinit. Astfel, prin intermediul calatoriei va veti schimba stilul n asa fel nct sa dati dovada de cel mai eficient mod de conducere. Exemplu: n a patra zi a calatoriei, participantii stiu ce trebuie sa faca n legatura cu asezarea taberei si se pricep sa faca acest lucru singuri. Daca conducatorul sau conducatorii folosesc un stil ndatoriri nalte/Relatii scazute s-ar putea ca participantii sa se ntrebe de ce li se spune ceea ce au de facut si pot sa devina frustrati sau furiosi pe conducatori. Pe masura ce grupul se maturizeaza, membrii grupului si asuma din ce n ce mai multe responsabilitati pentru conducerea grupului att n probleme de ndatorire ct si relationale. Modelul ndatoririlor mpartite apare aici deoarece participantii au nceput sa preia multe dintre rolurile conducatorului, care au fost oferite nainte de conducator. Pe ct de mult posibil ar fi bine sa adoptati stilul a ncredinta (atta timp ct participantii sunt pregatiti pentru acest lucru) deoarece acest lucru ajuta la usurarea dezvoltarii n ciclul schimbarii. Folosirea diferitelor stiluri de conducere poate varia n functie de:
12

Vrsta membrilor grupului Motivarea participantilor Situatii aparute n calatorie/activitati Probleme de siguranta De exemplu: Cnd predati o pricepere importanta veti fi mai concentrati asupra sarcinii. De asemenea, n orice situatie de urgenta trebuie sa faceti fata lucrurilor printr-un stil orientat pe sarcina respectiva. Amintiti-va sa va folositi radarul de conducator n scopul de a aprecia nu numai stadiul maturitatii grupului dar si maturitatea fiecarui individ n parte. S-ar putea sa aveti nevoie sa folositi un anumit stil cu ntregul grup si stiluri diferite cu fiecare individ, din cadrul grupului, n parte. Nivele care modifica maturitatea Abordare incrementiala: Maturitatea poate fi sporita de catre conducatori prin folosirea mai rara a autoritatii, permitnd participantilor n acest fel sa preia ct mai multe responsabilitati. Daca aceasta responsabilitate este bine mnuita, conducatorul ar trebui sa ncurajeze participantii printr-o crestere usoara a comportamentului relational (ncurajare). Tineti minte ca drumul catre schimbarea stilului de conducere trebuie sa se faca cu mare atentie si gradat. Pe masura ce participantii ating modele moderate de maturitate, conducatorul poate ncepe sa reduca att ndatorirea comportamentala, ct si comportamentul relational. Reducerea n comportamentul relational nseamna ca participantii au atins un punct n care ei se simt destul de ncrezatori sa se descurce singuri si conducatorul nu e nevoie sa se implice asa de mult. Abordare regresiva. Este posibil ca pe masura ce situatia se schimba nivelul de maturitate a grupului sa scada. Daca se ntmpla acest lucru, conducatorul trebuie sa-si modifice stilul, crescnd astfel comportamentul relational si ndatorirea. Exemplu: n a patra zi a calatoriei ploua cu galeata. Cnd grupul ajunge n tabara, toata lumea sta n picioare n jurul unei balti de apa. Desi stiu ce sa faca, vremea le-a venit de hac si nivelul maturitatii lor a scazut. Conducatorii trebuie sa devina mult mai directi n problemele ndatoririlor comportamentale, sa aranjeze tabara si sa creasca gradul de comportament relational, ajutnd astfel la ridicarea moralului participantilor.

?? ?? ?? ??

Comunicarea Tipuri de comunicare 1. Comunicarea ntr-un singur sens nseamna a oferi informatii si a face anunturi grupului care nu are voie sa comunice. Ascultatorii sunt pasivi si eficacitatea comunicarii este determinata de felul n care mesajul este alcatuit si prezentat. Ia mult mai putin timp doar sa comunici, dar metoda este mai putin eficienta. Desi putin frustrant pentru cel care trimite mesajul, este mult mai satisfacator pentru cei care primesc mesajul. [ncredintarea unei ndatoriri] 2. Comunicarea ntr-un singur sens dar cu replica (directa sau de constrngere) conducatorul transmite mesajul iar grupul ofera replica la ceea ce au nteles. Schimbul este complet cnd membrii grupului i dovedesc conducatorului ca au nteles/receptionat mesajul corect. Numita si de constrngere, deoarece nu exista nici o clauza pentru influenta reciproca sau schimbul de pareri. Comunicarea ncepe cu
13

ncredintarea ca pozitia conducatorului este corecta si ca singura informatie de care el/sau ea are nevoie, din partea grupului, este aceea ca grupul a nteles corect si a acceptat mesajul. Este o metoda mai rapida dect comunicare n doua directii si mai putin frustranta pentru conducator, dar, de asemenea mai putin exacta si mai frustranta pentru membrii grupului. [Predarea unei ndemnari] Cnd sunt folosite cele doua metode de comunicare, comunicarea poate sa fie asa de saraca, astfel nct comunicarea informationala este necesara printre membrii grupului pentru ca grupul sa-si ndeplineasca sarcina ntr-un mod adecvat. Daca membrii grupului nu au sansa sa comunice ntr-un mod ct mai liber/deschis cu conducatorul lor, atunci reteaua informationala poate deveni mai influenta si mai eficienta dect reteaua formala a grupului: Acest lucru poate duce, de asemenea, la fragmentarea si la dezbinarea grupului, daca membrii grupului au idei diferite. 3. Comunicarea n doua sensuri este un proces reciproc n care fiecare membru trimite un mesaj si ncearca sa nteleaga mesajele celorlalti membri. Conducatorul si membrii grupului fac schimb de idei ntr-un mod ct mai liber/deschis si schimba pareri si informatii ntr-o discutie productiva. Sunt necesare att aptitudinea de a sti sa trimiti si aptitudinea de a sti sa asculti un mesaj. Toti membrii pot participa dupa bunul lor plac, iar parerile minoritatilor sunt ncurajate sa fie exprimate. Sentimentul de dubiu sau opunere poate fi discutat si rezolvat n acest moment. Comunicarea n doua directii ncurajeaza interactiunea deschisa/libera, participarea si conducerea distribuita, si luarea deciziilor de comun acord. Desi se pierde mult mai mult timp cu aceasta metoda, si este mult mai frustrant pentru conducator, este totusi mult mai putin frustranta pentru membrii grupului si mult mai eficienta pentru o perioada lunga de timp, de vreme ce experienta grupului merge pe calea cea buna.

Transmiterea mesajelor ct mai eficient ?? Clarificati-va mesajele prin folosirea limbajului eu (Vedeti conceptele de conducere de mai jos). ?? Transmiteti-va mesajul complet si ct mai specific. ?? Transmiteti-va mesajul verbal sau non-verbal ntr-un mod ct mai corespunzator. ?? Fiti inventiv. ?? Cereti replica la ceea ce transmiteti ca sa vedeti daca mesajul dimneavostra a fost receptionat. ?? Transmiteti-va mesajul ntr-un mod care sa fie ct mai apropiat de gradul de ntelegere al receptorului. ?? Descrieti-va sentimentele folosind nume, actiuni sau figuri de stil. ?? Descrieti si comportamentul celorlalti membri fara a-l evalua sau a-l interpreta. ?? ncercati sa va dati seama de ceea ce simte si cealalta persoana. ?? Asigurati-va ca limbajul trupului comunica ntr-un mod politicos cu celelalte persoane. Ar trebui sa va uitati la ceilalti participanti, sa adoptati o pozitie corecta a corpului, etc. Primirea mesajelor ntr-un mod ct mai eficient ?? Parafrazati cu acuratete si neevaluativ continutul mesajului si impresiile enuntiatorului.
14

?? Descrieti parerile pe care credeti ca le-ar avea enuntiatorul. ?? Pastrati-va o interpretare proprie la ceea ce a fost transmis si negociati cu enuntiatorul pna cnd va exista un anume acord n legatura cu ntelesul mesajului. Radarul conducatorului Radarul conducatorului se refera la tot ceea ce nseamna ascultare si evaluare. nseamna a fi atent la toti membrii grupului, incluzndu-i pe ajutorul de conducator si pe dumneavoastra. Dintr-o perspectiva sigura, nseamna a fi constient de cresterea potentialului de accidentare. Dintr-o perspectiva a dinamicii grupului, acest lucru nseamna a fi atent la felul n care evolueaza fiecare membru al grupului, n parte din punct de vedere emotional, fizic, sunt supusi provocarii, sunt stresati, au o relatie de ntelegere cu ceilalti membri, sunt n conflict cu ei, etc. Mai nseamna de asemenea, a privi grupul ca pe un ntreg, ct de bine interactioneaza si coopereaza, etc. Toate aceste informatii sunt adunate aici pentru a va putea ajuta sa observati de ce are nevoie de la dumneavoastra fiecare persoana n parte, n scopul educatiei, a sprijinului, a ncurajarii, a comunicarii, etc. Radarul conducatorului este alcatuit din aptitudinea de ascultare, de conversatie cu ajutorul de conducator, de o observatie atenta, si intuitie. Pe masura ce aceste aptitudini se dezvolta printr-o experienta, actuala, de conducere a grupului ntr-o calatorie, veti fi mult mai bine n stare sa determinati ce functii si ce miscari trebuie sa faceti n munca cu grupul pentru a favoriza o experienta pozitiva a grupului. Discriminarile sexuale si Comunicarea Comunicarea simetrica vs. comunicarea asimetrica Cercetarile arata ca n cultura occidentului exista discriminari sexuale, iar barbatii si femeile tind sa foloseasca diferite paradigme pentru a comunica. Femeile tind sa comunice cu scopul de a stabili o legatura, iar barbatii tind sa comunice cu scopul de a stabili statutul. Ambele comunicari statutul (sau comunicarea asimetrica) si conexiunea (sau comunicarea simetrica) pot fi prezente sub diferite forme n timpul conversatiei si ambele abordari sunt folosite att de barbati ct si de femei. Aceste abordari diferite sunt adesea corelate cu ndemnare blnda si ndemnare brutala/dura, si de aceea aceste aptitudini au fost conectate cu functiile femeii si cele ale barbatilor. Paradigma feminina (aptitudinea blnda) este demonstrata atunci cnd conducatorul se axeaza pe dezvoltarea relatiilor pozitive dintre membrii grupului. Paradigma masculina (ndemnarea dura) este demonstrata atunci cnd conducatorul, efectiv preda, deoarece acest lucru creaza de obicei o structura ierarhica unde o persoana cunoaste, de obicei, mai mult dect cealalta (statuturi diferentiale). Stiluri de comunicare situationala Este important sa va dati seama de propriul dumneavoastra stil de comunicare, care va defineste si sa realizati n care situatii este cel ma eficient. A fi un bun conducator, n adevaratul sens al cuvntului, nseamna mbunatatirea repertoriului dumneavoastra comunicativ care sa includa att stilurile ct si recunoasterea situatiilor n care aceste stiluri sunt cele mai eficiente. Trebuie sa putem demonstra barbatilor ca paradigma feminina este ntemeiata, precum si femeilor ca paradigma masculina este ntemeiata (serioasa). Ca si Conducerea situationala, exista situatii diferite n care stilurile de
15

conversie asimetrica si simetrica sunt cele mai eficiente.Dupa cum puteti observa, cnd conducatorii sunt concentrati asupra mai multor ndatoriri, cel mai eficient stil de conversatie este acela de conversatie asimetrica, deoarece acest stil este deseori asociat cu predarea aptitudinilor participantilor. Cnd conducatorii sunt mai concentrati asupra comportamentului relational, cel mai eficient stil de comunicare este acela de comunicare simetrica, deoarece scopul ei este acela de a dezvolta o interactiune pozitiva n cadrul grupului. Nu uitati ca ntr-o conversatie ambele stiluri vor fi active, cu diferenta ca unul dintre ele va domina, n functie de situatie. Este important de asemenea sa va dati seama cum stilul predominant al participantilor poate afecta cteodata functiile lor n interiorul grupului. n interiorul grupului care cauta sa puna bazele unei bune camaraderii, persoanele de sex masculin vor tinde sa se implice n stabilirea ierarhiei iar persoanele de sex feminin n dezvoltarea relatiilor din cadrul grupului: de exemplu, barbatilor le este frica, adesea, sa puna ntrebari despre cum se face un lucru deoarece aceasta ntrebare le-ar oferi un statut inferior fata de femei. Mai degraba, barbatii ar inventa ei nsisi unele raspunsuri si ar mentine n acest fel pierderea independentei, dect sa se simta amenintati de pierderea controlului. Femeile ar putea sa nu fie att de pregatite sa preia controlul ntr-o conversatie daca simt ca acest lucru ar putea produce stricaciuni relatiei ntre membri. Gradul pna la care o ierarhie poate fi minimalizata iar relatia ntarita mbunatateste relatiile grupului. Modelul OA de a oferi mai multa responsabilitate participantilor n timp ce conducatorii trec de la oferirea instructiunilor la dezvoltarea relatiilor care usureaza acest proces. Toleranta spatiului Toleranta spatiului n comunicare este n primul rnd diferenta dintre conversatia simetrica si asimetrica. Femeile, cu o concentrare mai puternica asupra relatiei, sunt dispuse sa astepte mai mult pentru a umple golul din conversatie dect barbatii. Barbatii, datorita concentrarii asupra ierarhiei, tind sa cada n gol mai repede. Aceasta poate crea aparenta conducatorului ca si figura autoritara n timp ce conducatoarea este perceputa ca o persoana care leaga grupul (aptitudini usoare). De fapt, ambii conducatori au aceleasi aptitudini. Conducatorii trebuie sa discute problema propriei lor tolerante, a spatiului si sa gaseasca un nivel comfortabil ntre ei, astfel nct ambii lideri sa poata ntreprinde roluri diferite n interiorul grupului. Raspunsul si auto-dezvaluirea Ambele procese raspunsul si auto-dezvaluirea reprezinta aptitudini de comunicare esentiale. Prin auto-dezvaluire dezvaluim altora lucruri despre noi nsine, ntr-un fel care ne face sa fim vulnerabili si demonstreaza ca avem ncredere n ceilalti membri ai grupului. Autodezvaluirea unei singure persoane tinde sa se dezvolte spre autodezvaluirea celorlalti membri, lucru care ajuta la cresterea ncrederii si a sentimentului de a mparti cu ceilalti. Acest lucru este un comportament important pentru conducatori, spre a-i modela pe participanti, de vreme ce lucrul acesta ajuta la stabilirea comunicarii simetrice si ncurajeaza legaturile din cadrul grupului. A dezvalui altora duce la ncredere. Dar, mai nti trebuie sa avem ncredere ca sa putem sa dezvaluim informatii despre noi, de aceea ncepeti cu dezvaluirea. n mplinirea acestei sarcini, este crucial comportamentul liderului de a modela dezvaluirea.
16

