REGULI

PENTRU CAMPIONATELE
DE RADIOGONIOMETRIE
DE AMATOR
(text selectiv)
Radiogoniometria de amator,
in continuare RGA,
este o activitate
in limitele serviciului de
amator. Ea cuprinde activitatea
de determinare a des-
coperirea ascunse,
echipamentului co-
antrenarea amato-
rilor in organizarea
acestui sport in alte so-
ciale.
sau terenul pe care
vor avea loc trebuie
fie in mare parte
de nivel nu trebuie
200 m. Organizatorul
trebuie fie prudent n alegerea
terenului n vedere
orice posibilitate care ar putea fi
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
concuren-
sau orice care ar
putea produce in go-
niometrarea (de exem-
plu linia de tren, liniile
de tensiune, ape, stinci
abrupte vor fi evitate). Un teren
care a mai fost folosit la un con-
curs IARU de RGA -
nal nu va mai putea fi utilizat.
nu vor fi ampla-
sate la mai de 400 m de-
unul de altul. Cel mai
apropiat de locul
de start cel pu-
750 to-

n

operatorii; operatorul arbitrul
respectiv vor fi bine la
o de
O din car-
ton, plastic etc. n
alb va fi la o
de cel mult 2 m de fiecare
tor. La fiecare va fi
sistemul de inregistrare. Prisma
va purta
respectiv banda de
pe care se
Cinci ascunse vor
in fiecare de
- de exemplu 3,5
144 MHz - in sec-

- in primul minut:
nr. 1, semnalele
MOE;
- in minutul doi:
c;
nr. 2, semnalele MOI;
- in minutul trei:
nr. 3, semnalele
MOS;
- in minutul patru:
nr . 4, semnalele
MOH;
- in minutul cinci:
nr. S, semnalele
MOS.
ordine se va repeta
minutul al cincilea cu emi-
nr. 1, care va transmite in
minutul al
AI care func-
ca va fi amplasat
la intrarea in culoarul de sosire.
Acest va transmite sem-
nalele MO in mod permanent.
pe 3,S MHz folo-
sesc emisiuni de tip A lA.
pe 144 MHz folo-
sesc emisiuni de tip A2A.
Viteza de transmitere a semna-
leleor va fi intre 8 12
cuvinte pe minut (cca 40-60
semne/ minut) .
Toate lucrind in
banda de 3,S MHz vor folosi
cuprinse intre 3 S10
3600 kHz. Toate lu-
crind in banda de 144 MHz vor
folosi intrre 144, SOO
144,8S0 MHz Toate
de cel de-al - ba-
liza - , vor emite pe frec-
va func-
pe o semnificativ
de cea a celorlalte
toare. Stabilitatea va fi
mai sau cu O,OS%.
Puterea de a
lor va fi ntre 3 S W.
GL RGA ca
toarele fie comutate
manipulate complet automat, de
exemplu fie asistate de
vreun operator.
GL RGA de ase-
menea, ca la fiecare loc de
transmitere existe cite un
de care
fi instalat pus imediat n
n cazul emi-
principal.
toate snt
comutate cu ajutorul
unui ceas, atunci nu este permis
existe mai mari de
cinci secunde intre perioadele de
transmitere.
Antena tre-
buie asigure o de
in plan
orizontal. Se vor folosi polariza-
rea in banda de 3,S
MHz polarizarea n
banda de 144 MHz.
Emisiunile vor incepe imediat
ce toate receptoarele au
fost colectate la locul startului.
Emisiunile tuturor
- in de - vor nceta
imediat ce timpul
b
pentru ultimul grup de concu-
a luat Saliza va
mine in ce s-au
inapoiat Toate
emisiunile vor fi inregistrate,
pentru control in orice alt
scop, de societatea organi-
zatoare.
Operarea auzirea tuturor
vor fi controlate la
startul concurent, folo-
sindu-se un receptor cu o
Semnalul de la
fiecare ascuns va fi au-
zibil concurentului numai la
punctul de start .
La locul de start al
concurent, pe un panou, vizibil ,
vor fi infor-

a) timpul
b)
c) legenda simbolurilor
d) lista startului cu timpul de
plecare al concurent ;
e) o a prismei a dis-
pozitivelor de inregistrare.
Numai oficialii
pot intra n terenul de
concurs, cu locului de
adunare anume de-
semnat pentru acele persoane a
indatorire acest
lucru.
Pentru i n-
tre locul de start sosire arbi-
trii de la organizato-
rul va asigura o de servi-
ciu " folosind radiotelefoane
adecvate. de serviciu nu
va produce in recep-
toarele
timpului la
start linia de sosire se va face
cu o de o cu
ajutorul cronometrelor mecan ice
sau electronice. Fiecare concu-
rent va avea posibilitatea
verifice timpul inregistrat de el
cu cel notat de arbitru.
Pe durata
societatea organizat oare va asi-
gura unui serviciu
medical. Un post de prim-ajutor
va_ fi instalat linia de sosire.
In timpul concursului, precum
24 ore inainte de inceperea lui ,
nu vor consuma dro-
guri care ar putea afecteze
lor. Juriul interna-
este imputernicit orga-
nizeze controale medicale inopi-
nate inainte sau concurs.
Succesiunea la start a unei
echipe va fi de
torul echipei juriului
cu 24 ore inainte de
inceperea concursului. Organiza-
torul va intocmi lista de start
va atribui numerele de start con-

Primul grup care ia startul este
compus din :
"senior" din prima de-

,Junior" din a doua de-

"femeie" din a treia de-

"veteran" din a patra

AI doilea grup care ia startul
este compus din:
,,senior" din a cincea

,Junior" din a de-

"femeie" din a

"veteran" din a opta de-

Nu se admite startul in
grupe consecutive al unor con-
din
in cazul in care con-
din fiecare categorie
nu este egal, se permite ca ur-
grupe fie constitu-
ite din unul, doi sau trei concu-

de start atribuit con-
de juriul interna-
va fi valabil pentru ambele
competitii , 3,5 144 MHz.
Clasamente diplome
Clasamentele se vor intocmi
pentru categorii in-
dividuale:
banda 3,5 MHz seniori
banda 3,5 MHz juniori
banda 3,5 MHz femei
banda 3,5 MHz veterani
banda 144 MHz seniori
banda 144 MHz juniori
banda 144 MHz femei
banda 144 MHz veterani
Pentru echipe, se vor intocmi
clasamente similare.
Clasamentul pe echipe se va
face cel trei
echipe ntr-o categorie individu-
de
LOCUl unUi concurent Ointr-o
categorie depinde de timpul pe
care l-a realizat in concurs. Cel
mai mic timp va reveni primului
clasat. care vor
toate vor fi
primii , apoi cei care nu au
un etc. care
nu au nici un sau
au timpul nu vor fi

Locul ocupat de o la
fiecare categorie va depinde de
suma timpilor celor mai buni doi
membri ai echipei cu
scorul cel mai bun din seria res-
La inceput vor fi clasifi-
cate echipele ai
au descoperit toate
apoi cele care nu au un

In eventualitatea doi sau
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
mai sau echipe
au rezultate egale, ei vor
locul respectiv.
La sosirea la 10-
rul de al concursu-
lui , vor depune receptoarele lor
la locul indicat de arbitru.
toarele ascunse nu vor
cind nu se vor colecta re-
ceptoarele
vor primi recep-
toarele lor, harta tichetul de
start cu zece minute inaintea
propriului start.
vor incepe
rea ascunse, in
grupuri de cite patru. Aceste
grupuri vor incepe
tarea) la intervale de cinci mi-
nute. Fiecare grup va lua startul
cu un minut inainte de intrarea
in emisie a primului
Fiecare grup va fi compus din
un senior, un junior, un veteran
O femeie. Fiecare din
grup trebuie parte din
echipe diferite.
Grupul de lucru RGA reco-
organizatoare
culoare (cori-
doare) de start. Fiecare ,.culoar
de start" poate avea intre 50
250 m lungime.
culoar nu va fi vizibil din punctul
de plecare al respectivului culoar
nici din punctul celuilalt cu-o
loar. Un culoar va fi folosit pen-
tru plecarea seniorilor femei-
lor, iar pentru plecarea
juniori lor veteranilor.
Cu toate acestea, confi-
terenului de concurs nu
permite instalarea a cu-
loare, societatea organizatoare
poate instala un singur culoar
care va fi folosit de concu-

La comanda arbitrului de start,
vor alerga de-a lun-
gul coridorului. Cind concuren-
tul a ajuns la coridorului
el sau ea va porni receptorul
va incepe
ascunse.
se va
face astfel:
seniorii vor toate cele
cinci
juniorii nu vor
nr. 3;
femeile nu vor
nr. 4;
veteranii nu vor
rul nr. 5.
Ordinea de descoperire a emi-
este la libera alegere a
lor.
Descoperirea
va fi pe tichetul de
start al concurent ului cu ajutorul
unui dispozitiv de inregistrare
prismei.
Cind concurentul a descoperit
toate necesare cate-
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
goriei sale de participare, el sau
ea va alerga spre punctul de so-
sire ajutindu-se de de
semnalele
nu este obliga-
toriu de descoperit nu este ne-
marcarea descoperirii lui
pe tichetul de start al concuren-
tului.
Ajungind in zona
concurentul va intra
alerga prin culoarul de sosire,
care va avea intre 50 100 m
lungime. Timpul final al concu-
rentului va fi la linia de
sosire de la culoarului de
sosire acest timp va fi
imediat. trecerea liniei de
sosire, concurentul va inmina ar-
bitrului tichetul de start
rul de start. Pierderea tiche-
tului de start sau a de
start poate duce la descalificarea
concurentului.
inceputul coridoru-
lui trebuie fie bine marcate.
MEMORATOR .............. ..
MMC 34 V341
Circuitele MMC 3401341 sint regis-
tre de aproximatii succesive
1'>
biti, care logica de co
zona de necesare u
tem de conversie analog-dig
aproximatii succesive.
Caracteristici :
i
functionare ac
pe front pozitiv
CMOS standard
alimentare dintr-o singur
de alimentare
e

Ifrol
ui 's-
u

intrare de trunchiere (
MMC 340 pentru scurtarea dimensiu-
nii registrului
intrare de reset Qeneral (MR) -
MMC 341 pentru conectarea in C8S-
c,
d
b'
al


:;o
mertor AlO de 16 biti in regim
conversie (fig. 1)
primul registru este trunchiat la 4
Q3 conectat la FF)

(
t ranzitia intre registre nu pro-
e intreruperi la SOUT.
o
er
nvertor AlO de 16 biti controlat
n (fig. 2)
r
n
egistrul trunchiat este initiat de
alul SC
registrul de extensie este initiat
de semnalul EOC al primului registru.
1
?
CALIN STANCULESCU
De la Radioclubului
Y09KPM se vor implini, .nu peste
vreme, 25 de ani. In curind
deci, radioamatorii din Alexan-
dria vor un frumos jubi-
leu, radioclubul
- Y09KPM devenind locul
nuit de intilnire al
ai unuia dintre cele
mai frumoase sporturi tehnico-a-
plicative.
constante pentru
popularizarea radioamatorismu-
lui in rindurile tinerei
pentru o de inalt nivel
a radioamatorilor, pentru
se traduc aici,
la Y09KPM, in sporirea
lui de radioamatori
peste 150, in cu pu-
ani doar in realizarea
de de emi-
in frumoasele rezul-
tate la concursuri
nale n
mare de diplome de
peste hotare de radio.a-
matorii din pe riul
Vedea.
Cursurile de in traficul
radio, de a telegrafiei ,
de depanare a aparaturii din do-
tare sint conduse de radioama-
tori cu
talent didactic, cum ar fi Dumitru
Soare Y09DIA, Ion Tudorache
Y09FET, Cezar Coatu Y09CUF,
Ioan Dorin Mocanu.
Printre radioamato-
rilor din Alexandria a fi
consemnate organizarea Cupei
Teleorman (n acest an la
cea de-a 8-a cu peste 140
de din toate
a
rilor tehnice, la care
cei mai tineri radioamatori -
pionierii (Expo Tehnica Teleor-
man) , Concursul de telegrafie
ALMANAH .. TEHNIUM" 1989
ROMNIA
C.J.E.F.S TELEORIA.
COMISIA JUDETEANA DE RADIOAMATORISM
ALEXANDRIA 150
..,
DIPLOMA JUBILIARA
CLASA __ ..... _
de. I-tLditJ-wnatlJ.f-i
al
Af- ................................................ ... eaf-e. a un.
tJ-f2e.f- v- ........................... .
de. _................ f2un.ete. eu Jlatii de. din.
muftieif2iul n. b-anda
de. ..................... JftJu ?-. eu a 150 de. ani de.
alalaf-e. a mun.ieipJului
J}ltJ-d de. ................................................... .
C.J.E.F.S.
Nr .... ..... DATA
etc. Locurile la
Concursul republican de
(Marin Badea Y09DHY
Dumitru Soare Y09DIA .cu
transceiver pentru toate benZile,
Virgil Liteanu, Y09SU pentru re-
ducerea cheltuielilor valutare cu
realizarea unui echipament cu
memorii EPROM), tocurile frun-
ocupate in concursul dotat
cu Cupa U.T.C. Ia radioamato-
rism (de Y09KPM,
Y09DHZ, Y09KXD), realizarea
prin autodotare a aparaturii de
alimentatoare,
etaje finale de putere,
(autori: Florea Flo-
rescu Y09BVG, Ion Popa
Y09CXA, V. Liteanu Y09SU,
Nicolae Bunescu Y09DBC)
coordonatele
aici de radioamatorii
neRi, de exe":!plul
muncii depuse cu pasiune per-
cu compe-
de Florea Florescu,
ALMANAH .. TEHNIUM" 1989
radioclubului, un autentic
animator al radioamatorismului,
un dinamic ,,sufletist" care a
contribuit efectiv in ultimii ani la
afirmarea sportului pe unde in
municipiului Alexandria,
atestat documentar in cu
154 de ani.
"Printre proiectele Imediate ale
radloamatorllor din Alexandria,
ne spunea Florea Ao-
rescu, radioclubului jude-
se participarea la
concursurile de unde scurte ,1
ultrascurte ale R.S.R., organiza-
rea expozitiei anuale de creatie
unde vor fi prezentate
cele mal noi in domeniul
aparaturll de emisie-receptie,
participarea la Campionatul re-
publican de creatie ,1 la
Simpozionul national al radios-
matorllor de la Constanta de
ce nu, organizarea la Alexandria,
In vIItorul apropiat, a acestor
mari manifestAri nationale
SECRETAR AL COMISIEI
JUD. DE RADIOAMATORISM
ale radloamatorllor din intreaga

cum afirma
Horia Con-
siliului pentru
sport Teleorman, ,,rezul-
tatele muncII radloamatorllor se
constituie intr-un argument ex-
trem de elocvent al
rII educatiei tehnice in formarea
tinerei generatII, in familiarizarea
el cu cele mal noi cuceriri ale re-
volutiei tehnlco-,tllntlflce, cu
efecte benefice In orientarea
In pen-
tru ,1 vlati, in
tineretului pentru pa-
triei".
rindurile de mai sus n-au
putut decit extrem de suc-
cint citeva din coordonatele
muncii depuse cu pasiune de ra-
dioamatorii din Alexandria, re-
zultatele lor viitoare, sintem si-
guri, ne vor oferi certitudinea
prilejul unei reveniri.
IJlDllIBll:ZlTIlAIZ
lllBTJlIILI
Magazinele de specialitale ale comertului
de staI un sOr1iment l arg de radi o-
recept oare portabi l e.
De dimensiuni Si greutate reduse. cu un
consum mic de energie radi ore-
ceptoarele portabi l e permi t audierea in bune
a programel or radiodifuzate, dato-
tehnice de care dispun : sensi -
bilitate, selectivtate, cl aritale.
GAME DE

UNDE
SONG 2 610 Iei
GAMMA
1 341 iei
SOLO 100 2 371 Iei
SOLO 300 3 685 le.
SOLO 500 4
88519'
DERBY 2 450 le,
GLORIA 5 1 382 lei
DUD 2 600 lei
TQP 1 341 Iei
RIC 1 15919'
JUNIOR 1 335191
.pentru autoturisme ra-
dioreceplorul LIRA cu 3 game de la
de 1 330 lei , cu
AL ..... NAH "TEHNIUM" ""
flbNkw .. te o ..... .
n6dn .ntun.ti c .... 1 .....
grMd per1<tet '" apeciftc:ul pNO-
rupirllor goepocIlrefll.
U not In 1-1 Bllti o toerte
MChe Iraclt" a ,.bottwul cu bu-
ruilIM. practlcM de MCOM In
mediul rural . "In", el fiind
tI'.,...m ... cln In geM-
" ...
In ricolul praunl Incen::im
ai dim arnatorllOl' ca ... I_,*,a
ti a'.turi practice. c.. pot It
aprolund* prin .tudl ..... uite-
rto-ri a cirtllol' apirute In .eHI
dom.., .... (de .xemplu, dr.
.IiI"'" B Mei ,1 6r. Ing. "',g.
rl!ta Tomncu: MVopIJlul tradll!:l0-
n81 " moOefn In gospodif M,
Ed. Car .. , Colectia C.'eidoaeop,
19fM).
VOPS!REA iN
Vos-Ir fibreiOf In ro,u palid cu
lco1i prun
Se lierbe coaja de prun in
'a colorarea in mtensitate
maximti a solulia. . Solul la fler-
bin'e se decanl.azi , se
i n ea piatra acra se i ntroduce
materi alul. care se IIet' be se
color.ala la Intensi tatea
care se in mai
multe ape se la uscat.
VOPSIRE'" iN CA.RAMIZIU
Vopalr.. ftbrelOf o....... In
cirimlz:lu cu arin
Scoar1a de ari n, de pe
ramur i, se fierbe in la
fl'll'Jl lme, in
se ir-tro-
duce materialul se Iad se
se face proba de cu-
l oare. uscare .ntlo-
nul nu este suficient de colorat.
se
la d0-
rite (nu se fierbe!) , care se
se usuci.
VopM'" tina cu arin notgru
de arin se fierbe in
la colorarea acestei a
din urmi la intensitatea maximA.
str&curare, se pune mate-
rialul in se la
6O"C la obtinerea
dorite, se In mai multe ape
se Cu lunpi rea timpului
de ment inere a !inel in se
ALMANAH 1"9
PENTRU TINERII DIN
VOPSIREA
CU
NATURALI
oblln nuante t ot mai inchise
VOPSI REA iN PORTOCALIU
ftbrelor vegegl. cu

Se fierb in cojil. uscat. de
la mai multe cepe. pni la obti-
nerea nuantei donte (se face
de cul oare) , apoi se stre-
coara, in se Intro-
duce mater ialul inmuiat anterior
i n rece ,1 stOfs blOe Se lasa
l a cald r.ini la obtinerea nuantel
dorite. n conti nuare, matenalul
se introduce in apA cu olet. se
in mai multe .pe Si se
usuci. Se oblin diferite nuante
de portocaliu, in functie de con
centratia decoctuiUi timpul de
trat ament,
Vo,.lr IIMI eu drobtti ,1 'o-
""
Florile de drobiti si sOI/ i ri se
usuca bine la umbri , care
158 i ntre palme pentru a se
o pulbere cit mal l i ni ,
care se l ierbe i n pini la obt l
nerea unei intens colorate
i n galben, se pr i n
pinza sau tifon dublu, care se
stoarce. In se di-
wlvi aai si se introduce
lina. Se la cald timp de o zi,
car e se si se

VopMr.. ftbrelor natural. cu
aipune4 .. lunita-.
Florile celor plante se
bine la sOllre, care
se introduc I n api rece si se
la macera! t imp de $8se ore. se
scot , se la aoar. si se re-
pun in care se
!lerbe bine. De la inceputul fiar-
berii se introduce piatri acra, se
amest eci pent ru dizolvare, dupi
care se Introduce materialul.
se fierbe 90-120 minule, se
Chlmllt DAN 1. SERACU
scoat e, se de lI ori ,
care se introduce i ntr-o in
car e s au pus lI ori proaspete de
spunel , care lace o ce
eventualele pete lisate de
lIoriie din baie in t impul vopsiru,
apoi se usuci
VOPSIREA IN GALBEN
Vope, lr.a 1lne4 cu dud
Frunzele proaspete de dud se
l i erb in pini nnulta o solutie
intens i n !ilaloon. Se
iar in se
Introduce materialul . Se la
cald pni la nuantel
dorite. care se
se
Vope,lre. fibrelor Nturale cu
",O<
Plantele De alior (partea se
flani) sau frunzele, recoltate i n
mai, se fierb i n
o Intens in gal-
ben. Se st recoari . In
se introduce materialul , se
mentine la cald la obtinerea
culorii dorite, care se
se
Vope,lr.. fibreior natural. cu
pi pidle
Planta cu
se l ierbe in la obtinerea
culorii dor ite. In sol utie str ecu-
ratii se introduce materialul se
la i ntensitatea doriti de
culoare, care se si
se
Vope,lr.. fitw.lor naturale cu
lcumpl.
Ramurile decojit e se taie in
buciti mici si se fierb i n
la colorarea in galben la
i ntensi tatea Se stre-
coara solutia, se in ea
1 1
PENTRU TINERII DIN AGRICULTURA
piatri lai $1 se introduce mate-
rialul. Se ,.... stea la cald
'a oblinerea dorite,
dupA c se C\j lIPi ,1
se usucA.
Yopg. " .... 01' IIM.... cu
.01
Florile uscate la umbri se fierb
In cantitate mare cu api, 1,
unei soIulii cokJrate la
maximum. strecura re. in
solulia se introduce mate-
rialul , se un cl ocot " se lasi
la cald la ob1inerea intensl-
dorite, apoi se cu
se usuci.
VOPSIRE'" fN CREM
Yo.-t,.. fltw.tor "M""". "-
cnm-p .... cu brlndu ..
Florile culese sau us-
cate se zdrobesc, c .. e se
lierb o ori in ,i se str9C08fi.
In solulia caldA se
de varzi (moare) (30" CI.
care se introduce materia-
lui se line 'a cald timp de 30
de minute. In linal , materialul se
, 1 se usuci.
VOPSIRE'" iN RUQINIU
Vo!" l!net cu tap .... cucu-
,,.
Planla
se fi8l"be in pini cind soIulia
nu se mai dupl! care
se In se
pune piatrA acrA, iar dizol -
yare se inlroduce matMialul care
se la cald la
dorite. La slir,it, materia-
lul se cu ,i se

VOpll,.. flbrefor natur cu , ...
,,.
bi ne se mA-
,i se Intr-un
mojar. care se fiMba n apl!
2-3 ore ,1 se In solu-
lia se 2-2,5 g pia-
acrill. se introduce matefiaJul
1
. -5 I malerial) , 1 se
lerbe 2-3 ore, care se
,i se usuci.
VOPSIREA IN VERDE
VOpllf.. flbNtor natur.. aJ
a1n ti nuc
ScoWta ae pe crengil e de ar in
,i frunzele proaspete de nuc se
fierb in api pin' la intensitatea
maximi a soluliel. o
,"1 2
plantele se Ireaei
aJ mina pentru a se extrage tot
colorantul ,1 se strecoari. In s0-
limpede se piatri
,i 18 introduce materialuL
Se lasi 1. cald pini la obllnerea
nuanlel dorite, dupli care se
,1 se usuc':.
Se liefbe de mAr dom.-
IIc pinA la oblinefe. unel solulii
galbene de intensitate
strecurare. se pia-
,i se Introduce alba-
trealA la culorii
dorite (se face o prQbi). Se in-
troduce materialul se menline
baia la cald pini la oblinerea In-
dorite, c.,e se
,i se
VQPStREA IN ALBASTRU
VOpllree linel .. bumbaculul
aJ lopor .. '
Petal"e. in cantitate mare. se
lIerb in plni la
unel maxime de cu-
loare. Se dizolYi piatri la
cald, se amesteci bine , i cind
solulia deyine albastri ca stinje-
nelul se Introduce materialul,
care se fierbe la
nerea dorite. In cont inu-
are materialul se ,i se
la
Cu oarecare precaulll se poate
yopsl ,i inul sau cTnepa.
probe de culoare. dar metoda se
in primul rind bomba-
aJJui . cind se obllne un albastru
pastela!.
V0r,:lru IInrtI .. bumbKului
aJ y 0f8'I.
Solulia se ca la
YOpsi rea cu topora, 1. In solulla
cu petale piatri de cu-
loarea st inj enelulul , se introduce
materialul, se di In clocot. du pi
care se pune yasul la rAcoare
la colorarea materialului In
nuanta Materialul apoi se
cu $1 se usucA la

VQPSIREA iN VIOLET
Vopalru 11'* cu boz
Fructele de boz se
bine intr-\ln moj. , care se
lierb in api la obl inerea in-
maxime , i se
n s Acylel. c are apoi se stoarce
bine. In se dizolyi
acri. se introduce lina. se
di un clocot ,1 se lui la cald
la colorare In nuanta
dupli care se ,1 se

YOPStREA IN flEGRU
VO,,*" line' cu COfft
eoarncMe bine coapte se fierb
in la colorarea la maxl-
mym a dupi care se
In solulia se dl-
zolYi $1 se introduce
lina, dupi care se amestec! bine
,1 se lasi pini a doua zi (2. de
ore). In continuare, lina se cii-
cu , i se
vo ....... linel aJ coti nuci
GioeceMI Yef"Zi se fierb in apl!
cu bar, timp de 30 de
minute. c.e se
In se introduce line,
In prealabi l in bor" $i
se fierbe timp de 30 de minute.
care se clit",le , 1 se
usuci .
Partea , OYirfului se
bine. care se intro-
duce in apA rece, se
scoar\8 de mir (domesli c sau
,1 se lasi si stea pini
la nuanlei dor ite. Se
introduce un cui de fier " se
fierbe. Se decanteazi sau stre-
se piatra
acri, Iar dizolyarea aces-
teia se Introduce materialul , care
se line la cald la obllnerea
dorite. La materia-
lul se spalA $i se
Vo.-Jrea "bretor Y81I8lala cu arin

de zarzir ( 1 kg/ 8-10 I
lAI ati in
2-3 pumni de fruCle de arin (Ia
aceea$1 cantitate de se fi erb
timp de 2-3 ore, la colora-
rea In la intensitatea
Se di zolyA 250--300 9
cal aican " se Introduce materia-
lul, iar fierberea se conti nuA
150 de minute. Din cind in cnd.
materialul se scoate din baie
(penlru aeris ire) . Se ope-
ralla de 3-4 ori In timpul fierbe-
ri i. Cind s-a ajuns la intensitatea
doriti, se cu api " se
usuci.
ALMANAH 188'
AJUTORUL
ALMANAH MTEHNIUM
M
1989 1-:
GALfON Jt lll- 1600
CRISTlAN CRAclUNOIU
Construcl l a unei nave de
."oe,/oata fi licuti cu o dotare
tehnic Nu ne trebuie
decit un un cuii! sau
citeva hirtie citeva
tuburi de tempera ,1 un petic de
Un ac cu ali. o pa-
pioti o bucati de scn-
... Rezulta-
lele vor fi pe acesteia din

Pentru confecl ionatea cOf pul ui
ne alegem o scari de lucru. Vii
din al ma-
nah sau dublul ei . DupA ca el(-
tr.pem conturul corpul ui in cele
Ir81 vederi, alegem o de
lemn de lei sau chiar brad de
pe
bloc, cu ajulorul indigoului,
lorma cor pului o cu
aj utorul unui
cu ajutorul unui Si refa-
cem trasa/ul , marcind pozilia
coastelor. Cu ajutorul unui l oar-
fece di n car
Ion cu torma corpului , i trecem
la moaelare cu o O
obtinut a torma corpul ui ,
cu ajut orul unei bucati de hirtie
st iclata.
cu lac nitro sau cu
em.i IitA. N .... omodeli,tii incepi
tori vor tinisa ,i ... or .daug. dela
Ui le exterioare ale corpuluI. Cei
a .... nsal l vor trece la decuparea
din furnir a unor Iil e de 2 mm l i
tlme , 1 ... or acoperi intregul corp.
l ipi re ,i uscare se conIac-
detaliile exterioare , i se
lipesc pe corp.
Puntile se confectioneazA so-
paral . Ele se traseaza ,i se aco--
pera Iau cu lile de furnir sau pur
,1 simplu se deseneazi cu
negru pentru a imita scifldurile
reale. Este metoda cea mal uzu-
pentru incepat orI. El e nu vor
li lipite decit ce se face
vopsirea final A. Pentru a evita
aparitia unor pete, dar $i pentru
a lucr. cu adezivi u$Ol" de gasit,
vi utilizarea arace-
tulul. uscare, acesta nu
urme locul poate l i bine
acoperit cu lempera.
Atentie! La prepararea CUlori--
lor ... A sA i ntrodu
in tempera $1 pUlin aracet di
luat. Astfel se O
"l Y
,\
,
'.
ALMANAH RTEHNIUMM 1989
I
a culorU pe supralala
lemoului.
Vo lumul cel mai mare de
il necesitA realizarea ... ela-
turU. a o executa cit de
cit corect . ... a trebui sA d
,

,

ALMANAH llat
I
man8'lrel e slm de Ieluu:
cele fixe. care r igidi tatea
calargelor. cele mobile, utili-
zate penlru aCl looarea di ... erselor
... ete.
Cetar gele se ... or confecUol'\I.
dio cozile uoor pensule ... echl
uu di n baghete de tei rotunji l e.
Fiecare catarg se compune,
cum se poate obser'la In
planuri , din cel pulin
distincte. La mbinarea lor se
cIte o mid
de (gabie). Cl ta,-
gele pot fl cotorate cu sau
tempera galben. Vergile se con-
In fet .
Velete sint albe. le putem da
un aer de le fierbem
in de zai de la o cafea ,.
sau ceai . uscate se
se calci. Se
trag l i ghele la de cusut
pe contur ur i pe Ido-a
lungul li niil or paralele de pe
plan). Se bine pentru a per-
mit e alei Intre la se
cald din nou. Velele se COl pe
vergl apoi se pe c ..
terge.
Cat argele ... ele se
In special desti-
nate tor se
tele di n de culoare In
moment ul In care se
operalie, COI"pul trebuie
fie gata ... opsit .
Pentru partea (opera
vie) negr u. CorPUl
.... Ii de culoarea temoului natur,
cu mal multe brie de culoare pe
parapell, de exemplu
de alb , 1
-
- 'o o

... . . ... o-. :
rt--t--++\+.-1 'I\l+\ ' \
, ,
, ,
, ,
f+--l--H-H-:H:
, o
t-+-H-iH
I
/+-L.+t-rHl
,
,
. : .
H--'+--+-H-i'-i-tfj -
4 :
, I ' '
'-t--r.---t"- -: '
/ ' , .'
. . "
tL-l-f-''rl, H -H':f ' il '
, "
,
1r-t-t--'I-b-'t11H
, '
, ,
. " .. ' .
, ,
II \\ '
\\1\
,
1\
ALMANAH 1H9
1?
ING. FLORIN CRAclUNOIU
Confectionarea machete. unI,"
au lomodel poate fi abordati dm
doui puncte de veclere acela al
unui amator care si o
faci cit mai fidel $' ttYenlual ca
macheta Slatici si acela al unUI
sportiv cu care vede
In ea caroseria ce ii acoperi
delul de indeminare sau curse.
Si Incercim ii satislacem
doar pe cel dintiI. Intrucit cel lall l
mal multi atenlie meca-
nicii $1 Pfopulslei.
Pentru a obtine o caroserie de
calitate. vom conlacliona In
prima un calup de lemn de
tei avind forma masinii noastre.
in acest caz ult imul tip de
SKODA Ca lupul se
foarte bine. Se Iraseazi ramele
geamurilOf. barele anlisoc $1 se
ca In plan. C8lupul. o
terminat. se acoperi cu un
straI de Chil se finiseazi din
"ou.
Cei care au POSlblhtalea vor
acoperi caJupul Cu un Slrat sub-
lire de fibra de stlclil sau Il vor
da ta vacuumat , obtinind carose-
ria direct din lolie de ABS. poli-
vinil etc. Se ramele
geamurltOf si se monteaza din
plexlglas de un milimetru gro-
slme parbfizele si geamurile late-
rale. Cel mal avantajos este ca
pojghita de
si fie transparenli. In acest mod
geamurile obt lnindu-se ca supra-
fele nevopslte.
Pentru cei Cu posibiliti\i
desle recomandam o melodii
1.1 $01' accesibili . Se acoperi calu-
pul cu ceatA de parchet in strll
subtire ,1 conti nuu. Se uda hirt ie
de ziar $1 ,e un prim slrat
Dupi uscare se aplici cu pen_
suia un slral de lac nllro sau de
emamli " un nou Slral de hirtie.
Se poale ullllza In acest scop ,i
cleiul de oase. aplical cald.
Ilraturl de hirt ie se aplica
unul de IlIon. bine pensulat cu
adeziv, dupA pe calup.
Aluncl clt'ld Itratul acoperitor a
ci rca 1- 1.5 mm. se prel8-
veazA cochilia astlel Ea
nu 8Ile pentru
aulomodelele de deoarece
este casanli ,1 relativ dar
esle pentru cele de vi-