Oricum este important sa va amintiti ca nivelul autodezvaluirii trebuie sa creasca treptat si ncet. Daca va dezvaluiti prea multe secrete si prea repede, i veti speria pe ceilalti, facndu-i sa nu-si mai doreasca sa se autodezvaluie si ei. Ca si toleranta spatiului, persoane diferite se simt bine n diferite niveluri ale autodezvaluirii. Spre crearea unui mediu sigur pentru toti membrii grupului va trebui sa va modelati diferite modele de dezvaluire care sa corespunda tuturor membrilor grupului. Raspunsul reprezinta o unealta pentru conducatori, unealta care ajuta la o schimbare pozitiva a comportamentului, la corectarea comportamentului inadecvat si la a-i face pe ceilalti membri sa se observe mai atent. Nu uitati ca, autodezvaluirea ca si raspunsul reprezinta unelte puternice care ar trebui folosite cu mare atentie, n asa fel nct sa fie la un nivel care sa-i corespunda grupului sau individului separat. Conducatorii ar trebui sa fie, de asemenea, pregatiti sa poata sa-si dea unul altuia raspunsuri de-a lungul calatoriei si sa vada cum se desfasoara lucrurile n acest fel. Idei despre felul cum ar trebui oferit un raspuns Decideti daca raspunsul dat ar trebui sa se adreseze ntregului grup sau fiecarui individ n parte. Daca oferiti un raspuns fiecarui individ n parte, decideti-va daca este necesar sa o faceti separat (n particular). ?? Raspunsul ar trebui sa fie, mai degraba, descriptiv dect evaluativ. De exemplu, cnd v-ati aflat n toiul unei catarari pe munte si se parea ca aveti dificultati, se parea ca v-ati descurcat singur si ati continuat urcusul. ?? Raspunsul ar trebui sa se axeze mai degraba pe comportament si actiuni practice dect pe generalitati. De exemplu, sa vi se spuna ca o persoana singura conduce, aceasta propozitie nu are nici un sens. Dar daca spuneti, n schimb unei persoane, ca atunci cns ati ajuns n tabara ati dat ordine tuturor si nu ati permis nimanui sa ndeplineasca o functie activa, aceasta propozitie are sens. ?? Oferiti un raspuns care sa se bazeze pe comportamentul unei persoane care poate fi schimbat. Oamenii se vor simti frustrati daca le reamintiti numai de ceva ce nu poate fi schimbat repede sau ce nu pot controla. ?? Raspunsul se poate axa pe aspectele pozitive ale unei persoane sau grup sau pe aspectele negative. Cnd va axati pe aspectele negative, ar fi bine sa va concentrati asupra comportamentului specific care este cu probleme. Folositi persoana I, singular, eu n comunicare. ?? Asigurati-va ca este momentul potrivit pentru a-i da unei persoane un raspuns. n general este bine sa oferiti raspunsul cel mai repede posibil. Oricum, daca acea persoana nu va fi receptiva la raspunsul pe care i-l dati n acel moment (ci va fi furioasa sau nemultumita), atunci dndu-i un raspuns potrivit nu va fi de nici un folos. ?? ncercati sa va exprimati raspunsul dintr-un anume punct de vedere, care va face acea persoana sa nteleaga ce vreti sa-i spuneti de fapt. Dezvoltarea grupului Un grup eficient ?? ntelege clar tintele pe care trebuie sa le atinga: tinte imediate si tinte generale. ?? Este flexibil n alegerea procedeului pe care sa-l foloseasca n ndeplinirea tintelor sale.

17

?? A realizat un nalt grad de comunicare si ntelegere ntre membrii sai. Comunicarea sentimentelor, a parerilor personale si a ideilor se face n mod direct si deschis, deoarece acest lucru este foarte important pentru grup. ?? Este n stare sa initieze si sa continue cu dezvoltarea deciziilor eficiente, lund foarte n serios si punctele de vedere ale minoritatilor si asigurnd implicarea tuturor membrilor la luarea deciziilor importante. ?? Mentine o balanta corespunzatoare ntre productivitatea grupului si satisfacerea nevoilor individuale. ?? Ofera dezvaluirea responsabilitatilor conducerii. ?? Are un nalt grad de atractie pentru membrii sai. ?? Foloseste n mod inteligent diferitele aptitudini ale membrilor sai. ?? Poate fi obiectiv n legatura cu revizuirea propriilor procese. Poate face fata problemelor si se adapteaza situatiilor noi. ?? Mentine o balanta ntre comportamentul rational si cel emotional, dirijnd comportamentul emotional nspre un efort productiv al grupului. Atingerea unei structuri de grup cooperativiste 1. Membrii trebuie sa interactioneze, sa dea si sa primeasca ajutor unul de la altul, sa mpartaseasca idei, informatii, si resursele care sa ajute la ndeplinirea telurilor grupului. 2. Tinta grupului, de a ndeplini sarcina pe care o are de ndeplinit la cel mai nalt nivel posibil, trebuie acceptata de toata lumea, si membrii trebuie sa arate implicare fata de tinta grupului. 3. Deoarece exista posibilitatea ca diferiti membri ai grupului sa ndeplineasca anumite sarcini minore, grupurile ar putea sa-si mparta munca n mai multe directii, ce ar duce la ndeplinirea scopului lor. 4. Recompensa, daca exista asa ceva, trebuie sa se faca n functie de calitatea si cantitatea performantelor grupului si nu a performantelor individuale. Etapele principale n dezvoltarea grupului Exista cteva etape principale prin care trec noile grupuri pe masura ce ncearca sa devina eficiente ca si grup. Aceste etape merg n paralel cu Modelul conducerii situationale (vezi mai sus); diferite stiluri de conducere tind sa fie cele mai eficiente n diferite puncte ale dezvoltarii, n general, a grupului. 1. Introducerea (Primul contact). Aceasta prima etapa este caracterizata de un sentiment de nesiguranta si de dificutate si poate de neliniste. S-ar putea ca participantii sa fie nesiguri n legatura cu ceea ce au de facut si cum sa faca acest lucru. Regulile jocului trebuie deja sa se stabileasca normele si standardele grupului si participantii trebuie sa-si dea seama de ceea ce este n regula sau nu. Aceasta prima faza ne arata unele nelinisti ale participantilor si unele ncercari de-ale lor. Conducatorii trebuie sa-si stabileasca un anume comportament, actiuni si interactiuni (vezi Stabilirea normelor unui grup, mai jos). Multa lume este politicoasa n timp ce ncearca sa dea tot ce are mai bun din ea. Rezultatul este un grad superficial de armonie si cooperare. Acest lucru serveste la scopul conducatorului de a aduce grupul n faza formala (de nceput) n termenii motivarii si a implicarii. Membrii s-ar putea sa ncerce sa vorbeasca despre ct de apropiati se simt unul de celalalt si ar putea sa-si dezvolte un spirit de grup datorat mplinirii sarcinii cu succes. n acest moment, conducerea ar trebui sa fie o combinatie de sarcina nalta/relatie
18

2.

3.

4.

5.

joasa (a spune) n ideea predarii ndemnarilor si a stabilirii normelor ce se muta la sarcina nalta/relatie nalta (a vinde), n asa fel nct sa-i faca pe toti membrii sa se implice si sa interactioneze n cadrul grupului. Afirmarea (Lupta pentru avansare) Aceasta a doua etapa este caracterizata de un comportament de afirmare individual care s-ar putea sa rezulte din instabilitatea unui grup. Participantii au nceput deja sa se simta destul de bine n noul mediu, au nceput sa-si asume unele riscuri, dezvaluindu-si putin cte putin din personalitatea lor. Fiecare persoana vrea sa se simta importanta si vrea sa stie ca are o anumita influenta n cadrul grupului adica gasirea unui post bun (a unei functii bune). Acest lucru devine mai evident pe masura ce cresterea responsabilitatilor este mpartita ntre membrii grupului si pe masura ce nivelul maturitatii grupului se modereaza. Stilul de conducere care ar putea sa fie cel mai eficient este ndatoriri nalte/relatii nalte (a vinde). Conducatorii nu ar trebui sa fie surprinsi daca n interiorul grupului, n acest moment, apar unele conflicte. Acest lucru face parte din procesul natural de devenire a grupului. Tipizarea (sau personalizarea) Aceasta faza este caracterizata de o crestere a afectiunii si stabilirea relatiilor ntre membri. Participantii vor ncepe sa-si asume responsabilitatea pentru rezolvarea conflictelor si consolidarea relatiilor de prietenie. Cel mai eficient stil de conducere este ndatoriri scazute/relatii de prietenie ridicate (a participa) de vreme ce grupul este competent n rezolvarea sarcinii propuse, dar totusi are nevoie de ajutor si sprijin cnd e vorba de relatiile de prietenie. Executarea (a munci mpreuna) Aceasta faza se caracterizeaza prin prezenta armoniei printre membrii grupului. Participantii cauta sa vada ce fac si ceilalti membri ai grupului, ca sa fie siguri ca toti au parte de sprijin. Luarea deciziilor si rezolvarea problemelor vor fi mpartite ntre membrii grupului. n aceasta faza, grupul este destul de matur ca sa-si satisfaca cerintele personale att din punct de vedere al sarcinii, ct si al problemelor legate de legaturile de prietenie. Stilul de conducere care ar fi cel mai eficient ar fi ndatoriri joase/relatii de prietenie nalte (a delega). Transferul Aceasta parte finala a procesului de formare a grupului este esentiala, deoarece un lucru trebuie sa fie sigur, ca acea calatorie nu va fi amintita doar ca cteva zile de distractie n aer liber. Este important ca participantii sa fie n stare sa transfere lucrurile pe care le-au nvatat despre ei nsisi, fiind n cadrul unui grup, la viata lor de zi cu zi. Acest lucru este posibil prin procesul de obtinere a informatiilor discutat mai jos n Transferarea experientei.

Stabilirea standardelor grupului Stabilirea standardelor reprezinta o parte importanta a primei etape de dezvoltare a grupului, facndu-i pe oameni sa nvete regulile de baza. Multe dintre standardele grupului pe care noi le folosim n OA reprezinta de fapt tintele experientei (ca si cooperarea grupului, impactul minimal, etc.). Standardele grupului pot fi stabilite n trei moduri: ?? Prin explicare a spune/a explica oamenilor cum trebuie sa se comporte, de exemplu asa trebuie sa va comportati cu un grup. ?? Prin modelare demonstrarea unui comportament care sa fie urmat de ceilalti, de exemplu conducatorii sa adune gunoiul de pe carare, lasat n urma de grup. ?? Prin mprumutare mprumutarea comportamentului cu alte obiceiuri n situatii diferite, de exemplu oamenilor care vor merge prin padure li se va interzice sa-si faca necesitatile personale.
19