" 18
Peolru IIIIIrag9l"ea de pe l:ilIUI-'
se \l'0f decupa coolururilll allle-
rioare ,1 III \l'a lensiona coala
unifOl"m dlo ambele capete. Per'l-
Iru a &'tIta ruperea
Farurile ,i stopurlle se confec-
tioneaza din plelligias
reni ,1 colOfat conform
Illor, ele fIind mOf'ltate ce
se efectueaza \l'0ps'rea caros&-
riOi
caroseriei se
CU chit , l ,a ,leful8$te numai pa
calup. plll'ltru a fIII ila
ul19l"loare. de liol .. rea ei dePln.
ziod cahlalea machetei noastre
aUlomodelulul se \l'a
conl ecllona din stlclotextoht. Ia
dlmen,l unile caroseriei
mecaruce se VOI" ellecuta con.
fOfm del8olllor din revista .,Mo-
numerele 111984 ,1
4/ 1985.
Pentru prOpulsle se poale uti-
liza un molOfa, de de
parblz sau unul de \l'er'ltilatOf . fer
Iesind ca surd baterii de acu-
mulatoara de 12 V CU gaberit re-
dus.
RoIUa pol l i procurata de la
I.P.L.-TIrgu Ia dtmensl u-
nile anun,ale In r(Nist. ..Moda-

Pentru Iran,ml,li se pot utiliza
rOli dintale de la di\l'9I"se
casate sau de ta magazinale de
piese de schimb. Pentru transmi-
sia de la motor la puntea spate
se poate 101051 o curn de
tranamlale de ti pul celOf utilizate
la casetofoana ,i magoel oloana.
ilie mod ,1 foarte sillll'lllOlIIe.
I--__ VEDETA R A P I D TIP

20
'-!-
COMBATTANTE
'-!-

Ing. FlORIN CAAciUNOIU
'+-
,


~



.............................. I ' . ~ ' . , ~ ~ ' . ~ ~ . ' . . ' . ' .... , ................................ ...
ALMANAH . T'EHNIU .... 1'" 2 ," 1
"
20
,
,
,
---

o O O
c e
ALMANAH 1989
Caracteristici princl pa'e:
Deplasamentul maxim ... . 25 t
lungimea .. .. .56.2 m
. ........ ....... 8 m
bordului ti ber. .. 2. 1 m
Armament
- 4 rschele l ip "Exocel"
- 2 tuburi lanstorpll e de
S33mm
- 2 tunuri de 78 mm 8reda
4 de 30 Emerlec
Motoare o 4 diesele MTU de
18 000 CP cuplate la 4 arbori
Viteza mpiml . .... 35.7 noduri
Raza de acliune 700 mile la
32.5 noduri si 2000 la 15 noduri
Anul 1977 la
Cherbourg, n Franta.
Pentru navomodeli$I realiza-
fea machetai unei vedete rapide
esle foarte Ea poate
fi atit pentru clasete de
macheta statice. cit pentru te-
lecomenzi sau aulopropulsate, In
loale cazuril e avind bune carac-
teristi ci de concurs. Astfel , IIlnd
rapide si ,tabile. sint
modele ideale pentru aulopro-
pulsatele liber lanaat e: prezen-
ti nd loarte bune caracteristici
manevriere. pot fi Ideal intrebu-
la clasele de
Pentru realizarea modelului
navigant
de de la 1:50 la 1:30.
ta a planului
de forme, vom alege
de lucru in de
dotarea disponibili .
eea mal uzualA este tehnologia
de pe coaste din pla-
caj de 4- 10 mm, acoperit e cu
carton sau pl acaj ele
1 mm. [).jpi acoperirea coaste-
lor cu pr imul strat se acopenl cu
tifon si l ac InCOlor sau
Celor care au t eh
nologlce reduse le
realizarea unei machete statice
la 1:100 sau 1:200 cu corpul
piesele de suprastructur. reali-
zate din lemn masiv (preferabil
tei ).
Pentru propulsie se pot utiliza
patru electrice din co-
mer1 (28 lei ) la un model de ma-
Kimum 1. 2 m si motoare mai pu
ternice la o navill mal mare. Pen-
tru asi gurarea sursei de al imen
tare, un acumulator de motoci-
sau zinc-argi nti ar fi
ideali .
Vedeta caracterist ici
foarte bune pentru a evolua 'a
clasete F6 F7 de
Astfel se poate concepe un me-
canism simplu pentru rotirea tu-
relelor si a tevilor de artilerie. re-
util izind angrenajele di ntr-un
ceas desteptator vechi . Se pot
roti turelele de cal i bru mic si ra
darele cu ajutorul unui minlmo-
t oras de l a o mai veche.
se pot monta becuri. de ti pul ce-
lor utili zate la feroviare
din comer""\. pentru a face lumi-
nile de poziti e si se
poate reaUza un circuit electro-
nic pentru simularea zgomotului
motoarelor diesel $i all ul pentru
alarma de luptA.
din cercurile
l ehnico-aplicative ale caselor de
culturi sau cluburilor ce au
cercuri de rachetomodellsm pot
colabora pentru realizarea unor
lansaloare de rachete
nale $1 a unor dispozitive fumi-
gene. in acest caz trebuie l uate
speCiale de protectie a
modelulUI contra incendierll, aII
Iei rlscatl si rAmineti si mo-
dei si stalie de
Culorile de pllurare sint
toarele: cor pul sub - rosu,
l ateralele corpului si suprastruc-
turilor - 'jI r i deschis: puntile -
verde inchIS. gr i inchis sau maro
inchis, dupa prefer inte. Se poate
monta pe punte o bucati din
materi al plastic din cele puse In
vinzare in pentru protec
I ia meselor de lucru (folie de 0,5
mm).
MEMOIlATOR -----------------__ ..
I3E 565
pE 565 este un circuit integrat monol it ic CU ca
Iare pe fazA. Ci rcuitul conl ine un oscilalor con-
trolat in tenSIune (OCT) stabil. a
depinde lin.ar de tensiunea de pentru
demodul area semnalului MF, si un detector de
ALMANAH
(OF) dublu achll ibrat, care oferA o su-
primare a
OCT este de o rezistenti $i
un condensator, exter ioare circuituluI. Gama de
acord de 10 : 1 se cu acelasi condensat or.
Caract eri sti cile sistemului in si
anume de banda, viteza de
timpul de sincr onizare. pot fi reglate cu ajutorul
unei rezlst enle $i al unul condensator. eKteriOlre
ci rcuitului.
2-=l
VIHIN&
H8CrMlU.
.oMi YIKING
to.t c:onc.puli
d. U.S. Npe'
A_...ch Le.
r.ory " deftnlt
ope,atl ... In
,04&

1'KtMt" toet
r llz.U de
Glen" L Mrin
ca. 1 .. motorul
de dtre "eile-
tlon Motor Ine.
Simpli ....
con,lrucU,i
lui VIKING o re.-
comMdi mode-
liflHor cN.. 5n-
cepitori, putind
fi
d i n mlt, rl",
curent lolollt.
In lent scop:
ca,ton, ' e ,"n
etc. Color.r
(.op.I, .. ) m.
ch .... pcm. II ,1
o contrlbu'" ,
COnllrudorulul.
-
-
I
J..




-
-
1/
II
11
'"
ALMANAH . TEKNIU" 1989
--

tott conceputi
In cedrul "O-
gr8mUlu1 COMftIc
din .nul
'003-
PropuWe _
_ Igur.ti pe .,...
tn.ple, 1. ar.
primul motor de
115,3 kN ul-
guri letlr.. cln
elmo.'.'
(.."OJllm,Uy 17
Ion), dupA c_
succ I. 11.1 -
cnui cu .. tort
de "'5 kN ...
r pecll., 7, '"
kH.
In 101.lIIa'.,
reeheU LambcU
-45 okln-
gIme de ,. 522
mm .. O greu-
t ... de 400 ka.
".che'a ,
op ,t. In
alb " ne-
.....
D. ION
2C:::;
AUTOMATIC" "AUTOMATIC
SUPER" AUTOMATE
DE RUFE
Pentru 8ltploatarea $1
unei m .... im.,
se recomandA respectar.a
celor c.
_ Instalare. ,i puner.a In
func1iune I mqlnil se vor lace
numai dupj studierea
nilor da lolosir .
_ Alimentar.a cu energie
electrici I ma,lnll se va tace nu
mal de la o prizA cu contact de
Inainte de prima folo-
sir. se vet'ifid corectitudinea
gillrll la a prizai De dtre
un electrici.n autorizal .
- LI Introducer.a cordo-
nulul de atlmentare in bu-
lonul pornll-oprlt nu trebuie
Ile apisat. Iar butonul programa-
torului trebuie si tie pa una din

_ Este Interzla a s. umbla In
lUp " """ inter iorul cind fi,. cordo-
1. c.Hta pM'Iltu "lIfg.,,' - d.
lefgen'W " .00tJwll M Introduc: In eom-
p-,Imen'''. du'" Indicalille
." .. crlM .. f\eQn ,..oor_
L Buion Inlr ... upllol p Of nll / OiM'lt
_ Ud bulonul .... In 1HM1l a. ....
" - , 11'1""-' .1. puN MIt! ten.n ..
1 8u1on progr..,,8Ior - .......
penlru se
.. roti _el In __ Of.
In t impul lune llon"tI
... .,.w. bu'-'l progrem8lor"'-" ..
r04 .. I !n1lUl' de L. protr-I ....
p, .... ,. prlrn. poIlile de Ilop r .
4. Pl6cu,. eu progr_ ( 12 pro-
me pentru .AUTOMATIC". 11 pro-
11 ' .11'1. pefll.u .AUTO .. ATI C SU-
PE.,.
....... .AUTQMAT)C SUPER- . te
dotaU In pIu. eu;
S. de - Inckj
2b
nului de alimentare este in
- Se interzice orice imprOYt-
lalie - innduea sau modilica-
rea cordonului de alimentarei
- Este demontarea
sau modificar.a ecnipamentulul
electric!
- Butonul programatorului se
numai In sens orar. In
pozi lia a butonului por-
nit-oprit.
- Este interzisi spilarea rule-
lor in cu sau aUe
produse inltamabile'
- Este Interzisi manevrarea
masinii de copii sau de d
tre persoane care nu au studia,
cunosc In!UruCliuniie de 1010-
slre!
In condillile unei in-
trelinerl corecte. eS'e ga-
rantal. pe lermen de un an de ,.
de'.
ALMANAH _TEHNIUM" " 19
LOCUL SISTEMELOR
DE CODIFICARE
N ACTIVITATEA
RADIOAMATORILOR
D upt experientele succesive
efectuate de Popov i n Ausia $i
Marconi i n Angli a, aproape de
sfifsitul secol ului al XIX-lea 1-.
Izbutil realizarea primelor
transmisiuni eu ajutorul lalegr.-
fiei fir (pe d istanle de
1. 15 km), iaf in anul 1899 Gv-
Uel mo M8fCOOi trimitea colegului
Ir.ncez. fdOul rd Branty (in-
ventatorul deteclorulul de unde
electromagnet ice). cel dinlll me-
saj di n lume pe aceasta cale. Doi
Ini mal tirzi u, londra In le-
cu Washi ngtonul . iar In
1907 se inaugureazi primul ser-
viciu radiotelegral lc Int re S. U.A.
si Anglia. Problema I suscita,
atunci 101 atit Inleres ca si sateli
tul 1. vremea sa.
grandioasi descope-
rire. de inventa' OI'II ei
ca o contr ibutie la binele l ntreqii
umanitAti , a intrat imediat '"
atenlia aut oril/li liior militare (care
gindeau pul l n allfel), devenind,
fn scurt timp, un Instrument din-
tre cele mai pretioase In desfAsu-
rar ea Dar lot atit de
repede Invent ia a IntraI $i In pre-
ocuparea oamenilor
ati'! de noutAtile tehnice si apli-
lor pract ice, cit si de posl-
pe care acestea le ofer6
sportive de perlOl"-
manli. Asa se explici laptul ci
numai trei ani de la darea
In exploatare a primei l inii radio-
tategraflce din l ume, au
slatii de emlsie-receplie constru-
ile si manipulate de radioama-
tori ne,i le l ipseau pieseie, ma-
ALMANAH "ti
nualele o documentat ie mi-
nimi. acl ivitatea acesl or pion ieri
ai sportului pe calea undelor se
desli $ura i ntr-o de
entuziasm, specifici marilor pa-
siuni umane, Iar spinoase'e pro-
bleme tehnice ce se iveau pe
parcurs le rezolvau in funclie de
lantezia ,i spiritul de Improviza-
el di nlre ei. Nu erau
rare nici cazuri l e cind auto-
din unele nef iind inci
pe depl i n cum stau lu-
crur ile, au ficut , l a inceput, mari
acestor temerari ce se
aventurau pe cirArile
Cu l oate ci distantele acop&-
r ite i n ti mpul
erau foarte mici (de ordinul kilo-
metritor), radloamalori-
lor a crescul exlrem de
repede si foal1e curind apArul
necesitate. reglement6f 1l acestei
Astfel , Confer inta Inter-
de 'elecomunicatll 11-
nutA la Londra In t912 a adoptat
hotArirea ca radloamatorii si se
doar de spectrul frec-
ventelor mai mari de 1 MHz,
consider at pe atunci de nelolosit
pentru comunical li la mari dis-
lante. (Exista ci
unei statii MIe cu atit mai mare
cu ci'! frecventa este mal
aceasti int runire.
i n mai multe s- au publicat
teltte de lege, au Inceput se
el ibereze primele eutorlzati l de
functionare si au preciziri
pri vind lungi mlle de si Indl-
cativele folosite. In 1914 se infi-
prima asocl a, ie de ra-
N'\STASE TI HU
dio.matori in Statele Unite alE
Americii - American Radio Re-
Ia)' League.
Rapida dezvoltare a l enomenu-
lui radi otelegraf ic, care in pe-
rioada primului rizboi mondial
$i- a dovedit marea sa util itate atit
in activitalile de campanie cit
In cel e economice, a determi nat
prima Consfituire i nternal ionali
a radi oamatoriior (Paris, 1925),
car e a pus $i bazele Uniunii In-
ternationale a Amator ilor de Ra-
dio. Un an mai ti rziu iau fii ntA
noi asociat ii national e de radioa-
mal OJi (R.E.F. - iri Fran,a
R. S.G.B. - i n Marea Britani e),
,ecunoscndu-se astfel caracterul
ofici al al acestei iar la
Conlerinla intern'UonalA de tele-
comunicaUi din 1927 de l a
Washington r eprezentanli ] ra-
dioamatori lor au oblinut dreptul
de ellploatare a benzi-
101" de 1,75, 3,5 U , 28 chi ar 56
MHz, dind astfel dovadi de pre-
vedere pentru in acea pe-
cea mai solicitat 6 'rec-
ven\ 6 era de t6 MHz.
'o Iara noastra primele radi ole-
au fost realizate in anul
t926 de inginerul Paul Popes-
cu stat ia sa BRSAA.
Tot In acel asi an ( t8 martie) se
la Craiova, pr imul ra-
dloclub din Romania. avindu 1 ca
pe doclOl"ul A. Sevo-
pol , ce anteriOJ. i n 1925,
pl'ima din acest
dometllu ( .. Radio creia
ii mei I1rziu,
nla'1 In 1929, Romania adera la
ConVfWllla de la Haga au-
lorurea radloamatorilor. ' ar la 1
martie 1936 la Bucur_ti ia fUnl!
AlOdali. Amatorilor de Unde
Scurte, ,ar. noulrf! aituindu-se
asllel printre primele euro-
pene in car. radloamatOfismui
, .... dezvoltat 8ylnd matefieHze'_
forme radioclu-
burl, publlcalll de specialitate.
Paralel cu aceste activitAli .-au
perl8Cllonal, pe plan
nal , S sistemele de codlflca,e,
car. sint de o importanlA vitalA
In traficul radlotelegraflc. o mare
atenlle acordlndu-ae
,i Codului Q , liVi de
care nu poate ti conceputA nici
un fel de J .. pe arterele de
clrcUlal'e ale cosmosului, Pe
ling' &xPfesm. din cod - o
... iratt 11mbi _,
pentru ImbogAtirea fondului de
idei exprlm.bile ..... convenit
asupra unul sistem de codificare
compuI din numeroase cuvinte,
Indeosebi sub formA al)rgyiati,
prO\lenind din diverse limbi, dar
in mod apeelal din limba en-
glezi. CU .jutorul acestor doul
COdurI. folosite cu pricepere ,i
mult' Inventivit.te, se pot lor-
mul. cela mei complexa 8lIpresil,
lirl a 1flS6
gramaticii"I
OIn cale 1 195 de a.presil cite
are codul da prMCUrtlri, 36 pro--
'lin din limba rud, 21 din Inm-
17 din g .... manl , 6 din spa-
nioli , oi din 3 din ital iani,
2 din cahA, 2 din polonezi, una
din romAni (Pal), una din sue-
dezi , un. din ,1 una
din maghiari. Restul de 1 100
sint lati un .rgument
cara pe "ec.,.e radloa-
mllor Indrep" spre
Insu$ir.. elementelor de bazi
'Ie acestei limbi, mai cu seaml
ci ,1 arfabetul lonic
esla axprlmat tot in In
tra!lc H mal pot auri folosin-
duse ,1 alta sisteme de repre-
zentare lonlci a literelor. Este
foarte bine daci toli radioamato-
ril a-ar famili ariza ru cit mai
mulle din &le, de folosit nu-I
vor fotosl decit pe cel recoman-
dat de Uniunea de
si devenit obl I-
gatoriu prin R8QUiamentul de ra-
diocomuniCIIld privind activitatea
radloamalorilor din RepubliCII
SOCIalisli Romnia. adici:
a Alpha (aiIa)
b '"' Bfavo (braavou)
c O'Iartie (eeull)
d '"' Delta
e Echo (eltou)
f Fo.trott ' Ifoxtrot)
, Goli (gon
h Hotel (nout")
I India (Ind"l
I Julietl loiuhet)
28
k .., KIIo (kilou)
I Llma Clima,
m Mllte (maJk)
n OI Nowtmber (nouvembi)
o oacar (osUl
p .. Papa (papa)
q OUetlec (kuebe)
r Romeo (Roumiou)
... Sierra (.ien)
t Tango (teangou)
u '" Uniform (iuunlloom)
v ,. VIC10r (v1ktrl
w .. Whi.key (uiski)
x .. X-ray ( .. rei)
y .. YankeeJlanki)
z .. Zulu Iz u)
Tot In en9.,ezi .Int redate
unele exprnl referitoare la cifre,
care Isi IlO Importan18 lor bine
deffnltA Tn jargonul radioamatOf'i-
lOf ,1 Cllre trebuie folosite ca
atare, ntpermllTndu-se nlminul
sa 'e dea un alt inteles sau sa le
Ioloaaasci cu aII inleles dacft cel
precizat 'I regulament. De plldi.
20d (a6COnd) Inseamni ..al
lea. a doua" pe cind 2nlle (to-
nlght/ vrea sa ci ..se vor
In1lln la 3rd (thl rd) are
aemnllical la de ..al treilea, a
treia", dar 33 Inseamna
cordlale
M
atunci cind H
face intre radioamata.re:
cind are k)c irU Intre
doi oola.matori, expre--
ale ( ..... utirL. ")
codificat de M73
M
: cifra oi In-
Hamni $i pentru (for) dar ,i pa-
Iru (four) pe cind oiget (forgat) ..
..a uita, a omUe ceva". Folosln-
du-I pe ,,51", amatorul transmite
..salu"'rl familiei " partenerului de
Iar prin .,55" ii uraazl
parten8i" ..mutt
in aetivltate. Cind se discuti ru
un OOf'espondent dintr-o \8ri
este bine CII legitlKa
sa -ae incheie cu M7T, adiel
prietflflie
M
Iar cu unul
dintr-o vecina, salulu-
rite da cat mai potrIvit ar
li semnalut "7r (..aper ne In-
tilnim ,1 personal"), lucru ce eale
valabil de ambele deoarece
o excursie in Bulgaria ori In
U.R.S.S. (sau din aceste douA
1_1 In Romnia) este chestjune
de zile, iar reahzarea ei nu poale
dac. sa contribuie la mii buna
am08$lare dintre radioamatorl.
cllra 8 ..a minca,
am mincai
M
(eat, ate), dublati
(88), ea semmfiCII!ia de
..cu dragoste ,i srutirl . De
undtl radloamatorii (si prolesk>-
n"tii) care lucreazi cu acelll$l
cor.pondeni vreme mai inOa-
lunga'" locheie, de rftgul' , o le--
g"uri cu 73188 ak ar. Mal rar se
fntrebuinleazi 99, care in Umb&-
jul codificat telegrafic inseamni
.,disparl, fUQI , du-te". (Este nere--
cum echivalent cu ....... M .au
,,$Me fU8M folosit. uneori, de
grupuf'l de oameni cind vor ai
aemnaJeze aparl,ia rui.,. inopor-
tun trebuie ai inceteze o aetj..
vitate AU o disculle pe Cate nu
trebuia .i cuooascl cel care
vine.) 99 se de obicei ,
cuplat cu o expresie din codul a
(yr QRT 99 .. Jncetall tranaml-
alun .. ", de la legi-
turl ", nu vreau ai
mal lucrez cu dv.", "Pericol"
etc.' . Dar se intlmpti ca din
cauza unei proaste audilli sau a
unei receptii dafectuoase cel doi
9 ai lie drept doi 8 (ori un 8
Si un 9 CIIre nu nimic)
,1 atunci tucrlKile iau o Intor ....
turi tragk:orntei. l-a Intim-
plat .., timpul celui de-aI don ..
rizbo+ mondial in cadrul unei
lele de spionaj ca lucra In favoa-
rea Era vorba de un bir-
bat Si o lemele care
Intr-un mare ora,. Pentru a se
preveni reci proc asupra unor
eventuale pericole, lIabiiiseri ,1
o (de,1 toarte
periculoasa). La un moment dat,
radiotetegraflstuJ vestea
Ci de blocul unde se afla parte--
nera sa de spionaj se apropiau
cfteva goniomet..., ale Gestapou-
lui. EI transmite. scurt, de citeva
ori . .emnalul convenit: 99/n
(Disparil Percoll Ne intHnim la
locul '!Albitil). Agenta a receptio-
nat mi WT7 (Dragoste ti .iru-
tiri: .per sa te intilnesc curind)
,1 a Inceput se bucure mult
M
(1 gld more) de cele tranamlse,
Iar la ora de legaturi cu cenlrul
a Inceput transmiti mesa-
Jul. GestapoulU. ce
*J localizat blocul, cu ap.,.ate
speciale da receplle ascunse In
buzunarete pardesietor, au lnce-
put ai asculte in liecrul
apartament Ajun9ind la mao-
.. unde era lnatala, postul
de emiaie-receplie. au areatat-o
chiar in timpul transml.leI. O
mici nealenlle in recepllonarea
unul cod ,1 rezultatul a losl cA a
dat peste cap o retea formata cu
alila Irudi. cazul nu este .in-
gular. Cel pulln din ceea ce le
dm episoadele rAspln-
dlte In dUe,.te publi calli ,1 Cirl i,
deoareca o istorie a erorilor (ti
galelor) radiotelegrafice Inci nu
.-a redactat. Ceva aseminitor
... petrecut in vara anului 1925-
Vasul J8POO8z MRaifuku Maru"
naviQ8 undeva In Oceanul Paci
fic. Deodati nava este amenin-
\8ti ru scufundarea Rediotele--
graliatul Incepe transmiti gr ....
bit temnalele SOS urmate cH ax-
pr8lla OAGGER (pumnal). Un att
ves anat in apropiere. receplio-
nlnd mesajul MSal vall-nel Ne
amenlnti un pumnalr' . a crezut
ALMANAH _TEHNtUM" , ...
.a lrlC_put. ci esle vorbi! de vreo
'ars1.. Dar nici vorbi de CfI\Ial
Radislul intrase In In
lOC de Danger (pericol ) transmi-
lea m8U Dagger In '" linie,
punct, pe cind g doui UnII,
punct).
De modul rom un radiote4e-
prafisi (lm8tor sau profesionist)
." expresiile din codu-
. nle de servici u. de corect itudi nea
QJ care le .... transmite acura-
te\ea cu car. le .... V8
depinde Intreaga 8 mun-
cI/ sale acum, In faza de Inillere.
dar in specia. ma' tirziu, cind
Iar. V8 avea nevoie de serviciile
sale. Pentru ci radioam8lorismul
devenit In zilele noaslre " un
mod de instruIre educare ,eh--
nici. de pregitire a tineretului
pentru apAr.rea patriei. de for-
mare a speciali,tilor ca oameni
de In procesul de Pff>
ductie.
Tot in timpul cel ui de-a' doilea
rAzboi mondi al englezII l-au pos
1, treabi pe tOli radlotelegrall,tii
amatori nemobilizabili
profesori, comereianl' . medici, It-
beri elevi) . formind
serioase echipe de interceptare a
traficului radio inamic, furnizind
astfel ..m.terie primi M serviciilor
de deeriptVe britanici. lXIut din-
tre ace$ti., fost mec.nic de
bord, a primii chi ar misiunea de
a 'ISOli un avion mil itar lOVietlc
peste Atlanti c In de a-I
"uta pe radiotelegral.,tH lOVi.
tlCi se descurce in traficul ra-
dio aerian american cu .Ie cArui
coduri nu erau neA f.mlliarizatl
(intervenl .. ri ni,te modiflcA,1
care nu erau cunoscute pu-
blic).
Avionul decolase de muH. dar
nu intrase incA In legAturA cu
nici un aeroport. Comandantul
ordona ca, lobJlnd c0-
dul internallonal. . t.bi l6aScA
cont actul cu pentru a
se afla ce vreme este in Groen-
landa . ..oaeli In zece minute nu
luati legAtura. transmilel i semna-
lul SOS - ncheie comandan-
tul. Radiotelegr.fi ' tll . Cu ci$tfle
1. urechi , roteau butoane, cautau
Ir8CYenle, acriau meule, desel-
Irau codur i, le consultau. iar la
fiecare cinci minute transmiteau
cite o radiagramA scurti, anlilind
pozilia avionului $ dind
referitoare la zbor. Nici o reac118
de niciieril
Radiotmeoratistul englez. uitin-
du-.e pe fereastra avionului "
vizind o ceali a
la o parta , / ulten.Uele de
milurat ti incepu " sa roage
prin cod, In numele a tot ce .... e.
el mai .Iint, ali I se comunice ce
Iei de timp I .,teapli 1 eropor-
tul spre care se indrept.u Dar
AL ..... NAH .. 1989
cine InieleagA? Codul militar
american uaese schi mbat, IIIr
celui internalional i se adAuga-
codiflelirl noi care di-
deau posibilitatea operatorilor de
1. sol .A recunoascA ",onavete
amice de cele Inamlce. Avioanele
amice trebuiau . ., mod obligatI>-
riu. si cunoascA aceste modIr.-
citi ,1 le tofoseacA pentru.
primi un .decvat Neno-
rocirea a ca englezul al
plece ItrA aceste Insemnirl , de
unde $1 incurcAtura. Cind se hl>-
tAtJse lanseze S05-ul , a tost
un m.aj ce conllnea
Irel cuvinte transmise In
alf.betul fonlc Internlt lonal :
OCHEN KHOROSHCHAJA
GOOA (timp foarte frumOl) . C0-
mandantul a rAsullat u'LI'at. La
aterizare a .llat ce se Intimplase.
Radiotelegrall,tll din turnul de
control, dindu-sI aewna cA avb-
nut este sovietIc. Iar echipa lui
de radllti nu cuno,tea sistemul
de paro e-codilicate, au apelat 1.
un coleg d.al lor, romln de 0ri-
gine, care ,tia ruglndlH
si scrie aceastA radiogrwni pe
care el au transmls-o. ....tfel
echipajul s-a iar ateriza-
rea s-a tAcut fArA Vremuri
de
Aceasta Intimplari n_ amintit
de o .It., petrecuti pe teritoriul
IArIi noutre. In toamna anului
1944. ,1 povestitA de un m.nor
ocular. Un tinar de 16 .nl, care
indlne radi otel egrafia singur.
pe ascuns. cu aiutorui unei ..mu-
zicule" (fArA asA in eter) cui.
pea. in toamna aceea. cluPfll'cl
.00-0 padure din zona
lui Frontul trecuse, dar, din cinci
in cind, prin mprefurlml, se mai
auzeau impU$CAturl O
bubuit uri scuni il l ieu sA se
arunce '1 Cind ridieli ca-
pul, yizu cA de pe coama impA
duritA a dealului se rost OQOI8$1e
un militar cu un ap.rat de radio
in braJe. OIta$uI murise (II lovise
o sch jA la cap), dar eml\i,orui
era inci in Itar. de funct.onare
se auzea 10lrte clar .pelul
centr.llstului. care cerea detam
In ce p&rimetru se aflA ,i dacA a
mal descoperit orupuri riztele de
lasc.,tt. care in lungite
lui nopll de CI>-
duri militare ,1 clV.le. identiflcase
semn.le de apel ,1 multe Ilie
asemenea lucruri ce se transmit
Intr-un trafic de radio intens, a
intrat Imediat in a ra-
portat ce ... intimplat. Inainte de
a termina legAtura este surprins
de o patrulA germani. Lu6 apa-
ratul ,1 ae ascunde Intr-un bas-
chet. !)ar nemtii tHlveau gri/,
lui, el di spArind pe O poteci n
inima plidurii. Revenind la apa-
rat . adolltlW".entul rei a si
explicA cauza IntreruperII, comu-
nlclnd ,1 despre prezenla celor
doi fasci ,ti " dlrecl 'l in care au
Est. sfilult timi'"
pe loc $1 sA astepte. Peste o orA
se apropie de el un
nent ,1 doi soIdall cat.1
aparatul $1-1 mullLmeIC pentru
VIte/ le . .De unde $til indtcat ivele
stallei noutre $i jargonul de
conyersal ler II intrebi olilerul.
de .pel le-am gisit
ald ar.ti un compart iment al
aparatului unde se Ilia O i'tsem.
nare codifica"), Ilr jargonul
i-.m lrwAl8t ascultind noapte de
noapte efectu.te
de armlta in .peranla ci
'101 II $1 eu de folos clndv ...
lati un exemplu de PerS8\le-
renlA ,1 discipl inA exemplarA in
act lyltatel de radlo.matorism.
Verigile de fier ale discipli nei au
alcituit $1 alcAtuiesc tiril tieci-
rei Superioritatea unul
radicemalor nu Ylne din faptul ci
el sr avea cal itili deosebite falA
de celta/II. ci din fapt ul ci in tot
ceea ce 'Ice este dlscl pUnat, dis-
clpllnl fi ind pentru el piatra de
Incercare In confruntare. cu ne-
pr..,lizutul muncii de radicema-
lorism.
Tot de disclpl ini ap&/1ine ,1 un
alt aspect al muncii amltorilor 1.
gloria acestui .port. Este vorba
de a se respecta ortografia rl>-
li, A ., a. I 1. s s, t
tl In transmiterei denumirilor
de localitili deoarece este ridicol
si se transmitA Galatz, Jassy,
Braschow elc" cind chiar pe hAr-
Ilie tiPIi riIe In pulem
citi Galali, la,l. ... De ase-
menea IIi in ce numel e
de perscene trebuie le .dopte
o llnutA sobrA ,1 cit se poate de
romAneasci. Se po.te lransmite
!)am in loc de Dumitru, Ticu in
loc de Conslantin, Gil sau Geo
in loc de GhllOfghe ... dar este
de-a dreptul Jenant ne luAm
nume st rAi ne (Jehn. Pierre,
Earl ... ). Ce impresie ne-ar lace
dad am auzi pe un radioamator
Japonez ci-I CheamA Mit/eli nu
'rekuda?
lalA, pe scurt. numai citeva as-
pecte in cu
pe care o prezintA pentru activi-
tatea fiecirul radioamalor Sist.
mele de codi ticare cu care ope-
reazA. FArA O temei-
nici acestora, precum a 1.
glsl aliei care reglementeazA in-
treag. activitat. de rsdlcemat l>-
rl.m in Republlca
RomAn/a, nu poate li yorba de
Ham Spirit In retea.
A ,as/za 1/ contribui la /ichi
dar.a lip&urllor din reteaua de
radioamatorl,m.
2 '='
-: c

tFFAC- BrA,11 coordO-
n .. tl aCI,v't'lea I,If-
,""oar.lor unl " 11
Combnatul <le Fibra,
CelulozA $1 Hirtie
8.iilll . Combonatul doe fIbra, Ce-
11,1101' ,i Hirtl' &lea .... eu luOO-
1'11"'11' MoHdu- Vama. Combona-
tul FIbre. celulo" Si Hin,.
Del. inlrep'IOdefu de Fibr e AI1,I ..
e"le . Visc:oltl- BUCUr"II. InI
pi',nderea de fibre An,lic,ale . Vi ..
cou "-Lupeni, CombInatul de
GeluloU. Hlrtoe l' CarlOIOne Z' ,-
ne$li Cu .ubunotlt ea Fabr;e. de
Hirt" Cre"" ,i C.r1on 00'1001"
Ghimbav