De cele mai multe ori aceste metode trebuiesc combinate ca sa functioneze eficient. De exemplu daca vreti sa ntariti impactul minimal al practicilor de campare va trebui sa-l luati ca si pe un scop, sa-l explicati cum trebuie sa fie ndeplinit si sa modelati comportamentul. Daca conducatorul ar spune numai oamenilor sa adune gunoiul de pe carare, dar el ar trece chiar pe lnga gunoi fara sa-l ridice, partcipantii ar fi foarte nedumeriti n legatura cu standardul propus si ar putea crede ca instructiunea a fost doar o simpla obraznicie. Amintiti-va ca la nceputul unei calatorii, participantii s-ar putea sa nu stie la ce sa se astepte si s-ar putea de asemenea sa nu mai fi avut experiente n mijlocul naturii. Demonstrarea directa reprezinta cea mai buna cale de a face ca lucrurile sa fie bine ntelese, n aceasta prima faza. nainte ca, calatoria sa nceapa, gnditi-va att la standardele pe care vreti sa le aplicati grupului ct si la lucrurile despre care vreti sa discutati si pe care sa le faceti n timpul calatoriei. Mai jos avem cteva exemple cu lucruri pe care sa le prezentati grupului. Norme de prezentat naintea calatoriei ?? Cooperarea grupului (toata lumea trebuie sa-si ndeplineasca partea sa) ?? Idei de baza pentru o calatorie (idei si nu date tehnice specifice) ?? Siguranta ?? Ideea de calatorie libera (n mijlocul naturii) Norme de prezentat n timpul calatoriei ?? Provocarea, la alegere ?? O buna comunicare si ascultare ntre membrii grupului ?? Obtinerea informatiilor despre calatorie ?? Respectul fata de ceilalti Luarea deciziilor ntr-un grup n timpul calatoriei exista un mare numar de decizii pe care ntregul grup ar trebui sa le ia. Acestea ar putea include idei despre locul unde ar trebui sa ne asezam tabara, ce drum sa urmam, sa ne odihnim dupa-amiaza sau sa facem o plimbare, etc. Luarea deciziilor ntr-un grup poate fi o nvatatura puternica sau o unealta de mare ajutor pentru grup. Poate fi, de asemenea, o ocazie de dezvoltare a conflictelor. Primul lucru pe care trebuie sa-l faceti este acela de a determina daca aceasta decizie poate si trebuie luata de grup, sau cu ajutorul grupului, sau este o decizie care trebuie luata numai de conducatori. Binenteles ca unele decizii vor fi luate de conducatori, n special cele legate de siguranta grupului. Pentru a prezenta o astfel de decizie grupului, sugerati-le participantilor ca au autoritatea de a lua decizii, si daca conducatorii nu sunt de acord cu ei, ei trebuie sa contramandeze decizia grupului. De asemenea, luarea unei decizii poate duce la despartirea grupului. Ambele procedee pot duce la pareri proaste ale grupului si la distrugerea spiritului pozitiv a grupului si a interactiunilor pe care conducatorii au lucrat sa le faca mai usor accesibile. Evitati aceasta problema, gndindu-va la viitor si la determinarea deciziilor, care sa fie potrivite grupului, si pe care grupul trebuie sa le ia. Ar fi mult mai bine pentru conducatori sa ia decizii din punct de vedere al statutului lor de conducator, dect sa ofere aceste decizii grupului si aceasta sa duca la rezultate negative. De asemenea conducatorii vor trebui sa decida daca sunt implicati n luarea deciziilor sau sunt neutri. Cteodata, ntelegerea prezentei conducatorilor ca si o autoritate poate nclina procesul de luare a deciziilor. Oricum, n anumite situatii, acest lucru poate lucra n avantajul dumneavoastra ca si conducator. Luarea unei decizii bune implica un proces pe
20

care conducatorii trebuie sa-l demonstreze ca fiind un standard pe care grupul sa-l urmeze. Strategii de luare a deciziilor ?? Autoritatea decide n acest caz decizia este luata de catre conducatori prin virtutea functiei lor de a fi responsabili pentru acea calatorie, sau de catre o persoana aleasa care sa cunoasca cel mai bine subiectul. Acest procedeu poate sa fie foarte eficient atunci cnd indivizii sau individul cunoaste cel mai bine subiectul, dect ceilalti membri ai grupului. Este foarte eficient din punct de vedere al timpului. n unele cazuri, primirea unui raspuns din partea grupului poate fi esential pentru conducatori, deoarece atunci ei ar avea toate datele necesare penrtu a lua o decizie buna. De exemplu, daca conducatorul trebuie sa decida asupra schimbarii directiei, ei trebuie sa stie tot despre starea fizica si psihica a tuturor participantilor. Scenariul cel mai comun pentru procesul de luare a deciziilor, l reprezinta o situatie de urgenta sau de siguranta. n acest caz, conducatorii trebuie sa preia comanda grupului. Nu uitati ca si ctiva indivizi, chiar si cei mai cunoscatori, s-ar putea sa nu fie priceputi la luarea deciziilor. Luarea eficienta a deciziilor este o ndemnare pe care conducatorii trebuie sa si-o dezvolte. Daca lucrurile par sa nu mearga asa cum ar trebui, si o decizie nu este luata, trebuie sa adoptati alta metoda. ?? Votul majoritatii n acest caz membrii grupului voteaza, si preferinta care primeste cele mai multe voturi din partea grupului este aleasa. Aceasta strategie functioneaza foarte bine, atta vreme ct fiecare membru este de acord sa se limiteze la ea, si atta vreme ct fiecare simte ca are o sansa sa-si exprime punctele de vedere si nevoile. Oricum acest lucru poate duce la destramarea grupului. nca o data conducatorii ar trebui sa analizeze daca aceasta metoda va reprezenta o experienta negativa sau pozitiva pentru grup. ?? Acordul Aceasta metoda reprezinta cea mai eficienta metoda de luare a deciziilor grupului, metoda care include si parerile participantilor. Acordul luarii deciziilor nseamna a ajunge la o decizie pe care toti membrii grupului pot sa o suporte pna la un anumit nivel. Ca sa atingeti acest punct, fiecarui membru trebuie sa i se acorde un timp necesar pentru a-si putea exprima punctul de vedere si timpul necesar pentru a-si putea manifesta dezacordul fata de parerile celorlalti. De-a lungul unui proces de negociere, grupul trece de la ideea ca fiecare poate sa-si aduca aportul n realizarea acestui proces. Acest proces necesita foarte mult timp si acordul perfect nu este atins aproape niciodata. Asigurati-va ca aveti timp destul nainte de a va angaja n acest lucru, pe masura ce-l abordati. Nu este productiv sa ncepeti cu procesul acordului si apoi sa renuntati la el, pentru a lua o decizie ntr-un alt fel deoarece dumneavoastra nu aveti destul timp. De-a lungul tuturor acestor strategii este foarte important ca, conducatorul sa dea dovada de o buna capacitate de ascultare si comunicare. Rezolvarea problemelor Problemele pot fi mpartite adesea n probleme legate de personalitate sau probleme legate de starea fizica (rani, mediu). Unele situatii posibile sunt prezentate mai jos. 1. Corectarea procesului/a deciziei grupului
21

2.

3.

4.

5.

?Exista oare o precizare legata de siguranta? ?Este necesara corectarea deciziei? Daca raspunsul la oricare dintre aceste ntrebari este da, decizia trebuie schimbata prin ndeplinirea urmatoarelor procese: ?Actionati repede pentru a evita problemele de siguranta. ?Fiti subtil n transmiterea informatiei. treabarea poate fi adresata numai unui singur participant si sa nu implicati astfel si restul grupului. ?Sustineti valoarea ntregului grup si tineti cont de aporturile participantilor chiar de ar trebui sa modificati decizia luata. Cnd aveti de-a face cu cineva care are probleme n ndeplinirea unei provocari: ?ncercati sa schimbati decorul, astfel nct sa va concentrati asupra unui lucru din mediul nconjurator si nu asupra persoanei. ?mpartiti provocarea n parti, care apoi sa poata fi executate de participant. ?Reorientati atentia participantului asupra unui nivel de provocare care sa-i fie mai accesibil lui. Daca o persoana creaza probleme, este esential ca sa acceptati acea persoana asa cum este si s-o faceti sa nteleaga ca este nca importanta, dar totusi nu trebuie sa-i acceptati comportamentul. Faceti-o sa nteleaga ca un comportament care sa cauzeze probleme nu poate fi acceptat n continuare. Sentimentul lipsei de control poate duce la frica, care poate reprezenta una dintre cele mai importante motivatii ale unui comportament negativ. Daca cineva se comporta cum nu ar trebui, acea persoana putea fi consolata cu gndul de a ncerca sa creeze un nou sens ncurajarii si controlului propriu. Cnd observati un comportament negativ puneti-va ntrebarea, oare ce nevoi ale acelei persoane nu au fost ntlnite, care ar putea da nastere unui comportament negativ, de consolare. n rezolvarea problemelor ncercati sa transformati problema ntr-o solutie ntoarceti-o 180. Handicapul dumneavoastra poate fi sansa dumneavoastra Kurt Hohn. Exemplu: Sarah este n mod constant n fruntea grupului. Este ntr-o stare perfecta si-i depaseste cu mult pe toti ceilalti. Ea crede ca grupul se misca prea ncet si ca toata lumea ar trebui sa tina pasul cu ea. Faceti-o sa nteleaga ca pentru unii provocarea reprezinta doar o urcare. Ea nu beneficiaza de aceasta provocare. n schimb, pentru ea, provocarea reprezinta o ncetinire a ritmului ei si aceasta provocare o tine pe loc mpreuna cu ceilalti, dar o provocare care foloseste n acelasi timp la ajutorarea celorlalti prin folosirea capacitatilor ei. n acest fel ati transformat o problema ntr-o solutie. A te ocupa de cineva care nu poate fi stapnit

Cteodata s-ar putea sa aveti de-a face cu o situatie n care cealalta persoana de lnga dumneavoastra sa aiba ntr-adevar probleme si comportamentul ei sa scape de sub control, situatie cunoscuta sub numele de chiar n fata dumneavoastra. Iata cteva procedee pe care ati putea sa le folositi n rezolvarea acestei situatii. ?? Trebuie sa va dati seama nca de la nceput daca va aflati n fata unei situatii de acest gen chiar n fata dumneavoastra sau daca lucrurile se ndreapta n acea directie.
22

?? Nu va angajati asa, pur si simplu, ntr-o conversatie asteptndu-va rezultatele proprii. Tineti cont si de rezultatele celeilalte persoane. A nu fi sensibil la nevoile celeilalte persoane poate adesea duce la transformarea situatiei n chiar n fata dumneavoastra. ?? Trebuie sa stiti cnd puteti amna o conversatie pentru alta data. Cteodata emotiile sunt prea puternice pentru a putea avea o conversatie utila. ?? Trebuie sa stiti cnd discutia trebuie avuta ntre patru ochi. Alta data s-ar putea sa aveti nevoie de o colaborare din partea ajutorului de conducator, discutie care, binenteles, nu poate fi o discutie privata. ?? Nu ntrerupeti oamenii. Daca cineva nu poate fi stapnit, ntrerupndu-l nu-l puteti aduce, probabil, pe calea cea buna. Cel mai bine ar fi sa-l lasati sa termine ceea ce are de spus si doar apoi sa comentati la ceea ce a spus, daca este cazul. ?? Reununtati la calitatea de a va impune propriul punct de vedere. Daca lucrurile nu pot fi controlate, nu cred ca va doriti sa alimentati focul, ncercnd sa va impuneti punctele dumneavoastra de vedere. Lasati lucrurile asa cum sunt, macar pna mai trziu. Folositi-va energia, ncercnd sa readuceti nelinistea. Dupa ce lucrurile s-au mai linistit mai aveti o discutie, daca este necesar, pentru a reveni la punctele dumneavoastra de vedere. ?? Adoptati o ascultare activa. Reformulati comentariile persoanei respective, n asa fel nct persoana respectiva sa-si dea seama ca ati ascultat-o. ncercati sa cititi printre rnduri (sau sa faceti o analiza rapida a situatiei) si ntrebati-va, oare ce se ntmpla cu acea persoana si o motiveaza sa se comporte n acest fel. Amintiti-va de comportamentul de consolare. Daca este cazul, ati putea sa-i spuneti ca nu sunteti de acord cu parerile lor si aduceti-va argumentele necesare. ?? Pe masura ce reformulati afirmatiile persoanei respective, fiti pregatiti sa-i cereti scuze daca descoperiti cumva ca a interpretat ceea ce ati facut, ntr-un mod obiectiv. Se pare ca va simtiti frustrat daca va spun ca efectiv nu puteti sa urcati fara ajutor din partea mea. mi cer scuze daca acest lucru va supara, dar oricum, exista o tactica standard a OA care precizeaza ca grupul trebuie sa ramna mpreuna pentru motive de siguranta. ?? Nu ridicati vocea si nu va schimbati comportamentul fizic. Pastrati-va calmul. Schimbarile care sa arate nelinistea dumneavoastra nu vor face altceva dect sa ridice nivelul tensiunii. ?? Urmariti-va gradul de tensiune. Fiti pregatiti sa vi-o ndepartati. Luati o puternica gura de aer din punct de vedere psihologic si linistiti-va. Acest proces s-ar putea sa se desfasoare n timp ce alte persoane vorbesc. Situatii cu probleme Urmatoarele enumerari reprezinta personalitati comune si situatii care pot aparea de-a lungul calatoriei OA. Este folositor sa va gnditi la felul n care ati raspunde acestor nevoi si poate nevoilor nu numai ale unei singure persoane, ci a ntregului grup. 1. Grupul ajunge ntr-o conjunctura de a urca pe o poteca pe oricare traseu posibil. Jumatate din grup vrea sa mearga de-a lungul rului, n timp ce jumatate din grup vrea sa mearga de-a lungul crestei. Oamenii ncep sa se certe din cauza alegerilor facute.

23

2. Unul din participanti, John, a urcat mile toata ziua, n fata grupului. Cnd i cereti sa ncetineasca si sa urce n ritmul grupului, el va spune: toti ar trebui sa tineti pasul cu mine. 3. Unul dintre membrii grupului, Tom, a avut probleme cu urcarea nca de la nceputul calatoriei. Are rani de la noile sale cizme. A trebuit sa se opreasca frecvent pentru a se odihni. Cnd s-a oprit o data, el a spus ca vrea sa renunte si sa plece. S-a saturat sa-i tot opreasca si pe ceilalti. 4. Ploua nca de dimineata devreme. Poteca s-a umplut cu pietre si pietrele au devenit alunecoase, lucru care a facut drumul nselator. Toata lumea este frustrata, la toti le este frig si toti sunt uzi. Nimeni nu spune nimic. Locul ales pentru tabara este nca la doua mile departare. 5. Suzie pare ntotdeauna sa urce de una singura. Nu prea spune mare lucru n timpul urcarii. Seara, cnd grupul aseaza tabara si se joaca anumite jocuri, Suzie prefera sa stea singura. 6. Sam si Jill sunt cei doi conducatori OA. Sam crede ca Jill este prea activa n interiorul grupului, spunndu-le ntotdeauna participantilor ce sa faca: asezati masina de gatit acolo, ea ntotdeauna gateste, etc. Sam a ncercat sa-i spuna lui Jill sa se mai linisteasca putin. Ea i spune ca a condus mai multe calatorii dect el si ca stie ce face. Sam a renuntat sa ncerce sa schimbe situatia. 7. Eric si Betty s-au nscris n aceasta calatorie ca si prieteni. Ei si petrec tot timpul urcnd mpreuna. Cnd grupul se ntoarce n tabara, ei hoinaresc de capul lor. Ctiva membrii ai grupului comenteaza ca ei nu ajuta la treburile taberei cu nimic. 8. Grupul a facut canotaj n aval, pe un brat al rului Delaware. Greg si Bill s-au purtat cam salbatic toata ziua. Grupul se ndreapta catre un loc de campare, un loc abrupt, primul din traseul lor. n timp ce toata lumea si schimba hainele ude cu cele uscate, Bill si Greg se furiseaza si merg cu canoele n josul curentului. Conducatorii i aud rznd si strignd dupa ce canoele s-a inundat. 9. Dave este un participant ntr-o tabara de studenti. El si-a mpachetat lucrurile nainte si si-a adus cu el echipamentul sau propriu. El se comporta tot timpul asa, nct sa iasa n evidenta. i umilea pe toti cei care aveau probleme cu caratul bagajelor prea grele, sau cu urcatul pe portiuni prea abrupte. Ceilalti membri ai grupului s-au cam saturat de comportamentul lui si toti cred ca el este un ticalos. 10. Sunteti conducatorul unei calatorii cu rucsacurile n spate. V-ati asezat tabara mai devreme, si toata lumea este libera sa faca ce vrea pna la cina. Va ntoarceti prin padure, dupa ce ati despachetat si simtiti miros de marijuana. n timp ce trageti cu ochiul printre copaci vedeti doi membri ai grupului fumnd. 11. Joe si Sara conduc un grup de sase baieti si cinci fete ntr-o calatorie cu rucsacurile n spate. Baietii tind sa stea separat si se comporta putin nebuneste, un pic imatur. Femeile nu prea au ce mparti cu ei asa ca si ele stau separat. 12. Grupul s-a ntors n tabara dupa o lunga zi de catarare. Mai este o jumatate de ora lumina afara. Un participant pe nume Steve i spune lui Julie (o alta participanta) ca se duce sus pe deal sa prinda apusul. O ora mai trziu, toata lumea se aduna la masina de gatit pentru a lua cina. Unul dintre conducatori, pe nume Lisa, ntreaba unde este Steve. Nimeni nu l-a mai vazut de cnd l-a vazut Julie ultima oara. Acum este ntuneric bine. 13. Grupul a urcat de-a lungul unei portiuni periculoase din A.T. Alice calca ntr-o groapa si cade. Imediat, ea ncepe sa tipe ca si-a rupt glezna. Grupul se opreste si n
24

timp ce conducatorii se ndreapta catre Alice, restul grupului se eschiveaza, nelinistiti din cauza lui Alice si nesiguri pe ceea ce ar trebui sa faca n aceasta situatie. Transferarea experientei OA are potentialul de a reprezenta o experienta de nvatare extrem de valoroasa pentru multi oameni. Cheia de a transforma acest lucru ntr-o astfel de experienta este transferarea; adica ncurajarea persoanelor de a transfera lucrurile pe care le-au nvatat despre ei nsisi si a te ocupa de transferarea experientelor traite n viata de zi cu zi. Metoda care usureaza transformarea este obtinerea informatiilor. Ideea care sta la baza obtinerii informatiilor este aceea de a-i pune pe participanti sa se gndeasca si sa-si analizeze propriile experiente. Exista numeroase metode de obtinere a informatiilor, unele putnd fi realizate chiar n timpul calatoriei. De altfel, ar trebui sa existe un procedeu de obtinere a informatiilor, la sfrsitul calatoriei, spre a duce calatoria la bun sfrsit si pentru a permite reflectarea la tot ce s-a ntmplat. Procesarea metodelor n timpul calatoriei Procesarea reprezinta o parte integrala din procesul Dezghet-Schimbare-Renghet. Prin procesare participantii sunt n stare sa ia experienta si sa o dezvolte ntr-un context mai larg, pe care sa-l aplice n alte domenii ale vietii lor. Pentru a face acest lucru, participantii vor trebui sa reflecte asupra experientelor pe care le-au avut, asupra a ceea ce au simtit, cum au reactionat, si sa cerceteze cum pot ei folosi aceste cunoasteri si experiente noi. Esenta procesarii o reprezinta autodezvaluirea, ori unui alt participant sau tie nsuti. Procesarea prin intermediul discutiei mpartite cu restul grupului reprezinta un proces de comunicare simetric care poate crea raporturi si legaturi strnse. Prin autodezvaluire, studentii descopera mai multe lucruri despre ei nsisi si nvata despre felul n care altii au experimentat lucrurile la fel sau nu. Toate aceste patrunderi psihologice pot duce la dezvoltarea personala. Ar trebui sa va gnditi la procesare ca la o parte regulata, ce trebuie sa faca parte din procesul de planuire a unei calatorii, si sa fie ca si cum ai merge pe drum sau ai cumpara mncare. Este important sa aveti ceva timp rezervat, n fiecare zi, pentru a reflecta asupra experientei, si sa vedeti ce fac si ce cred oamenii. Cnd sa folositi procesarea Conducatorii trebuie sa fie atenti cnd folosesc tehnicile de procesare. Att pentru grup ca si ntreg, ct si atunci cnd vreun membru al grupului ar dori sa proceseze o experienta. Iata cteva sfaturi de urmat: ?? Reguli de baza pentru fuecare zi ntr-o calatorie de mai multe zile ar trebui sa existe vreo formula de procesare n fiecare zi. Acest lucru poate implica discutii cu caracter informativ despre acea zi, discutii purtate dupa cina, seara. Aceasta i va ajuta pe conducatori sa-i urmareasca pe participanti si pe ntregul grup si sa-i ajute sa-si planifice tot felul de provocari si activitati la care sa poata participa toti n ziua urmatoare. ?? naintea unei provocari cnd grupul urmeaza sa faca ceva, care poate fi usor identificat cu o provocare (catarari pe stnci, cursa pe frnghii) ar fi foarte indicat sa
25

faceti unele procesari despre acea experienta, care va urma, si sa vedeti ce cred oamenii despre acea experienta. ?? Dupa o provocare dupa o provocare, participantii ar putea avea nevoie sa se aseze si sa se gndeasca la ceea ce li s-a ntmplat. n functie de logistica problemei, acest lucru se poate ntmpla de fapt imediat ce provocarea s-a ncheiat sau putin mai trziu. ?? Cnd o persoana are greutati trebuie sa va dati seama cnd o persoana se afla ntr-o situatie foarte stresanta si este nevoie sa se gndeasca imediat la rezolvarea ei. Acest lucru poate fi facut n afara grupului. ?? La sfrsitul calatoriei este vremea n care ntreaga experienta a grupului este adunata la un loc.

Tehnici de procesare 1. Tehnica forului deschis prin aceasta tehnica reuniti ntregul grup si oferiti o declaratie deschisa n anticipare, ca grupul si va prezenta, n mod voluntar, perceptiile si patrunderile psihologice. Un exemplu de declaratie deschisa, pe care sar putea sa doriti sa o folositi ar fi Sunt interesat sa ascult reactiile oamenilor la catararea pe vrf. 2. Tehnica ntrebarilor aceasta tehnica determina dezvoltarea unui set de ntrebari la care ati dori sa raspunda participantii dupa ce si-au terminat activitatea. Valoarea acestei planificari dinainte este aceea, ca dumneavoastra stabiliti obiective specifice pe care ati dori sa le realizati pentru aceasta sedinta. De-a lungul identificarii obiectivelor puteti dezvolta unele ntrebari care sa se fixeze pe probleme specifice, pe care ati dori sa le spuneti n acel moment. Ordinea ntrebarilor pe care o folositi va varia n functie de stilul dumneavoastra personal. Oricum, noi va sugeram ca ordinea generala pe care doriti sa o adoptati sa cuprinda trei ntrebari simple: Ce s-a ntmplat? Ce ati nvatat? Cum puteti folosi ceea ce ati nvatat si n viitor? ntrebarile suplimentare pe care s-ar putea sa vreti sa le puneti apar n sectiunea ntrebarilor pentru nivelurile de procesare n pagini. 3. Tehnica sirurilor un sir reprezinta o activitate n care fiecarui membru a grupului i se cere sa raspunda unui stimulent pe care l-ati prezentat grupului. Folosirea sirurilor reprezinta o unealta valoroasa. Cnd timpul este o problema, folosirea unui sir de cuvinte sau numere indicate sau un sir de cuvinte sau propozitii este utila n a-i face pe oameni sa reflecte si sa comunice ntr-o maniera eficienta. De asemenea, i ofera conducatorului o informatie importanta despre indivizi, pe care dumneavoastra puteti sa o folositi pe masura ce va deplasati de la o actiune la alta, sau efectiv poate urmari, mult mai trziu, un grup sau un individ. Un alt avantaj de folosire a sirurilor este acela ca ele pot fi folosite la nceputul discutiei unui grup pentru a-i face pe membri sa se concentreze. Sirurile i ofera fiecarui participant timp necesar sa se gndeasca la ceea ce vor spune si, de asemenea, ca trebuie sa nteleaga si parerea celorlalti despre topica discutiei. Sirurile i pun pe indivizi sa se gndeasca mult mai intens la o anume problema. Cum va fi discutat mai trziu, n sectiunea despre indivizii ncapatnati, sirurile va permit sa-i implicati pe toti membrii n proces si n cele din urma sirurile va permit dumneavoastra ca si conducator sa supravegheati daca grupul si face o anumita parere despre felul n care oamenii gndesc si simt. Acest lucru va poate
26

??

??

??

??

furniza o supraveghere rapida despre felul n care lucrurile se desfasoara si va ofera stimulent pentru deciderea asupra carei probleme sa va axati mpreuna cu grupul, n acest moment sau n viitorul apropiat. Cnd folositi metoda sirurilor este de preferat sa variati punctul de pornire, astfel nct toti membrii sa apuce sa vorbeasca o data, primii. n timp, poate veti dori sa ncepeti cu acea persoana pe care o stiti cu siguranta, ca doreste sa-si mpartaseasca ideile ei/lui. Acest lucru va face ca, conversatia sa fie fluenta si plina de energie si entuziasm. Acest sir de idei poate fi extins la o energie negativa sau pozitiva a membrilor unui grup. ncepnd cu o persoana care are o energie pozitiva si ncercnd sa ncheiati tot cu o persoana cu o energie pozitiva, n acest fel puteti sa evitati greseala de a permite persoanelor nzestrate cu o energie negativa sa schimbe atentia grupului, lucru care s-ar putea sa nu se cuvina n acel moment. n cele din urma, poate veti avea nevoie sa va gnditi cnd vreti sa puneti capat sirului, n special daca aveti vreo persoana pe care o stiti ca este ncapatnata sa vorbeasca sau care stiti ca are nevoie de ajutor. Sirul cuvintelor sau numerelor alese acest lucru poate fi facut foarte repede, de vreme ce fiecarui membru i se cere sa raspunda unui cuvnt sau numar ales, pe o scara, care este de obicei de la 1 la 10. Cteva exemple: As dori ca fiecare dintre voi sa se gndeasca la rolul pe care l-a avut n cadrul ultimei situatii si sa aleaga una dintre urmatoarele variante pentru a-l descrie subaltern sau conducator. Pe o scara de la 1 la 10, cum va vedeti implicarea n acest curs, n acest moment? sau pe o scara de la 1 la 10, cum va simtiti ca fiind un membru al grupului, chiar n acest moment? Numarul 1 nseamna ca nu va simtiti bine absolut deloc, iar numarul 10 indica ca va simtiti foarte bine. Sirul de cuvinte sau propozitii n cadrul acestui tip de sir, participantilor li se cere sa raspunda printr-un singur cuvnt sau prin propozitii scurte. Cteva exemple: As dori ca fiecare dintre voi sa se gndeasca la un adjectiv care sa descrie ce simtiti n acest moment sau As vrea sa aud pe toata lumea, deci as dori sa va gnditi la un cuvnt sau o propozitie care sa descrie parerea dumneavoastra despre cum credeti ca ne-am descurcat n ultima initiativa. Sirul comentariilor n cadrul acestui tip de sir, membrilor li se cere sa se exprime n mai multe cuvinte deoarece ntrebarea cere mult mai mult dect un raspuns format dintr-un singur cuvnt sau o propozitie, deoarece exista o tendinta de a-i auzi pe oameni exprimndu-si opiniile n mai multe cuvinte. Unele exemple pe care le puteti lua n considerare sunt: As dori sa ascult o scurta reactie, de la fiecare dintre voi, privind felul n care credeti voi ca functionam ca un grup. Ce-ati simtit n legatura cu concursul de catarari pe frnghii? Hai sa formam un sir si sa auzim pe toata lumea. Siruri n care conducatorii ofera nceputul unei fraze sau a unei propozitii si le cer participantilor un raspuns scurt: ?Un numar sau un cuvnt (exemplu: Azi ati fost un conducator sau un subaltern? Cum vedeti sentimentele dumneavoastra fata de grup, pe ziua de azi, pe o scara de la 1 la 10?) ?Adjective (exemplu: Dati un adjectiv care sa descrie cum v-a mers azi.) ?Cuvnt sau propozitie (exemplu: Cum v-ati descurcat azi? Dati-mi un cuvnt sau o propozitie care sa descrie cum v-ati simtit azi.) ?Completati spatiile libere (Sunt fericit ca azi am .)