"Arcul peste hmo" pII'CUB de
unl t",18 consllhlltniil ale CIFFAC
- Br.,,- ii cont .... un rol de o
Importan,' dllOHOOI in ansam-
blul In"uSlriti cn,mlce rom'n"",
$' .. economie; Il.tianl.le
Inlrepl'Indef,le ce cen-
I.ale. _ CFCH- Brl ,la. CFCH-
Suceavl " CFCH-Det - r,I ....
Ofgln!e. In Indi-
CII" II o"enl." date de 18<:.811'1.11
genera' al p",t,(IuluI lovlraSul
NICOlae Ceau$8SCU. in/"nlilre. IOf
... ind meni . ea tie v.lor,I,e. su-
perIOr resursa nlll,l. aI ( " _
mlsa - S' nu in ulti-
mul rind. de aogu .. inl.egul n.
CMa. de I"e s, I,bte art,I'CI"e ..
("" ellm,nif'lC)u-M! ,mportul d. Ii-
bre .rI,l,c.le penl.u indull".
usoa.i
Pr ,ntre p"nc,p.lele p'oduse .Ie
in" (lIInd .... lo' cenl.,I .. , o pon-
a.. IHIOlebl!' o tlelon
e Celollb.-ele Ski , .ltlel SpUI 11_
bte celulo,r,ce liP bumbl!C, SItU
li'" .Ibe "u colora .. , utl llut. in
llldus'", " xi ii. in amesltN; CU li_
brele ""u le seu . , n'et lc..
e "' ..... lip _"Ili, "IMi sau
color." in P,odUN nt"un
dOm ... iu I .. g d. Ilne(e lI'ulul
(60-300 tleo, SI Int,-o CUPflnla-
1000re pelet. ti. CUlan
F". cord " re,ale cord din
.lIcori desl,n.te p.oduCl'. de
oInvelope, .rtlcolelor tehn,ce d,n
C.UCIUC " .ltor Industrii
Calol ... ul, norm. 1 so lacu ,,,
folos, t ,. Imbe' drve.selor c.
legarii de produse
a Celukozell chimica, ObllnUII
P"" prOCedeul suUat cu p .",d.".
hzi Ski dlluJl" de Imonou CM'
CO",IIIU1. matenl p"m' pentru
IlbrlCI.ea li. elor ,1 ' ,btelor Irt l/i-
o.le
I Celulo.rele plfl'llarl, deslm.te
I.btoc"'" hirt"lar ' o e.rtOilnelor
e Hirtiile Intr -o divers.i g"'"
S(Wtlmerl llla (IC"', liper , d m-
bllaj, l'I irl " lehn'ce, igienloo-sano_
tarI, innobll.t.,
C.rlo .... duplu-tripll' SO
confect'i d. Clrlon
C bodlTM'll lc .... 1on1 Iodici
leMe), t'l'Inlca sau puri"Clti, 1".
10.,11 c. Slabiillator de .muiile
colo!d de prolK(le In Industrl, 1.
vopsel,lor , d" ...
a Hldrol'lmcelulod tHECj
tehnoci $i .l!ICtlhe.I', 11I ,1olita C'
Centrala

de Fire
Fibre
Artificiale
de


ing'OS8to< pentru da 10-
fi" , detergent . oo&met'ce
PJ odu .. anorganIce (lC,d
sulluric ele contact $Uliu.. de
C.,l:IOn, n,po.:lOfl! dt sodIU $1
,oda causl'et). ulllrut8 Ifldeosebl
In cadn. 1 cent ,ei peont.u Obl .... e-
, ea fI.elor SI hbl'elo, ." ,lu;:,.18 si I
d,o.teluIUI de , ... 11. plectJm SI .. It ...
Drlcar c8luI0:810'
Prohlul de produCI" al UI'10181'-
lor centrale< s-' pe parcUI -
Sul an,lor plIn punere. In fUnc-
\iune a nOI CIIP8cota", manlfestin-
(Iu-5fI o preocupare constan"
pentru o,vefll l'car8' game sor ll-
mentalo,. pentru """ace.,.
Int.o ma, mare mhura a ce"n\.
10' b&neI.e ,,'or pet11.u '.1111:8-
re. produci'" desllna
.,
Pt:,leel .onare8 procedeelor ttp,.
nolog'ca de ,'OICIr. pe o
t"apt . superioara I pallmel"lor
' enn'co-econom,c, CO"",II,,,'
unul (1.1'1 p"nc,palel. Oblectwe "a
cOlectlv,IOt d, .... gln.rI. letm,c'80'
" muncllO" 0'" cadu.t Intrepron-
derlior " II InSUI U-
tull" de Ipecliliiile
(ICPfCH- Brllll), aco""indu-se o
alenlle deosebltl imDt",alll "" Cit-
IlIitll Pl'oduCII&!. (IImlnua. " con-
sumt ... lor de materN prime. mele-
flale, OOmbuSlltI!l" energIe, Cfes-
leroi gradulur d. v.JOflhcare re-
secundare " de ,ecuoe-
.a ... uno. produse rezullete din
Ofocesele de p.OCluche
PflMt,e real".nle de prntlglU.
CI u.marl a coIaDO,ar" ce 1-1
e4ectUiiI inl.e sectoarele p'oduC-
lte-e.cetare 11nt de amlllt ,t ell-
bora.n U"" tehnolog" Of'grnale
,ominesli de 1,I)I,Clre celo"-
D.,lo. lupe"ol .. (concepl 'l
ICeste, tennologu I COlIClel l,al
orooun .. ,1e SI .,Wllatele eo.oe-
, Ianlel pe lin'l flbllca1,eI IIbrelOl
I'I()fmale. cu ,llcien\o1 in pr,mul
lind pentr u c ahille. $1 I ' iiii II
b&zl p'OIecta. " 1\01101 un"'\1 de
iri", d,n cadrul cenl.II .. ). oll(,ne-
rea de nOI 1000,mente de
cord CU 100Slu", as'melrici des-
tina" p'oducl'" unOl InVel p.pe
'po!eIal,. ci! oDllne<ea de nOi
IOft'mente de h .. tehn'ce 011(' ....
re. de culOli nOI de celOI'Dril tIP
li na oOp!oIl. In masa SI d. hre m. -
llse vlscozi omologindu-se peste
90 de POZ'I" coIorostl ce In conlo. -
mltele Cu c'flnl.l. MIU as,mlla-
,ea " omolog.,ea celof,bt .. lIP IN
' Ianoa'd a Cetol,l)f" pent,u 1".
de elecl. ellmlllindu-se Importul
aceslO1', Ulm,I ea " omologa-
.ea D&r'It'l" de celolan penl'u Po-
tfllete de l'gare". as,m, I.,ea SI
omolog,rel hlr1"I()I' liltrln" pen-
I'U 1,lIlete de ulei UUliule IIIUIO-
IUII.mele OLTCIT obt,n .... d.ot-
el I&! IUlalere
P, o ducll' ClffA.C _
Brl,la I cunoscUI an de an o 01-
namlci IScendente plln.llcin.-
ou-se pent" .. an ul 1968 reahlare.
uner produClli ele Ilbr' ,i Irre llfll-
l,cl .le cu 250''lI0 mII mar, decI in
1985 . espeCI'v reallu"l un ..
produclN de celul ().ll ch,m,Ci $1
p.o ... cu 14'\00 miI ma. deei!
n acelasi .n d el., III\'. 1985,
0I,nI1$8I11' I c\' ul'll lo< d. O.ellII
pOhl,e $' tehnlco-o'gan,ulofle
dIn eldrul ClffAC- B.a il. VI-
l e a.n cu oflofl late .,.liz"el Pl'o-
d. cal, r. te la un inall 111-
vei compel'llv. ,0herl."le pe p,al'
moNl, l la COl\lt,IU'OO un atI"'I'11
et.lon d' e.hllle O "fi' da 0 ' 0-
dute relhzale in c. d.ul CIFFA.C
- B.a,l. au euce .. 1 PI"II9'ul pe
pollele unOl \ ... cu trld'l"
in lllduSl,,' eh,mlcl . in Plezanl
celolibra IIp II'" "
bumDiIC In URS S ()Iandl Ja-
pOnll. Tu.e, .. F'hpme ,
Pa k" r.n SI R F G mllase m Tur-
era. relel, cord In 8ulgl". SI Un-
gar, . hin'. tn Tu,cl' l'ln. 1 ....
$rfla S' Eg,,,t carton dupl ex in
Eglpl $' Kuw .. t
In contextul .e,hl."lo. pre-
zante S' .... ,10 ... ClfFA.C - !!I.a,l.
""'''' un !ulI,hcl! .etlum,
Penl'U ,nfo.m'lll suphmant e
va rugam II v. aCI ..... " Centrii ..
InOUtlll.1e de f a " f,br. ArI,t,-
e, ale " de Celulon B,"I._
seaua V,mu. km 10. Ieleton (946)
33707. Itlex 55:!18

AMPLIFICATOR VIDEO
IANCOA
PentN imbunatatirea calitilii
inregi.ttjrilor r.alizate o
alti bandi video. propun celor
construir.a amplifiClt-
torului prezentat miii jos.
Aparatul are o construclie sim-
pli. nu in r.a-
IIzare. schema este adaptati In
8$8 fel ca nu piese
mai greu procur.bile. Are o
ful'lC1ionalitate multipli ,1 anume:
- adaptare de -
75 n - distribuirea semnalului
'a mal multe vldeocasetofoane -
2 SIIU 3 - , firi .fectarOli caliti!j!
Imaginii;
- asigurA o amplincara a nive-
lului semnalului de prin
CIIr. se poate compensa Inriuti-
tirea calltitil copiei.
Prin Int8fcalarn amplificatoru--
lui pe linia video " reglarea co-
respunzAtoare a nivelului de
semn prin P, se pot obline co-
pII la Iei de bune ca ,ilnregistra-
rea originali. Poate fi ut ilizat cu
succes $1 'a Interconectarea cal-
CUlatoruluI cu Yldeocasetol onul
pentru Inscriplionarea filmelor.
Prin
P" se punctul opt im de
Iul'lClionare a tranzistorului T, -
cu pozil ia la valoarea a
potenliometrului P
2
-, Iar prin
IIVT,qIlfU

.ff, R,
" -' f--'
"
"
n
MI)!'
,
fi
<C!''''
OM'
<,
1'1 .. " 1$11.
C,

c.

' R,
"

''0
".
, -
TIt /Jl)IJ9
D,
I'uzz
('i r eu/t u. 1 im!,r, mof'iuniru.
.si {,5 ca r a f :l }
po!"iiometrul P
2
se poate regla
ovnol i icarea intre 0,9 si 4 ori . Re-
glaJele se efectueaza .,pe viu",
adi ci calitatea imaginii
pe televizorul monitor al inregis-
La un reglaj corect, pe re-
zistenl1 R. se poate o
tensiune de 7,5 V semnal de
intrare. Tranzistorul T,
CI ampl ificator In clasa A avi nd
la
amplificatorul se construieste cu
o s, ngura valoare:. re-
zi storului R, este de 150
W. pentru ar. va-
l oarea de 82 (l / 5 W, Iar pentru
lrei i esi r i de 58 0 / 5 W. Clr-
runu' Impnma. I -a .eallZlt cu
trei posibile dintre care pot
fi utilizate cite sint necesare. Fi-
ind mai greu de rezistoare
de 75 fi, s-au
centru rezlstoare de 150 fi
legate m paralel - At . R,D. R
H
.
R
u
. Pe circuit imprimat
HI realizat si alimentatonJ de ten-
siune de 12 Vc.C. AII-
mentarea aparatului se poate .. -------------______________ ....
lace de la un transformator de
putere de 220113 V. care
ooate l i de eKempiu un transfor-
mator oe lonerle la cara s-a ma-
jorat de spire la secun-
dar in mod pentru
a obline tensiunea necesari .
carcasa Ipaflltului se confeclio-
din de alei sau alu-
miniu cara asigure o ecranare
Inlraraa si IesI-
riie se fac cu cabl u coaJl: iel de 75
fi, cu mufe tip TV.
BIBLIOGRAFIE
- Elelctor nr. lM983
- Radiolechnlka nr. 12/1986
ALMANAH 'tllI
ELECTOR ANTENE TV
.-
\ I n majoritatea cazur ilor. co-
'leclarea $i deconectarea mai
'TIul tor ant ene la un si ngur re-
ceptor TV se manual ,
pr in sChimbarea mul elor cabl u-
rt lO!' de coborire a antenelor in
mula cab/ul ui (prizej) TV sau
In inter mediul unui
lor speci alizat in mont aj eera-
nal.
Dezavantajul pri nci pal al a-
cestei pract iCI se li miteaza la ne-
cesitatea efect uarII unor mane-
vre succesive. sChimbare a CI -
naiui ui din rotat or sau progra-
mator SI ImpilCl 1 sChimbarea an-
tenei corespunzat oare canalu-
lui $1 pr ogramul UI ales.
Elimi narea acestui Inconve-
ni ent se poate lace prin asocie-
fel sei ectoruiui de canale, indi-
ferent de ce l i p ar fi el. cu un altul
de antena. Sincronizate meca, .
nlC. elec1ric sa u el ectronic.
In cele ce urmeazii se va reda
un mod de reali zare a unuI se-.
lect or de TV asoci at unuI
programator TV " Electronica"
- echipat cu componente ce fa-
cili t eaza programarea a
post uri de recep! i e TV, I n FIF
sau UI F cu t aste.
Pr in schema al easli s-a ur-
real izarea la re-
ceptorul TV, a antene posi-
bile, si mul tan prin al egerea pro-
gramului, respect iv pr in apasa-
rea tastei corespunzatoare pos-
tului TV dor it.
Schema pe care o sugerez ci -
titoril or , exper imentata pe un re-
ceptor TV "Sport ", poate fi apl i-
cata la toate t ipuril e de recep-
toare echi pate cu rotact or sau
sel ector electroni c de canal. DI -
ficultatea cate Int ervine la un re-.
cept or TV cu rolactor este se
impune ampl asarea pe ax ul
l actorului a unei came supli-
mentar e care atace contac-
tel e ND ale select orul ui de an-
tenli , Este r enunl ar ea la
aceste contacte $i la cama res-
pect ivii dacii select orul permite
posibil e la selecto-
rul electronic.
Schema
contactele ND corespun
"
taste a progra
matorul ui, IP,a - f, pentru nchi
derea a circuit el or de teleco-
a relau l ui
al ant enei respective (fi g, 1)
"
"
,
Izol area tensiunii de
ALMANAH 1949
pentru releele de se face
n pri n interme-
diul unor diode ori-
care din sefl a N sau BA de
cele t rei barete corespun-
zii toare B 1. B III, UIF Pr in intre-
ruperea circuit ului ImPrimat $1
inser ierea acestor diode ( ... ) de
la contactele unul
se Imposibili tatea clr-
culallei de curent de la un intre-
la altul pOSibilitatea
efectuITIi comenzilor dOrite de
la etajul int rerupator
ca tensiune Vce.'
s- a folosit pentru receptor ul TV
" SpOr1 " chiar tensiunea progra-
mator ul ui respectiv, U 10,8 V,
at it ca nivel de ten-
siune, ct ca put ere (0,003 VAI
releu), recoltata din borna lo II a
stabilizatoruiui de tensi une lo-
cal Supli mentarea put erii ce-
rute transl ormatorului stabili-
zat orui ui nu probl eme de
niCI un fel att la acest tip de tel e-
vizor , cit Si la alt ul.
9""
I


7 1,
,J
Il<
1


t"" 1
f!-."
, o
t""
f..:.., l
,d
t""
F:!
"
t<'"
,
b! .OJ
1:'"

I
I ANS
"
VIRGil EPUAE
Cu atenlle se POl ain-
plasa cele sase diode in inclnla
programator uluI, prin sudurii cu
cositor, un mod de realizare a
montajului lilnd sugerat n Ii -
gura 3.
ConeXiunile se vor realiza n-
Ire borna intrerupaloarelor
puza de lip magnetofon (5
borne) ce se Impune I,e mon-
tata pe capacul din spatele tele-
vizorulUI, priza loloslta de fapl
pentru Ci rCUitelor de
dm programator cu
CirCUitele de telecomanda e.te-
rioare se vor lace cu conduc-
tor leonic - Itexibll - de set-
cit mai mi ci, asigurate la
smulgere pr m tr ecerea paChetu-
l ui de conducloare pun gaura li-
bera de pe Ci rCUi t ul imprimat al
programator ul uI,
lungimea acest ora va per -
mit e in contmuare
a programat or ului inspre exte-

10,eV
- +C609
.J.
lo

r-;::;::

Id
Ro
-'"

rior , prin crearea rezervei nece-
sare de conduct or.
Conexiunile dintre priza am-
plasaUi pe capacul TV ele-
mentele de - rel ee -,
amplasate l oate la un si ngur loc,
sa vor realiza cu conductor de
sonerie, sau Introduse
intr-un tub PVC de diametru co-

A,
R'JL
A, R 'L-
A,
RI"
(cP' L
A,

1.
Releele pentru .or
trebui cupleze ferm la o ten-
siune de 9- 10 V, la un curent
mal mic de 50 mA, preferate in
acest caz fiind releele de tip
I restie-Reed care permit In plus
o ecranare
in schema din figura I s-au
montat trei relee, iar pentru un
canal s-a folosit un amplificator
TV, Pentru acest amplificatOf a
fost Impus monlajul in
cu alimentarea proprie.
Schema din 2 repre-
schema Circuitelor pri-
mare. a conexiunilor ce se
vor realiza i ntre feederele ante-
nelOf AI - A. (In cazul de
cablul de cu r!Ceptorul
de televiziune-CCAT. n cazul.
cind antena prin ampl ifi-
cator se poate utiliza singu-
-, L.j

un contact al unui aII releu.
Cp-contact posibil , va
ampl ificatOful.
I n concl uzie, cu schema
aleasa se pol comuta patru an-
tene cu care se pot recepliona
sase programe. Punlile realizate
in programat or, intre bornele in-
trerupatoareior IP.I - IP.b. IP.c
- IP.d. posibilitatea re-
2
CCAT
EJ
3
cu A 1 a pro-
grame cu A2 a incA
Desigur rea-
lizarII unor combinatii in sche-
sint l imit ate, dar destul de
numeroase.
Pentru semnal izarea a
diferit elor ale
relor mai ales a intrarii in func-
a amplilicatorului reco-
mand Includerea In a
unor LED-uri care pot fi montate
pe partea a programa-
torul ui.
in schema din fi gura 1 bornele
a + g sint cele de a pro-
gramatorul ui cu elementele te-
lecomandate, ampl asate la o
de 8 m, reco-
de constructorul am-
plilicatorului ca fiind
de receptorul TV.
Reteele de se pot
amplasa prin cu o clema
ecran chiar pe carcasa ampl ifi-
catorului. conductoarele de co-
nexiune fi ind de tip norma' -
Fy . dintre
releel or conduct oarel or de
trebuie treata prin
barne de conexiuni ce se
pot din de Cir-
cui t Imprimat care vor fi fixate
mecanic tot pe amplificator
borne).
executarea schemei se-
lectorului de punerea
in a instalatiei satis-
vor fi maxime pentru ci
comutarea nu probleme
de contact . de timp mai al es.
acesta se poale face automal
de cel ce sel ecto-
rul . programatorul , recept orul
TV.
ALMANAH RTEHNIUM"1te,
P entru gener.rea tensiunii
In trepte se l oiosesc circuite in-
t egrat e In tehnologie CMOS -
tCl , tip MMC 4047, IC2, lip
MMC 4017 (I ig. 1).
Primul circuit est e un multivi -
bfator astabll avind
determi nata de valorile elemen-
telor P C. Condensatorul C
trebuie l ie nepolarizat.
Impulsurile dreptunghiul are
genefate de multivlbratorul a-
stabil (semnal clock) si nt nu-
de al doilea cir cuit
int egr.t. care este un tor
decadic. avind zece deco-
dil icate In zeci maL
La cele zece corespun-
cilrelor 0-9. si nt co-
nectate cu valor i pon-
defal e. Tensiune. i n trepte se
culege de pe
R. Indicii rezislen1elor cores-
pund cifrelor zecimale de la ieti-
rii e
rezisten1ele au valori
crescatoare AO == 2 kn, A 1 :o
= 4 kl L. A9 = 22 kJl A = 4 kU,
teoslunea scade In zece trepte
de la o val oare l a o va-
loare
rezisten1ei e au valori
AO = 22 kJl ,
At = 2Okn ... A9 =
tensiunea in zece trepte
de la o valoare l a o va-
loare maxima.
Semnalele de tensiune i n
trepte se l olosesc in divefse
- convefsii anal OQ- nu-
meri te, t estarea dinamica a
unor aparate et c.
in figura 2 se un montaj
care poate II lolosl t la construi-
ree unei sonerii muzicale cu
zece tonuri .
Tranzist orul cu el eet de cimp
RoS02 in zona oh-
se ca o
fi ind de l apt un con-
vertor
La fiecar e generare de ten-
siune in zece tl epte. multivlbra-
l orul .st abil pe zece
.udio vecine
Tr ebuie .vut ca l a conec-
t are. unei scheme de amplifica-
l orul .udio nu se
curentul de .1 cirCUitului
integrat MMC 4047, care. de
exemplu. pent ru lJ
oo
= 10 IJ este
de 2.6 mA. treptel or se
Ionneazi pri n ponderea r61l5len-
taior, 1.,. prin interme-
diul P.
ALMANAH .. 1989
IIIIBITOB
de
TEISIUII
D
TBEPTE
GRIGDRE MDRARU
1
-=, c;
-'-
I
I
\SIGURANTA

Deoarece nu toate sursete de
alimentare In curent continuu
sint protetate la scurtCirCUi t $'
nu siguranta de protec-
tie. putem realiza o siguranta de
protectie Aceasta
poate li atasata la redresoarele
Rx
Il
MIHAI SPIRESCU
25 kll se regleaza plaj a de blo-
care astfel in pozitia curso-
rulUI ,05" la extremitatea " T", cu
rentul la care se blocheaza mon-
tajul esle minim (cea 0, 1 AI. Iar
la 91t1reml latea "A" curentul de
blocare va I I m,IJUffi (4 sau 8 AI
t- Intrare 0,33-0.42.n.
2 N 3055

auto nestablllz8te. sau care nu
poseda din constructie o protec-
tie pe iesire. cu tensiuni la
80 V $1 un curent de sarcina pina
la BA
Montajul funclioneali cu
00 tensiune mai mire
sau mai mica, ce apare pe reZIS-
tent a de 0.33 0. 42 fi. serie cu
tranzlstOl"ul de putere 2N3055
(pentru redr esoare cu tenSiuni
malume 50 V $i 4 A) $1 8UY 56
sau 8 UY 72 (pentru redresoare
peste 50 V 3 Al.
Din Pl de 15 +
1
l10V
2
I
Constftlctorul va hotari daca
Pt va ti montat pe panQiJI radre-
sorului (cu buton SI gradati
putind II schimbat punctul al
blocare la scurtCrCUlt , dupa ne-
la diverse valori sau
daca PI va li semireglabll $1
montat In interior 111t81 l a o va-
loare a curentului de Q1 0care
lid, delinitiva.
Placa montaJuluI, Ilind mrca,
se monteua n Interiorul reCIr&-
SOfului, pe cind tranzistorul de
putere trebui e montat (Izolat cu
mica) pe cutia redresorulUi sau
pe un radi ator de 10 1( 10 cm
2
Se poate folOSI or ice profii de
radiator , care sii aSigure o (aClre
convenabila a tranzIStoruluI de
putere in cazul cind cele doua
tranzistoare 8D
anormal de calde, se vor monta
pe radi at oare de tO' cm
2
I lecare
din de aluminiu de 2 mm
grosime.
Dar incalzirea lranZlstoarelor
nu poate avea loc daca monlajul
basculeaza Instantaneu din de-
blocat In blocat.
Cauzele ncillz"l i provin din
calitatea slaba a tranzistoarelor
10los11e (incat zlle Ico mare sau
polanzan Incorecte din A3 SI
R2). Din A4 se regleaza IImlla de
curent m8Jtlm si minim CI oft'fa
o constanta scazuta de timp la
curent minim,
Figura 2 arata modul in care
se monteua Poten-
tlometrul PI va II de 2 W R. de
0.33 0.42 fl va II boblnata (cu
sirma de 1 mm dlsmelfl,l, man-
sau eram nichel) pe un
al( de 8 mm diametru Cu pas de
1 mm dupa care se scoate ax ul.
ea in aer Aceasta va li
fixata if1 monlal cu surubufl.
salbe $1 de 3 mm dlam&-
""
Si'
m,-
2
ALMANAH 1989
N//LTIMETNU
DIGITAL
Ing. MlliAN OROS
Multlmelrul dIgItal prezentat n continuare mal multe de baza
yoltmetru de curent continuu in gama O V 100 V
capaclmetru in gama 1 nF-IOC "F pe trei subgame 1 nF-lOO nF, 100 nF-l "F.
I "F -1(0).'F
generator de frecventa In gama continui de la 40 Hz - 20 kHz
ceas electronic cu poslbilitalea de a 811$8 OfB maxIma de 23.59 a marca secunda
Prin proiectare s-a o
imbinare intre pre-
CIZia masuratorilor, Simplitate
pret Acolo unde sa considerat
ca pOl II utilizata componente
de diferite valort, S8 dau SI ele
mentele de prOiectare a acestor
componente. facllitindu-se in
acest mod utilizarea in construc-
118 a diverselor valOri de compo-
nenle, in !unelle de aClarea fIe-
carUi conSlructor De remarcat
este faptul ca toate componen-
tele sint de produc11e Il'ldlgena
Sd1ema b'oc a mu'tlmetru'UI
este dat;. in figura 1
MASURAREA
TENSIUNI LOR
CONTINUE
Partea a multime-
truiui care permite masurarea
tensiunilor continue cuprinde
dou blocun funC\lonale atenua-
tOful de mtrare (AI) SI conver-
tOfut tenSiune-timp (CTI)_
Schema de prinCIpIU a acestor
doua blOCUri este
data In figura 2, Om schema se
poate constata ca voit metrul di-
gital este de tlput cu rampa It-
nlara FunCllonarea este ur-
sa presupunem la
Intrare avem tenslune U. de
masurat In prima faza semnalul
de RESET aplicat 'a cirCUitul m-
tegrat CI, determma
rea condensalorutui C Tot sem-
nalul RESET va determina
51ergtlf ea apriorlce
in registrul de numa-
Iare (RN) Cind semnalul RE-
SET esle egal cu "Ol'. conden-
satoful C se din iesi rea
ALMANAH ,.TEHNIUM" 1989
r
"L
' -KJ- -
I
Schema bloc a multlmelrului
cirCUitului CI, cu un curent I
D
egal cu 1,_ EI se incarca liniar de-
oarece 1, este de valoarea
.' ,
Oi/)
V
SF
0.6 V
KO
RN
AFN
Pe lOatl!. durata de Incarcare.
semnalul RESET fiind .. Ol ",
dioda O, este Tot pe
P, este
deschisi deoarece ci r
cuitulul Ci
l
se in ,,1l ", iar
Impul surile de la baza de timp
(8T) ajung la RN prin P unde
snt numrate Yn mo-
meniul cind U, devine cu
U . lui Cl
2
trece in "Ol",
poarta P, se bl ocheaza i mpul-
surile de la 81 nu mai ajung la
RN.
Notind cu T perioada impul-
suriler dale de Bl. cu 1, perioa-
da de timp din moment ul
al procesului de a ca-
C si in momentul
porlii P" cu n
de impulsuri inregistrate de AN.
putem scrie: 1
1, = n . T n -- (2(
f "
in figura 3 este dati diagrama
de semnale. de intrare in
ClT. Din aceasta figuri
ci :
U, U, 19 o . " = 19 a . n . T
(3)
Deoarece capae,-
C se face la curent constant,
relalia dinlre tensiunea de pe
condensator (U,) , curentul de
'0 timp este de
for ma' 1 f'
U, (t) =- ' 1
0
(t ) =
f "
--.l!... t " (4)
C
Din ralaliile (3) si (4) (n mo-
mentul P,)
relalia: I
U, U, '" -'- nT (5)
C
Relatia (5) princi piul
conver sie! numerice a tens.unl1
pentru acest tip de voltmetru. Ea
consl .tu.e $' relatie de proiec-
tare pentru rampa
pe intrarea neinver soare a
cirCUitului Cl
2
pentru liecare
de avem tensiunea
de 1 V, putem spune
U, va h cu ten-
siune in momentul portii
P, la .ntrarea atenuatoru-
lui AI avem tensi unea de
de
du-se, de asemenea. c frec-
venta bazei de timp la
crr este de ' 8T 100 kHz, d.n
relatia (5)
lOO C 1(1 (6)
Tmind seama de (1) s'
relalla (6), putem scrie
100 C
V
cc
V
SE
R, + R' ,
(7(
Aelatia (7) permi t e cal culUl re-
A, A' , in conditiile
cmd stabilim valori
. ""
J!.'
I"kti-
"",.
>---.
,
... " IJffJ.5
U. "-
/fu
,u
,
' V7Z",
<-
I L'.""
,-,,,,
IR'- J,Zm !!" I r-Z 1"


->-
Ili VI'H'
.. CII
Schema a bloQ.llul erT
V
cc
"" 5 II, VilE = 0,6 V capaci ta-
tea C stab"ind-o la valoarea:
C "" 100 nF,
Cu aceste valori introduse in
r el al ia (7) obl inem:
R R
' _ 5-0,6
, .... , -
100'1(1) '10 '
Diagrama lemnalelor In bl ocul err
4, 4 ' !OS Il
Penlru a etalon8fea volt-
metru lui se stabilesc pentru R,
R' , valori stan-
dard"
. R, 390 "-II, iar R' , HXl kU
R' , va I I de fapt un potenllome-
Iru semiregl abl l (de preleral
2
cu ajutorul carUi a pu-
tem regla ncli narea rampei ...
niare, permilndu-se astfel eta
tonarea voltmetrului.
Cind semnalul RESEr est e
egal cu "Il", dioda D, se des
chlde, determinind
/
3
capacItatIi C astfel nCI atunCi
cnd RESEr esle egal cu ,, 1 L"
procesul descris mai sus se
ooata r elua, Pent ru etalonarea
voltmetrului se trece comut ato-
rul KI,i
2
pe pozilia calibrare, i n
pozitie intrarea neinver
soare a ci r cui tului CII este co-
la o tensiune de 0, 7 II
ALMANAH HTEHNI UM"1989
r
,
tensiune stabllizati cu o dioda
de tipul lN4001 di-
rect. In acest moment pe ali$ajul
multimetrulul trebuie
cifrele: 0.100. DacA au aparul
alte cifre pe dlsplay. atunci din
poIentlometrul R' 1 se
inclinarea rampei liniare
cind apar cifrele mai sus mentio-
nate. Se trece comutatorul Ki ,i
t
pe una din scala, se ta in-
trarea mulli metrului o tensiune
Pe display trebuie
!!par. ali$8ti mArime. tensiunii.
in general , In cazul acestor ti-
puri de voHmalr. digitale (volt-
metrI numerice cu li-
erorile de masurare care
apar sint datorate
Ireeven\el aplicate CTT-ului,
oalinlerli'lil ramp&! liniare ne-
sincronizArii Inceputului in-
capacihlilil C a rampei Ii-
niare cu im-
pulsurilor. In cazul voltmetrului
digita' mai sus Pfezentat, aceste
cauze de producere a erorilor de
,U lost minimalizate
(f
eT
aste de la un oscila-
lor cu sincronizarea celor
doui momente se
face automal , Iar liniaritatea
rampa! este asiguratA prin stabi-
lirea unei scheme pentru rampa
linlari ce aslguri o IIniaritate ex-
celenti).
MASURAREA