27

2. Scrisul ?? Libertatea de a scrie ?? ncredintarea participantilor de a scrie despre prelucrarea ntrebarilor ?? Hrtiute pentru activitatea de a scrie completarea unor propozitii neterminate, terminarea unor afirmatii (exemplu: Eu am ncredere n mine deoarece ..) ?? Poezia lui Haiku forme specifice care creaza un stil pentru scris mult mai concentrat, care poate fi o provocare pentru participanti ?? Scrieti-va singuri scrisori si deschideti-le peste o luna ?? Jurnalul de grup studentii pot scrie acolo fiecare cnd doreste sau se poate alege un student pentru fiecare zi 3. Dialogurile reprezinta conversatia dintre doua persoane si pot creste numarul implicarilor personale, procedeu ce poate fi folosit n fata unui mare grup de participanti. 4. Discutii mici n cadrul grupului 5. Timpul petrecut de fiecare n parte ?? Singur asigurati-va ca v-ati luat toate masurile de precautie pentru siguranta, cnd vreti sa mergeti singur n mijlocul naturii. ?? Urcarea singuratica mprastiati grupul, ct de departe o persoana de cealalta, astfel nct oamenii sa nu poata vorbi unii cu altii, dar totusi sa puteti vedea persoana din fata, cu un conducator n fata si unul n spate. 6. Desenatul de obicei produce dezechilibru pentru adulti si ofera o sansa tuturor celor care nu sunt asa de vorbareti. ?? Spirala vietii desenati o spirala cu data nasterii n centru, nchideti ochii si ncercati sa nimeriti locul exact. Scrieti sau vorbiti despre ct este de important acel punct n viata dumneavoastra. ?? Simbolul creati un simbol care credeti ca va reprezinta si explicati de ce. ?? Scutul protector personal desenati un scut si adaugati-i numere. Explicati de ce ati ales aceste numere care sa va reprezinte. Cersterea efectivitatii procesarii ?? Structurati perioade de timp regulate n timpul calatoriei. Faceti-le cunoscut oamenilor ca va veti petrece ceva timp reflectnd. ?? Variati stilul si metodele folosite. ?? Alternati momente ale zilei (de exemplu, daca ntotdeauna faceti o structurare la sfrsitul zilei, oamenii vor fi ntotdeauna obositi). ?? Asigurati timpul de gndire necesar ca oamenii sa se poata gndi nainte de a raspunde. De asemenea preveniti oamenii nerabdatori, ca sa aiba si ei rabdare. ?? ntrebati ntrebari deschise-nchise (ca de exemplu: Care credeti ca a fost partea cea mai provocatoare a zilei? n loc de Cte persoane au crezut ca urcarea pe munte a reprezentat cel mai provocator moment al zilei?). ?? Puneti o singura ntrebare o data (nu reluati ntrebari mai vechi). ?? Puneti ntrebarile corect (de exemplu: Sunt curios sa vad ce simt oamenii n legatura cu ziua de azi, dect sa cautati tot timpul un raspuns corect).
28

?? Oferiti raspunsuri specifice participantilor (exemplu: mi place cum am strns tabara si cum ne-am pus azi n miscare). ?? Paziti-va de discutii marunte, stabilind un timp limitat (exemplu: n regula, mai avem cinci minute). ?? Daca oamenii nu au chef de discutii, reduceti sedinta. Nu faceti, ca totul sa para un duel al grupului: Oferiti oamenilor posibilitatile de a se retrage. ?? Treceti ntr-un mod gradat la cresterea nivelurilor de autodezvaluire. ?? Asigurati-va ca oamenii sunt relaxati. Faceti acest lucru prin cntece, etc. care pot ajuta la stabilirea unei atmosfere relaxante. ?? Apreciati comentariile fiecarei persoane, prin contact direct al ochilor, printr-o multumire, printr-un da sau dnd din cap afirmativ. ?? Amintiti-va ca, conducatorul modeleaza autodezvaluirea. Puteti ajuta grupul sa atinga nivele mai intime prin dezvaluirea dumneavoastra, mai ampla, dar ca si n cazul catararii, miscati-va n ritmul celui mai ncet membru al grupului. ?? Amintiti-va ca acesta nu este un duel al grupului, doar o sansa pentru unii sa-si aminteasca experientele traite, sa reflecte asupra lor si sa spere ca vor nvata ceva din ele. ?? Oamenii au ntotdeauna dreptul de a spune pas. Asigurati-va ca reveniti la ei mai trziu, asta doar daca nu credeti ca oferirea unui raspuns ar putea compromite persoana respectiva. Daca vedeti ca persoana se opune categoric de a da un raspuns, nu fortati nota, poate ca persoana respectiva are un motiv bine ntemeiat pentru care sa nu mparta aceasta informatie cu ceilalti sau nu se simte destul de comfortabil n interiorul grupului. ?? Grupurile ar putea avea tendinta de a se ndeparta de la ntrebarea dumneavoastra initiala, lucru care este n regula, atta vreme ct simti ca, conversatia e folositoare. Daca doar s-au abatut de la subiect fara nici un rezultat, atunci s-ar putea sa fie nevoie sa-i ajutati sa se axeze asupra acelei ntrebari. Probleme legate de procesare n cele mai multe cazuri procesarea este facuta verbal prin discutii sau ntrebari puse de conducatori. Exista un anumit numar de probleme pe care trebuie sa le aveti n minte n timp ce usurati procesul de comunicare verbal (oral). ?? Cadrul procesarea ar trebui facuta n momentul n care toti participantii se pot concentra asupra sarcinii alese. Asigurati-va ca aveti timp suficient pentru procesul respectiv. Cadrul specific l reprezinta asezarea participantilor ntr-un cerc, astfel nct fiecare participant sa se vada unul pe celalalt. ?? Prezenta fizica este important pentru conducatori sa aiba o prezenta fizica normala, ceea ce nseamna stabilirea contactului vizual cu participantii, n timp ce ei vorbesc, adoptarea unei pozitii corecte a corpului, si o ntelegere verbala sau manifestata fizic fata de comentariile membrilor. ?? Linistea conducatorilor nu trebuie sa le fie frica de tacere. Tacerea se instaleaza atunci cnd participantii cauta un raspuns la ntrebare sau si examineaza propriile sentimente, sau se simt provocati. Graba de a rupe tacerea ntrerupe doar procesarea participantilor. Asteptati sa vedeti ce se ntmpla. Daca nu raspunde nimeni, ncercati sa reformulati ntrebarea.
29

?? ntrebarile procesarea se bazeaza pe autodezvaluire. Studentii trebuie sa nceapa cu un nivel usor de autodezvaluire si sa se ndrepte catre nivele mai profunde, ntr-o maniera gradata. Punnd ntrebari care sa ceara o autodezvaluire prea intima, si prea devreme va duce numai la fortarea unei autodezvaluiri, care va fi superficiala. Mnuind corect tipurile de ntrebari pe care sa le puneti si ordinea n care sa le puneti, puteti ndruma participantii, n acest fel, sa se gndeasca la experientele personale si sa-i sustineti n redescoperirea sentimentelor si a gndurilor n diferite momente ale calatoriei. Apoi, ati putea sa le cereti sa se concentreze asupra modului n care au reactionat. n cele din urma, puteti sa le cereti sa reflecte asupra a ceea ce au nvatat din aceasta calatorie si cum sa-si nsuseasca cele nvatate. Ordinea naturala pentru acest tip de ntrebari este: Ce facem? De ce? si Ce vom face? Conducatorii ar trebui sa se foloseasca de aceasta ordine pentru a desemna o serie de ntrebari pentru grup. 1. Ce facem? sunt ntrebari care au de-a face cu experienta practica a grupului. Sunt ntrebari la care se raspunde usor si readuc n mintea participantilor amintiri generale despre acea experienta. 2. De ce? sunt ntrebari care pun problema, de ce unele evenimente au fost importante sau au avut un impact. Aceste ntrebari cer o imensa autodezvaluire si le cer participantilor sa se gndeasca la reactiile pe care le-au avut fata de acea experienta. 3. Si acum ce vom face? aceste ntrebari necesita o autoapreciere si le cer participantilor sa se gndeasca la ce va urma dupa aceste experiente si cum pot ei adapta ceea ce au nvatat la viata de zi cu zi. Iata o serie de ntrebari care ating un numar mare de domenii acoperite de experienta grupului. Ce facem? 1. Obiectiv ?? Ce imagine va amintiti din timpul calatoriei? De ce? ?? Ce sunet va amintiti din timpul calatoriei (un sunet, cuvnt, propozitie, etc.) sau ce sunet v-a ramas n minte? De ce vi-l amintiti? ?? Ce eveniment va amintiti din timpul calatoriei? De ce vi-l amintiti? 2. Subiectiv ?? Daca ati putea schimba un lucru din timpul calatoriei, care ar fi acela si de ce? ?? Daca ati putea adauga un lucru calatoriei, care ar fi acela si de ce? 3. Expresiv/interpretativ ?? Daca ar trebui sa descrieti calatoria ntr-un singur cuvnt, care ar fi acela si de ce? De ce facem? 4. Concret ?? Care a fost cea mai provocatoare parte a calatoriei, pentru dumneavoastra? De ce? ?? Ce credeti ca ati nvatat din aceasta calatorie? Ce vom face? 5. ntr-un mod corespunzator ?? Cum ati descrie aceasta calatorie unui prieten care nu a luat parte la ea? ?? Ce ati spune prietenilor ca au pierdut?
30

?? Cum credeti ca veti putea lega cele nvatate n calatorie cu viata din campus sau de acasa? Umpleti-mi cana aceasta poate reprezenta o activitate buna pe care sa o folositi n scopul procesului de obtinere a informatiilor. Exista multe posibilitati. Abordarea principala este aceea n care unul dintre conducatori ncepe sa spuna ceva pozitiv despre persoana din stnga lui/ei. Apoi mergeti n cerc astfel nct fiecare sa spuna ceva despre acea persoana. Veti continua pna cnd toata lumea si-a concentrat atentia asupra grupului. Optiunile pentru afirmatii specifice includ: ?? Ceva mi place la tine ?? Ceva special, ce ai adus acestei calatorii ?? O trasatura pe care o admir la tine ?? O trasatura pe care tu o ai si pe care eu mi-as fi dorit s-o am, etc. Obtinerea finala de informatii Obtinerea ar trebui facuta la finalul calatoriei, de preferat nainte de a reveni n campus (odata ce v-ati ntors n campus este mai greu sa trezesti acel sentiment de libertate si sa-i aduni pe toti la un loc). Aceste serii de ntrebari sunt adoptate dupa Thresholds Program, ca si o metoda de procesare a experientei. Grupul ar trebui sa formeze un cerc si conducatorul ar trebui sa-i ntrebe urmatoarele ntrebari de mai jos (pot fi folosite si alte ntrebari, dar observati totusi structura ntrebarilor de mai jos). Ele ncep cu raspunsuri simple, fara a fi nevoie sa mpartiti secrete si sa va chinuiti cu ntrebari intime. Orice tip de ntrebare ati folosi, ncercati sa aiba aceasta structura). Toata lumea ar trebui sa raspunda la o anume ntrebare, nainte de trece la urmatoarea ntrebare. Faceti-i pe participanti sa nteleaga ca nu exista raspunsuri corecte. Ei trebuie sa spuna ceea ce le trece prin cap si ceea ce cred ei personal. Conducatorii ar trebui sa aprobe toate raspunsurile prin simpla miscare a capului n fata, printr-un da sau alte manifestari de acceptare. Fiti constienti de limbajul trupului dumneavoastra si de atitidinea pe care o aveti cnd puneti o ntrebare; de multe ori atitudinea pe care o aveti cnd puneti ntrebarea poate influenta vointa grupului de a raspunde. Amintiti-va ca, conducatorii sunt si ei, de asemenea, participanti n procesul de obtinere a informatiilor si ei ar trebui sa raspunda la toate ntrebarile singuri. nca o data, dumneavoastra jucati un rol de model asa ca modelati un anume ritm de autodezvaluire care sa fie accesibil pentru ntregul grup. A intra prea adnc n intimitate si prea repede, va face ca participantii sa revina la un nivel superficial, n vreme ce a fi prea superficial si nepasator, asta ar duce la o examinare superficiala a sentimentelor si a experientei din partea participantilor. Exemple de ntrebari pentru obtinerea informatiilor Ce facem? ?? Ce culoare ar putea reprezenta ultimele sase zile? ?? Care moment, din ziua de azi, a fost cel mai special? ?? Care a fost cea mai placuta parte din calatorie pentru dumneavoastra? ?? Au fost unele evenimente, azi, care s-au dovedit a fi pline de nteles/sau care au provocat rsul? De ce? ?? V-ati distrat azi? ?? nchideti ochii ce sunet va vine n minte, sunet care sa caracterizeze calatoria?
31