Pentru misur'rea
lor se un convertor ca-
pacitate- timp realizat cu cirCUI-
tul integrat de tipul .8E555
$chema de principiu
este dati In figura .
In contlnuate se va da proiec-
tarea elementelor de circuit af.
rente lui Pentru a
bine COndljlllO de proiectare si
urmi rlm acestui
blQc funcllonal ,
In momentul ini liaJ semnalul
de RESET treceraa
l_irU lui CI, In "IL" inceperea
IncitcArii capacitAlii C... prin
unul din grupurile de rBZISlenie
R1R' " R, R', sau A.,R. " Din
acest moment po&rta P, este
deschid, Iar Impulsurile de 'a
baza de timp trec prin numi-
rilorul AN. CInd pe C. se atinge
lenllunea de 0,66 V
co
lui
CI
l
trece In HOL". Iar poarta Pz
se blocheazA. Timpul de in-
a condensalorulul C.
elle dat de relal la:
T " ' . IR C. (8)
ALMANAH .. TEHNIUM" 1118
4
$chema flectronlci a CCT (a) ,1 dlagr.
mat. lenslunllor In blOCUl CCT (b)
Considerind. spre exemplu,
capul de de 100 I'F in mo-
mentul termlnirii ca-
pacllilll C. (C. = 100 I' F) pe dls-
play trebuie sa cifrele
100 O Deci RN a
numar.t 1 000 de impulsuri,
Frecventa bazei de timp aplicati
CO"IYer!oruIuicapacit.e-timp Jind
de 10 kHz s-na de r.
lai .. (8J. putem scrie:
1
T = I. I C.-R = n -- (9)
f"
unde ' aT Irecvenla
bazei de timp; n - de
Impulsuri Inregist rat de RN, Iar
R este egal cu suma celor daui
rezistenta din R:R' z.
Rl R'.). R.R' . . Pentru capul de
scalA egal cu 100 I' F valorile
mal sus tinind
seama de relalia (9), rezulti :
R .. R, + R'l = 909.0911.
Se Rt, = 680 II. iar
R' .. 1 kH. Hezistenla R' J
esle. da fapt. un potenlOmetru
cu ajulorul se va face et.
lonare. capului de de 100
"F. Pentru seali durata
de a impullurUor de
dtre numirilor va fi eg.li cu:
1
T = n ' -- (10)
e ' 8T
Folosind relal ia (10) . rezulti
Ci Te este de 0.1 s. Tinind seama
semnalul RESET apare dupj
=/q
aproK,mal,'f 2 5. ope-
ratorul afe t imp suficient pentru
cItirea de pe dlsplay
Deoarece Te este foarte mic, se
VOT putea masura pe scala de
100 " F $1 c apacil81 1 mai mari de-
cii aceasta valoare Singura res-
trl Clle care se va Impune val,
aceea de 8!lIgur are II timpului de
citire a Informa11el dete de al ls8J
Analog 58 cal w leaza grupu-
ri le de A:tA 3- A, A .
Calculul elementelor (or-
cUlt ul de oorivare necesar co-
menz,i CeT dalonUi faptului
durata Impulsului RESET este
mare) se face seama de
cond'li,le:
( 11 )
.l V, > 0.66 (12)
unde V, este tensiunea semna-
lulUI RESET, Iar celelalte
au semni ficat ia mai sus
Ultima relal le este
deoarece semnalul RESET este
in TTL. iat V
ec
egal cu 511_
ci T = O. ls. din
( 11) . punind ca C
s
f ie
egal cu 10 nF. < 2
MII. Se pentru
100 kll . Cu aceasta valoare st8-
pentru se o ex-
tindere de att pentru cea
de 1 I'F. cit P8f1tru cea de 100
nF. De asemenea. modi fici nd cu
un ordin de ' er.
se poat e sau rezo-
lutia instrumentului cu un ordin
de
Etalonar ea capacimet rului se
face in modul se pune
l a intrarea mult imetrului o capa-
ci tate ce se inca-
intr- una din scale.
Cu potenliometrele p
2
p'
J

P. corespunzatoare se re-
t impul de al ca-
de astfel incit
pe valoarea capa-
de la intrare cu alocarea
a punctului
zecimal. O data etalonat pe o
se va verifica etato-
nar ea este valabila pentru orice
capacitate n gama
scalei etalonate.
Pentru Rl' R'
l
R . R', au-
torul a stabili t va-
lori;
R
J
= 68 kll. R'
l
'" 50 kO. R. '"
680 kfl R. - 500 kll.
MASURAREA

Partea a multime-
!rului care permit e
cupri nde mai multe
'-10

,-
(,
'
,,,.
".
"'"

;'00'1'

'"ho. IV
\.b
Mn
% (.li. Mx>l*
Nolt.A
.;
,.

f-
um
1,s1t.:A.
TfoJ"
5
Schema ele-clronld a blocului AFI
Ro,'
""
490
'"
A , ..

,

-,
t.42
,
'"
,
-IJ:=====-,
"
6
Schema elec:lronlcii a blocului eL la) ,1 diagramele
l enliunllor (b)
blocuri
Blocul amplificator f ormator
de impulsuri TTL (AFI ) ampl i-
semnalul a carui
a fi Si pre-
in aducindu-'
la nivelur ile TTL standard.
Aceasta prelucrare se face
mod' ficarea frecventei. Schema
acest ui bloc esl e in figura
5. l a intrare
este de un tranzistor
cu efect de cimp de tipul BFW
1, . Amplifi carea formarea
semnalului sint asigurate de por-
SI-NU Pl' P, P,. Pragul de
trig!;lerare se din
de 2.5 kll.
ALMANAH HTEHNIUM" 1989
(
la supratensiuni este aSIgurata
de d,odele 0.1 0 3' Formalorul
de Impulsuri TTL bine n
banda 40 Hl 10 MHz. cu 000-
elll'8 ca semnalul de la Inlrare sa
nu fie mal mic de 50 mV
Blocul conlrolul logIC (el) afe
rolul de a deschide bloca
poarta de acces spre
rul RN in funclie de semnalul
etalon pnmll de la baza de Ilmp
Schema de prinCipiu a
acestui bloc este data
in figura 6. Functionarea blow-
h,ll este urmatoarea presupu-
nem inmagazmata
n CI. a lost
stearsa, in acest caz, poarta P,
are la nivelul "Ol", deter-
minind astfel blocarea de
acces spre Pl' Acce-
sul Impulsurllor dale de forma-
loOICH:
torul de impulSUri spre nu-
AN este InterziS La
sosirea primului Impuls al sem-
nalului etalon de la 6T. pe
Ironlul cazator al acestuia Clr-
cUllul CI} decodilica Cifra 1. de-
terminind trecerea pOr1n P, in
.Il" Poarta p. se deschide. Iar
semnalele de la blocul AFI ajung
la numratorul RN. Pe Irontul
calator al impuls al
81. CI.} Cifra 2. Iesirea
POr111 P, t rece in "Ol. iar poarta
de acces p. se blocheaza Daca
timpul dintre cele doua Ironturl
ale Impulsu"lor 8T
este de o secunda. de
ImpulSUri inregistrat de RN este
egal cu Irecv8flla semnaiutui de
la Intrarea AFI-uIUi
AI treilea ImpulS provenit de la
8T nu mal are Inlluenla aSUpl8

"'1''' .90
,
ol ar
1.) R 60
,

10/011
b

7
POf1llor P,. Pe. in scnlmD. prin
,;oaclle. va determina blocarea
pof1ll p . determinind ca CI. sa
memoreze starea OOtl (CI fra 3 in
leclmal) slare esle me-
morata pina cind CI. primeste
comanda RESET Avantajul
acestei scheme in sim-
plitate in precilia comenlii
date asupra pOflII de acces da-
torita laplulVI ca factorul de um-
plere al semnaluluI dat de 81 nu
are influenla asupra comenzii
dale da CL De la Daza de timp
prin comutatorul Dalei de timp
se pot aplica la Cl semnale cu
frecventa os t Hl. 10 Hz. 100 Hz
1 000 Hl. Preci zia acestor frec-
este asigurata de oscHalo-
rul cu al Bl Schema bazei
de Ilmp este dati in figura 7 Ea
cuprtnde un oscilal or pilotat cu
2 lHz
cuarl. realilai cu un comparator
de t ipul fJM 339. un de
divizoare decadice de tipul
C08490. Se oblin astlel frec-
ventele de 1 Hz. 10 Hz. 100 Hl.
1 000 Hl Si la kHl. 101 semnalul
de la oscilatorul Bl se
prin intermediul unei porIi de
separare la blocul CTT.
Semnalul RESET se obline de
la un oscilalOf realizat Cu un
comparat or de tipul pM 339 Pe-
rioada semnalului este de apro-
Kimatlv 25. Iar durata lui de apro-
Kimatlv O.ls. Schema oscilato-
rulul ce acest semnal
este In figura 7 c
Registrul numeric de
rare (RN) are rOlul de a numra
Impulsur ile ce sosesc la intrarea
lui si apoi de a le memora pina
la aparilia semnalului RESET.
Schema de prinCipiu a RN este
in figura 8.
Schema eleclr onici blocului 8T, 0 :60 ,1 gene- cuprinde si blocuri le semna"-
r.torulul de . emnel RESET zafe - (SO) si progra-
:.:"''''::;:::.=0=''''.:::''''''-__________________ matorui de divilare (KO) Numa-
ALMANAH .. TEHNIUM
M
1989
conline patru celule '!le
de tipul CoB 490, care
au conectate la patru
decodoare binar -
mente de tipul CoB 447 (fig. 11) .
Cu ajutor ul comutatorului Ko se
poate comanda ca celula 2 sa
vizeze semnalul prin , sase, iar
atunci cind coincidenli
intre cilra 4 de celula
de 3 si cilra 2
de celula de 4, ce-
lulele de se aulore-
seteze. Acest lucru este
tant in momentul cind multime-
Irul ca ceas
tronic. De pe O a ultimei
celule de se ia un
semnal pentru comanda unui
&stabil realizat cu
Sarcina
tui astabil . este o $1
un LED. In momentul ci nd de-
cada a patra a AN
va inregistra cifra 8, pe iesirea O
a acesteia avem nivelul "IL",
care astabilul,
astfel opt ic
t ic apropierea de de
pe care este util izat multI-
metrul . Acest aslabi t poate fi
scos din funC1iune p4"in inter-me-
diul comutatorulul K .
Blocul de num8l"ic cu-
prinde patru celule de cu
LED-uri, de tipul ROL 77 sau
de tipul TlL 303, precum si pa-
tru decodificat oare
segmente de tipul CoB 447.
Pentru a se evita folosi rea a 28
de rezistenle necesare
decodlflcatoarelor la celulele de
pentru alimenlarea
aceslui bloc (AFN) sa loloslt un
stabilizator de tensi une format
din doua diode inseriate, polan
zate' di r ect. Schema acestui bloc
este in figura 1,.
MASURAREA TIMPULUI
Pentru timpului,
semnalul cu fr ecven1a de 1 Hz
de la Bl este aplicat unul bloc de
divizare cu 60, apoi semnalul
astlel divizat se nu
AN. Comutatorul
KD al se trece pe
1, in felul acesta prima
va de mi
nut , de nu
zecile de minute. a treia
de iar ultima
zecile de Ora
va fi 23.59. Punctul de
alocare a zecimalei de la digitul al
treilea (de la ci lra zecilor de mi-
nute) va li conectat la de
1 Hz a Bl, marcindu-se astfel se-
cunda. Programarea ceasului se
face In modul se trece
comutatorul KD pe pozilia t
(i n lelul acesta se
registrului AN) , co
mutatorul de funclii KI,f
2
se
trece pe pozilla 1 . Cu comuta-
torul Ki
1
i
2
se face o pr09ramare
serie a celulelor de numarare ale
RN. Inilial cu comutatorul Ki
1
KI,
pe 0.001 5, se ce-
l ula de a zecilor de ore
a de ore, apoi cu c0-
mutatorul in pozil la 0. 1 S se in-
cel e celule
ce cel ulele de
SclMma "ectronlei a bfoaJrllor AN, KD " SD
'-1
_,
c.
au fost se trece comu-
tatorul pe pozilia 1 s.

CA GENERATOR
MulUmetrul este capabil sa
genereze un semnal de
de dreptun-
Pentru gener-area
acestui semnal se un
amplificator de lip
Nonon f,8N3900). aces-
tui oscilator este la In-
trarea prin in-
termediul comutllt orului Ko-
Frecventa oscitatorului se re-
gleazA din potenl iometrul P.
Banda este intre 40 Hz , 1 20 kHz,
ea putind fi i n funqie
de valoarea C ,i a pa-
tenliometrului P.
Generatorul este protejat la
scun pe faptului
circuitul fotosit are o aseme-
nea proteclie. Schema lui este
In figura 9,
Blocul de alimentare (S) a
multimetrului o ten
slune de 5 V stabilizat i electro
nic la un consum de 1 A. Schema
de principiu este in I.gura
la. Aegla)ul acestui bloc este ur
se valoarea
lensiunli de i n gol ; se co-
necteazA apoi sercina
(I A) $i se din potenlio-
metrul de 5 kU. astfel incit ten-
siunea la valoarea
in gol ; sursa astlel re-
are impedanla de


8
ALMANAH M TEHNIUM
M
1.,

CONSTRUCTIVE
Pentru o realizare lacili a mul
limetrulul, proiectarea cablaje-
lor imprimate se lace pe module
funClionale lininelu-se seama de
schema bloc din figur a 1. im-
pe module este ur-
modulul bazei de
timp, care va cuprinde
rele blocuri baza de
timp, convertorul tensiunellimp,
generatorul de joasti
generatorul pentru semnalul
RESET convertorul capacita-
tellensiune: modulul
rului, care va cuprinde el, divi-
zOfUl supl imentar cu 60. regis-
trul de semnahzato-
rul de si comutatorul
de programate a m0-
dului sursei de alimentare, care
V8 cuprinde stabilizatoruf elec-
tronic de tensiune. cit si cele
doui stabilizatoare necesare
pentru tensiunea etalon si ah-
mentarea modulul de
care va cuprinde celu-
lele decodo.re elementele de
ali,are,
Avind in vedere complell:ita-
tea schemei, cablajul imprimat.
folO$it pentru realizarea modu-
lelor. va fi de tipul dublu placat.
Conectarea intre module se va
lace cu lire ecranate. Rezisten-
lele atenuatorului de Intrare vor
li lipite direct pe comutatorul
Ki,KI
2
acesta fiind. Ia rindul lUI
ecranat . Mula de
va li de tipul BNC, Reglarea (ela,
lonarea) multimetrului se lace in
linat ce modulele au lost
montate pe Culia in care
se va monta multi metrul va 1[
cu orlflCl1 de acces la
pOlenliometrele R' ,. R':- R' ."

BIBLIOGRAFIE
P R Gray' R.G. MeYIIf _
Circuite integrate
Analiza proiectare. Editura
Tehnicii, t963.
2 I CC E. - Catalog circuite In-
tegrate digitale. 1978- 1979.
3 I P R. S.-Bineasa - Catalog
ci rcuite integrate hnlare.
1981.
4 I PR S -BAneasa - Catalog
ci rCUite Integrate analogice.
'983.
ALMANAH l teg
211Il
r
4
,71?F
'/"P"9
,.
Vcc
l o Nn
(om
Schema electronlci a generlt10ruiul GIF
Schema blocului de alimentare S
-
1_1
1_1
Sc'-na bl ocului de al"ara (AFN)
9
10
11
CI
1 1
,

_ .... n ..... ' .... "' .... "' ... nu ... nv ..... ' ........ .-_ ....... u'u ....... ,,.._,_
Ing. KAZIMIR RADVANSKY
CirCUitul integrat tJE5:i5 este
foarte mul! utilizat in prezent "
are o multltudme de BPllcatll In-
cercarea CirCUitelor inainte de
mtrodUCtifea lor ntr-un montat
ne de unele surprize
neplacute
In I,gura I se prezinta schema
elec1f1ca a testeruiui care este
foarte simpla un gaba-
fiI redus SI este s'gura in lunc-
tlonare In esenta. schema esle
un OSC"ator SimetriC Inversat.
oeb'lifld la .. ,re Impulsuri drept-
cu perioada
I 0.693 A,C,
Sarcma osc,lalorulUi esle un
LED care va semnaliza daca CI"
K
+9V
cUltul teslat esle bun sau nu Alit
Itmp cii termmalul ALO (pin .)
se alta pus la masa prin bulonuJ
B. oscllalule sini intrerupte Alt-
mentarea se realizeaza de la o
baterie de 9 v in f.gura 2 este
prezenlat cablajul imprimat 1.
scara 1 1 Se utlhzeaza un soclu
cu 14 plClorUse in figura 3 este
prezentat modul de pozlllonare
a cirCuitului de testat In soclu, in
lunclIe de tipul capsule!
Modul de -ullhzare este ur-
matorul cu intrerupatorul K
()eSCt'IIS se Introduce Circuitul
de testat in sodu. dupa care se
incnllde K Iar daca clrcu,tul nu
prezinta Intrerupen la ponul 3.
LED-ul va lumina contmuu lapl
ce cons!,tUle un prIm IndICIU ca
CirCUitul este bun (eta, 'lnal de
'"'fe, comanda de aducere la
zerOl ", de asemenea arata ca
bate"a este inca buna Dlca la
apaslrea pe IlUlonul B oscllato-
rul demar8aza " LED-ul VI sem-
naliza pulsatoflu Inseamna ca
c.rcultul testat este bun $1 poate
" uldlzat
R1
00
B
4 8

2 5
B
It
ROL02
I
)lE 555 E
jlE 555ME
B

9
10 5
n
,
12
13
1,
3
n
2
1
TO 116
555N
555MN 555MH
5
0 '
5f04
6 3
1 1 7 2
B 1
8- 1






NP4B T099
3
ALMANAH 1989
I
P entru masurarea tensiunii
in microsistemele logice cu Cir-
CUite integrate se poate folosi
Indicat or a carui
schema este data in figura 1 In-
dlcaJla se lace in domeniul 1.2
4,2 V, cu o crestere pe fiecare
treapta de Indlca\te de 0.6 V In-
strumentul se alimenteaza l a o
sursa continua de 5 V. RezIs-
de intrare a aparatului esle
i n jur de 100 kll . iar consumul de
aprollimativ 60 mA
Indicator ul
tranZistoare din seria Be 1 07
Pentru marirea de in-
I rare, tranzistorul T, lucreaza ca
repetor pe emitor TranZistoa-
rele T" T, lucreaza ca amplifi-
catoare ale tensiunilor de prag
ale dlodelor D" De SI ca ele-
mente de comanda pentru LED-
unle indicatoare. Pentru obtine-
rea unor rezultate bune ! rebl.lIa
ca tranzistoarele folOSite sa I,e
sonate cu iJ 50 60
Practic Indicatorul se poate
realiza In corpul unUi st ilou scos
din uz (flq 2) Montalul se reali-
zeaza pe o placura din
toll \ cu grosimea de 1 mm si di-
menSiunile de 145 10 mm, care
se apoI in corpul stllou-
lui Corpul st iioului se prevede
cu gauri Cu ::: 2.5 mm in
dreplul caror a se p<W110neaza
la montaj cele LED-un indi-
catoare i n partea de JOS a cor-
pului stlloulUi se monteaza virful
de realizat. prin st run-
jl re. din alama sau bronz pe
care se firul din
notat .. virl de masura .
n dreptul fiecarei diode luml-
nescente se inscrie la pantograf
sau pr in aIIa met otla valoarea
tensiunii indi cate
Fi rele de cu sursa de
alimentare se scot pe la partea
superioara
ALMANAH " TEHNIUM" 1989
R1
n
R2
01
R3 T2
02
R4
T3
03
RI
f4
04
R
OI
R7
IFfj'
17
MODUL DE LUCRU
Prin atingerea pinulUI 1\ carui
tensiune dOrim sa o
cu virful de masura. pe corpul
st lloulUi se va aprinde LED-ul
corespunzator tensiunii
tenle

Student DANIEL BAoESCU
[01
L[Q2
Lf03
Lf04
LfOl
L[Q6

IFfj 2
Instrument ul este util lulurOI
celor care se ocupa cu intre1lne-
rea sIStemelor lo-
gice cu CI.
LISTA COMPONENTE: T,-
T, BCI07, Bet Oa ({J > 60)
0,-0
5
IN4001: R,-A,
1,5 kll: RI '" 30 Il.
'-l
e:
-'
DISPOZITIV DE
LA ELECTROCUTARE
DEFECTE DE
Ing. GHEORGHE TATARU
Electrocutar.a consti In trecerea
unui curent prin corpul omenes(:, ia.
de1ect ... r de IlolaUe In trece-
rea unui cu.enl prirl lubstlntele Ilo-
teloare u" '-au deteriora' (mIQ, iti
duratei de tunel lo", . ex-
ploatarii neeOfespundtoar., urne-
zelii elc. l.
Conform ....tOllrea
a curenlului auport., de' cor-
pul omenesc de 10 mA: dispozi-
tivul Pfezenta, In continuar. fllS-
p&cUi conditie. deconeClind
la aparitia unl.li eurent mai mare de
5mA.
La Iuoclion"e normali (lIg. I I. cu
rentul IJ = O. i ar 1, - In cazul .pa-
"tiei situatiiiOf mentionata Il .. Os, 1,
1, - Il, deci detectul de Uu
eI_clracuta,,,. se poale sesiza com
parind 1, 1, ("11 2) . "aUet.
t, 1, vor da 'e OOU8 lI ux,!"
ma\lnetice ""', $i 0,. opuse C. sens In
si tuatia in care 1, '" li' Ilu_ul rezulta,
va .... ea valoarea nul Oaci .. O.
atunei 0, o$. 0:! Si In cu W
3
,pire $II va induc. o tenSlun. "ectro-
motoare care. amplificata. VI 00-
manda un element de executie ce va
intrerupe alimentarea cu .n"g18
electrica.
Tr.nsformatOful prezentI! nu se-
sIzeaza curentul care $II Inchide intre
faza ,i nUl. deci va aqionl numli In
cazul deiectelo< de IzolaUe ,1 elee-
'rocutir;; inlre laza ,1 masa
Daca W, ... W,. va aPlrel un flult
mlgnetic rezultant. al'.'" de z.ro, si
in situati a in care 1, ... ' 1. pu,lndu-se
folOSI .i ca '., .... maxlmal de curent
Pen'ru re.liure. pr'Cllci II poate
Iolosi un miez magne"c "p manta. cu
seCliun 2.5 lt 2.5 cm'
Se VI bobina inla ..... area W
3
2 000 d. splfe cu un conductor de
0.18 mm $aU 0.2 mm o.cIo Irln"or-
ml'orul a func!lonat la 220 V. at unci
se pOate Iolosi W
3
ca pri-
mI,a a lcestUla
lnli $urafOle W, - 30 de sp" ,1 W,
... 29.5 spire se vor realiz. cu un con-
ductOf Oe 1,5 mm u mal mir . In
luncl,e Oe curentul don
1
1
'" ,
Aparut
electric

1h
I
"
lui T, (fig. 3). Rezl,' ente" R, $i R
1
au
rolul de aduce tranzistorul lIP.oape
de lIecerea in conductie. se VII
monta inili., un poIentiometru, apoi
se VII "' .... a vakM.rea si se va inlocu,
cu o rezistenta R,. dilent' fiind rea-
IIlaU eu A, (dacii e poIJlbI' R, se va
inlocui cu o fid)
Pr in trec .... a 'n conduetle a tran-
zstorului T \' tensiunii in-
dU$II in in'l,urerea W,.. se vI ali--
menta bobln. releului R. releu ce VII
deschide con'actele montate pe laza
,i in SIIne cu becul indiCilor L. Dacii
1
2
u,,,,
I
Numa.ul d. spire W
l
SII v. "gll In
Iei nc' dlsPOZ'llvul si Oeconec-
t.ze la curen' ..... malt;m admi si bil al
inlisuri.'lo. W, $1 W, (pentru d 1.5
mm. 1. J 4 A/mm1. curentul maltlm
esta de 7 Al
A parat electric
I
Tensiunea obllnuti la Imi,ur ea
cu W
J
' Plre va fi cu grupul O,.
O", C" C
1
V. fi aplicatii tranzIstor ....
'-Ib
2
ALMANAH
,elevi nu rIImlne" atru In conti nua,e
SI dUpi de(xmeClarea co",um"Oftl-
lu . se VI monta un contact de aulG-
In plr.F.1 eu
T . Prin apA ..... butonului ao. cu
,aven;,. automat' , !le v, ,e8hzI co-
necta.ea din nou la re, .. II consum ..
toruluL
FOlosind un releu d. ti mp, realiUlt
CU tranzistoarele T. ,1 (fig. -t). se
pojItI eoneeta la re,1I eor.umalo-
rut dupA un inlelVal de timp presta-
bilit, lir' Intervenl ia nOll$Ir' .
Ast1e1. Ia punerea in I rej&.
ului R se .... inchide contactul R,.. e_
va a1im&llla releu! de timp. Dupa t_
re. timpului prestabilit. ,elevi I va ...
chiOe cont.cUII 1, .. trecnd trlIl\I'istoruI
T, In stare blocat!. deci alimenwea
eor.umatofului eu energie electrici.
In ,;luali8 in car . pe o
scurUi. se ,Iimenlaui un consuma-
tor de putere mar . 1. care
riie W, ,1 W. nu rezista (In c\Ilul nos-
tru un curent m. ma de 7 A) , se l1li
cont.ctul X caf. vi coneet.a
releul 8 , releu ce V8 SCur1clrcuitl 1..-
Irlnalormalorului. Lampi!
Le .... indiCI funC\lonlrea In lcest

Dispozitivele prelentlte contorm
IIgurii 3 llaU ' iguril 4 MI pot monla in
apIIrtamente. Ia tlblOUI de disl';'
bu!le. duj)i .igur..,!elfl n..zlblle.
Faza Nul
Tr
1
R
2
ALMANAH .. TEHNIU .... , ...
Faza
Nul
R
,
1\1
1
\11
I
\13
Aparat eledri (
p
Tr-220/8 '24V
P;1PH05 I BO
I
1. -
+ L
- 1000.. R . h.
R1 q
RJ
'O'

Rz
)T1-1N3055

L:
1000)lf
..,

1000;. f
ctJ
fx R
3
"

-,,-


o data cu apariila masiva in
practica amatorilor a ampllfica-
toarelor a circuite-
lor tnlegrate CMOS, precum
pentru alle aplicatii , se resimte
tOI mal muti necesitatea unor
surse duble
Aplicati a pe care o propun
mai jos se relera la o sursa dubla
stabilizata de 15 V, pentru un
curent de aprOXimativ 70 mA -
BOmA.
O particularitate foarte avan-
tajoase a schemei prezentate
este faplul ca nu necesita un
transformator cu mediana
n secundar, ci doar cu O infii su-
farB Redresarea bi811ernanla
de cea monoalter-
nanlii , utilizata in acest gen de
scheme, avantajul
nu condensatoare elec-
Irolilice de valori mari pentru fil-
traJ .
In secundarul Iransformalo-
rulul se obtine o tensiune alter-
de 30 V, liUrata cu con-
densatorul de 200 I'F, care se
aplicii cirCUitului realizat cu
(lA 723 i n vederea stabilizarii Nu
se poate utiliza 723C care are
tensiunea de alimentare mal
scazuta (doar 30 V)
La din stabihzator se
va o tensiune cont inua de
30 V dlfl semlreglabll
ajustarea tensiuni. se
poate inlocui semireglabllul cu
o fixa
Condensatorul conectat intre
PlOII 4 $i 13 al CI fM.723 (220 pF,
ceramlCj 'tlilltleaza am-
phltcatorulUl de eroare (din
structura Iflterna a stabthzatoru-
lui ,8A723) , eliminind autooscl-
stabtlizatorulUl, care repre-
un sistem cu nega-

Tensiunea de 30 V
este de cele doua rezis-
de la kn la In-
trarea neinversoare a ampl ifica-
torului ROB709 Este
necesar ca cele
fie riguros egale (se mon-
cu me-
talicli cu de :%:0,5%).
Amplilicatorul de tip
ROB709 (din l.e.c.E.)
este montat In conexiunea de
rapetor. EI produce o impirlire
in tensiuni de ah-
mentare Simetrice de masa.
Componentele montate intre pi-
Ing. NAI CU
nii 3- 12 $i 9- 10 reprezinta Cir-
cuitul de compensare in frec-

Capacitatea de de
a amplrflcatorulUI ope-
fiind limitata $1 sar -
cina e neSlmetrrca cu rezistenta
de 2. 7 kn (montat a intre Iesirea la
a A.O. si 15 VI se srmelrlzeaza
sarCina deci A O va deb,ta
numai dlferen\a de curent
S-ar putea pune i ntrebarea de
ce s-a mai introdus A.O
AOB709 cind se putea diviza
tensiunea in mod r8Zlstiv Datorita
impedanlelor foarte mari de in-
trare a A.O (A,,,AOB709 400 kll)
se pot f olosi rezistente in divizor
de valofl ridicate (zeci, sute de
kll ). a afecta stabtlUatea
tensiunilor de cum s-ar fi
in!impl at in cazul unei
rezisl ive. Ambele circuile Inte-
grate (jA723 AOB709 sint in
de plastic 14 (T0116)
Dac se utilizeaza (lA 723 in cap-
metalica (TO IOa).
se va line cont de echIValenta
termnalelor ' 12(8}. 11(7), t0{6).
2(10), 3(1), 13(9). 4(2). 5(3) .
6( 4). 7(5).
L-__ J-__ J-________ ____ ____ __
" , ,:;,
, 1_'
ALMANAH HTEHNIUM" 1989
,
B Obinele de inal tii Irecventii pOl
" , xecutate cu sirmA de bobinaj . Cu
lilA de inalt.II sau folosind
,hmi din cupru argintal . ceasUl ax-
plicTndu-s, prin aPfl.i1ia eleclul""; pe-
hculal, despre cara voi prezenta ci-
teva detalii. De asemenea, un pa."
metru de Important ce
apale In cazul boblnelOf ce lucreaza
in nalta este capacitatea
paruita acestora, marIme de care
trebuie 51 18 lini .eama In proiecta-
rea circui telor , in special acelora
ce lucreaza 1, mai ml,i de
200 MHz).
1 Detumlna,.. capacltiojll para-
zite boblnelor
AceastA capacitate apare datorlU;
libere nHII dovA IPI.e alatu-
rate, _1l1 constituind djelectria,II,
Iar armi!il u,jle liind Chi,r cele douli
spire consecutive. La bobinajele
multll t.a! {mii rare in oomeniul f,lIc.-
ven\ator Inalle) aceastA capaci:.ue
POlte apa. u $1 i",re do"" Slraturl
succesive.
O modalitate de simplii cu
relutt.te foarte bune de dll'leflTllnare
a capaCitatii parazite este Urr'n8tOll-
rea. In p.ralel cu bobina !le conto-
di ' e,i te condenSli toare de c.
pacitate mici (10-60 pF) si !le
mAsoara de fiecare datA l recventele
circuitelor acordate astfel lormat e.
Se apoi un gratic. no-
tind pe orizontali v.lorile capa-
cltA\11. iar pe ua V'IIrtiCilla v.lorlle co-
respunz6toare .Ie pat rateiOf lungi-
mllor de unda. Dfeapt. ce treCe prin
punctele (M. N. P) in-
tersecteaza . xa vertlc.la $i va !,il. pe
ax. orilont.li segmentul OK. c .... Ia
se... aleasi corespunde capacll il\1I
proprii a boblnei . In e.emplul Itust rat
In figura t cap. citate este de
15 pF_
2. EIKtul pellcul. ,
Selre deosebire de curentul conti_
nuu. curentul alternativ nu e!j te dis-
tribuit uniform pe imreaga seCllune a
conductorutui. densitate. de curent
crescind de la axl condUCIorulul
cAtm sup,al ata .cest .. la (se produce
o depl.sar, I curen\ llor de inalt i
.pre supr"a,. conducto-
rulul). Etectut pehcular este cu atit
m.1 intens cu cit trecvenl' curentu-
lui. di.metrul cOnductorut .. 1 per-
meabolltatea mate ri.I .. lui din care
85te 'abric. t conductor.... .int m.i
mari " cu cit rezililvitatea acestui
mater iI! este mai mici .
AdIncime. de patrundere a cu-
rentului In conductor la ' reevenle
inatte poale li c. lcul.tA cu aprod-
mal ie cu lormul .
a = 50.33 ' V II (1)
-'
P = re.z:ist ",it.tea malerl.lului in
II mm'/m.
" _ permeabil ltl tea re/al "''' , m. -
leri. lulul
I '" Ir ecvenl' in Hz.
ALMANAH 1989
DESPRE
EOEfNE
CRISTIAN APOSTOL
Pentru conductorul rectllimu. de
sect iune CirCular' . din cupru. rel.t,a
(1) dll"lne:
. S
"
,.
in care I este Irecven\a u pr im.tl In
H,
RezIstenta unui eonduct or de cu
pru la frecvente inatle pent ru. 1 cm
lungime se pOllle celcul. folOliond re-
la" a:
260
R_
1 , .
p
00 '
1tIc:m
in care p '" perimll'lrul exprim.t In cm
al COnductor ulul (lId).
3. UJeure, .. prin ....
tod. razon"'lel

..
Metod. se ulitlzeaz' dOllr penlr u
miaurarel bobinelor d' instl i freo-
ven\iI $1 se 1000IIII$te montajul din fI-
gu .. 2. Clrcuitu' acord , compus
din Inductant. LI!, care . rebul.
rltoll ,i din capacItate. C
o
cunoscuta
(elelon). este cuplll sla b cu un gene-
rator de semnll' (cupl. j I)<ln rezis-
tenlA) care se .cotdeazi pe frec-
de rezon.nla re-
zonln\. se determina dupl
m .. ima vollmelrulul electronic.
2,53'0"

2.53tO" I()f
2, 53' 10'0
- fl( kHl joCO{pf)
cap.cll ilea Co:o. trebuie si lie mult
mai mare decIt capacitatea proprie
C bobInel. deter mln. 1I la punch.ol
I.PO alti modalitate de mil ....... re lui
C se poI te 'ace folosind cap.-
cirali etalon COl C
o
2 fOlotl nd re-
1'1;' :
fi If
Se POIIt. ulterior verilica
oblinut conform gr. tieulul
la punctul 1.
p
rezun.t ul
p, ez,nt.t
- -- -------
"'"
N
,
- ---- -
,
"'"
H
,
,
-- --
,
,
,
,
,
,
,.,
,
,
,
I
,
I
,;:;-
,
,
, ,
,
,
,
, ,
,
, ..
5 10 15 20 25 Xl JS t.O 45 50 55
C(PFI
.L..
.
})-5()j(Jl.
I
Generafor
'Mmetru
b
de smnal
eleclrmic
Lx
.
y.=t
o
-
lABBII:ATE-
HUI.--
Re.tistoarele sint elemente
pasiva de care electronica
nu poate e)l;ista. rezistoa-
rele se ntr-o
de tipuri cum ar fi :
- rezistoare fixe:
- rezisloare variabile;
- rezistoare de volum:
- rezlstoare cu de
carbon:
- rezistoare bobinale;
- rezistoare etalon;
- rezisloare de precizie:
- rezisloare nei nductive.
Aezistoarele care se i n
preze nt pol fi caracterizate. in
principal , de
rimi :
al Rezistent. nominalA (Rn )
val oarea
electrice I n ohmi , kilo-
ohmi. megaohml , glgaohmi sau
terraohmi , ce este pe
corpul rezist ar ului.
b ) 1'"OI .... nl. reprezint i aba-
terM maxim a rezis-
tenlel nominale in
procunte.
el Puterea nominala
jPdn) puterea ma-
.. ce poate fi in re-
gi m de inde! uogati,
Ing, LIVIU ARCADIU BElLU
la o ambianta
ca rezistorul modifice
caracteristicile,
d) Ten.lun.. nomlNlIi (Un)
tensiunea
sau valoarea eficace a tensiunii
alternative la bornele
rezistorului din
Un =' 1 Pdn,Rn,
e) Ten.kJn .. Ilmlti
(Unlim) tensiunea
ce se poate aplica rezis-
lorului la temperatura mediului
ambiant , ca el se deterio-
reze,
f) Red.tenta allki (Re) re-
prezi nta valoarea a re-
zistenlei i se poate aplica
tensiunea
g) Ten.lunea etactromoto.re
de zgomol In .. relni (Ezg) re-
valoarea eficace a ten-
siunii aleat oare ce apare la bor-
nele unul rezistor i n
JiV), at unci cind la bornele aces-
tui a se o tensiune conti-
U,
h) Factorul de zgomot (F sau
Ezgtu) raport ul
surat in dB dintre tensiunea de
zgomot in tensiunea
aplicati.
I
i) Coeficient de temperaluri
.. rezl,lenlel (Ha sau K
T
) repre-
relat iva. rezisten-
reale la de
care a determinat
si se i n
10- e.
i) Temperalur, amblanti (T)
temperatura aerul ui
din i mediata a rezis-
torului cind acesta nu disipA pu-
tere,
k) Domeniul nominal de tem
perlltllfi Interval ul de
temperaturi ambiante i n limitele
se
de a rezist orului ,
1) RI!j!ldillll" dletectrlci re-
prezinta val oarea tensiunII con-
ti nue care, timp de un
mi nut intre termi nalele rezisto-
rului si corpul nu produce
deteriorar ea acestuia.
m) oe (Riz)
dinlre ter-
mlnatete rezlstorulul corpul
.. ,-
n) FlabiIfUI.a nu-
de rezistoare deteriorate
In timp de O raportat la
rul tolal de rezist08re ce disipa
puterea
Pentru rezistoarele ce se fa-
In rezisten-
lele nomi nale, toleranlele pu-
terile disipate sint stabilite pr in
STAS Pentru rezisten-
lele nomi nale Rn sint stabilite
si ruri de val or i ce sint corelate
cu fiecar e l ii nd
notat cu l itera E un
care de valori
date intr-o de
valori sint E6 (20%). E12 ( 10'\10) ,
E24 (5%), E48 E96 ( 1%)
EI 92 (0,5%), indicate in tabel ul
1, valorile fiind valabile cu multi
pUi submulti pli l lor zecimal!.
Pentru cazuri speci ale se pol l a-
(CONTINUARE iN PAG. BO)
TABELUL 1: VMcxill noml".,. al. al.nd.,d,z.t., pentru o
d.ol /STAS 6838-78)
EI (2ft)
'."
1,50
..,.
".
".
. ..
E12110'110)
, ... 1,20
'"'O
'."
, ..
'"
, ..
'"O
".
... ... 8.20
E2. (5'110)
'."
1,10 1,20 1,30
'"'O
, ... , ...
'OI
, .. , .. .,.
'00
".
, .. , ..
,"O
". ".
, ..
... ...
'.50
.,.
1,10
C:;C.J AlMANAH 1989
E48 (2"10)
.1.1'0
1,05 1,10 1,15 1,21 1,21 1,33
1."
1,41 1,54 1.63 1,11
1,71 1,17
1."
, ..
...
'"
U1
, ..
2,61 2,74
.. '
'OI
...
>3'
, .. , ..
'"
<O,
'"
...
, ..
4,17
."
" .
'"
'"
."
...
."
7,15
'."
7, 17
."
....
., .
'."
El6 (1'to)
1."
1, 02
1."
1,07 1, 10 1,13 1, 15 1,11 1,21

1,27 1,30
1,33 1, 37 1.40 1,43 1,'7
1." 1." 1."
1, 62 1,65 1,69 1,74
I
1,11 1,12 1,17 1, 91
1."
'OI
.,.
."
".
2,21
, ..
'"
'" '"
, ..
'"
'OI
U1
'"
'"
.. ,
".
'OI ".
'"
".
>3'
.. ,
...
'"
".
.,.
'"
, ...
'."
'"
'"
'"
.. ,
",
, ..
".
'"
...
'"
5,23
, ..
".
'"
".
'"
."
. "
... ... ...
."
.... 7,15 1, 32
,."
1,61 7,67 ."
. "
...
O"
..,
".
' ,31
."
1, 71
fll2 (o,S-.r.j
O."
1,01 1,02
1."
1.05
O."
1.07
1."
1, 10 1,11 1,13 1.14
1,15 1,17 1,11 1,20 1, 21 1,23 1, 24
1."
1,27 1,21
'"
1,32
1.33 1,35 1,37
1." 1."
1,42 0. <3 1, 45 1,47 1,41
1."
1,52
1."
1.56 1,51
1."
1,62
1."
1,15 U7 1,6!11 1,72 t.74 1,76
1,71 1,'0 1,12
1."
1,17 O. U 1,11
1." 1."
O." ."
'.03
.,. .,.
."
."
'" '"
."
....
.,.
."
'"
, ..
U1
'"
... . .. . .. ... ...
, ..
'"
, ...
'"
."
'"
."
...
, ..
..,
'OI
...
, ..
3,01
'.05
".
3,12
".
'"
". ".
'"
3,36
.. ,
".
3,41
'"
'"
3,11
3.65
'" '"
'"
3,13 U,
'"
19'
4,02 4, 07 4,12 4,17
4,22 4,27
'"
O"
4,42 4,.1
."
...
."
4, 70 4,75 . ,11
,11
"'3
...
' " '" '"
'"
'"
5,36 5,42
, ..
5,51
5,12 5,11
".
'" '"
'"
.,.
."
... 6,25 ... 1,42
...
. "
...
."
."
. "
...
'."
7,15 7,23
'.32
7,41
,."
1,51 7,&1 1,11 7,'1
, ...
." ." ."
1,35
O"
...
...
." ."
. ..
.,.
1,20
'"
, ..
' ,53
....
&l'
. ...
rABHUl
,
COd,lrc.re.
'".r8J.

loIw.nf8IOt (STA S
"09- 7. /
Co'
N


J G
,
O C


Tol8nonja ("Ilo) ..
'"
. "

,
' 1
-..
.,.
"
Alte 100"1
TABElUL
,
Co,,"' cuJonlOt
"..,'"
,.r 141OlU8 /S TAS g rCJ9..7 .
""...,..
Prlm8 cltr. A dO" dlrt
F.dor d.
Toa.r.nl

"' .. """
"
, ..
......
"
..
.....
,
1
...
" "
"""
, ,
"
..
Portoc.llu
,

" ......

,,'
y...,

"


,
lr
y-
, ,
"
""

".
...

"
, ...
-
.-
ALMANAH 1989
c:; 1

,
In
rlj

i

%
il
%
!
i
,

I
RezisLoor E'
DENUMIREA
!' o 1, RCCi
'" RMG
fabricate in Rsn
Ro
1 n _fi

.,
2.'
W
,
"
SPOI
Tlp'.;1 Puterea Fiob Temp. Un I Dim.
" '" , '. '
1 -R""'(}K ' 210
6
-55 .IZ>
E24 [48
3-Rn' 101( 1200 2

pelOJlo,r l ip 2.RCG 10 1 2 5 E6 E12 J 2Ot2 0.125 _, w:ru - s !> . 17 125 1
, 10 <'O E24 E,e :...L
- 0.25 0.5 E2' l480.25-fVr fi
Ru'\ IOQ'P Cu mploheo 10 :1 1 :1 [96 E192 '-An- ., tr -S5 '
, RMP)OOO 5 1
...
1. d..,a
mm
7 l ,l
I Rt .{,o;. IODr1! tC!f\SU'\e lOC(! 100 5 '(} E12 E24 J 3050 0.5 .. , rr
6
-55 . 125 4IXXl m 1"& :J) 12.5
I ,sINe Rtlf!\p ele 05 1 0.25 0.5 E24 [46 _ 0
1
t::::e. f 8 46
atenua'", . 1 5 [96 E192 (] '1 nr+-f
"
J'lezrstoo'e bObn:l1t ,.memall'
1l:8C o:xl
Q' am
,
11 1 [12 E24
Rez,s. loorl' bobl('(lle in corp 1 Q068 5 1) [12 E 21. - H
cefam" RBT scro
Rezstoore bOI:ln':te ... c.orp J002
R!lOO Q' Q068'-' 10 E12 E24 _
Rpl!Sloar e txItInJll'. J02(
-;" ':lmoc ,
Pez,s.'OO'1! oobnat p ;n corp
- p'omoe RBT 3OOO-L
ant 'DOraz,te Re '((lEA I
0,0661 5
S(l ij01JI 5
10 I m E2L
(l I l" [2'
-; corp - II 0Cll11 5 JJ F I? (1L
'"
I I ,.S\ 5 10 1;' 04 - OOOfi2S0
L
C" CODnQre !')2 'j "4 a::n6
.. o;(XXJ 62!il
2.4 . 6, 8,10,
12.16.20
lO
.1 .,.6 1-40 -12

.;ii' .'" .,,,
r' '_fJ",'.., .40 -;;-Ea

,
.'1f
8
40 -125 - Q"
.<0
.<0
.<0
."
,
'" ,
57 9 9
I 82 9 9
t::i
w

"

" . I tl,s.
270 "
1" 1" l65 30


li,

'--
I
Mai mult decit orice
componenta a unui lan\ elec-
Iroacust ic HI - fl , di l uzoarele sinI
in general alese ureche".
Cauzele sint multiple. o se-
rie de firme pu-
unele caracteristici, lO: um ar
fi in distQr-
siunea altele
publicarea acestora. oferind ama-
tor il or doar dimensiunile. impe-
dan\a eventual, ni-
velul de putere recomandat.
Chi ar firmele care efectu-
testele necesare se ba-
mai mult pe impresia de
ascultare deCt pe
de laborator.
Compararea di l uzoarelor re-
o de-
oarece tehnice pre-
supun un mare de teste
de laborator, iar
universal acceptate nu sint slan-
dardizate,
Dificultatea difu-
zoarelor este de fap-
tul estimarea este
profund de
n care se face tesla-
rea produsului.
Difuzoarele au un oarecare
in ntr-o ca-
un altul intr-o
mobile.
Ce trebuie nlr-o
de de inC6fcare a
difuzoarel or pe care le
care trebuie
In mod obligatoriu in
fiecare magazin care comercia-
acest t ip de produs?
Decizia finala a
nu trebuie dect o serie
de cu diferite tipuri de i n-
cinte. OOu tipuri de difuzoare pot
fi ascultate pentru a alege pe cel
mai bun. care va fi la rindul
comparat cu un alt produs il con-
. ditii ct mai apropiate de ampf asa-
rea lor in aparlament ul cum-
prator ului. Astfel, pot fi ascultate
4-5 ti puri de boxe pe baza me-
moriei auditive care la un i ndivi d
normal este foarte scurta.
Un muzician antrenat poate
j udeca sunetul lui in
raport cu altul ascultat la un in-
tervat de 5 mi nute. dar audit orul
mediu nu va l i in sesi-
zeze ntre sunetele
emise prin difuzor decit
trece imediat ta audierea ace-
fragment muzi cal. Evi-
dent, mari se pot se-
siza un timp mai inde-
lungat. dar intereseaza
cu adei/arat o de
ALMANAH HTEHNIUM" 1989
i-fi
CUM SE
UN DIFUZOR
boxa. mici le nuante au impor-
lor acestea nu pot fi ju-
decate dect la o
imediatij . Amplificatorul utilizat
trebuie fie de tip cu
cel pe care it dar aceasta
nu este o
puterea amplificator ului
din magazin esle cu aceea
a aparatului utilizat acasa.
Este evident faptul de
nu trebuie cumprat un
sistem cu o putere de 100 W.
cnd amplilicat orul nu are dect
20W.
celui ce alege o pere-
che de boxe trebuie lie in
zona de ascultare ste-
reo: boxele trebuie la
de preferinta.
cu cea in apartamen-
tul Difuzoarele
au un sunet diferit pozitia
n care sint plasate. De su-
netele grave se aud mai bi ne
boxa este jos decit
ea ar li pe o
sau Asezarea in
unghi poale intensitatea
sunetelor grave. Acustica in
care sint prezentate difuzoarele
.. ,
.. ,
.,
.,
,
o ... ..
..
.,
.
.,
.,
".
"
m
CALIN STANCULESCU
poal e sunetul aces-
tora. MobHarea de incer-
care este tot atit de importanta
pentru Un sistem de
boxe ale sunete inalte se
aud normal poate emite sunete
stridente metalice intr-o
cu Pe de parte.
o poate ame-
liora sunetele nalte ale unui sis-
tem care nu le bine.
n pro-
barea unei perechi de boxe n
condi11i ct mai apropiate de cele
pe care le avem
Pentru a realiza o comparatie
buna ntre sisteme A 8
este preferabil de utilizat discuri
de cea mai calitate pe un
pick-up de cea mai cali-
tate. doriti probati bo-
xele cu un disc care il
acesta trebuie tie in
buna stare, fie bogat in su-
net e grave inalte. Discurite ce
muzicale execu-
tate la orga nu sint o sursa
de . semna!. cum cred multi.
daca banda de a
orgII este destul de sune-
..
" "

"--.
Fi g. 1. QQlIIcuI r6lpuneulul hcMftI. In cu nfvetuI ..
....... ..ti cum CIepoz .... boafew ,1 tipul de .... blWI1I !nil ..
..... uneI'" gr .. NCS* prin .... 1 lIktem de bou. Unia
continui .. ....1 .. ,..... *'Ir-o CMMrt ..c:okIi. Unii'
punct.tl .. NI" ........ cu un dfuIor J::: pe c .... ruI unul
:.:..... ........... ......... --

hi-fi I
luI prm natura sa
cade lent Un difuzor al
raspuns la semnalele grave a
losl aflifielal 8xagerat prin leh-
nicI de poate
excelent pentru reproducerea
orgII, dar nu va reda d&c:it ntr-un
mod timbrul unui
violoncel.
Deosebit de este reda-
rea sunetului de lobi cind per-
culionlstul
ci l e Conservarea in
cymbalelor cere un
raspuns excelent la sunetele as-

zat uOIlorm (in unde concen-
trice) in Inconjurtor,
inalte,
tind se concentreze inlr-un
cerc cu deschidere deve-
nind puternic "directive", Un di-
fuzor care nu uni-
form "inaltele" poate fi bun
dacii punctul de ascultare este
siluat pe axa l ui, dar defectuos
n ceea ce "Inaltele"
este situat n
af ara axei .
poal e fi di-
fuzorul bine ..ina!lele' n
afara Dei prost pe
Fig 2 Sunetel. graM prop.gi In unde concentrtc: . SUrw-
fet. in .... lint to.rte grupM. (el. .. in t.-ctcu .. ).
Trebuie .... un .!etem bo C. pernWM lin unghi "..,. ch-
pe ...... _______________ ...1
Un alt test bun pentru sune-
tele nalte il sunelul
trompetel cu Struct ura
a acestuia merge din-
colo oe limi tele Su-
netele clopoteUor ,i trlangului
care pot ascutite sint in
realitate de redat . Chiar
Irecvenla lor funoamen-
este ele n-au o
energiei

ei linia melodica
este bazata pe Irec-
_ ventel e fundamentale ale note-
lor si nu se pinii la cele mai
inalte frecvente.
Trebt..ue fiIi atenl' la clarita-
tea cu care dls-
l inge identifica instrumentele
in registrul superior. Acesta este
un indiciu de distor siune
n l a inalte frecvente.
O caracteristica
a sau a sunete-
lor i nalte de un difuzor
este uni formitatea raspi ndlr li
sunet ului n I n frec-
ventele joase sunetul este dltu-
9-1
Unu utilizeaza
cornete lentile acustice pen-
tru a t1ispersa ,.inaltele'" cel pul,n
pe plan Of/zontal Slaba disper-
sie a acestora produce nu numai
un neuni form in frec-
in raport cu audllo-
rului. dar imagi-
nea pentru cei care
nu se echidistant de
di fuzoare. Acest efect este dato-
rat faptului frecventele
ale unuI instrumenl ajung la au-
ditorul plasat prost mult defa-
t ate in raport cu inalla frec-
Ascultatorul tinde
eze joase inl r-un
punct ain spatiu cele inalte in-
Ir-altul . avind asllel o Impresie
asupra imaginii sle-
'00.
Pentru a controla directia Ire-
buie plasal i mal intii
de un di fuzor care o
i n sunete inalt e. Obser-
nivelul acestora se di-
cind de
8.)I:;a difuzor ului .
Succesiv. i n sal a
I
de ascultare apreciall daca
imaginile stereo sinI clare dis-
tincte, ete sint stalionare
sau mobile. Muzica neclasica
este pentru astlel de
teste Muzica POp. in general ,
provme din mioJul unei benzi
principale cu 8 sau 16 piste so-
nore. Rezultatul nu este poate
un ,.stereo", dar pr in
acest proces se obl in Imagini
stereo foarte clare precise. Un
al trei lea test pentru
este ascultarea raspunsul ui di-
fuzoarelor la ,.zgomotul alb'
care contine componente din
t08te Utilizal' un re-
ceptor pe unde medii ca
de program acordalH intre
doua staI ii Zgomotul confuz
care se aude este asemanator
cu zgomotul atb Ascultindu-I ,
in jurul difuzorului.
liind la even-
luale ale caracteristiCilor zgo-
motutui Astlel , putell compara
sIsteme care reproduc
zgomotul alb a avea proble-
mele ce se pun in cazul ascul-
unor bucall muzicale dife-
riIe. O familiarizati cu
putea da
seama de calitatea sunetului
unul sistem este
plat sau "virfuri ' va
putea da astlel seama
raspunsul esle bun sau defec-
tuos echilibrat
Sint dificli de descrIS caracle-
rlsticile acestuI zgomot EI poate
fi comparal cu zgomotul vintului
sau al apel care curge, neavind
caracteristici !onale dist,ncle O
concentrare de enet'"gle tonala
intr-o regiune oarecare a spec-
tr ului sonor un viri al
sunetul este
surd, la Irecvenlele
inal te este probabil insufiCient.
Studiind comportarea la frec-
venle joase. trebuie atenti
la regularitatea extensia
la sunetele grave.
Fragmentele de muzicA bogate
in sunete grave produse de in-
strumentele cu coarde ciuplte
sint excelente tesle Pasaje cln-
l ate la sau pian sint de ase-
menea recomandate pentru in-
cercarea sunetelor grave.
l ati un pasaj muzical unde linia
este Veli
putea stabili
esle plat sau Du-
blaraa (pr in acest efect difuzo-
r ul reproduce armonlcel.l' mal
mult decit fu ndamen-
este de o distor-
sl une in
ALMANAH HTEHNtUM" 1989
Un bun difuzor trebui e
un raspuns care scade regulat
(Iiri dublare) plni la inaudibi t.
Cu cit distorsiuna. esle mai
mare cu 81it se va resimti $i du-
blarea (care nu este autentlcul
sunet grllYl Comparat i. cu un
aiI difuzor deseori acest
lais sunet grav.
Nu sinI multe reguli ge"" ,jlle
de care trebuie
cind se dUuzoarele. Sis-
temul sonor trebuie ascultat la
nivel ul preferat. de
calitatea lui ascul tind difuzoa-
rele Oi la un nivel mal puternic.
Trebuie fiti la eventua-
lele vibralli $' zgomote care pot
Indica o constructie sau
un defect partleolar al sistemu-
lui . Ascultind la un nivel sonor
mal inan, vi pUieti lace o idee
despre ascunse ale
difuloarelor. de e>t len,i. dina-
micII (posibilitatea de a suporta
puternice
zule in vol umul sonor). Compa-
rind boxe trebuie lili si-
I
guri au putere. O ul-
precaul ie este aceea de a
nu asculta mult timp un
difuzor sau sistem. o ju-
de de audilie sensibi-
litatea se Trebuie
realizate scurte oe as-
cultare este necesar, re-
venili In zi . vin-
un rol important
,1 prin aceasta se distinge un au-
tentic magazin speciali zat!

J----Io O O (!) 1-----rl>--l-----;:DI ;. fUZOR
PICK-UP

DIFUZOR
PlO<-UP ampll I!!I
ALMANAH 1989
se;
Principafa unitate a echipamentefor de cu
fir din Romnia - "ELECTROMAGNETlCA" - a in ultimii ani rezultate
de ce se in dotarea economiei cu produse ale indus-
triei electrotehnice electronice, din care
RESOLVERE
OECAPOLARE RO-O
BIPOLARE
Resolverele decapolare RO-O bipolare
sint convertoare electromecanice de pozi-
IIe de tip semiabsolut, capabile trans-
lorme o informalie de tip deplasare unghiu-
a propriului rotor intr-un semnal de tip
tensiune pentru codificarea po-
ziliei rotorului . Modul lor de lucru este sin-
croresolver recept or, ceea ce permite cu-
plarea la lanlul cinematic al
cu comenzi numerice cu
conductor.
Resolverul RO-O este utilizat la L __ _
nelte echipate cu comenzi numerice, rOboli
industriali servosisteme. RESOlVER DECAPOLAR RD-O
caracteristici tehnice:
- tensiunea de alimentare: 2 -:- 10 V:
- gama de 2 -:- 10 kHz.
Amplitudinea erorii de
- clasa A: max. 1 J.l m (2,16 min. arc) ;
MINIVENTILATOR
Miniventilatorul MV 5. 1.2. esle destinat
echipamentelor de calcul altor
echipamente electronice din cele mai di-
verse domenii. MV 5.1 .2. in
orice pozitie: temperatura la
este de O -:- + 60C; umiditatea
a mediului ambiant este de maxi -
mum 90% la 20"C; tensiunea UN =
= 220 + 10% VI- 15%; In = 50 Hz;
turalia Nn = 2700 5% rotlmin
(suflind in gol) .
C;b
- clasa B: max. 2 J.lm (4,32 min. arc) ;
- clasa C: max. 3 J.l m (6,48 min. arc):
- clasa O: max. 6 J.lm (12,96 min. arc) .
RESOLVERUL
BIPOLAR TALIA 21
RB/S
Este un traductor de pozi1ie de tip sincra-
resolver receptor folosit in
Amplitudinea erorII de
- clasa A: max. 7 min. arc;
- clasa B: max. 10 min. arc;
- clasa C: max. 14 mln. afC:
REDRESOR REMA 1207 - 12 V/7 A
Acest lip de redresar esle destinat balariilor de acumulatoare din dotarea au
ovehiculelor cu o capacitate de la 70 Ah tensiunea de 12 V. Aedresarul
ale fi folosit la baterii de mai mari, t impul de corespun-

REMA 1207-12 V{7 A este construit pentru al imentare de la de curent alternat;
onolazat de 220 VlSO Hz.
Schema a redresorulul este din transformator de punte redre
soare element regulator serie. Schema redresorului bal
iei cu curent prestabilit. Prin intermediul unui cititor de curent se elementul regu
ator serie astfel incit tensiunea de a redresorului f ie automat la o valoare ne
care asigure curentul prestabilit.
In momentul bateriei , curentul (ci t it de un instrument) Unde minim, la
ensiunea t inde cel mult la tensIunea i n gOI , valoarea ei fi i n
in la cea 2, 45 ... 2,65 Vlelement (14,7 ... 15,9 V) .
Schema redresorului unei baterii , oricit de ar fi , precum $
vita rea acesteia, tocmai la un curent prestabilit, asigurin
i o de suoracurent si scurtcircuit.
Pt. tr Informat' 'T' rugam sA va .dresa, ntrepnndM
L ECTAOMAGNETICA Calu Rahova nr 266- * Ialeton 80 20 20.
(lOd 16402.
ALMANAH , ...
I
S 'stemul descris este com-
pus din patru module: preampli-
fiC910fUI pentru magne-
p!"eamplificalOful corector
de ton, etajul final stabilizato-
rul parametric.
Schemele electronice se re-
feri la un singur canal, pentru
fiecare insi fiind proiectat cir-
cuitul imprimat in varianta
stereo.
Ansamblul este conceput
pentru Interconectarea optimi a
modulelor pentru
unui randament maxim.
Date tehn ice: Impedanla
de 4- 8 n: - puterea
+21) Ve,
b35 W, - distorsiuni sub 0,5'4;
- caracteristica de
20- 20 000 Hz; - raport sem-
nallzgomol minimum 70 dB
PreampllflCIIlorul pentru
magnetica, prezental in figura
la. este realizat cu dou tranzi,-
loare de zgomot redus BC413
cu reaclii negative,
dintre care una selectiva (eva-
dripolul R3, C3, R4, C4). ce de-
caracterist ica A ( ... ) c0-
normei RIAA.
student FLOAENTIN LUCAel
....... .. ......
PA1
LI o-If-H:..J

Alimentarea se face la 20 V de la
stabilizatorul parametric din fi-
gura 4a Circuit ul Impr imat pen-
Iru acest modul amplasarea
componentelor sint date, la
scara t : l. in figura lb.
ca detalii constructive: C2.
C5 sint electroUtice cu tantal.
C3. C4 sint de lip sllroflex. toale
rezislenl ele de l ip RPM 0.25 W
sau 0.5 w. Nu necesita reglaje.
Conexiunile intre acest modul si
mufe se cu cablu ecra-
I
nal de lungimi cit mai scurte.
Sistemul trebuie amplasat chiar
intrarea de pl ck-up mag
neti c eventual ecranat cu
tabla de 0. 5 mm.
caracteristici : sensibilitatea
2 mV, abateri foarte mici de la
A ( ... ) standard. De la PA 1
se poate scoate iesire pentru
reglstrare pe magnetofon (cu
reglaJ de nivel manual sau auto-
mat al
Preampllflc"oruI - corector
de ton, prezentat in figura 211,
este realizat cu tranzis-
toare de tip BCY59VIIP, special i-
zate in etajele de Intrare de au-
R14
51<62
2.BCY 59
VII P
prezentind carac-
teflshCI superioare
DatoritA elicientei Ioane ridi -
cate a corectorului Bax8fldall .
preampliflcatOful nu este pre-
cu regl aj fiziologic, acesta
nefiind necesar i n cazul de
nici chiar la niveluri foane micI.
Asllel , din P2 se regleazA
semnalele de
iar din P3 cele ele

Alimentarea se face la 24 V de
.... LM ... NAH 1989
I
la slabi llzatorul parametric.
Circuitul imprimat pentru
acest modul ,1 amplasarea com-
pooentelof .inl date, la scara
1 ,. in figura 2b.
Detalii constructive: e7. Ca.
e9. Cll sint electroliUce ele 4, 7
",FI25 Y fabricate de IPRS CU c0-
dul EG6315; C13. CI. sint mylar
IPEE, C15, C16. C17, C18 si iro-
""
Toate rezisten\ele si nt RPM.
montajul Insi
Ioane bine ,1 cu rezisten\e pell-
Nu re-
glaje
caracteristici sensibilitatea
aproJIIlmallv 200 mV, per-
leei adaptata etajului linal , re-
glaje ton loarte eficiente.
Re\eaua de corectie a fOSI
pe cablaj Q.I
preamphllcatorul , tiind preyj-
lule ghiri de acces pentru co-
nexiumle cu pOleoliometre.
Inlrarea PA 1 poale primi sem-
na/ ,1 di rect de la ptclo:-up cera-
mi c. luner sau magnetofon.
Eilijui fin. , prezentat in llgura
3A, este realizat cu
componente active etaj pilot
2xBCY59VIIP, tranzistoare com
plemerllare BOI39 $i B014O,
tranzistoere linale 2x2N3055H
$1 tranzistorul 80139, montat pe
radiator cu tranzlstoa
rele IInale, cu rolul de compen
sare termlc a montajului
Alimentarea se lace direct de
la redresor (punte + filtraj cel
pul ln 700 cu 35 V,
Circuitul imprimat pentru mo-
dului lina' $i amplasarea com
ponentelor sint date. Ia scafa
1' 1. in figura 38, Acesta esle
previzut cu giurl pentru conec
larea celor trei tranzistoare de
pe radiator
Detalii constructive: rezisten-
tele A25, A26 sint la 1 W, APM
sau C21 este
in curentului
de lugi, care trebuie si Ile
foarte mic: AI( este ales astfel in-
cit in emitorul tranzistorulUI
BOt40 si avem potenllalul de
aprol(imativ 17,5 V laIi de masa
In condit"le ahmeflliri la 35 V,
OIIci redresorul o
alti tensiune insi de
35 V) . ati U", valoarea AlI
se el(peflmental astfel
incit In punctul si
avem potentialul U .... 2 falii da
miaural cu un voltmetru
cu rezistenta de cel
putin 20 kllN, C22 este
nal. C20 este montat in e)( lerio-
rul montajului, atentie deci la
ALMANAH .. TEHNIUM" INSI
PA 1
PA 2
SCARA 11
FIG.1 b

hi-fi

1
H--<> PM2
C;g
PA 1
PA2 0--+ ....
SCARA 1 1
FIG.2b
scurtCir cuit la Din sem,,&-
glabilul 5 1 58 fegleaz8 curentul
prin tranzislOllfele finale 2N3055.
If>'ind intfllfea A 1 in scurt cira..it la
mMii. Acest curent trebuie tie
de cea SOmA.
Intrarea A 1 se leaga la
A 1 a preamplilicatorulul (deci
cursorul Pl)
Fi ind radiator unic
pentru trei tranzistoare electrice
b Cl
separate, acestea se monteaza
prin intermediul ,mei ' "iii de
mica folosind
metalice cu saibe Cef8-
mice
StablIIutorul parametric. pre-
zentat in figura 48 (cablajul 4bl
furnizeaza cele tloua hmsluni
pen,,;.! modulele preamplllica-
loare o tensiune pentru un
LED de c:)nlrol. Alimentarea se
+ Vee
1.
+24 Vee
lace la redresor (Iralo. punte
condensator IUtrai). Reco-
mand Iranslormatorul de relea
Bal canlO, puntea 3PM05 si
2x4 700 ... F/SO \1.
Am optat pentru aranjarea
modularli a i ntregului sistem,
aceasta spor ind in!elegerea lo-
gicii a functiilor cit
fiabilitatea ansamblul ui.
, ALMANAH HTEHNIUM" '918
, I
FIG. 3A
21c C
10
40
Op
V
R21
1M
.-
R19
t;/K
(19
A1 4,p
40V
'f
.t
I hi- .
"' 35 Vee

80 139
R24 m p
2K
"'"
R21
-<

f-;;I
2K2
80131
R19 OQ/"M l
't.,
S1
5K
51 "
Rad.
R22
C2l
80hm
1K5

r-:-
22OOp1
35W


19,1
40V
+
R25
l a
51
re resoi
10K
2N3055 H
2N3055H
R
'Il 31 3,5 K LED
R
16
PL
9V1
1
... 24 Vee
... 20 Vee
3. PL 1n
2. SCY 59 VII P
FIG. 4a
de la redresor
+
FIGhb
LED
+ 24. Ycc
+ 20Vcc
1.
SCARA 1: 1
ALMANAH MTEHNIUMM 1981
hi-fi I

FIG.3B +3SVcc
A 1 <>--1-..
1. .......
A2<>--1-..
SCARA 1:1
+3SVcc DIF2
bc.:
ALMANAH "TEHNIUM
M
1989
I
f hi-fi
DEFAZOR REGLABIL
Ing. VASILE

68kA- 3.9ko.
,saa.