?? Care a fost subiectul dumneavoastra preferat de azi? De ce? ?? Care ar fi singurul lucru pe care v-ar placea sa-l luati cu dumneavoastra, din ziua de azi? Ar putea fi un sunet, o imagine .. ?? Care parte a zilei a fost favorita dumneavoastra si de ce? ?? Momentul favorit al zilei a fost acela cnd eu/grupul . ?? Care provocari credeti ca au fost depasite cu bine azi de dumneavoastra sau de grup? ?? Spuneti ce imagne despre ziua de azi v-ar placea sa va ramna n minte, si care v-ar face placere sa vi-o amintiti? ?? Care a fost lucrul care v-a produs cea mai mare placere n ziua de azi? ?? Care este filmul dumneavoastra preferat? ?? Ce parere aveti despre efectele televizorului si a muzicii asupra tineretului? Ce s-ar ntmpla daca s-ar face ceva pentru corectarea anumitor probleme sau efecte negative? ?? Ce-ati simtit n momentul n care, n aceasta dimineata, v-ati ntors pe poteca? ?? Un lucru nou despre care am nvatat/pe care l-am nvatat azi a fost .. ?? Ce v-a facut sa va nscrieti n aceasta calatorie? ?? Am crezut ca stabilirea taberei era . ?? Gnditi-va la un animal care descrie cel mai bine persoana de lnga dumneavoastra. ?? Care a fost mncarea preferata a dumneavoastra de-a lungul acestei calatorii? ?? Ce cuvnt ati folosi, care sa descrie aceasta zi? ?? Un motiv pentru care m-am decis sa vin la OA este . Cum facem? ?? Lucrul pe care l caut la Universitatea Princeton este .. ?? Ce lucru important a facut aceasta calatorie pentru dumneavoastra? ?? Ce v-a determinat sa va opriti si sa reflectati? ?? Ce ati asteptat sa nvatati din aceasta calatorie? ?? Ati simtit ca, conducatorii pentru o zi, au fost folositori pentru dumneavoastra? Cum/n ce fel? ?? Descrieti-va n cteva cuvinte. ?? Cel mai important moment al calatoriei a fost pentru ca .. ?? Care a fost cea mai buna discutie sau cea mai buna idee pe care ati avut-o azi? ?? Care este cel mai neplacut lucru care vi s-a ntmplat azi? ?? Cum credeti ca a decurs ziua de azi? ?? Credeti ca toata lumea s-a simtit bine azi? Cum puteti sa va dati seama de asta? ?? Povestiti despre o teama pe care o aveti si de ce. ?? Care au fost succesele si insuccesele zilei pentru dumneavoastra? Ce sentimente ati avut n timpul acestor momente? ?? Cel mai dificil moment al zilei a fost .. ?? Ce parere aveti despre atitudinile de distrugere a mediului nconjurator, ale oamenilor care au venit n aceasta calatorie? ?? Ce provocari ati trecut cu succes? ?? Ce aspect al grupurilor credeti ca a functionat cel mai bine azi? ?? n timpul acestei calatorii, ati trait vreo experienta care sa se asemene cu ceva ce ati avut n trecut? Cum?
32

?? Ce moment de neuitat puteti sa mpartasiti cu colegii dumneavoastra? ?? Este ceva n aceasta calatorie, ce ati dori sa fi putut schimba? ?? V-ati acomodat n salbaticie, sau poate ati cstigat un mai mare respect pentru salbaticie venind n aceasta calatorie? ?? Ce parere aveti despre calatorie, pna acum? Se ridica la nivelul asteptarilor dumneavoastra? ?? Un lucru pe care l-am pierdut venind la OA a fost . Si acum ce facem? ?? Ce ati dori sa va amintiti, peste un an, despre aceste cteva zile? ?? Ati descoperit ceva nou despre propria persoana ct ati fost n salbaticie? ?? Credeti ca o experienta noua care a aparut n timpul acestei calatorii a schimbat felul n care observati un aspect particular despre dumneavoastra, despre ceilalti, despre Universitatea Princeton? ?? Daca ati fi putut aduce cu dumneavoastra nca o persoana, pe cine ati fi adus? De ce? Ce ar fi adus aceasta persoana, nou grupului? ?? Gnditi-va la o stare a dumneavoastra din timpul calatoriei. Cum v-ati simtit atunci si ce credeti acum despre acea stare? ?? V-a oferit aceasta calatorie vreo provocare pe plan fizic sau psihic? n ce mod? ?? Cum v-ati dezvoltat dumneavoastra ca persoana pe parcursul acestor zile? ?? Au existat unele provocari la care credeti ca ar mai fi nevoie sa lucrati pentru a le ndeplini si ce procedeu ati folosi pentru a le ndeplini? ?? Unde credeti ca va duce acest lucru din punct de vedere al valorilor si al ntelepciunii si cum v-au ajutat colegii dumneavoastra n procesul de dezvoltare? ?? Calitatile personale la care vreau eu sa mai lucrez sunt deoarece .. ?? Ce credeti ca ati descoperit nou despre propria persoana, din proprie experienta si din parerile grupului, n timpul acestei calatorii? ?? Ct de bine s-a descurcat grupul azi? S-a simtit toata lumea multumita de rezultatele noastre de azi? ?? Cum credeti ca difera experienta dumneavoastra de cea a celorlalti? ?? Ce puteti prelua din aceasta calatorie n vederea experientelor dumneavoastra viitoare? ?? Ce reactie ati avea daca, la ntoarcerea din aceasta calatorie, ati afla ca tocmai ati pierdut un eveniment national? ?? Care a fost cel mai important sau comic moment al acestei saptamni petrecute mpreuna? ?? Un lucru interesant pe care l-am nteles despre o alta persoana din grup a fost .. ?? Cel mai provocator moment al acestei calatorii pentru mine a fost .. ?? Ce lucru ati avut tot timpul n minte, n ultima perioada (care sa va deranjeze sau care sa va faca sa va simtiti bine). ?? Daca exista vreun mod n care aceasta saptamna v-a ajutat sa ntelegeti mai usor teama de a va integra n viata de student, care ar fi acela? ?? Cu ce s-a dovedit a fi diferita aceasta calatorie, fata de asteptarile dumneavoastra? ?? Care este provocarea personala pe care o prevedeti n semestrul urmator? ?? Ce lucru ati descoperit despre propria persoana, ntr-o anume situatie din cadrul grupului?
33

?? Ati recomanda aceasta calatorie si unui prieten, si de ce? ?? Cea mai mare realizare personala n timpul acestei calatorii a fost .. ?? Azi a fost o zi deosebita, fata de celelalte zile deoarece . Rezumatul conceptelor de conducere ?? Conducerea situationala reprezinta cel mai eficient stil de conducere a unei persoane sau a unui grup, n aceasta situatie. Se bazeaza pe relatiile interpersonale, pe comportamentul privitor la sarcina si pe maturitatea participantilor, fata de aceasta ndatorire. ?? Momentul predarii reprezinta gasirea unui moment propice pentru a putea preda unele cunostinte sau experiente care sa corespunda cu ceea ce va urma. ?? Radarul conducatorului reprezinta supravegherea fiecarui participant n parte sau a ntregului grup ca un tot, din punct de vedere emotional si fizic. Folositi aceasta metoda pentru a hotar strategiile convenabile de conducere. ?? Conceptul Dezghet-Schimbare-Renghet reprezinta modelul de baza n functie de care ne schimbam comportamentul. De cele mai multe ori un dezechilibru sau o provocare initiaza dezghetarea, iar un mediu propice este necesar pentru ajutarea renghetarii noului comportament. ?? Provocarea provocarea reprezinta de cele mai multe ori o parte fundamentala n cadrul ciclului de Dezghet-Schimbare-Renghet. O provocare apare atunci cnd exista o tinta de atins sau un obstacol de depasit n realizarea scopului propus. Tinta poate fi de natura interna sau externa la fel ca si obstacolul de depasit. Daca participantii schimba locul tintei sau a obstacolului (adica locul intern cu cel extern) ntr-un mod incorect acest lucru poate duce la frustrare. Poate ca persoana respectiva are nevoie de ajutor pentru a putea vedea situatia mai clar. Amintiti-va ca fiecare persoana va avea propriile provocari de depasit si fiecare va trai experienta provocarii n maniere diferite. ?? Marginea momentul n care trecem la un comportament nou n cadrul ciclului Dezghet-schimbare-renghet, este cunoscut sub numele de margine. Suntem pe marginea comportamentului nostru si ne ndreptam catre un posibil teritoriu necunoscut. Acest procedeu poate reprezenta o perioada de stres enorm att din punct de vedere fizic ct si psihic (lucru care poate avea implicatii de protectie n unele activitati). S-ar putea sa fie necesar ca sa se faca cu acea persoana, chiar pe loc, unele procesari si unele procese de obtinere a informatiilor. ?? Obtinerea de informatii reprezinta un proces care ncurajeaza att reflectia personala ct si autodezvaluirea. Este nfaptuit n diferite moduri si reprezinta o parte esentiala a transferarii. ?? Un mediu sigur crearea unui mediu emotional sigur, astfel nct participantii sa nu se jeneze sa spuna grupului ca au probleme. ?? Rolul sarcinii/a relatiilor interumane conducerea poate fi mpartita n tipuri specifice de comportament. Comportamentele legate de sarcina au scopul de a ndrepta grupul n directia ndeplinirii acelei sarcini alese. Comportamentele legate de relatiile interumane au scopul de a creste n mod eficient interactiunea grupului. Conducatorii s-ar putea sa se descurce bine n ambele domenii si ar trebui sa se straduiasca sa-si mbunatateasca repertoriul comportamental, incluznd cele doua
34

??

??

??

?? ?? ?? ?? ?? ??

?? ??

comportamente. Pe masura ce calatoria avanseaza, participantii ar putea sa aiba una sau mai multe dintre aceste functii, indicate de modelul de conducere situational. Provocarea la alegere un aspect esential al preocuparii este acela ca individul nu ar trebui fortat sau silit la o provocare. n unele situatii (de exemplu, vreme nefavorabila) nu avem efectiv ce sa facem. Dar n situatiile n care activitatile sunt la alegere, oamenii trebuie sa stie ca au dreptul de a spune nu si sa nu simta ca si-au pierdut din respectul de sine. Aceasta face parte din crearea unui mediu sigur. Alegerea tonului nseamna recunoasterea ca primele faze n alcatuirea unui grup sunt foarte influentabile din punct de vedere al stabilirii normelor grupului. Acum este momentul n care puteti introduce si modela tipurile corespunzatoare de comportament. Este de asemenea momentul n care puteti corecta comportamentele neadecvate, care sunt necorespunzatoare, nainte ca ele sa devina norme stabilite. Limbajul trupului asigurati-va ca atunci cnd vorbiti cuiva sau ascultati pe cineva, limbajul trupului va arata ca ntr-adevar faceti aceste lucruri si sunteti atent. Trebuie sa stati cu fata la participanti, sa fiti atenti, priviti-i n fata (nu va uitati n jos), si manifestati alte semne care sa dea de nteles ca sunteti atenti la ceea ce au ei de spus. Cnd va vine rndul sa vorbiti, postura dumneavoastra ar trebui sa fie aceeasi, pentru a putea transmite mesajul acelei persoane. Privind n alta parte, etc., sugereaza ca a vorbi cu ei nu este un lucru esential sau ca sunteti nervos sau nu sunteti onest. Limbajul trupului este, de asemenea, important n situatii foarte stresante si n cazuri de urgenta. Felul n care preluati controlul asupra situatiilor se face prin prezenta fizica si limbajul trupului. Fiti hotart, direct, priviti-va interlocutorii n ochi, vorbiti-le direct si adresati-va lor dupa numele fiecaruia, dndu-le instructiuni specifice pentru ceea ce trebuie sa faca. Evaluarea = procedeul de folosire a radarului conducatorului spre a evalua starea curenta a participantilor si a grupului si referirea la modelul de conducere situational care determina comportamentul cel mai eficient pentru situatia respectiva. Conducatorii vazuti ca si modelatori conducatorii sunt analizati cu grija din punct de vedere comportamental, comportament care este adecvat sau inadecvat. Facilitatorul unul dintre obiectivele principale ale conducatorului este acela de a facilita interactiunea eficienta a grupului si sa ncurajeze dezvoltarea personala. Onestitatea se cere neaparat sa fiti onest cu grupul, tot timpul. Nu trebuie sa existe secrete fata de grup. Handicapul dumneavoastra este sansa dumneavoastra reprezinta ideea ca n unele situatii este mai de folos sa transformati o problema ntr-o situatie pozitiva. Succesul si insuccesul nu sunt absolute ideea de a nu va fi atins scopul propus este totusi un succes. Daca scopul dumneavoastra este de a ajunge de la A la Z si ajungeti numai pna la M, ati parcurs totusi o distanta importanta. Daca cineva are unele probleme, ar trebui sa-l faceti sa nteleaga acest lucru. Folosirea limbajului la persoana I, singular, Eu recunoasteti-va propriile sentimente si nu va ascundeti dupa alte sentimente, folosind limbajul Eu cred/eu simt cnd dumneavoastra Limbajul de gen cuprinzator de vreme ce limbajul poate avea un efect extrem de subtil asupra indivizilor, este important sa modelati acest comportament. Acest lucru i va face pe participanti sa se simta mult mai bine si i va provoca poate pe unii la un ciclu pozitiv de Dezghet-Schimbare-Renghet.