T2
IN
C
oi
T'
'8kA.

I.7k ...
3.9k.a.
1,8k..Jl.
' k.o.
TI, T2, TJ, T5 :: BC,08
1 70..a..
TI. = 2N3B19 , BFW 10
Circuitul prezentat in ligura 1

/
const ituie un !ililu trece-tot , ce
parmlte oPlinerea unor intirzieri
regtabile ala fazei semnalelor
aplicate la intrare. Circuitul asi -
amplitudinea constanta a
semnalelor de 'esire func\IO-
naeza ta Ir ecvf'ntP de 100
kHz . Olstorsiunile i ntroduse
, masu.stll IJ'-"U" ."." , ,,, , .. ,,:> ue
egat cu 1 Vj nu depasesc
.. 11 IL
Semnalele din colectorul $1
emitorul tranzistorului T, sint
delazale cu cea lBO" si, prin In-
termediul repetoarelor realizate
cu tranzistoarele T
1
T
3
, se
la grupul A--c Modifi-
cind valorile componentelor din
acest grup A- C. se de
fapl , delazarea
Tranzistoarele T. S' T, 101'-
un etaj separator cu imp&-
de intrare ridicata. Daca
A este sub
lorma unui poten\iometru liniar
de tO kll , pentru diferite cap.
se defazaje reglabile
intre (1) Si 180". Curbel e de v.
ALMANAH 1989
0,05 0.1 0,2 o. S
pentru trei pozitii ale poten-
liometrului se arata i n figura 2.
Caracteristici de frecvenla
se oblin prin inversa-
rea elementelor din grupul
R--<;.
1 , 10 lO 50 ColRt
Trebuie retinut pentru un
detazaj dat ci r cuitul ar e o
de frecvent' r elativ In-

b.::i
hi-fi l
PREAMPLIFICA TOR
w
PENTRU DOZA

ELECTRO-
Int...,.


10ll<A
Ing. C. VASILE
Preampl ificatorul este realizat
o schema 1010-
tranzistoare cu zgomot re-
dus de l ip BCt09B sau BC t 09C.
cuplate galvanic.
Pri mul tranzistor (T, ) are cu-
rentul de caleclO!" egal cu cea
100 ",A. polarizarea bazei asigu-
rindu-se prin rezisten\a de reac-
,ie R,. Pentru componenta con-
tinui tranzistorul T 2 ca
repeior pe emitor, astfel ncit
de tensiune din colec-
torul tranzistorul ui T, se re-
in emitorul lui T 2- Se
o stabilizare a
punctelor de functionare la va-
r ialiile temperaturii si tensiunii
de alimentare. Cureotul de co-
lector al tranzist orului T 2 esle
egal cu cea 3 mA. Prin elemen-
tele Rz. A
3
: C" C
1
C
3
cuprinse
in a doua de reacl ie se asi-
car acteristica de
normei A1AA.
Elajul se cu t en-
siuni cuprinse intre 18 $i 24 V.
o amplificare de cca 35
dB la un nivel de
cca 200 mV. Distorsi unile nel i-
niare masurate la 10 kHz. pentru
un semnal de de 1 V, nu
O.02S'!Io.
b'-l

I

18 .:,. .. 2'
l00Ko.
l ,lKA
100
):XlP'
21jJFf7!5V


25V
R4
270A
R2 150KA R3 10KA
Corectoarele de ton snt ci r-
cuite active se-
sau pasiva (divizoare
dependente de inse-
rale ntr-un sistem de redare a
sunetului, in scopul realizirii
unei caracteristici de
globale la

Corectoarele de t on pol c()+
reeta caracteristica de
a amplilicatoarelor sau a
.. "Intr.
<>-----l
C.
RI
Ci
P1
iti!.
R2
e2
taarelor, ntr-o oarecare r:-..:.-
ele permit si o adaptare la
caracter ist ici le acustice ale spa-
liulul n care se face De
asemenea, corectoarele de Ion
lac posibili modificarea carac-
ter lstlci l de unele
criterii subiective: este
unii ,joasele", Iar allll
"lnaltele
M
,
Cel mai cunoscuI corector de
Ion, care permite reglarea sepa-
a nivelului la frecvenle
joase $1 inalte, este circuitul pa-
siv di n figura 1 a. a caracte-
de transler este
n figura 1 b. in
toate graficele di n acest art icol
este caracteristica
de transfer po-
ziliei de aCcentuare.)
Componentele 1Icestel scheme
au urmatoarele valori orienta-
tive: PI , P2 '" 50 kn + 100 kn log
RI = 10 kn R2 = 1 kn R3 =
= 3,3 k!l; CI 22 nF: C2 = '220 nF:
C3 = 2.2 nF; C4 "" 22 nF; Co
410 nF.
R3 separarea. celor
secliunl ale corectorului.
cea de joase (RI , PI , R2. CI, C2)
cea de i nalte (C3, P2, C4); va-
loarea ei poate l i modificata in
ALMANAH .. TEHNIUM- 1H9
CORECTOR
de TON
da
20
C3
'0
l Pf /r.
O
P2

" ,02
bJ

al
fel incit din com-
binat .1 celor seqiunl se
un transfer convenabil .
Co este Inclus In pentru
a bloca o compo-
de curent continuu
evita astfel zgomotele care ar
la aqlonarea wr$08re-
Rf C1
O
CATALIN LAzAROJU
o,,
o,,
z S" 40 .20
...
lor celor potenliometre,
condensa-
toarelor.
In funclie de valorile compo-
nentelor utilizata in acest corec-
tor accentuarea frecvenlelor si-
tuate la limitele domeniului de
20-20 000 Hz poate atlr.ge 15 +
+ 20 dB. uneori cu de
i n alara acestui dome-
niu. a i ntra in amanunte,
accentuarea exce-
a frecvenlelor sub 40 Hz $1
peste 15 kHz nu numai ci este
inullli, dar poate crea unele si-
tualli de Instabilitate (riscul de
aparilie a osci1atillor inlra $i ul-
C6
C3
o
R3
R5
PI
C2
P2

@
i i'f/rt


C
5
f--<>


R2

bC:;
hi-fi

. . "-, , .
. " .,"'.;=-.... 'rI ' ,.
!rlsonore) ,1 de a j)II-
,.meui.Of raportu-
lui semoallzgomot, cr8$terea
di'Slorsiunilor armonice).
In cele ce urmeazA
unele car. pot li
a,duse 'a un corector de ton Pfi-
SN. eltlslent Intr-un amplificator.
Schema nle Indicati
In figura 2. Fa,i de schema din
figura '" "a,ianla propus.t 18
realizeazi prin I
condensatoare. trei rezls-
ten11 cinci comutatoare OJ
pozllii. In varianta stereo,
numarul componentelor se du-
bleazA; comutatoarele 1010i1le
vor avea 2 II 2 de l ip push-
'>ulOt1 cu retlnl'<8 IIU glisanla.
In SIIUI\18 in care ComU1810.
rele A. B. C. O ,1 E se aUi in po-
zil l. indicalli In I lgur. 2, corec-
torul are standard.
cu In I,eeventi pre-
zentat In figura lb.
La stabilir.a valorilor compo-
nentelor introduse suplimentar,
cu ele nu sint cri-
tice, se vor lolosl relallUe de mal
jos; C5 '" 2C2: R4 ,.. I SOO/C2:
RS '" 3R3: Ati "" ,5IC3; ce '" C3f2.
In aceste relalil , valorile con-
densatoarelor si rezlstenlelOf
sini exprimale In nF si , r8Sp&O-
tiv, in kll. iar valorile componen-
telor CI, C2, C3, C4, Rl , R2, R3.
Pl si P2 .Int cele Indicate In It-
gura la,
Avind In vedere relatiile ele mai
sus si valorile 5land.-dizate ale
componeotelor paslve, re.zulti
urmitoarele valori CS =- 470 nF:
R4 '" 6.8 klt: RS s ,o kn: R6 -: 6.8
kO: ce =- 1 nF (Daci apar ten-
dln,e de instabilitate. le inserlazi
QJ cele douA ale po-
lenllornetrulul P2 cite o rezls-
lenli de 270 + 470 !J.I
Vom lace In continuare cit eva
preclziri refer iloare la folosirea
acestei variante de corector. In-
dicind, In figurile 3 + 5, caracte-
rlsticite de tranlfer ale circuitu-
lui , corespunzitoare dlferi1elor
pozitII ale comutatoarelOf si
penlru pozit ia de m8.ltimA 110-
C8nt uare a celor doui potentO-
metre. (Caracteristica de Irans-
fer a corectorului pe pozilia de
atenuare a frecventelor joase si
inalte nu a lost Indicati In gra-
fice, deoarece ea nu diferi de
aceea a corectorului standard,
Iar in aceastA pozitie se
lace loarte nr.)
Introducerea In circuit a con-
densatorulul cs. prin Interme-
diul comutatorului A, are drept
bb
dl
20
-,
,
,
,
'O
,
,
,
O
,
,02 o,,
o,S
urmare deplasarea spre frec-
vente ioase a punctului de la
care Incepe accenluarea cu
aprollimatlv o Un efect
Ilmilar It are Introducerea con-
clensatorului C6 in circuit, prin
intermediul cornulalorulul E.
care s pre Irecvente
Inalte punctul de la care incepe
accentuarea cu aprollima, iv o
CaractEtristica de trans-
ler a corectorului cu comutatoa-
rele A si E actionate este indi-
in liqura 3 prin linia in
comparalle cu caracteristica
reprezentati prin linia
punctat.
Folosirea corectorului in a-
ceasti pozitie este In
cazurile in care elemenlele c0m-
ponente ale sistemului audio
sint de calitate: in aceast st-
tualie este necesari numai o
accentuare a Irecvente-
lor joase si inalte.
Sunlarea condensatorului C2
cu rezisten,a R', in
circuit prin intermediui comuta-
lorului 8 . are dl"ept rezultat limi-
tarea accentuA,,; ellcesM! a
frecven,elor loarte joase: in mod
similar la frecvenlele
lnatle rezlstenla AS, in
Circuit prin intermediul comuta-
t!?,"ulul o. In acest fel . sub 100 Hz
'1 peste 'O kHz, se
paliere (linia de
Ironturlle abrupte ini liale (I mla
din lioura 4.
Se vede Clar din aceasla II-
guri ,i trebuie soblinlat nu
aste vorba de o a frec-
ven\elOf sub '(1() Hz ,i peste 10
dB
2'
..
o
" ,

-
-
-
-
-
-
,
,
,
3
2

'0
...
kH
kHz. ci numai o limitate a aces-
Iora. Folosirea corectorutul In
aceasti pozille are drept rezul-
tat raportului sem-
naltzgornot prin reducerea par-
I
iali a zgomotelor de
oasi (rumble), provenite de la
mecanismele unor plck-up-uri
ieftine ,i a zgomotelor de frec-
inalti (n,IiI), provenite de
la unele discuri ,i benzi de tip
vechI.
De asemenea. In cazul
unor Inregistriri care lavorl-
oscilallilor de
IrecventA !OIIrte joasi a mem-
branei diluzoarelor, limitarea
acestor !recvenle
duce la evitarea di,torsiunilor
de ntermodulatle. Umitarea ac-
centuArii ellcasiw a Irecvente-
lor Joase ,1 Inalte diminueazA
rileul aparitiei oscilalli1or infra
, 1 ultrasonore In ampiilicatoare
,i a acustica
nie) Intre diluzoare si
foane sau pldt-up-uri.
C8raderi,tica de transler a
corectorului ele ton din Ilgura t
pune In evldenti !aplul ac--
cenluarea Irecventetor joase ,i
lnalle Incepe de la ItprOllimativ o
In sus si In 1.01 lat de
Ireeventa de , kHz, a care ate-
nuarea este AceastA si-
tuat ie nu corespunde cu o re-
dare adecvalA a spectrului sem-
nalelor vorbirii . din punct de ve-
dere al InteUglblhlill1. Se
pentru imbunAtitlrea intellgibi-
litAI" vorbirII, redati prin sis-
teme de amplificare. se folosesc
ci rcuite ele orezenti. care cre-
4
0,0.2 O,,
.. ' 1 1
kH.
I 10 Jo
ALMANAH . TEHNIUM" 1'"
eazA impresia de percepere a
sunetelor intr-un plan sonor
apropiat. De obicei . ci rcuitele de
sint filtre seledlve OJ
frecvenla de relonanla in dome-
niul 2 + 4 kHz, realizind o accen-
tuare a acestor frecvente de
6 + 12dB.
Varianta de corector prezen-
poate oferi o caracterisllc
de transfer adecvati
semnalelor vorbi r ii , prin intro-
ducerea in ci rcuit a rezi stentei
R.S. folosi nd comulatorul C. 1"
situalle. lona de ma-
.. imi atenuare se la
aproximativ 500 Hz: de
zona cu-
dB
2.
o
.,"
0,'
intre 100 ... 150 Hz i n care
se fundamentala cel or mai
multi vorbitori esle
OJ cea 5 ... 6 dB, iar zona OJ-
intre 3 ... 4 kHz este ac-
cu cea 10 ... 12 dB. ca-
racteristi ca de transfer a corec-
torului in pozi1ie este In-
dicaUi ' n figura 5 (OJ l i nie
vocii pene-

coreqie este
uneori sub denumirea FOR-
MANT. deoarece ea aecentu-
formanl i1 de ordin superior,
cale inteligibi litatea vor
birii.
In cazul in care corectorul de
ton se va realiza ca unitate inde-
reami ntim
rele:
- atacul corectorului trebuie
se fBCj pe o relativ
(oliva kn):
- sarcina corectorulUI tre-
buie o valoare relativ
mare (zeci de kO):
- este compensa-
rea atenuArii introduse de
rectorul de ton, care in general
este cu raportul RllfI 2.
Pentru valorile indicale mal sus,
acest raport este egal cu 10.
ceea ce corespunde la o atenu-
are de 20 dB.
Schema din figura 6
formulate mal sus, in
,
plus. 5i o ri-
de Intrare. pentru a nu
efecta parametrii etajelor sau
traductoarelor la care se cu-
corectarul .
Componeotele folosite in sche-
ma din figura 6 au
valori : C1. e3, C5 ::: 2.2 " F/ 15 V;
e2 = 25 pF/ 15 v: C4 :: 47 ", FI
6,3 Y; C6 = 47 I'FI25 Y; AI . A2 =
:: 390 ..- 470 kfl ; R3. A4 = 10 kn :
RS = 1 kU; R6 = 3,9kn; R7 = 120
kfl : RS, R9 ,=, 33 kn; R 10 = 270 n :
Rl1 =. 2,2 kn; TI , T2 = BC107,
BCIOa. BC17 1 ' .a.
Ceie etaje, repetorul pe
emitor ampliftcator ul de ten-
siune i n montaj boatstrap. sin'
.-
,
,
,
,
,
,
0,5 1
2 5 10 2.
kHz 5
realizate scheme clasi ce.
Intre aceste etaje este in-
tercalat corectorul de t on. C0-
mutatorul 5 1 dlvizorul rezist iv,
format din R4 AS, p8fmit elim+-
narea corectorului de too, pen-
tru a asculta sunetul direct,
corectii . nu este absolut

in multe amplificatoare ma-
derne HI -FI. sub nu-
mele de OEFEAT sau CANCEL
Efi cienta acestei
de fapt, in posibilitatea de com-
parare (prin comutare) a
sunetului "Inai nte" co-
reqie. evi dentii nd pregl18nt mo-
introduse de corector
in inslant A, utilitatea
acestuia
Varianta de corector
Y8rsati litatea corecto-
rului standard prin combinati il e
multiple ce se pol din
cele cinci comutatoare. corelate
cu diferite pozitii ale celor
potentiometre.
Efidenta acestui corector p0a-
te fi in fie prin vi-
zualizare pe un vobuloscop de
(20-20 000 Hz).
fie prin 10-
losind un generator de semnale
sinusoidale un mil ivoltmelru,
sau prin ascultare. In acest din
caz, este necesar se asi-
gure un nivel de Intensitate s0-
2 90 dB. (Acest nivel este
practic obt i nut pentru o putere
de 1 W pe difuzoare de
randament mare. sau de S W pe
difuzoare cu randament
plasate la 1 m de
Prin asigurarea acestui nivel
de intensitate 5& poate
conta pe caracte-
risticii de raspuns a aparatului
auditiv uman. In caz contrar.
la niveluri mici , conform
curbelor Fletcher-Munson, snt
dezavantajate puternic tocmai
frecventele joase Inalte, unde
corectorul de Ion.
b?
Sini bine cunoscute efectele
de $i ecou. in pre-
zent cunoscndu-le mii multe
principii de rllllliZlre a acestora
ecou electronic cu memoriI.
bandi etc MontaJul
propus 100ose$te principiul ben-
Zii magnetice, care in In-
registrarea semnalului pe banda
$' cul egerea lui cu un cap suplI-
mentar dupa un timp .,1" variabil
lunctie de \lllaza de deplasare a
benzII $' dlSlln\1 de montlre a
capululluplimentar.
PerlOnal am 1000slt un mag-
netofon MAIAK 205. dar se
poate utiliza Ofice lip, condilia
fitnd tii funCl loneze In regim de
inregistrare
C.pul de citite suphmenlar se
montel.li In locul sesizorulul de
cap de bIIndll , care se indeper-
teazll
. 9V
Capul se hPlSte cu cosi l or pe
fisie de prinsa cu
pe pliCI magnetofonului, in una
din exiltenle.
PrImi In sta-
bIlirea inilllmii capului $i a p0-
laIi de banda.
Pentru aceasla se desfac pro-
\llzoriu legllllUlle de la o a
vechiului cap $1 se la noul
cap. Programul de pe banda In-
regislratll bine trebuie s se
nici o pe am-
b3
100kA OUT
bele capete. Dupa aceea se
trece la realizarea preamplilica-
IOfUlui din figuri 1.
preampIIIicalorului se cupleazll
printr-un conden5ltor de 470 nF
la Inlrarel de microl on a magne-
1010nulul cOfespunzitOlre pll-
Iei lolosile.
Polenllometrul de reglare I
lungimii ecoului se in
locul mufei AEMOTE CON-
TAOL.
Am Iolosii pista 2-3 cu reQla-
ION CIUCJ.
rea nl\leiuiul ae ecou din polen-
tlometrul de reglare a nivelului
inreglSlrirli
PUNEREA iN
S' REGLAJE
Se cupleazi noul cap la inlra-
rea preamph'icatorului $1 se
pune maonelofonul pe inregiS-
trare cu bulonul stop actiona!.
Se regleazi A, pentru amplifi-
care maxima, diSlorSluni. Ia
atingerei capului cu $urubel-
"1.
n conlinuare se inreglstreaz.
cu IlulOrul unui microfon un
semnat pe Acesta tre-
buie lie auzit in dlluzoare re-
\lerbara\.
Preampillicatorui se Ilimen-
leaza chiar din magnetolon
prinlr-o reziSlentll de 3.3 kll $i
un condenaator de 100 V

ALMANAH l1i189
-
hi-fi
- . - -!. --
Montajul prezentat mal jos con-
un modulator cu patru CI-
nale, dintre care unul invers. Pri-
mele Irei canale sini identice cu
canalele unui modulator clasic.
Pri mul se aprinde la notele
grave, al doilea 18 medii , al trei-
lea Illna l18.
canal ul rwtgal iv se stinge
aprinderii cel orlalte. In
acest caz. de wloare
(in cazul ul itill1irll becurllOf colo-
rate) sint mai marcate. Demara-
jul jocului de lumini esle asigu-
rat de un transformator clasic de
al primar are 5 Il
secundarul 5000 Jl. Reglajul
este de un pa-
tenllomelru liniar bobinat la
1 000 n, plasBt la secundarul
translormatorului. Fiecare canal
(in afara celui negativ, actionat
automat) are un regla) i ndepen-
dent.
CANALUL DE JOASA

R8glajul sensi bil itilii este asi-
gurat de un polen11ometru liniar
de t 000 n, ale Qorne sint
racordate l a poten1omelrui de
volum general ,1 la Curso-
rul poten1iometrului este apoi
legat la un circuit RC trece-jos,
compus dintr-o de
tOO 11/0,5 W un condensator
T,
ALMANAH 1989

MODULATOR
PENTRU LUMINI
DINAMICE

2.2 $1 1- /400 V. Semnalul din acest
ci rcuit este apl icat unui trlac de
400 Vl6 A.
CANALUL DE MEDIE

$i acest canal are un reglaj de
sensibilitate cu poten1iometru
liniar de t 000 Il racordat la
la potenl iometrul de vo-
lum general. Cursorul poten1io-
metrulul este conectat la un cir-
cuit RC de tip com-
pus dintr-o rezistenlii de 120
n/O,s W un condensator de
o. t J1 F/ 400 V. Semnalul din cir-
cuit este aplicat, ca ,i preceden-
tul. Ia un triac de 400 VIS A. Pu-
terea la a
acestui canal este de 1 tOO W.
CALIN STANCULESCU
CANALUL DE INAL TA
FRECVENTA
Acest canal afe reglaj de sen-
sibilitate asigurat de un poten-
Ilometru liniar de t 000 n Curso-
rul este coneclat la un l iUru
RC trece-sus compus dintr-o re-
de t 500 Il un con-
densator de 1 J1F/ 400 V. Semna-
lul este aplicat la un trlac de
400 V/ ,S A.
Si aici puterea de echi-
valeaza cu I '00 W.
CANALUL NEGA TIV
Are o temporlzare de 0.1 s Mo-
dului negativ eSle conectat intre
punctele a, a2 ale !riacului din
canalul de Irecvenlll : a,
MIllII
JOASE
1
b'=!
hi-fi

O'.'"
o
este la tensiunea din.!'l
este de diocla lN401X:1
(400 V/200 mA). Poarta trlacului
negativ este la mij locul cir-
QJitului RC, compus din rezis-
de 27 kW4 W iJl condenS8+
torul de 16 "F/400 se
ca o punte divizoare de
tensIune.
Triacul ulil izal esle de 400
VlIO A (MAC 11-6 Motorola), fapt
ce acestui canal o pulere de
2000 W. Toate 'fiacele sint asi-
gurate la scurtci rcuit de 5191,1-
?CI
16pF
5001550V
ultrarapide de 6 A pentru
primele trei canale si 10 A pen-
Iru al patrulea.
Schema este in
I lgura 1. Impl antarea compo-
nenteior este in flgur. 3.
Montajul poate li i ntrodus ntr-o
cutie metalic! cu dimensiunile
de 2SOx l8Oxl05 mm. Racorda-
rea montajului la un lanl HI-FI
sau la un plcll-up este n fi-
gura 7. Puterea unei
util izari optime este de 1,5 W.
2
COMPONENTE: A,
= 4,7 11/1 W; A
2
= 1,5 k1lJO, 5 W:
A3 = 120 [110,5 W; A. :: 100 II I
0.5 W; R$ = 27 kn/4 w; P" P;,.
p. = 1 kO C, = "" 1 V;
C
2
= 0, 1 "F/ 400 V; C
3
= 2,2
400 v ; = 16 V; T" Ti!
T
3
'" Irlac 400 V/ 6A; T. = MAc.;
11 -6 (Molorol a); O, = lN4005;
Trl = transformator cu primat 5
n secundar 5 kU (transforma-
tOI" de
ALMANAH H TEHNIUM
M
UNit
... ", _ . ' ..... ,,' .' , " "." "
:s:l.:".., ... - .' ".0 < I
.
hi-fi
o o
o
r-oo...:
-
-
o r-O
o o

-
o-
o o
,
o r-o
o-
L.o o o
,
,
1
,
o
1..0
3
o
o
ALMANAH 1989
hi-
r" 47 47"1' 47 + 39 33
SUS ,..!Q.13 i"3 &1 T
W - - .-Ejj-.- -W-
II:;!
44-.3+$t-3+
I I I I I I I I :;!
JOS I Iii I I I I +'S

1--
27
30 - , 33--1

.- c
r
20
--li- ' -----210---- ---++ 20-1
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
r sus
t ------
:;; I 012
t r- - - y - -- $
;'\ I
I
! JOs.
-
I
I
hi-fi
FIG.4 FIG.S FIG.6 PlANUl omn ISCARA 1111

AMPllflCAlOR

!

MOOOlAmR

, I
e, e, e, e,
2.
IINDtI
ALMANAH MTEHNIUM
M
1_
,
hi-fi
1&
,- ". ,.....' ."
PREAMPLIFICATOR
PENTRU

Ing. EMIL MARIAN
Preamplllieatorui pentru electromagne-
tici carui este prezentati In
se incadreazi , conform parametrlkK ten.
mci, in categoria montajelor HI-FI. EI ur-
matoarele performante'
- tensiunea de alimentare U ... '= 12 V
- rejeqla zgomotului de fond a tensiul'lli de
alimentare 90 dB
- raportul semnal-zgomot SIN 10 dB
- impedanla de Intrare Z, ::: 47 kll
- tensiunea de Inlrare U, = 3 mV
- tensiunea de intrare U,..... 10 mV
- banda de f == 10 Hz : 20 000 Hz
- caracteristica de transler: AIA"
- T.H.D. S 0,03'1.
- TJ O. S 0,0'"
Semnalul audio proYenit de la doza elec:1ro-
sa 'a inlrar-ea prin
intermediul condensatorului CI, grupului R2 el
R3. Acesta reprezinti un l iHru T. ampl.at In sco-
pul suprimAril inilial. I frecvenlefof I ..... te inuli'a,
siluate in alara spectrului de (I
20 000 Hz). Prezenla lor ar putea deranja amplifi
carea gen_aiA a semnalului util . cauzind. nu de
putine ori, Intermodulatii nedorite.
Ulterior, semnalul audio se la Intrarea
primului etaj de amplificare. care tran
zistorul T1 ,
Analizind configuratia electricA acestuia, se
observA cA .... folosi l un etaj de amplificare cu
dublA reactie Rezislorul R8
o reactie negativA de curent. care IinlarizeazA
amplificarea etajutui n banda de
frecvenlA. Efectut de este sporit rO"
prazenta rezislorului R7 care, de miu de
poIarizare In curent continuu .1 tranzistorului
(impreunA cu rezistenla Ro4 ), reprezintA o doua
reaclie negativA. Acaasta este de tipul reactiilor
negative de tensiune. Ea lubatan
tiai funqionar .. liniar! a etajului amplificator. In
scopul realizAri i unul raport cII
mai ridicat ..... ut ilizat un tranzistor cu
propriu minim. situat In zona de
(tensJu04KUrent) di n acest pul'ld de ve-
dere. se ob&eryA ci, pentru eliminare. oriciror
posi bilitAl l de aparit ie a perturbatiilor pe
traseul de . lImentare al eta;ului .mpllficator, s-a
-'u
,- ---,
previzut un filtraj luplimentar. cu ajutorul gtU"
pului R5 C2 C4. Oi n colectorul tranzistorului TI .
semnalul audio ampl ifical este apli cat. pri n Inter-
mediul condensatorulul C5. unei retele paslve de
corec1ie di n grU"
pul R9 C6 C7 Rt l RIO RI2. In acest mod se
obt ine caracteristi ca de transler RIAA. necesarA
corecte a Inregist ri rii imprimate pe
discuri. Ulterior. prin Intermediul condensatorU"
lui C& semnalul util le unui al doilea etaj
de amplificare, care tranzistorul T2. la
acest etaj se observi prezenta unei neg.
tlve de curent, care reglementeaza amplificarea
distorsiuni (rezistorul R17). De asemenea.
apare decuplar.. luplimentari a sursei de ali-
meotare, reahzatA de !ruPUI RI 5 CIO CII Din
colectorul tr .... zistorulu T2, semnalul audio am
plilicat se apUCIli unul etaj de de tip r&petor
pe emitor, care conllna tranzistorul T3.
EI a lost in scopul realizarii unul etaj
tampon intre al doUea etaj de amplil icare ,1
rea montajului. In acest fel se obtine o
de scAzutA a montajului. propice
la intrarea unul amplificator de audiofrecvenl i
de putere. Grupul R20 C12 CI3 realizeazi ace-
filtraj suplimentar al sursei de .limentare.
j)f"ezent 1. toale etajele fuOC1kJnale ale preampl'"
ficatorului
REALIZARE PRACTiCA REGLAJE
Montajul se in varianta stereo (sau
cvadro) pe o de sticlostratilox p'18Cat cu
lolie de cupru. se vor lua toate precautiile nece-
sare acestui tip de montaje (traseu de gros
de minimum 4 mm. lipsa buclei de maai , trasee
scurte. respectarea configuratiei de evadrlpol al
fiecarui etaj funcllonal etc.). Pentru obtlnllfea
performanlelor specificate initial, esle obligato-
rie ulllizaru componentelor electrice de cea mai
buni cahtate. se folosesc rezistoare de tip RPM,
conderlsatoate cu tanlal. mica sau molliltral etc
Tranzistoarele de Intrare (TI Si rl' se selec
teua obligatoriu pentru zgomot minim, iar fac-
torul de ampmicare in 600. Tranzis-
toarele T2 ,1 r2 au 400. Dupa realizarea '
practica a cablalulul Imprimat ,i amplasarea
componentelor. se montaJul , In special
polaritiitile condensatoarelor electroHtlce.
gul montaj se acraneazi obligatoriu Intr-o cutie
de tablA de fier cu peretii de mmlmum
1 mm. Legarea la masi a cutiet-ecran se face. din
punct de vedere electric, la montajului.
Toate conexiunile ce primesc semnalul util se
realizeazi obligatoriu cu cablu eaanat
se alimenleazi montajul cutiHtcran. CU
intririle conectale la ,i se valorile
tensiunilor continue indicate de schema elec-
trici . Se un voltmet ru cu
mare de Intr are (Z . t Mn).
in cazul aparitiei, in punctel e de functionare
ale fiecitul et aj de amplificare, a unei di' lIfente
de tensiune mal mare de 2'!rt fati de cea Indicati.
se pot face mici in privinta
lor. Pent ru etaj ul care contine tranzislorul TI , se
In limita mici (5'1!t) valoarea rezistorului
Ro4, iar penlru etajul care contine tranzlslorul T2
vak)aree razillorulul R1 04. La eta;ul de nu
ALIIANAH .. 1EHNIUU" I"

,.
se lac deoarece punctul de Junc--
lionare nu este crit ic.
reglajele precizate anterior, se introduce
montajul in cutia se cores-
din punct de vedere mecanic.
Realizat monlat , preamplificatorul va con-
lirma pe depl in iniliale.
AL ..... NAH .. TEHNIU .... 111'

Uu
" - , .
""
,ce
'.


uu
".
-.
. "


MEMORATOR
reA 1150 i
Acest circuit este un ampl ificator de putere de
destinat a fi ut ilizat in radiOfe-
ceploare. radioreceptoare 8ulo. televizoare,
magnetoloane in multe alle in care eu-
terea nu 5 W. Circuitul prezinta o
interni.
Datorita interne a circuitului inte-
grat. acesta avantaje:
- in p8l"mi t e o
(distorsiuni mici) de asemenea, pre-
un suficient in (o sensi-
bilitate ridicati):
- preamplilicatorul diferentiat , alimentat cu o
de curent constant, o imuni-
tate la rejeqia sursei de alimentare.

,

ilicat ...
TeA 1')0
?c:;
hi-fi
ANPLlflCATfJk 60 It'
ANDREI K6cs
imputa deseori
ampl ilicatoarelor tranzi$torzale
. .atacul"' prea lent si lipsa
plini , dar .JTloi
M
, i ar Iubitorii
de H'-FI sunetul metaliC,
dur, in cu cele cu Iu--
buri elec1ronice.
Atacul Insuficient din
lIaloarea mici a vitezei de
tere a impuisuiui (srew-rate) $i
din subdimensionarea etajului
de ali mentare, mai ales a Ifans-
lormatorului de retea. Implini -
rea celorlalte deziderate se rea-
prin reconSi derarea
unor conceptii despre amplifi-
catoarele tranzistorizate de pu-
tere.
A devenit formula: etaj
de intrar e diferentiat, etaj de
al ac (driver) cu amplificare in
tensiune cii mai mare, etaj final
cvaslcomplementar (n lipsa
tranzistoarelor de putere pnp cu
siliciu), alimeotare simetrica,
Cu constructor i-
lor amatori garantarea perfor-
m8l1!elor in domenii l argi de
nu se poate reaUza
fArA o reactie negativa puter-
cu toate aceasta este
sursa princi pala a distorsiunilor
de intermodulatie de
(TI O), al mecanism a fost
ellPhCa\ in paginile revistei Teh-
nium. mpotriva acestor distor-
siuni se folosesc diferite
metode, dar regula de este
IIni arizarea la maxImum a fie-
etaj, chiar si cu prelul re-
ducerii Un amplifi-
cator cu mai mulle etaje, fara
reaclle i n fiecare
partI" 'eall28t Cu tranzistoare
lente, cu Oucla ue reacl ie glo-
bala, are toate sansel e devina
i nstabil la semnale rapide, cu
TID r idicate, deci va suna oribil.
La ampl ifi catorul propus eta-
l uI de intrare (T1T2) este de t ip
dilerant lal (prin rezlsteotele din
emitor) , de colector de
cea 0,5 mA, dictat de generato-
rul de cureot T3, OI , 02. Semna-
lul se. la i ntrare printr-un
filtru ' trece-jos (Rl, C2) pentru
prevenirea unor impulsuri prea
abnJpte de semnal - mijloc
si mplu $1 eficace Impotriva TID,
Reactia globalA se
prin R12, R13, C3, C4
la intrarea inverS08re, rezisten-
lele R 12, R 13 slabilind amplifi-
carea (de 35 de ori -
cca 32 dB). Amplificarea etajului
1 R'
Ay TlI R3 . 11 or i (21 dB),
In ultimii ani etajele de atac
(driver ) au suferit poate cele mai
substanliale in majo-
rilalea cazurilor ele asigufll'ld
amplificarea in ten-
siune i n cadr ul amplificatoare-
lor, determinind de obi cei ,1 vi-
l eza de a impulsul ul ,
Montajele cu sarcini bootSlrap
au cedind locui gene-
r at oaralor de curent mal mull
sau mai pulln compllcate, even-
tual montaj elor in contratimp
Driverul este realizat in mon-
taj super - G (T6, T7) in elle-
cutie de integrator rapid (R1
C5) cu activa - gener.e-
torul de cur ent T4, l inierizat cu
R15 nedecupletA. Se
valoarea rel ativ mar e a curentu-
lui de colector (20 mA) pentru
asigurarea atacului etaJului final
n conditii mai favora-
bile. Ampl ificarea etajului esle
mai mare de 240 de ori (cea 48
dB). Valoarea aceasta este mi-
depinzind de factorul beta
al tranzistoarelor di n etajul final.
Etajul finat este clasicul evasi-
complementar, completat cu
dioda 07, care
tatirea simetriei. Subliniez faptul
ideala ar fi fost utiliza-
rea tranzistoarelor complemen-
tare in elajulfi nal .
In ultimul timp sa analizat
comportarea difuzoarelor si a
filtrelor de separatie din incin-
tele acustice s-a constatat ci
acestea. n majoritatea cazuri -
lor, absorb di n ampl ificator un
curent de 3-4 ori mai mare de-
cI cel nominal (bineinteles.
daca amplilicatorul era capabil
si debileze ... ) in regim de impul-
suri, perturbiod serios functio-
narea emplificatorului. S-a tras
concluzia un amplificator
bun, chiar esle specificat
pentru o de
de 8 tl . trebuie si lucreze pe o
de 2 II (1) , binenteies nu
in regim permanent.
TranZIst oarele l inale si nt de
tipul K0502 sau K0503 (cu
acestea tensiunea de alimentare
poate fi miri ti la 2:11:35 V, puterea
de ajungind la 80 Wf 4 JI)
Cu 2N305S nu se oOtine viteza
de a impulsului specifi-
mal jos, datonta frecventei
de mai
T8, T9, 0 3, 06 pro-
t ectia la scurt, 04, 05 protejind
joncti unea BE a tranzistoarelor
de mal sus impotriva tensiunilor
Inverse R23, ca este circuitul
Beucherot, pentru modificarea
fazei semnatulul la frecvente
nal t e, in scopul pr eveni rii auto-
oscllatl ilor. scop are
bobina LI (12 spire, sirma 0 1
mm CuEm, boblnate pe R25).
Transformatorul de va fi
de cel put 'n 150 A (mono) 250
VA (stereo), puntea redresoare
10 PM 1 -;- 6 sau patru diode SI6
- SI,O, in nici intr -un caz 3 PM.
El ect roli tlcil de filtraj minim
bol 700 jJFf40 V (se
2 li 10000 jJF) , in paralel QJ
O, I jJFf250 V tip PMP.
In ansamblu, avem un amplifi-
cator cu amplificarea in
deschisa de cel 2 600 de
ori (cea 68 dB), cu o reactie ne-
gat ivi de 68 - 32 36 dB, ca un
foarte bun la semnale
drept unghiulare de 100. 1 000
10 000 Hz, Conform unei me-
tocte relativ noi de testare, se cu
in paralel pe sarcina art i-
de 4 n un condensator de
1,3 " F se amplificatorul
cu un semnal dreptunghiular de
1 kHz n asa fel Incit la
se puterea Pe
ecranul osciloscopul ui semna-
lul dreptunghiular nu are voie
prezinte numai un mic cioc la
frontul anterIor, oscllatii.
Dispozitivele semiconductoare
utilizate: TI , T2 =. BCH4B: T3 '"
BCH4, SCHI : Tol "=" B0149: T5 =
B0135 (fillat izolat dar cu con-
tacI termic bun pe radiatorul fi-
nalilor), T6 '" BC256B; T1 '"
B0149; T6 '" BCH1: T9 := BC252:
TlO = BD139: TII '" BDI4O. Oio-
deie 01. 08, 09 '" F207, ,N4003
AL.MANAH HTEHNIUM" 1989
;
hi-fi

RIS ti
)Ov
16
33n :.]f
lh
R7
{fll b
RI4

lA ,,,",
09
2,.
\C>'

03
RI5
l IN1"o\'"

270n.
O)1nJ5W
2"
I "
R24 L 1
(1
-
18
R16
.!l'
R22
' pf
DOll

Rl
kl..
2,7 Kn.
05
R23
A 25
\'112
A13 \on
"

R3 :f.' F\f'';!.' 1:>
A17
TOn
lISlRE

2? I<llR18
R26
D,22n1SW
h STOf
\200 T2an , "li,,, li
(5

07
OI
A2
=
IDnf
6''''
06 111
.Jiil
6V

AD T,
U
r.;:>
Ioan
2ll<
/o70n. 'C::>
-ft
1Ien.
o,
I
DT
C6
A20
"p
R6
f. 02

,"
loon
J 6"'" -30\1
BIBLIOGRAFIE
etc .. restul diodelor 1 N4148.
Este deosebit de ImportantA
calitatea semlreglabllulul Pt
(curentul de repaus), mai ales in
cazul fol osirii ampllfi catOfului
"pe leren", un contacl Imperfect
duci nd la ambalarea si det8rl0'-
rarea tranzistoarelor Iln8le.
Pentru acestea se
un radiator de cel pUlin 500 cm
2
.
- distorsiuni armonice < 0.5'\i
la puterea in gama de
20 Hz - 20 kHz.
B. - Amplifica-
toare de Joasa Bucu-
1972
Pentru r8glajul curentul ui de
repaus se va aplica la Intrare un
semnal de 10 mV la 20 kHz se
va regla Pl (Incepind cu curso-
rul dinspre colectorul lui TS)
pinii la lotali! a distOf-
slunllor de ner8cordare (cross-
over). Cei pot
curentul de repaui pinii la 120
mA, urmiirind temperatura fina-
lUor.
Pet1onnlrlle1e
- puterea de 60 W/ 4 n
sau 36 Wf8 II In gama de 20 Hz
- 21 kHz:
- banda de la P
I
.. =
= SW: 16Hz-90kHz;
- viteza de a Impul-
sului 10, 5 VI"s:
- tensiunea de intrare 485
mV pptl l r" out ere"
- rapon ul stlmna!h.gomot
dB:
Hl-Fl Magazin. 18/t985
Anuar Radiotechnika, 1962-1963
Colac)iile revistelor Tehnium,
Radio (U.R.S.s.). Radio Televi-
zia Elecl roni ka (A. P.B.), Radio-
tachnika (A.P.U.).
. ;
??
....
ORGA DE LUMINI
Circuitul a fost conceput pen-
tru o sursa de semnal de nivel
mic (microfon, de chitara
et c.) , necesitnd deci o pream-
plilicare (fig. 2) .
uti l izatorul are la dispozi1ie
surse de semnal cu nivel mare.
dar maximum 300 mVef, pream-
plific810rul general se poate
transforma i n mixer, ca in figura 4.
Aparatul, in modul cum' a losl
conceput , un reglaj ge-
neral (potenliometrul P,j , astfel
incit cele trei canale fie ata-
cale cu un nivel de maximum
300 mVef reglaj de nivel pe fie-
care canal. Ceea ce este intere-
sant este faptul acest ul ti m
reglaj (pe fiecare canal) se lace
in avalul circuitul ui nu in
.mo
,om
nte. cele trei canale
plet independente.
1/2 1<2
'"
l,9pF

"""(.
!JmV'"
i1;, A
12

'"

--.:::J
".,.

A
2
,
?E
fiind
O,lpf
Pl
fi.
NN.
GEN.
A
IdB I
20
10 100 1.
.'
lOOk1l
'!!!!l(1
-'';opr
J90f

1
.
1
1/2 Al

"'"

100n
'''''i

19pf
INALTE


J90pF
112 .A 1 b-:!101J<II
''''
1kJl. mn
lIhf
'"f'rf
J,.9T'1 F
1/2 A2

MEon
1(,of
11<0 ro>.
Ing. MIRCEA DRAGU,
ing. IOAN oAMoc
I
fi Hz I
1'" 10 '"
120'
"',
. ,'"
Of>A
1".
w.oA


n ..
P2
M'
J9Qn.

r-
0,61>
"""(


non
T1N'
r-
0, 6A
JH
til1N
nN,
P,
1kJl.
J90U
.

ALMANAH n1EHN1UM" 1919
II"
,
I

........ '. 1 . '.' .. -'.' .' .

'!\o :, ....... ,. ... "' ....... ,'
...."" ... '. .. .
hi-fi
. -

1l l0UF
..... .
1/2 Al
7
lidl.
:
JfJpf
HlpFl
..
".
1/2 Al 1

1..7i<Jl
l 00fi
POOJl


Tensiunea de AF necesara
unui modulator de lu-
numil din ce in ce mai des
de este
in cele mai multe aplica\ii de
acest gen, de la bomele difuzo-
rului unei Instalalii de amplifi-
care. Pentru separarea celor
circuite (Ianl de amplifi-
care - de lumini) este ne-
cesar un transformator, in gene-
ral, de tensiune.
Cuplarea tl1lnslormatorului pe
bornele sarcini! (difuzorului).
care are o valoare (4 -.;- 8 !l),
apare ca un Inconvenient majOf,
prin transferarea unei a pu-
terii de Mai mull,
fafea 8 translormalOru-
lui de separare trebuie o
rezistenli suficient de mare
pentru a nu etajul final al
lantulul etect roacustic. Pe de
parte, i ntensitatea lumi nii
AlMANAH .. TEHNIUM" 1119
JOASE
M
lNALTE



lJl
1--
3000.
....

3
..
canalelor este
de nivelul semnalu-
lui .
Apare astfel necesar ca Intra-
rea modulatorului de si
se faca - renuntind la . .servici-
ile' transformatorului - inain-
tea potentiometrulul de volum al
lantului de redare, la
rea preamplificatorului de re-
dare. Acesta din contine
de redare ale unor
surse de semnal , cum ar fi capul
magnetic, doza la ie-
lui rezuttind un
,,plat
H
in Deci un nivel
constant pentru intreaga
de frecvenl e AF. Acest lucru s-a
realizat pent ru ci rcuitul de
(fig. 2) , prin cuplarea sursei de
semnal AF la un preamptilicator
general cu mare de
intrare (100 kfl).
25V
PREAMPLIFICATORUL
Pentru preamplificarea sem-
nalului de Intrara (de nivel mic)
s-a folosit unul din cela
amplificatoarE> operationale ce
compun capsula LM381
Preamplllicatorui o im-
mare de intrare (100
kll) , asllel nu se incarca
sursa de semnal.
pentru o tensiune de
Intrare de 5 mVef, a fost calculat
pentru valoarea de 40 dB, dar, iri
funclie de nivelul de intrare, se
poate ajusta semlreglabilul de
10 kll din reaclie, pentru o ten-
si une de de mul mum
300 mVef.
particularitatilor de
construct ie, se
aplicaliilor de semnal mic
zgomot redus. pream-
plificalorului general (40 dB),
caracterlstlcll foarte
bune de la semnal mic
pentru (jM381. o de
frecven1e Ioane mari (> 100 kHz),
astfel in apllcaliile de zgomot
mic, unde se cere eliminarea
zgomotului de IF. este
limitarea benzII superioare de
frecvente la valoarea de 20 kHz.
Acest l ucru se prin
cuplarea In paralel cu conden-
satorul de compensare a
unei C
e
:= 3,9 pF.
Cuplarea sursei de semnal ta
intrarea preamplificatorulul se
va face obligatoriu printr-un ca-
blu ecranat. pe care se va monta
un (inel ) de
AMPLIFI CATOARELE
DE CANAL
Rspunsurile in
care a f ost calculat modu-
latorul de prezenta!. se
i n figura 1. S-a considerat
o de 20 dB/dec pentru
fiecare de lucru este sufi-
acoperitoare. Mai muti ,
cele trei in
se cite
la o atenuare de 3 dB de ni-
velul generat de 40 dB - care nu
trebuie
valoare -, asigurind astfet o
comounere a cutorilor.
?q
hi-fi
Cete trei amplificatoare de C8-
nal vor numai pentru
banda de tracere la care au fost
calculate, atenuind destul de
puternic semnalele de frecventii
Conform figurii 1 sint In-
dicate cele trei benzi de trec-
vente:
- amplificatorul de lreo-
ventil un de lip
trece-jos pentru o de lu-
cru: 40 200 Hz:
- amplilicatorul de frecven-
medie afe un de lip
pentru
intre 500 .;- 2 000 Hz:
omV

1i<JL
00 [!
t)OmV
0,1
F
22i<JL
00
I
250mV

011<.0.
0..00
- amplllicatorui de
prezintA un
de tip Irece-su$ pentru o
de 5 + 20 kHz.
Deoarece in frec-
din figura 1 sint aprOlCi-
maia prin a5imptote. apare clar
ci benzile de frecvent ii cores-
celor trei amplifica-
toare se vor mal mult
la marginile benzilor de
lucru indicate anterior
cu 3 dB pentru fiecare
de !ringere.
Importante pentru cele trei
amplificatoare sint
JW:
Vce
.21.v
10
1/2 1\2

12
91 i<ll.
2K!l.
4
Rezlstoare fabricate in R. S. R.
(URMARE OIN PAG. SO)
brica si rezistoare cu toleranle
mai mici. anume 0,25'!1.,
O,l'!1., o,as%, sau 0,01'"
de puteri indicate i n ST AS
este (indicat in W) 0.05: 0.1;
0,125; 0,25; 0,5; 1; 2: 3; 4; 5; 6; 7;
8; 9; 10; 16: 25; 40; 50; 75; 100;
160: 250; 500.
Rezistoarele se in
clar sau codilicat, notindu-se in
mod obligatoriu n0-
si toleran1a si, in mod fa-
cultativ, firma
data codul firmei
norma de
factorul de zgomot.
Sint, de exemplu, rezistoare la
care se vor nota in mod obliga-
toriu si puterea coefi-
cientul de tensio-
:30
nea In normele
STAS 9109-74 se codifi-
carea a de
a toleranlelor si a valo-
rilor nominale a re-
zistoarelor. de
se cu R pentru ohmi , K
pentru kiloohmi . M pentru me-
gaohmi, G pentru gigaohmi T
pentru terraohmi. In li-
tera loc de de ellem
plu lK5 1,5 kfl . Codi-
ficarea a
este in tabelul 2. iar c0-
dul culorilor pentru rezistoare
este indicat in tabelul 3.
In Iara rezistoarele se
la lPEE
Tipurile fabricate sint prezen-
tate in tabelul 4, unde s-au In-
dicat rezistorul modul de no-
tare a tipylui constructiv, dome-
niul de vatori ale rezistenlei no-
minale, toleranlele rezistoarelor
centrale ale fiecArei benzi de lu- f
cru, ,1 anume: 100 Hz, 1 kHz
10 kHz.
Cele trei amplificatoare de ca-
nal sint atacate de sem-
nal (maximum 300 mVef), fiind
calculate pentru
(40 dB). Circuitele de asi-
dopA de frin-
gere ale fiecArei benzi de lucru,
o atenuare a i n
circuit Inchis cu o de
de/dec.
In cazul cind utilizatorul do-
o mal bunA separare a
joase inaUe.
de cete medii, i'I sensul unei
teri a cu o de
- 40 dB/dac. se preferA inlocui-
rea blocurilor de canal pentru
freCVen\e joase si Inalte cu cir-
cuitul d n figura 3.
Nulurile circuitelor de co-
si sint comune. ast-
Iei cA Inainte de conectarea ali-
mentArii se va delecta faza cu un
creion de tensiune.
010 seriile de
de valori ce se
lactorul de zgomot , Upul rezi5-
torului. puterea dislpati nomi-
fiabilitatea. domeniul n0-
minal de temperaluri . tensiunea
nominalii , o a rezistorutu'
cu indicarea dimensiunilor va
loarea acestor dimensi uni . CA
ajutorul acestui tabel se po.
identifica toate rezistoarele de
(dupA di
mensiunile acestora)
toli parametrii In tabel.
BIBLIOGRAFIE
Radu (Mdiu - Componente
electronic pasive, Catalog,
Editura Tehnicii,
1981
N. - ra-
dioelectronistului, &:IIIura Teh-
1983
ALMANAH 1989
"
C lrOJitut Integrat TDA3810 8 fost elaborat de
firma Phiti ps pentru echi pamentele audi o de larg
consum. Circuitul ro-
luri :
- In regim stereo normal ;
- obllnerea di ntr-un semnal sl8f80 a unei
Imagini sonore (Spatial Stereo) ;
_ obli nerea dintr-un semnal monotonie a
unul semnal pseudostereolonlc ce se reparll-
zeazA pe cele canale, r apta.
I
,
L
C"
to"-Q.
ri
n6
Iok",
Illdl/r
, Z %'
.
] hi-fi
Circuitul comandA LED-uri pentru
rea modului de lucru.
Circuitul nivelul efectulul pseudostereo sint
determi nate de cali tatea componentelor exte-
rioare circuitului, care releaua (Ii nrul)
de separare.
Caracteristicile circuitului schema de ut il i-
zare si nt prezentate mal jos. Circuitul este asam-
blat In DIL cu 18 terminale, di n plastic,
tip SOT - 102CS.

I LEFT
>-''+-lll-I
I
II
1"
,

<o'n
,.,
I
T
D
A
,
l.
f
1nf3
a 10
Ing. AURELIAN MATEESCU
,
P_.-.metrul ....... tipic
--
UII
T_lun._ d_ .-Ilmem._
""
'2
' ..
V
Curentul _btiOfbh Ip

12 mA
T_IUM_ de N,.mli V.

V
T_6un._ 1"lr .. pin 2,17
"I(""s)
dIstorskInl - 0,2'10
L 2 V
Aulalenl_ 1"1rIn pin 2,17 AI .0
,.
kll
C,,", tI .... tune
V, n
Q.

Intre canM AA.

.. 70 ..
ALMANAH HTEHNIUM
H
1989
8--1
J
,
0Ia0raIun1 8nnOnIce .....
TDA 3810
0.'
"
, - 40 + l' 000 Ha: 'IouI THD
(nN) = 1V

AA $O
"
T .......... de zgomoI Iti ... .,.
'lnl""'"
10


pin 11 .. 12 H'QH (2 ";' Vp .ohge)
00' ......

..
"
C ..... " leMIune
o..
','

..
1n ......... controI
.,.,,11 .. 12
Remtenl- .. ....,.,.
Al 7.
'20
'0
CU,.....,. de KtlOfW'.
"
35
'00
....
El. AUMENTAR! LEO-urI (pin 7""
CU"""" de Jet" pentru LED-urt
..
,. ,.
15
.... .
T .......... V, I V
---
TABELA DE ADEVAR
TenI. de Intrwe controtMj
MODUL DE
ptN 11 PIN 12
LED LED
SPATIAL PSEUDO
pin 7 pin I
==--
-,..
, ..
.-
....
-!o- S- Iow

.. o.
o. o.
o. o.
l.OW "" 0- 0.' Y (ten.lun .. podtld c .. m" miei,;
HIOH = 2 - Yp - __ kln de .Im""re (len.lune. c .. mal"...);
"" n'o". nMn6tureblUi .
MEMORA TOR
ALMANAH 1989
,
CUM O
DE LUMINI
Pentru org8 de lumini reali-
zati 5-IU utilizat
configura11i de mire cu amplifi
catoare
, . FTJ cu 12 dB/octavi (pen-
Iru Joase)
Reami ntim pentru citit ori i mai
tiner i cii O octavA reprezinta un
interval de frecventA [1,. pen-
tru care ' z :: 2',. Iar 12
dB atenuare de tensiune reP,f&-
zinti o 8 tensiunII la
0.25 di n valoarea ca
deoarece:
a (dB) = +20 log _(V) , unde: a
(dB) :: 8teouare de tensiune, ex-
In de.
Deci pentru un FTJ cu Irec-
venla de 10 (adicA acea
la care se Introduce o
atenuare de 3 dB) , vom avea la
210 o atenuare de 15 dB a sam-
nalului. S-au nolal in figura 2 '01' -
lorile tensiunii atenuate, in 'IOI1i,
pentru o tensiune de 1 V mblmi
In
la FT J din l i gura 1
este de t ip Butterwor1h de ordi-
1
nul 210, = 2\ 2 ... RC
Apllce,l. pentru 10 ,
= 120 Hz, alegind C = 47 nF, se
obline R "" 20 kfi.
2. FTB cu lupreten.lune rkll-
cet.i (pentru Irecventele medii)
Evident. un FTB foer1e bun se
poete obline prin utilizarea unui
fil tr u trece-Ios urmat de un IiItru
trece-sus, iecar-e cu 12 dB/ oc-
tavA atenuare in afara benzii
(vezi nr. 3/1982).
Bineinteles, se va Impune ca
aceste douA l ilt re aibA o por-
de de tre-
cere (fig. 3).
Cu un singur amplifi cat or
operat ional , utilizInd configu-
ratia din figura 4, se obtine un fil-
tru trece-banda avind caracte-
r istica din fi gura 5.
Relal iile de cal cul ale l iltrului
sint :
- pentru It
1
' Ot =--
2...cR,
n a n
R, + R,
2R,
ALMANAH .. TEHNIUM" 1989
2R
C
R R
v,
-
CI
O
-3
-6
-9
-'2
-'5
100 {dBI
1V

2 f.
_,_1'!. ___ _
O.5V
----------
O.355V
------

- - ------
f,
f.
-fi
Ing. EMIL LUT
r
-
1
logl
2
lasf
3
hi-f
- pentru de
1
.lI =--
2".CR,
cu poslbllitA,ii unei
a frecventei centrale prin
sct,Imb8fea valorii lui A
2
In con-
mentinerii constante 8
tigul' ,1 si 8 benzii.
Apllcal'e numerici. al Pentru
10 525 Hz, .lI = 450 Hz, alegind
C 22 nF. se oblin R, = 16 kO,
R
l
:. 9, 1 kl l. deci se o
de trecere: 300 Hz -
750 Hz.
b) Pentru 10 = 3 kHz, .lI ::
". 2 kHz, alegnd C = 4,7 nF, se
obl in R, = 16,9 kn. A
2
= 4, 7 kH,
se banda de
trecere 2 kHz - 4 kHz.
V8Ii anta al se va utiliza pentru
canalul II , iar varianta b) pentru
canalul III al orgii de lumini (me-
dii-joase, respectiv medi t.-lnalte).
3. FTS ctl 12 dB/ octavi (pen-
tru inalte)
Se poate util iza schema di n II-
gura 6 cu de frec-
...enli din figura 7. In acest caz fre.>
venl a de f
o
= 1
12 ".-RC
Apllcalle numerici: cu 10 = 7,5
kHz, al egi nd C = 3,3 nF se
obtine R "" 9, 1 kfl Suprapunl nd
cele 4 caracteristici ale liUreiOf
calcul ate mai sus, se obtine c&-
racterl st ica de a orgii
de lumini propuse (fig. 8).
Pentru a utiliza liltrele
puse Intr-o de lumini se im-
pune ca semnalul de la
lor "atace" poarta unul tiristOf
(sau triac) in anodul este
sarcina, respectiv becul
sau grupul de becuri lolosite
(Iig. 9) . Evident se pol utiliza $i
circuite cu tranzistoare pentru
comanda unor becuri de
putere $1 tensiune. Este fo-
losi rea unei punl i redresoare in
ci rcuitul anodic al liristorului In
scopul de a impiedica
rea fazei tensiunii relelei pe tra-
seul de al montajului, cu
pericolele pe care le
acet lucru (in plus, in acest Iei,
val oar ea medie a ten-
siunii aplicate becurilor). De
asemenea, In scopul de a impie-
dica parazitarea reJelei de 220 V
comutallel tiristoarelOf,
cu electe perturbatoare asupra
aparaturii el ectro-
nice audio din apropiere. se im-
pune utilizarea unui filtru de
r elea. Alte el emente utile ar fi :
- un regla) general de volum
al semnal ului (pentru pragul oe
'=''-1

,
1
R1
-
1og*ldBJ
O 'f'A. fl ta, f2 f%
?
,
3

9.j" 'Y:;'" >;:
12
15
18
I
c
':
-
5
2R
c
v.
R
6
-
lLMANAH 1989
,
o
'%
3
-6
- 9
-12
-15
FTJ
(f.IZ0Hz)
\
\
\
\
\
\
\
,.
7
/
/
I
/
/
/
,
/
/
log'
.'
Uc- tensi.Jnea de
lk
lk __ -,-__ ...J
ALMANAH 1tn
hi-fi
deschidere a tlrlstoaralOf);
- reglaje distincte pe fiecare
canal ale tensiunii de prag ti ti-
,isfoarelor;
- amplificator al semnalelor
primite de la sursa audio (pentru
situalia in care nivelul acestora
este Pfsa mic);
- repetoare de tensiune. pen-
Iru a realiza de impe-
sau pentru a asigura cu-
rentul necesar deschiderii tiris-
toarelor cel lurnizat de
M'lplificatoa'ele operationale este
prea mic) ;
- separare prin
transformator intre sursa de
semnat si Ofga de lumini pro-

....: compresor de
pentru a atenua semnalele de
volum prea mare, care deter-
aprinderea si si-
a mai multor becuri (de
pe canale diferite) .
\
20k
FT5
(f> 7,5 kHz)
\
\
\
8
\
\
\
\
\
50k
log. f
tHz)
o de de lumini
care aceste
este cea din ligura 10. Semnalul
poate li preluat :
direct de pe diluzoarele
unei de amplificare (de
maximum 100 W) ;
- de la un preamplilicator,
magnetofon, pick-up, radio etc ..
in general de la orice surs au-
dio care un semnal
intre 10 mV - 20 V. Se observi
s-a posibilitatea uti-
de semnale stereo, cu-
plind intrarea- in orga de lumini
pe canalul DREAPTA sau
STiNGA sau pe seleo-
lia realizindu-se cu ajutorul Tn--
hi-fi
o'
:
,
ALMANAH HTEHNIUMH 1989
Ih

I
UE [mV]
SI)
. .41 M - I.bboreo
------- ------- ---------- infrrxlU5e ck COIn,P"
20

l :
-------------------- --- -
I
I
I
15
I
I
I

I
I
I I
I
,
I I I
I
I
5, - - - ______ _ _ _ ___ 19 I
I
I
I
I
I
I
I
,
I
I
I
11
,
I
I
I
I
I
2-- -- - - -- _ ___
I
I
I
I
I
I I
I
I
I
I
,
I
I I
[mV
- .
,
, ,
I
,
I ti
, , , ,
I

UD
2
,
KJ 2f)
,.
100
2/X) fQ()
IV
2V 5V
((000/9,
R G
G _galhen(cono J)
-
(1 I
v- (car'
A _ q/haSfrtl COI?t7 !:r
12
-
,..
>+ + +
't'
1 1
-
':
'i
12

1.

;
c:..,oi
l

D
.
h

13
!
!
J ! & !
ALMANAH HTEHNIUM" 1989
hi- fi I
K, $1 .
Semnalul preluat de pe
cara canal audio este controlat
In volum cu ajutorul
malrelor P
"
P'b (eventual du-
bla tindem) si aplicat pe baZa
tranzistorului T, (respectiv T
conectat ca repetor pe emitor.
Se astfel o Impedanli
de Intrare de minimum cea
50 kn a orgii de lumini, .sHoI In-
ci' cuplarea la orice sursli audio
si nu perturba funqlonarea
acesteia. Se recomandA pentru
T, ,1 T, un factor fJ 300. Daci
se o impedanli de In-
trare mai mare, lnta 8-8' $i
C-C' se poate conecta un re-
petor boolst rap.
transformat orul de
separare Trl , pe car. are loc mi-
ur semnalelor de pe canalele
lurae' stereo. Oalele de proiec-
tare ale acestuia sint:
miezului > 2 cm1; primlful se va
JMlIza prin CCI 2000
splr. din CuEtn 0 o. 1 mm
(l8u mal dupA care se
scoate o prizA medlani ,1 se
continui de
In sens invers, a IncA 2 000
splre din tip de conduc-
lor. Aslfel fluxurile ce Iau
lere se vor aduna ,i nu acAdea
(il if al, de exemplu, la un semnal
Identic pe ambele canale nu .. ar
Iransmite nimic In secundll').
Secundarul se bobinind
un numAr de 1 500 splra din aoe-
''II material.
nlre O-O' ,1 E-E' eale In-
tercalal un compresor de dina-
mici. cu caracteristica da
trnsfer din ligura II .
Acesta permita
ampllficirll globale la niveluri
mari ale semnalului da Int rare,
alenuind efectul supirAtor de
aprindere a becurllor
la eretterea bruscA a nivelului
unei bucAli muzicale. atunci
cind am reglat orga. astfel incit
si fie sensibili ,Ila semnale de
nivel redus.
Potenl lometrela P
2
-P, (de
valoare 5 kO) realizeaza regla-
Jul volumului semnalului aplicat
canal al orgii de luminI.
E'. reiau un semnal amplificat.
dup din compresorul de
dinamicA, da aproximativ 50 de
ori, de citre etajul de amplifi-
care lormal cu tranzistorul T .
Tranzistorul T 3. conectat ca re-
petor pe emitor. realizeazA eli-
minarea compor-
tArii oompresorului de
de urclna conectati la 1",lrea
u.