35

?? Respectul fata de ceilalti aceasta reprezinta o valoare esentiala pentru OA, o forma de manifestare a impactului minimal n munca cu oamenii. Acest lucru nseamna ca noi trebuie sa cream un mediu n care toata lumea sa fie respectata. Nu trebuie sa fiti de acord cu toata lumea, dar trebuie sa-i respectati pe toti. ?? Acceptarea persoanei dar nu si a comportamentului reprezinta ideea ca, daca cineva manifesta un comportament problematic, trebuie sa va concentrati asupra acelui comportament si sa va aratati interesul si grija fata de acea persoana. ?? O noua concentrare n cautarea motivelor pentru care lucrurile se ntmpla n acest fel, unii oameni tind sa se nvinuiasca pe ei nsisi (sa recunoasca ca ei au facut sau nu acel lucru), iar altii dau vina pe cei din jur (presupunnd ca acel lucru s-a ntmplat din cauza unui factor extern). Nici un model de nvinuire nu este adevarat si de cele mai multe ori este o combinatie ntre cele doua. Daca cineva are probleme, ncercati sa determinati felul n care si ndeplineste atributiile si vedeti daca acest lucru este o evaluare corecta a acestei situatii. ?? Transferarea reprezinta procesul de transferare a noilor cunostinte capatate n timpul calatoriei la viata de zi cu zi si practicarea lor. Obtinerea de informatii este esentiala pentru o transferare de succes. ?? Retete, ingrediente de baza, bucatari sefi si stiluri de gatit toate acestea reprezinta o metafora pentru conducere, n care conducatorii sunt bucatarii sefi. Fiecare conducator poate sa aiba o reteta proprie, dar exista totusi unele ndemnari specifice gatitului, ce trebuie sa fie mnuite cu pricepere de catre toata lumea. ?? Comportamentul compensator ideea ca, interpretarea initiala pentru cineva care se comporta ntr-un anumit fel poate fi incorecta. Poate exista o alta problema si comportamentul acelei persoane sa reprezinte o ncercare de a recompensa o situatie pe care au gasit-o neplacuta. ?? Masurarea nelinistii este o metoda care verifica ct de stresati sunt oamenii. ?? Toleranta spatiului reprezinta ideea ca fiecare conducator tolereaza un anume spatiu de raspuns atunci cnd el/ea cere sa se faca unele lucruri, iar daca participantii se grabesc, el/ea o va face singur(a). Conducatorii au diferite puncte de vedere n legatura cu toleranta spatiului si cu problemele ce pot aparea de aici. Ajutoarele de conducator ar trebui sa discute despre toleranta spatiului, nainte de calatorie, si sa se hotarasca cum vor face fata diferentelor. Daca am o toleranta a spatiului scazuta, si nimeni nu ma deranjeaza, ma simt incomod, ca nici o nevoie nu a fost ntlnita si intru n acest spatiu. Acest lucru i poate preveni pe ceilalti (conducatori si participanti) de asumarea unor responsabilitati si poate sa ma nchida pe mine ntr-o singura functie, de-alungul ntregii calatorii. S-ar putea sa am nevoie sa-mi largesc spatiul tolerat cu scopul de a oferi sanse si celorlalti. ?? Ajutorul de conducator (Functia) Este bine pentru conducatori sa se sprijine reciproc n fata grupului. Daca aveti unele nentelegeri cu ajutorul dumneavoastra, cel mai bine este sa le rezolvati n particular, asta numai daca nu credeti ca este implicata o problema legata de siguranta tuturor. n acest caz, ocupati-va de problema legata de siguranta. Totusi, mai bine vorbiti cu ajutorul dumneavoastra, nainte de calatorie, ca sa va puteti exprima fiecare telurile pe care le aveti pentru acea calatorie, ca sa vedeti ce ndemnari si experiente aduceti fiecare, ce domenii trebuie sa descoperiti, si sa va ntelegeti cum sa conduceti calatoria. Acest lucru va permite sa vorbiti despre domenii diferite de conflict, ca si toleranta spatiului. ?? Dreptul de a spune pas n cadrul unei activitati, oamenii au ntotdeauna dreptul de a spune pas. Aceasta reprezinta o parte a filozofiei provocarilor la alegere. n
36

unele situatii, cum ar fi obtinerea de informatii, este important sa ascultati pe toata lumea, deci un pas nseamna ca veti reveni mai trziu la acea persoana. ?? Obtinerea de informatii naintea calatoriei reprezinta o modalitate importanta de a stabili tonul excursiei. Aceasta include discutii despre activitatea propriu-zisa, stabilirea regulilor, stabilirea rolului conducatorilor, punerea accentului pe impactul minimal si pe siguranta, si initierea unor jocuri, care sa sparga gheata. ?? Conducatorul zilei este o tehnica importanta de trecere a responsabilitatilor grupului de la participanti la conducatori. ?? Discutii cu caracter informativ n prima noapte a calatoriei dati tonul unei obtineri de informatii trzii. Aceasta da posibilitatea de a verifica opiniile grupului despre cum a fost prima zi, raspunznd la ntrebari si vorbind despre activitatile din ziua urmatoare. De asemenea, ofera conducatorilor sansa de a-si mpartasi propriile gnduri, la modul general, ceea ce porneste modelarea autodezvaluirii. Jocuri de initiativa OA Jocurile de initiativa reprezinta o metoda importanta de a reuni grupul, n special la nceputul calatoriei, cnd stabilirea tonului este foarte importanta. Aceste jocuri i pot ajuta pe oameni sa se cunoasca unul pe altul sau sa initieze procesul de stabilire a ncrederii. Nu uitati ca n unele din aceste jocuri exista un risc interpretational. Folositi-va de radarul conducatorului ca sa vedeti unde este grupul si sa stiti pentru ce nivel sunt ei pregatiti. Mai jos, prezentam o lista cu cteva jocuri. Jocuri initiative pentru stabilirea liniilor generale 1. Folositi jocuri care corespund nivelului la care grupul a ajuns. Daca insistati prea mult cu jocuri, nainte ca grupul sa-si fi format o anume identitate, s-ar putea sa alungati ctiva participanti. 2. Siguranta vine pe primul loc! n orice situatie n care oamenii fac catarari, trebuie sa fie monitorizati tot timpul. Este mult prea usor ca cineva sa cada si sa-si rupa glezna, etc., lucru care ar putea distruge calatoria pentru ei. De asemenea, fiti atent ca lucrurile sa nu se precipite si sa scape de sub control; acest lucru poate duce la o ranire accidentala. ncetiniti activitatea sau opriti-o nainte de a fi prea trziu. Orice practica nesigura ca si cea de a sta atrnat cu capul n jos, scufundarea cu capul nainte, mpingerea oamenilor, sau orice alta activitate ce nu ofera siguranta, trebuie oprita imediat. 3. Tineti cont de vreme si de conditia fizica a grupului nainte de a va decide asupra activitatii pe care vreti sa o aveti. 4. Aveti grija la ochelari, ceasuri sau bijuterii ce se pot distruge (si pot provoca rani). Jocul cu nume fiecare membru al grupului trebuie sa inventeze o activitate care sa corespunda cu numele lor (a graceful bow, somersault, etc.). Fiecare persoana sa-si spuna numele si sa-si demonstreze activitatea aleasa, iar apoi sa ia pe fiecare n ordine n cerc, sa le spuna numele si sa execute activitatea. Acest lucru continua pna cnd fiecare membru al grupului a spus numele fiecaruia si a executat activitatea. Aceasta modalitate reprezinta o unealta grozava n procesul de spargere a ghetii si n a-i face pe oameni sa stie numele celorlalti membri.
37

Jocul cu nume II fiecarui membru i se cere sa-si spuna numele si prenumele si sa povesteasca o scurta istorie despre ele sau un lucru special ce-l leaga de aceste nume (de exemplu: Ma numesc ., sau Numele meu vine de la strabunica mea care a emigrat ., sau Numele meu vine de la numele primei pisici al tatalui meu, etc.). Nucleul uman Asezati grupul n forma de cerc. Puneti pe fiecare n parte sa-si aseze mna dreapta n centrul cercului, cu degetul mare n sus. Apoi toata lumea ar trebui sa-si puna n cerc si mna stnga si sa ncerce sa-si apuce degetul mare de la mna dreapta. Asigurati-va ca minile drepte sunt atasate de minile stngi si ca doua persoane sa nu prinda ambele mini ale celeilalte persoane. Vizualizati ntregul grup pentru a va asigura ca toata lumea este conectata (daca nu schimbati cteva mini pentru a conecta pe toata lumea corect). Apoi ncercati sa desfaceti pe toata lumea spre a reveni la forma initiala de cerc si de nucleu. Acesta este, de asemenea, un joc minunat pe care puteti sa-l initiati la nceputul fiecarei calatorii pentru a-i face pe oameni sa se delecteze putin. Nucleul nu ar trebui sa se ncurce, asta numai daca nu aveti o mna care s-a ncurcat cumva (care nu poate fi descurcata dect printr-o reconectare, facuta ntr-un mod creativ). Gruparea animalelor n functie de marime soptiti fiecarui membru al grupului cte un nume de animal. Grupul trebuie sa puna acele animale n ordine de la cel mai mare animal pna la cel mai mic, scotnd sunetele animalelor respective sau jucnd efectiv rolul de animal. Nimeni nu vorbeste nimic. Dupa ce toata lumea a terminat cu gruparea puneti pe fiecare persoana sa-si prezinte animalul sau grupului, iar grupul trebuie sa ghiceasca identitatea animalului respectiv. Verificati ct de aproape a fost grupul de ordinea corecta. Acest lucru poate fi de asemenea facut cu ochii nchisi (sau legati la ochi) folosindu-se doar sunete. Asezarea n cerc Asezati grupul n forma de cerc cu fata spre interior, apoi puneti pe toata lumea sa se ntoarca 90 astfel nct sa stea cu fata la spatele persoanei din fata lor. nchideti bine cercul si puneti grupul sa se aseze toti n acelasi moment, astfel nct fiecare persoana sa stea pe genunchii persoanei din spatele sau. Odata asezati, ncercati sa faceti grupul sa se miste n cerc, punnd pe fiecare sa ridice acelasi picior si sa-l trie nainte, apoi miscati celalalt picior si mergeti. Apoi puneti ntregul grup sa se dea napoi n acelasi timp. Ridicarea grupului n picioare Asezati grupul ntr-un cerc bine nchis, cu spatele la centrul cercului si puneti-i sa-si uneasca minile si sa ncerce sa se ridice n picioare toti deodata. Puteti ncepe numai cu o parte din grup si apoi sa adaugati ncetul cu ncetul ct mai multe persoane. Cursa monstrului Un monstru este alcatuit din suma numarului picioarelor si a minilor tuturor participantilor si apoi mpartirea numarului la 2. Acel numar reprezinta suma totala a membrelor (mini sau picioare) care pot atinge solul. Scopul este acela de a crea un monstru format numai din membrele care ating solul, apoi faceti monstrul sa se miste ca si un ntreg, dintr-un loc n altul. Daca aveti oameni suficienti puteti alcatui doi monstri si sa faceti o cursa. A sta ntr-un cerc Desenati pe pamnt un cerc cu diametrul de 0,3 m. ntregul grup trebuie sa stea n interiorul acelui cerc timp de un minut.
38

Omida Puneti oamenii sa se ntinda pe jos, culcati pe burta, unul lnga celalalt, crend astfel un sir lung. Persoana din capatul sirului se rostogoleste peste toti ceilalti pna la capatul celalalt, continund astfel sirul. Faceti n asa fel nct ntregul grup sa se miste usor unul peste celalalt. Asigurati-va ca suprafata de joc este potrivita si sigura, nu cu pietre, sticle, etc. Asezarea taberei Puneti grupul sa aseze tabara fara a vorbi, folosindu-se fiecare numai de o singura mna. Acest procedeu trebuie sa se desfasoare pe o perioada de timp bine precizata sau pna cnd efectiv s-a realizat ceva (de exemplu: instalarea cortului). Pentru mai multa siguranta instalarea tuturor masinilor de gatit si a tot ceea ce este legat de foc, va fi realizat cu doua mini si este permisa o comunicare minima. Ce facem? Stati ntr-un cerc cu fata spre interior. O persoana ncepe jocul, ia un obiect n mna, se ntoarce cu fata catre persoana din dreapta si i spune: acesta este .. Apoi acea persoana se ntoarce si ntreaba: ce este? Prima persoana raspunde: este ... Apoi cealalta persoana spune: oh, este .. A doua persoana se ntoarce catre a treia persoana si jocul continua pna cnd toti membrii grupului au trecut prin aceasta faza. Odata ce oamenii s-au lamurit n legatura cu denumirea obiectelor, i puteti deruta pe toti dnd unui anume obiect un alt nume (de exemplu: aratati o piatra si numiti-o peste) sau aratati un alt obiect procednd ntr-un mod opus de cel precedent. Ucigasul Conducatorul OA ar trebui sa explice regulile jocului, iar cnd toata lumea sta cu ochii nchisi el/ea ar trebui sa aleaga un ucigas, atingndu-l usor pe cap. (Daca conducatorii vor sa se joace, pot face biletele mici de hrtie pe care sa le mparta tuturor, iar biletelul cu litera X sa fie ucigasul. Ucigasul ucide prin tragerea cu ochiul victimei sale. Victima trebuie sa observe acest lucru pentru a putea fi ucisa si trebuie sa astepte 5 secunde, dupa ce i s-a tras cu ochiul, nainte de a muri. (Fiti melodramatici!). Odata ucis deveniti un spectator. Supravietuitorul trebuie sa ghiceasca identitatea ucigasului nainte de a fi ucis. Daca cineva banuieste ceva, poate sa spuna: vreau sa acuz. Numai n cazul n care altcineva nu spune: sprijin acuzatia, jocul poate continua. Daca cineva sprijina acuzatia, cele doua persoane care acuza trebuie sa numere pna la trei si apoi fiecare sa arate spre persoana pe care o suspecteaza (fara a gesticula sau a vorbi nainte de a-l arata pe ucigas). Daca cei doi arata spre o persoana care este nevinovata, sau daca arata spre persoane diferite (chiar daca unul dintre suspecti este ucigasul) amndoi sunt morti datorita slabei munci de detectiv pe care au facut-o. Daca amndoi arata spre ucigas, el/ea trebuie sa marturiseasca adevarul si atunci jocul se termina. Ghicirea minii corecte Grupul formeaza un cerc si sta cu fata spre centru si spre persoana aleasa, care sta n centru. Persoana aleasa nchide ochii, pe cnd ceilalti membri trec un obiect de dimensiuni mici (de exemplu o pietricica) unul de la altul n jurul cercului. Cea mai vicleana trecere este aceea de a tine pietricica ntr-un pumn orientat n jos si o lasati sa cada n palma unei alte persoane din interiorul cercului. Dupa ce obiectul a nceput sa circule persoana aleasa deschide ochii si ncepe sa caute obiectul respectiv. Daca persoana aleasa banuieste pe cineva, l loveste usor peste mini. Daca suspectul nu are nimic n mna jocul continua, si persoana aleasa continua
39

sa caute. Daca totusi ghiceste, acea persoana devine noua persoana aleasa iar vechea persoana aleasa se alatura cercului. Cercul de siguranta Membrii grupului stau ntr-un cerc umar la umar cu fata spre interior. O persoana sta n centrul cercului. Aceasta persoana trebuie sa stea n pozitie de drepti cu picioarele lipite si minile pe lnga corp dar sa nu fie rigida. El/ea nchide apoi ochii si se lasa sa cada usor pe o parte a cercului. Celelalte persoane, care stau cu palmele ridicate catre acea persoana, o prind usor si o muta de la o persoana la alta. Daca persoana iese din centrul cercului opriti-o, tineti-o cu blndete si miscati cercul n asa fel nct persoana respectiva sa fie din nou n centrul cercului. Dupa un anumit timp membrii cercului se pot misca putin. n timp ce se face acest lucru, membrii cercului ar trebui sa stea cu un picior n spate ca sa se poata sprijini atunci cnd preiau persoana respectiva. Nu faceti pasul prea n spate. Scopul este acela de a trece persoana din centru pe la fiecare membru, cu multa grija, si nu acela de a pasa persoana respectiva de la un membru la celalalt ntr-un cerc imens. Frecarea spatelui vecinului Participantii sunt asezati n perechi, ntr-o linie sau n cerc si trebuie sa faca acest lucru cu mare grija. Amintiti-le participantilor ca oamenii au tolerante diferite fata de ct de tare/usor doresc sa li se frece spatele. Marsul sigur Aliniati-va grupul ntr-un sir si puneti-i sa se tina de mini. Persoana de la un capat al sirului este conducatorul. Restul grupului nchide ochii (sau sunt legati la ochi) iar conducatorul i conduce peste, sub, n jurul si prin obstacole diferite. Conducatorul trebuie sa ghideze persoana din spatele lui/ei, prin indicatii verbale sau tactile, iar persoana respectiva trebuie sa faca exact acelasi lucru cu persoana din spatele lui/ei pna cnd toata lumea reuseste sa faca acest lucru. Acest joc poate fi efectuat si n perechi. Este un mod interesant de a-i lasa pe oameni sa cerceteze un mediu natural nou (copaci, barci, frunze, muschi umezi, etc.). Fiti atent ca lumea sa nu cada, sa nu alunece, etc. Cadere sigura Gasiti un obiect (piatra, radacina de copac, etc.) pe care sa se poata sta, astfel nct persoana sa fie la 1-1,5 m deasupra solului. Acesta trebuie sa fie un obiect stabil. mpartiti grupul n doua siruri paralele si puneti-i sa stea cu fata unul la celalalt. Oamenii ar trebui sa-si mpreuneze minile cu persoana din fata astfel nct sa formeze un fermoar. Puneti o persoana sa stea pe obiectul ales, sa-si nchida ochii si sa se lase sa cada usor peste fermoarul format. Persoana trebuie sa nu se miste deloc si sa stea cu minile ncrucisate peste piept. ncepeti cu cineva care este mai usor si nu cu cineva care este mai bine facut, pentru ca grupul sa se poata obisnui cu acest lucru. n cazul persoanelor mai bine facute asigurati-va ca aveti la mijlocul rndului oameni care sa poata suporta o asemenea greutate. Dialogurile mpartiti grupul n perechi, de preferat fiind sa formati perechi cu persoane care nu se cunosc asa de bine si sa-i lasati sa-si gaseasca un anume loc si sa nceapa sa vorbeasca. Fiecare persoana din acea pereche va petrece un numar de x minute pentru a-i spune partenerului/-ei orice lucru pe care acesta/aceasta ar dori sa-l stie despre casa, hobby-uri, familie, lucruri la care se pricep cel mai bine, scopuri n viata, despre Universitatea Princeton, etc. Partenerul, efectiv va sta si va asculta punnd cteva ntrebari si facnd unele comentarii necesare, de-a lungul conversatiei.
40

Gasiti-va lucrurile Puneti pe toata lumea sa stea ntr-un cerc, legati la ochi si sa nu vorbeasca unul cu celalalt. Fiecare persoana trebuie sa-si dea jos doua obiecte de mbracaminte (camasa, pantofi, etc.) si sa le puna n mjlocul cercului. Se amesteca toate obiectele. Apoi, toata lumea trebuie sa-si gaseasca lucrurile personale si sa aleaga pe cineva care sa le puna napoi (fara a vedea sau a vorbi). Masina de facut prajituri Formati doua rnduri si puneti participantii sa stea fata n fata, umar la umar, cu coatele ndoite si bratele nainte, cu palmele n sus. Alternati pozitia minilor cu cele ale persoanelor din stnga sau din dreapta, astfel nct sa creati un fermoar. Dumneavoastra reprezentati uriasa curea de transmisie a unei masini de facut prajituri. O persoana (adica prajitura) ar trebui sa stea n spatele sirului si sa spuna ce fel de prajitura doreste sa fie. Apoi poate sa alunece pe bratele masinii de facut prajituri sau sa topaie cu minile ntinse n fata. Prajitura este trimisa apoi la cureaua de transmisie a masinii de prajituri, este aruncata n sus, este nvrtita, ca n cele din urma sa se coaca. ntre timp masina de facut prajituri ar trebui sa scoata unele sunete. La sfrsitul jocului aveti grija cum coborti prajitura. De asemenea, mai aveti grija la ochelari, ceasuri si bijuterii. Cercul Yurt Un yurt reprezinta un tip de cort de nomazi din Mongolia, n care acoperisul si peretii sunt ntr-un echilibru perfect, tinnd structura n picioare. Alcatuiti un cerc cu un anumit numar de persoane. Toata lumea trebuie sa stea cu fata la centrul cercului, umar la umar, tinndu-se de mna. Miscati-va n jurul cercului; o persoana spune: nauntru si urmatoarea spune: afara, astfel nct toata lumea sa poata spune un cuvnt. Opriti-va. La 3 toti cei care au spus nauntru se apleaca nspre centrul cercului, iar toti cei care au spus afara se apleaca pe spate. Yurt-ul sta ridicat deoarece fiecare parte sprijina ntregul. Activitati pentru timpul noptii Bivuacurile piscurile nalte si o vreme buna sunt ideale pentru aceste bivuacuri, chiar daca acest lucru nseamna sa scoateti grupul din corturi si sa-i determinati sa doarma sub cerul liber (sa nu fie asa dependenti de plasticul corturilor). Mistere minutioase aceste mistere au devenit un lucru haios cnd urci pe o poteca. Persoana care prezinta un mister trebuie sa redea situati si sa ntrebe ce s-a ntmplat. Ceilalti participanti trebuie sa desluseasca misterul punnd ntrebari. Cel care a prezentat misterul poate raspunde numai cu da, nu, poate sau nu are importanta. Situatii: 1. Un om este gasit mort n padure, cu un bat de chibrit n mna. 2. Un barbat intra ntr-un bar, se aseaza si i cere barmanului un pahar cu apa. Barmanul scoate o pusca si o ndreapta catre el. Barbatul spune mersi si iese din bar. 3. Un barbat circula cu masina pe un drum de munte, si asculta radioul. Deodata, iese de pe sosea, cade de pe o stnca, si moare. 4. O masa are 53 de biciclete pe ea. Un barbat care sta la masa, se cocoseaza deasupra mesei, fiind aproape mort.
41

5. Un barbat se urca n tren, ntr-un oras A si se ndreapta catre orasul B. Se urca ntr-un alt tren napoi catre orasul A. La jumatatea drumului nnebuneste, sare din tren, sinucigndu-se. 6. Un barbat se trezeste ntr-o dimineata si citeste capul de afis al ziarului local: Doamna Smith moare ntr-un accident de ski n Elvetia, si apoi el exclama: Acesta nu a fost un accident. A fost o crima. 7. Un barbat sta lnga o cutie. Intra sapte oameni, cauta n cutie, se uita unul la altul, apoi la barbat, si pleaca. 8. Un barbat intra ntr-un restaurant din port cu specific de fructe de mare, comanda specialitatea zilei, supa de pescarus. Ia o nghititura, apoi iese, si cumpara o pusca si se sinucide. 9. Un barbat este gasit spnzurat de tavanul unei camere complet goala cu toate usile nchise pe dinauntru. Pe podea este o balta de apa. Solutiile situatiilor 1. Trei soldati zburau ntr-un balon, ntr-o misiune de recunoastere deasupra teritoriului inamic. Din pacate balonul ncepe sa piarda din altitudine. Realiznd ca daca se prabusesc vor fi prinsi cu siguranta, si ucisi, ei hotarasc sa adopte masuri drastice. De vreme ce au aruncat peste bord tot surplusul de greutate, ei se hotarasc sa traga bete de chibrit. Persoana care nimereste cel mai scurt bat va trebui sa sara, permitndu-le astfel celorlalti sa supravietuiasca. Persoana gasita moarta n padure a fost ghinionistul. 2. Barbatul care a intrat n bar sughita. Barmanul, destept, s-a gndit ca, speriindu-l cu pusca va fi un lucru mult mai bun pentru el dect un pahar cu apa, si a avut dreptate. 3. Barbatul din masina este un DJ la un post de radio din apropiere. Tocmai a comis o crima la care stie ca el va fi primul suspect. Pentru a-si alcatui un alibi perfect, si-a nregistrat emisiunea pe care trebuia sa o aiba la radio, si a comis crima n timp ce la radio mergea caseta nregistrata. Pe drum spre postul de radio aude ca, casetofonul nu functioneaza bine si se opreste sa vada ce e. Realizeaza ca alibiul lui nu este de nici un folos si se sinucide. 4. Cele 53 de biciclete reprezinta, de fapt, un set de carti care au desenate pe spate biciclete. Barbatul mort a fost prins trisnd (cu o carte n mneca) si a fost mpuscat de un alt jucator. 5. Barbartul care pleaca din orasul A a fost orb toata viata lui. El si-a facut o operatie la ochi n orasul B, cu scopul de a-si recapata vederea. Operatia a fost un succes. Oricum, la ntoarcerea n orasul A, trenul intra ntr-un tunel si se face complet ntuneric. Creznd ca si-a pierdut vederea pentru totdeauna sare din tren. 6. Barbatul este agentul de voiaj al d-lui Smith. Domnul Smith si-a omort sotia n timp ce erau n vacanta. Agentul stie acest lucru deoarece d-l Smith, un avar si jumatate, a cumparat un bilet dus-ntors pentru el si numai un bilet dus pentru sotia sa spre Elvetia. 7. Cei sapte oameni si barbatul au naufragiat pe o insula si nu mai aveau mncare. n cele din urma, pentru a supravietui, au recurs la masuri drastice. Ei l puneau pe acel barbat, care era chirurg, sa taie o mna fiecarei persoane, pentru ca grupul sa aiba ce mnca. Chirurgul si-a pastrat ambele mini, ca sa poata efectua operatia. n cele din urma grupul a fost salvat. ntelegerea grupului a fost aceea ca la ntoarcerea acasa
42

sa-si taie si chirurgrul o mna. Mna sa era ntr-o cutie, ntr-o camera. Cei sapte au intrat, au vazut ca si-a ndeplinit promisiunea si au plecat. 8. Barbatul facea parte dintr-un echipaj al unui vas ce s-a scufundat n Pacific. El, cu nca doi membri ai grupului, cei mai buni prieteni ai lui, au plutit ntr-o barca saptamni ntregi. Nu aveau nici un fel de mncare si toate ncercarile de a prinde peste au esuat. El a devenit foarte slab si delira deja. Unul dintre prietenii lui a murit, iar celalalt i-a cioprtit tot corpul pentru a-l tine pe el n viata. Prietenul care a supravietuit i-a spus barbatului ca tocmai mncase o supa de pescarus. Cnd acel barbat a mncat supa de pescarus n restaurant, nu avea nici pe departe gustul pe care l-a avut atunci pe barca. Tocmai a realizat ce se ntmplase si s-a sinucis. 9. Omul care s-a sinucis n camera nchisa, s-a spnzurat stnd pe un bloc de gheata, care s-a topit.

43