La latlrea IlI lreior de sepa-
rare. tranzistorul T li. (,i similar T ,.
T .. T ,,) . conectat intr-un etaj cu
sarcina distribuitA, reallzeazti o
amplificare suplimentari de a-
proximativ 30 da ori (in t8O-
siune) . utili pentru semnalele
da nivel mic aplicate pe intrare.
Printr-un repetor pe emitor (cu
T. respect iv T. T '00 T ,z). cu rol
de adaptor de impedanli. pre-
cum ,1 acela de a lurniza curen-
tul de deschidere a t iristoerelor.
semnalul ..ataci
M
poarta tirista-
rului.
Transformatorul Tr2 este de
fapt lorma. din douA drosele pe
miez. se va realiza in-
fti,urind fe un tor de leriti IIU
pe o oal cu o putere corespun-
ztitoare consumului de curent
de la relea clla 20- 30 splre de
sirmi de Cu. al citel diametru va
fi . de exemplu, de 1 mm pentr"!
un consum total de 2-3 A (vezI
,1 MTehnium
M
nr. pentru
date suptimentare). Tmstoarela
se vor alege in de pute-
rea becurilor utilizate. montio-
du-se pe radiatoare de aluminiu
pentru a miri maxlmul puterII ce
se dlslpi . Tensiunile U, u,. U
2
pot fi obllnuta In diferite modurI.
unul din ele fiind Indicat in
schema din figura ta. se reco-
mandi culegerea de pe In-
fi$uriri sap ... ate a tensiunii
care etajale de io-
trare. respec.!iv ale orgii
de lumim. Pentru valorile ele-
mentelor din montajul prezentat,
U, ... 15 + 16 V, U
2
"" 15 V, U, -
'" 12 V. Iar datele de realizare a
translormatorului Tr3 sint: sec-
miezului E+I) : 3 cm
2

N, ::: 3520 splre sirmi
o O, I mm. N
2
::: NI '" 216 splre
sirmi CuEm 0 o. mm. N. :::
2 x 208 splre 0 0.3 mm.
Tranzistoarele T ,-T,2 vor fi
de tip npn cu siliciu. de mici pu-
tere. de exemplu BCI 71- 11".
BCI07- Iog. T,. T
2
vor avea la
I "" la mA. fJ 300. o iodele o h
sint cu siliciu, de comutalia.
spre exemplu lN"'''8 (OIr
schema a dat rezultal8 bune ,1
cu diode redresoare. seriile
Fl07-"07 IIU tN4Q01 -.40(7) .
O" O .. o. o. vor suporta o ten-
siune Inversti > 400 V ,i un cu-
rent > curentul max im absorbil
de cele 4 becuri (grupe de be-
curi). de axemplu la Si la. or. O,
vor li diode redresoare de mica
putere, de exemplu IN400l .
Fl07 el e.
Rec:omandiri .
- Pe fiecare cenal se polite
]
conecta un singur bac de 15 W
- 200 W. mal multe becuri de
putere In paralel sau grupe de
b8QJrJ inseriate. astlel inclt len-
slunea 10talA si lie > 220 V. De
exemplu. un efect interesant (ce
o luminA aleator se
obline grupind mai multe becuri
de 26 VlQ,2 A ca in figura 12.
Dreapta sa poate
translorma eventual in cerc.
dreptunghI. opt etc.
- Se recomandi ca la cupla
rea orgii de lumini la o de
semnal aA o reglare
respunzitoare a funqionir U
prin punerea Inilialti a potenlla-
metrulul P, la minimum.
- Este utilA o sortare in clasa
de precizia a componen-
tel or electronice pasive utilizate
In filtre. daci se obline-
rea benzilor de IrecvenlA deter-
minate teorelic.
- DaCI nu dorim compresie
de dinamlci. la mon-
tajul corespunzitor ..
direct punctele 0-0 la E-E .
- Se poate renunla ta ampli -
IIcarea da dupA IIltre. caz in care
se mal Introduce un etaj de am-
plilicare In tensiune punc-
lele FF' (Inainte de ramUlcarea
pe canale a lemnalului) ,1 se In-
locuiesc alajele dintre H-H' ,i
T - r cu un repetor pe emitor
(cum este cel dintre B-8' ,1
C-C ).
- Daci dispunem de un cir-
cuit integrat liniar de t ip 32"
(exemplu LM324) . care este de
fapt un amplificator operallonal
cvadruplu \'I g. 13) . cel.e 4 fill!e
se pot real za cu un singur cIr-
cuit Integrat.
- Inlocuind repetorul de pe
intrare (dintre BB' --CC') cu
un repetor in montaj Darlington
se poate Impedan)a de In-
trare sau menllne In I,mite ac-
ceptabile cu
rului de splre al translormatoru-
lui Tr1.
- Rezlstenlela de polarizare
a tranzistoarelor au 10Sl det er-
minate pentru un lactor fJ ,.. 200.
Pentru valori mult diferite de
aceasta. se modifi-
cerea rezlstenlelor in jurul
valorilor date. astlel Incit UCEH'
U
CET5
(,1 analog T " T ,. T ,,) ,i
(respect iv T . T 100 T ' 2) si
valori apropiate de jumtita-
tea tensiunii de alimentare U
2
(pentru a pr ..... nl de
semnat. importante mai ales la
T.).
ALMANAH 1t1i
I
V arletalea mare a casetelor
magnetice creeazA de mult e ori
probleme deoarece casetele la-
bricate de cu ace-
strat magnetic nacestUi cu-
reni de pr emagnetizare diferit
In figura 1 sint reprezentate
depeodenlele celor mal impor-
lanl i parametri ai benzII, in lunc-
I le de curentul de premagmnetl-
zare, nivelul de armonica
a l-a (cea mai importantA din
punctul de vedere al distorsiuni-
l or) zgomotul de fond. Se vede
cele trei caracteristici sint an-
tagoni ste, necesltlnd un com-
promis pentru curentul de pre-
magnetizare (zona A- S). O va-
loare mai micii reda-
fel frecven1el or Inalte, in
schimb cresc gradul de distor-
siuni zgomot ul de fond, Iar o
val oare mai mare duce la
rea a semnalelor de
inalti
De obicei, magnetoloanele
caselofoanele se dIn
htbrid pentru cite un tip repre-
zentativ de sau
tipul acestora se Indicii In docu-
mentalia aparatului. Unele apa-
rate au pe comutatorul de
(TAPE SELECTOR) un
potenl lometru pentru reglarea
. curentului de premagnet lzare
(BfAS un gen8fator
Incorporat cu cel pulin
Ir8Cvenle fixe. La unele caseto-
foane (de exemplu HITACHI
0-5500, JVC KO- AS) se utili-
un microprocesor care
cu vaforl discrete.
curentul de premagnetizare.
Pentru reglarea curentului de
prernagnetizare se injecteaz n
casetofon. pe intrarea de nivel
mare (de linie), un semnal de
400 Hz de asa valoare nct VU-
metrul aparatului Indice -20
dB acest semnal se i nregis-
Pe se va i nregistra
cu nivel 10 kHz. Se va
asupra curentului de
premagnetizare cind cele
doua semnale vor avea
niva! la redare, Curentul de p're-
magnetizare se poate mo(lIIica
cel mai usor prin reglarea len-
siunii de alimentare a oscil alo-
rului de Nu se reco-
aCllonarea semireglabi-
Ielor di n aparat , care s-au re91at
din pentru fiecare
in parte, numai In cazul reparali-
ilor. se nesimetrie
intre piste. Selectorul de
se pe POZitill r.orespun-
ALMANAH .. TEHNIUM" 1989
I hi -fi
OPTIMIZAREA
CURENTULUI
DE
PREMAGNETIZARE
ANDREIK6cs
AI 18
I
K3
Uzgomot
Iprtmog.
7SQJl. + 24V
1
1:t
lSIdl
DZ12
3,.18nf
casetei folosite (Fa, I,,;r,
metal atc,).
MiCUl generator 2) apt
pentru operalia de mal Sus este
cII se poata de simplu. fiind
echipat cu douA celul a de del.-
zare AC pentru cele frec-
venla. Tranzist oarele pot fi de
orice tip cu ' siliciu, npn, cu fact o-
rul de amplificare mai mare de
:::: 9
I
100. Condensal:oarele din
tele de defazare vor fi de tip stire-
Itex, respectiv cu lolie matalizati.
Generatorol poate II realizat S&-
parat sau Incorporat In casetofon
ori In ampl ificator, allmenlarea
asigurlndu-se din acestea.
In figura 3 este posi.
bllltatea curentuluI de
premagnetizare la casetofonul
PIQNEER' CT - 506. Potentlo-
metrul montat este reprezentat
OJ linie si este de 1 kn
liniar. A fost montat cu ajutorul a
douA lire flexibile In s patele apa-
ratului, pentru a nu panoul
Irontal. este pr
..,il ul cu un buton grade!.
Metoda este ce! mai usor de
utilizat la casetofoane cu trei ca-
pete, la cele cu banda tre-
buie inapoi . Bineinte-
les, avem nevoi e de VlJ.metru
QJ scala cit mai mare. pentru
a sesi za varialia semnalul ui la
- 20 dB. Se recomanda injecta-
rea semnalului concomit ent pe
canalele, astfel verlli
cindu-se si simetria canalelor.
La casetoloane de cali-
tate sau la magnetofoane cu vi-
teza de 90 cmls se poate Incerca
metoda si la niveluri le de - 10,
eventual O dB. De altlel . banda
Si 2
T 101i--1f--1_--,
cm
22nf
Q. 120
- -- - -----,
s(' toi... __
R217 I
410n P:'l
2
1
1<
fi
l
,.
S7 ,
1---4-- _..1
"214
10n
(. 171.
spro
S6 3
de a case-
t of oanelor si magnetofoanelor '
sa in prospecte la nivelul de
- 20 dB. la nivel mai mare, CIIiI
racter isl ica de scade
foarte mul t l a Ireev8njele i nalte,
datorita benzi, mai ales
la viteze /Oase. De aceea. puline
casetofoane pot concura din
acest punct de vedere cu mag-
net ofoanel e cu vi teze de 19 sau
38 cm/s.
In tlmpul premagne-
sist emul de reducere a
zgomot ulul (DOLBY, ONL elc.j
se
BtBLlOGRAFIE
A. Marin - Inregistrarea si re-
darea sunetului . Manual , Bu-
1973.
O. Csabal - Magnosok Ev-
konyv8, 1981.
Radio (U.R.S.S.). 4/ 1980, 12/
1980, 1/ 1987.
Radi o Televizia Elektronika
(R.P.B.), 5/1980, 2/1981.
PIONEER el - 506, SChema-
tic diagram.
MEMORATOR _ _
... *t


TBA 790 T

Acesl circuit integrat esl e un amplificator de pu-
lere de j oasA destinat a fi utillZal In radio<
reTeeptoare. radioreceptoare auto. televizoare, mag-
netol oane $1 In multe alte aplicatii Industriale in care
puterea nu 2, 5 w.
configur atiei interne a ci rcui tului inte-
gral . acesta avanta,e:
- in permite o
tie (distorsiuni miCI) si, de asemenea, prezinta ur
cist ig suficient in bucHi (o senslbl htate "dl -
cata):
- p,eampl lficatorul dilerential , alimentat cu (
de curent constant, o Imunitate
la rejeclia sursei de alimentare.
TIP IPRS
TBA 790 T
TBA 790 T
9 0
TIP SIMILAR
FIRMA
5escosem
R.P.
COD
TBA 790
UL 1493
c'
"
" ,
11 ro C
10 !il " eel ....
T BA "'l0 TAB!.
,.
R.
on
C5 - O,lV
Ampl ifi cator audio cu sarcinA la V+
ALMANAH 1989
AmPLlFUATOR
SILVIU ISCRULESCU
In unei audilii ct mal bune In aulomo-
oii, au multe tipuri de boxe cu puteri des-
lui de mari. Excitarea acestor boxe puteri
electrice care sint dificil de daci se line
seama de sursa de alimentare. 50-
lulil :
- utilizarea unui convertizO!" de tensiune pen-
tru ridicarea tensiunii la o yaloare care
obtinerea unei puteri destul de mari cu ajutorul
unui amplificator:
- utilizarea unei scheme care si
cit mai bine tensiunea de 12 V.
Acest din caz lace obiectul prezentului
materi al . Am utilizat o de amptllicator in
punte.
Sarcina se pract ic intre amplifica-
toate clasice, care func110neazA comandate de
un etaj delazor realizat cu tranzistoarele 1/,. 11
2
_
Astfel, la un anumit moment. curentul va circula
prin VI. V,. Rn. V' I' V
u
apoi prin V
1
. V
10
. A18'
. V\1. V". Tranzistoarele V'3 sint montate
intr-o conliguralie de Ele au rolul
de a stabiliza tensiunea dintre bazele lui
.scara. 1:1
"v+ 5
Of

V. V
1
. respectiv V" V'1' Din semireglabilele
Au, se curentul de repaus al monta-
jului . Asigurarea tensiunii mediane de 6 v se face
alegind tranzistoare cit mai sub
aspectul factorului 8 $1 al tensiunii de deschidere
U
eE
Astfel trebuie ca 8
V1
= P
V2
, tJVl '"' {JVll'
{Jvo = Pvu
Pentru a avea dist Ol'siuni cit mai mici este bine
se incerce imperecherea tranzistoarelor finale
prefinate.
Aeglarea la o valoare a tensiunii
ALMANAH .. 1EHNIUM
M
lt89
hi-fi
lor 1 2 se face cu semiregl abilul A'7' Pentru asi-
gurarea ampllficatorului s-au ut il izat
condensatoarele CI. Cu. c,. C'l' Cll
AmplIIlcat orul are o margine de lazii care ii
permite sli funclioneze llirli probleme de stabili-
tate.
Am utilizat generato81e1e de curent. realizate
cu tranzistoarele V" V, pentru a avea un ran-
dament de ut ltlzare cit mal mare al tensiunii eta-
lului driver. Grupurile F\" A", C
,O
stabilesc
valoarea amplil icatorului.
A A,UZAA PUNEA FU ,CTIUNE
R GL.AJE
Pentru realizarea amplificatorului se VOI' utiliza
componente verificate. Dimensiunile cablajulul
Imprimat sint : L = 117 mm. 1 = 50 mm. Aadiatorul
folosit este un profil de aluminiu cu L = 111 mm.
Pentru punerea n este o
sursA de alimentare de 12 V, cu proteclie de cu-
rent de 500 mA si 3 A. In eventualitatea
sursa nu se va utiliza o siguranla
de 200 mA cu ampllfi catorul.
Semireglabilele R'3 Rz, trebuie ai b
cursoarele la dinspre emitoarete lui
Va; de asemenea, AH trebuie fie in pozllie m&-

Inainte de a se alimenta montajul se va verifica
cu un ohmmetru cuplat intre borna ,,+" masa
amplilicatorulul nu existe scurtcircuit.
alimentare se vor tensiunile de la
1 2 de potrivlnclu-se la o va-
loare cu ajutorul lui Ru.
Se va inseria cu montajul un mUiampermetru
pe o mai mare de 200 mA.
La alimentar ea montaiului curentul I = 30 40
mA. Cu al'ularui lui A, el va deveni 1, = I + 30 mA
IIP,oI cu a utarul lui Az, va deveni 1
2
= 1, + 30 mA:
In timpul acest or reglaie intrarea nu trebuie
conectati la nici o de semnal . 5emireglabi-
<=il
hi-fi
lele Au. R
13
A
25
vor li fixata cu o picAturA de lac.
1" regim dinamic la Intrarea ampll il catorului se
va cupla un generator de semnal cu o tensiune
cupfinsa intre 10 mA 1 V. Se vor ut iliza o sarcini
un osciloscop pentru verificarea func-
corecte. Ampl ilicatorul se va al imenta de
la o asigure o tensiune de 12 V la
un curent de 3 A. Inductanla de 3, 3 ",H sev a cupla
n serie cu sarcina. esle con-
di n CuEm 0 1 mm. Se va func-
tionarea ampli l icatOful ui la difer ite tensiuni de in-
trare \Ii di letite frecvente. Rezistenlele di n colac-
l oarele tranzistoarelor de putere VOI' li real izate
pentru o putere de cel pUl ln 3 W. amplilica-
torul a fost corect realizat el va functiona loart e
bine
RZ6 V/2
1
CII

R2" r-
K
[12 ",VII
, 1/25
. 4
R5
debila pe o de 4 n la Vt;L:. = 20 V o putere
de plni la 40 W sinus.
conligural iel alese, ampl lflcatorul nu
un slew-rate $' utili-
mai efi ci ente a tensiunii de ali mentare, fac-
torul de distorsiuni este mai mate decit cel obti-
nut in conditiile reactiei n99at ive locale
pentru atenuarea armoni ci l or de ordmul II III.
LIsTA COMPONENTE
V,. V
2
= BC I09. BC413. BC414; Va. V
to
v
s
. V" .
V". V,. = BC107. BC IOS. BC17I. B(,,;172; V ..
'!q = 2N2904. 2N2905; VI. V, a = ROS93A.
BSVI 6; V, . V
n
"" BSX45. ROS66A; Ve. V" ::::
, ,I,'ll[ C7
R't-<N .. "'i v.
I /7", "'t1
C8 -<:n .
R/5
1 P 7.IV
,., I<Z2 1"- "2
J l ,' V R/2
5 . /3 {
fi. 2
R/S
R/9
CI3 ' "1" R2 R9
r
")
""f elO R' R1 1 <9 " /0
l R21 R20 R" n .... I 'b RII
18 CZ-r- Z"o ro
PARAMETRII
Tensi unea de alimentare: 12 V
Temperatura de - 25C + +9O"C
Banda: 20 Hz + 35 IIHz
Dist orsi uni armonice: la 1 kHz
P
oln
: 8 n - 8W
4 n - 12 W
2 n - 18 W
Amplilicatorul poate l i alimentat cu tensiuni de
la 20 V a interveni cu
profi lul radiatarulul (di n aluminiu) o su-
de oeste 150 cm2. ampl ificat orul o08le
q2
.L
= BD442; V'o. = B0441 ; R, = 1. tJ k1l; R
2
=
= 3.9kfl; R
l
= 51 krl; R. =
11 11; = :::: .2 li n ; = Re R,e =

= 165!l; R'2 = Rn = 1 kn - R,, = R
22
=
R2 = 0. 1 11/ 5 W; R'l = RJ5 :: 2. 2 kn ; R" = 100 kll ;
RII ::; 22 kll; C, = 47 pF; C
2
= c ,o = 47 V;
:: 10 V; C. = = CII = C" = 220 pF;
C1 = C,2 = 47 pF; C, = C" = 1 nF; c.. ;;: 47 V;
V,e. V
ro
= IN4148.
AL ..... NAH .. TEHNI UM" 1989
,
-
hi -fi
casetofonul Electronica 302
nu esta prevAzut cu un montaj
speciei pentru autost op. iar ca-
setele recomandate sinI cele
normale cu FaO. In cele ce urA
meazA prezentAm celor intere-
sal i mOdificarea ce poate li
casetofonului privind realI-
zarea unui aulostop.
ILICrl/lNICA .102
Schema electrici pentru au-
tOSlop este reclatA n figura 1.
de lChema originali (wzi
1011982) au ,Iost
montate IUpHmentar tranzISto-
rul T 4, dioda LED V03 si rezis-
RS ,1 R7. Valoarea con-
densatorulul CII fost
la 0.22 I'F Aceste
2
MOTOR
MEMORATOR
AI ca ICOP linal oprirea mOloru-
l ui dupi termi narea benzii de pe
c asetA , 1 el iminar.a li, iitului ca.
racter lstic de fulare a benzii In
flgur. 2 este dat modul de mOflo
Iare comulatorulul pentru
autostop. Lama colectorului 85le
monla'a de constructor si reali-
zati dintr-un material eeranat.
La redare dioda LED VD3 lu ...
In ritmul muzi ci i , iar la
termi narea benzii ea ramIne
C, FI LI P
apflnsi COlectorul tr.nzlstoa-
relor VT2 , i VT3 se la tensi u-
n de lucru cate prin
RS pe VT4 $i VD3. Prin R7 se sta
curentul de conducl ie
cotecto!-emitOl' tran-
zlstorulul VT4. In acest Iei se
seml"lallzeaz terminarea cu&-
tel. Lt.D-ul .... 0:\ .se
lingi potenl' Ofl"letrul de volum,
iar i n carcasa casetofonului se
un orificiu cu 0 4 mm.
MMC 391 CU
- la itl$ire rezul-
tatul numarirli exponenl iale
- Capaci tate de
li"
'V(I! fj(on


.,
con- :!/.7}nrOOI9 1/i rHI 1.> v, :3
-


I
de part icule
ALMANAH .. 1"9
.,
RESE I

, "
-
""' '"
. ,
........ ...

f----.., IX
IM"'..t.SlRI
..
.,
-
-
-
-
-
-
-
" .
hi-fi
F. CRISTEA
Tranzistoarele TI " T2 con-
stituie un generalor de tensiune
In dinl' de comple--
mentar, iaf frecvenla acestuia
esle de grupul R4-Cl .
Timpul de IncArcare a lui CI esle
dat de A4.
Divlzorul de tensiune Rl/R2
baza tranzistorului TI
la un potenl ial conslant. in mo-
mentul in care CI ajunge la sa-
turalie prin "TI se deschide T3,
Iar CI se descarci prin R3 $1 ci-
elul se Grupul T3, T4, T5
formeazA un multivibrator nece-
o R
IlA 723. IlA 723 C sint slabiti-
zatoara de tensiune dest inate In
primul ri nd ce nec&-
un stabilIzator de tip serie.
un curent de de
150 mA ce poate fi crescut prin
folosirea unor tranzistoare
"'-
terna adecvata. Se poate folos i
de asemenea la realizarea slabi-
tizatoarel or de t ip paralel, in co-
mutalie ca regulatoare de
"'-
renI sau control oare de tempe-
raturA.
-=1Y

sar producerii tonului: T4 '1 T5
constituie un Darlington. Frec-
vania este comandatA de con-
R9. JOO .n.
Rl0,20k.n.
R""5kn.
R15' S a.
R1G' 5n.
densaloarele C2/C3, cii $i de
baza razisten\elor de limitare,
Dioda 02 are rol de proteqie.
NC
14
N.C
eL
,
13 COMF
CS
3
"
V.
IN-
4
"
Ve
IN
5
10 V,
V REF
,

V,
V-
7 8
N.C
ALMANAH R 1119
-

o up6 cum .. ,Ii ...... nelul produ. de COlrda de Cht-
tarA dupa lovit. timp <lupti o ,,'OIIlm.
Tiv U chi latele .cu,tice amor1ll:.rea _It
m. 1..,'6, d8loritt cullel de fllZOIIMlIJ. u c"har". eleo-
tr lc.. cum nu CUlle de rezon.,..,,, ... lnot..-ei ..
e Junifl.ct" .unel.... prIn llte metode. ce. mal
,lIplndll' metOd., loiosiUi In sPeciei ' n roelt, "te OI
Rml)l,he ..... nttul C::""aI de doz' si apoi de a-i Umil m_
pl ltudin.. (prIn "ellm.lt8l. eomponeni llol'j . EIKlul
eHI .... ,."'" {CII II 10000000c 'ermlflul co".ac;r8lj ..
linII deci din din .... lcil ..",n-'lllul, dar " dl
multI ori el.arld .mplilie6rii to.n. prln Int' .....
In buda de podtlYt (microfonle) II do, .. cu
bala; prin 'ceI! efect wmnaIul II put.,nft
(".ea FUZZ). produeindu __ acel timbru chila-
r. d. hlrd-fock.. O altii metodA f1Stll _ del prell"lll o
p ... din IUnetui emplific-e '" introduclndu-I prin nt ....
rMdiul unul eleelromagn coard .... Ii. ... 01-
dlNI In conllnu',.,
O II Irel. metoda. ."emplillc.' In prUltllul monl.j.
"" lceel de II toto.l penl.rtI dozi un .mpliflc8l0l' c0-
mandat d. 'n'I9litudln .. _IIIulul. astlel lnelt P.,lru
semntll m .... lmpllflear .... d II. mici. " In....,.. pen.
Iru temn.I mic .mpllllcar .... sa II. m .....
SChema .,11 1oar1 lmplA. polt. mal pulin CUrIOS'-
cuII sa li. .mpiilietlo ... ela etil_li.l. de CUfll'll
/lM39QO. Etajul cu Iranl'-torul T, adlplall'
lorul cu g.,er"orul din punctl.>! de veder. li Imped .....
\II ,lai zgomO(ulul .... lfel:
- ra.cll. lip tIootslrtp llIgun1i Itnpedlfl!' d. In.
lrar. damll de m.re 500 kU):
- cur.,lul da ooIldor li lui T, .11 da cir<:. 5O,.A.
lgurlndu-.. aslfel cupiliiui Optim cu din
punctul d. vldef. al zgomotulul, Da _ ...... zgomo-
lui T.mlc tl da alice din baza Ir .... zitlorulul mie dllo-
rll' curlfllulul mic; da .I1Ie1 T, .tI .1. cu 19omot
propriu Ioart. mic. d. TIpul BC109C ... IlInol
(BC173, BC239, BCtI3, BCt,..), "" Il .1b4i
ro " E." Ii -... 400 + A, "te "'amenlulC>1 ""'1"'" ,,..
glabll6, DupA cum obsafvlll, lIa indut In buda OI r .,.
IrltlZitTorut T .. car. 1u00'll' c. rezialent' cornan.
dlllll in Ten" una, COmpresl' dln.mlU pe e.r. "'"O-
duCI aste reglabU" prin R,. Vllloa'" Ic.TaI rezistenta
" determin, linlndu' " seam. c' ampllllcw .. 'C4Itul
monlll Ir prllil.

1"
t
,........
O!r'
R2
" ....
A,
Am
R3
'"
3
o,nr
F
R'
""'"
n
Bt"'"
R'
J,J><n
" '-lr
F
ALMANAH .. 1989
)
'"
soo .. n
SUSTA!N
R
. ""
COMPRESOR
DE
DIN
CATALIN RADULESCU
unda ro _ti rezitllnl' canalului pentf\.l Vas . O fdtd In
lipsa _alulul). &o .. 1. mArim. gr .. pr",ll: (bil,
In gener.I, .. co .... lder. un Inlarvll d. valori, Penlru
9 FWIO r,.El200 + 1 000\ n In 'meU' OI lea.Il ,1 de
careQarist!uo .mplllicar. ,. OI Ir_1n1i.
pentru ,.....1900 se deltWmln' 111;1 R . s-e IuCl"lI 00 ........
derlnd banat d. frecvenl" 20-20 000 Hz $1 "I\II1l1
pentru R, Int""IIuT (25, 125) kll. Tinind 1,.. .. .m. ci
aamn"ulul da chl, .. " .. II limit" IUl*iot 1.
c" .... kilohoertzl ... poIT. MmiI. blf'lele II 6 + 10 kHl "
"unei spor"te .mpllllCWI et.julul d. dGu.6 ori (nu
mii mulT) . crescInd .. tIai pI.ja d. OOmpresll CU plfIIIll.
10 dB. R, nu 'II fi mII m.r. dl 200-300 kU. deoarec.
.mpliliCllorul Inlegr'l nu va mal corlCl. oe
terminar .... lte. monIlnd R, - 100 kU milur1nd
tmplilica'at cind poatI. lui T, .11 oof!loCltli la
+V
cc
(+9 VI, V. 'ezu". ro vom CI R, si lolotlm.
Pentru cai car. nu tu apartlal. _ .. reglljul .. v
leca .duPiil .. montae:lli R, mar .. NI zIcem 220
kfl. s .. miii degrtW un Mmlreg1.bU da 2:50 kll . Cu
pa ..... lui T. oonect"" 1. + V InTrodletm un aamn.
tuliclenl de mic e. si nu n. apoi datcr ...
lam R, plfIIIl cind A, ..... mllillie. mul'lUTIilor .. trecvln'
tall Inalti. Acea v.lo ... v. ti retinuti (fll/enTual ca:vl mal
midi) . Determin .... lui R, nu .. v. ltel I .... nl. da
misur. POT.n\ltlul lesirH lui A,. EI trabul. si II. In jurul
+ .,5 V cu lpro_lmalla ma-imi d. o.5 V. o.c"
Intlmplitor nu a Inclapllnili condilla, se modilici RI .. 1
Iti Incit. d.ci potenll.lul mii lCizut, sa Rt vi-
C8'\1'aB'.
Etajul cu A. lIll dtllCTorul da .mpliluetin .. Din P II
,eglaa.d tlTltI lnelt 1,,1, .. lui A, (ClllodI T diodai) J II.
tprotp' 1. poIen!ltlul Diodal. D, 0 , ,1,.. cu ger
mlf'liu. orice liP 0 , ," rOlul da Imbuniitt!1 n1isOUntul
M
il'
"
"
0.1 F
"0/
02
n-faiQ 1<11
e2
" ....
A2
EFTEC. T
qc:;
.'"
hi-fi I
I
A.
Montaj ul din fi guri reprezi ntA
un preampiili cator pentru mI-
crofon cu
(150-300 fi). al imentat de
la o balerie de tip 3Rl2, de 4,5 V,
cu un consum total de curent de
cea 2mA.
conl i!iluralle asigur. O mai
stabil itate termica a punctului
de
AI doil ea etaj de amplificare.
cu T , este cuplat gall/anic cu
primu' este i n de
repel or, decl nu
tensi une, ci doar In curent, aSI-
gurind o Impedanli
joasA de
va li obligatoriu nepolarizat , de
cu fo ile metalici.
TranZistoa rele utilizate (npn,
sil iciu. putere) lIor avea
factorul beta mai mare de 250.
preferindu-se modelele recente
cu lacto r de zgomot redus . Re-
zultate bune se pot obline ,i
cu tranzistoarele ,,clasice" BC109,
BC172, BC173 etc. Impedanla de le$ire este sub
1 kO. banda de de la
cea 30 Hz la 20 kHz, Iar
in tensiune reglabi l di n Irimerul
R. in plaja orientat ivA 10 + 200.
Pentru o redare nedistorsio-
l a nivelul maxim de amplili
care, semnalul de Intrare nu tre-
bui e sA cea 5 mV In
MontaJul este cu o
de t ip booIslrap prin
(electrolit lc, dar c u pierderi
foarte miel. recomandabi l cu
tantal ), precum cu o
de in alternativ (C
l
Rol ,
care permita regl area
i n tensiune. Condensat orul C
l
Montajul poate servi la am-
plifi carea semnalelor debitate
de d ifuzoare (Iolosite pe de
microfon), in acest caz fiind ne-
adaptarea de
prin intermediul unul transfor-
mator ri dlcitor cu raportul de
1:10 - 1:20.
valoare de vTrf.
o " up
, ,u

a In rare
lmA
(C" R, . C
2
). c u rol cunoscut. ur-
RS (4
410

6811
+4,,5V
un prim etaj de amplili-
6,8kJl
pF
care AF cu tranzistorul T ,. Baza
ctF
R9
acestui tranzistor .... polarl-
zati static prin R
2
grupul serie
41k1l
(6
R3 + R
l
prin Intermediul io nc-
a celui de-aI
doilea tranzistor,
T.

r.,><
R,


Tl

'601l

la AAF
'OOk1l 1.&'09
R3
(,
10nF
RZ 11
Intrare
kJl
(3
'r
F
(microfon)
10nF (1

R
4

lui Aa 1. Inceputul aller nan\el pOZlt",a a lemn"'ulul O,
lnearci C. pe ."ernanla poziHllii a semnalului .Ia lIaloa-
rea d. 1I1ii acesluia. Iar pe allernan\a neg.iva ,e blo-
dlaaze. astfel ci tensiunea pa C. amplitudi-
nea semnaluluI. C. se dNC.cii prin R
l
,. care Nte
Deci C. esta mic (33741 nF). atunci nu mai e
de C. deseircln<lu-se pr in curent ul rezldual
diodei O, prin curentul siu propriu de pierdoefl. Deci
R,t se optlmlneazi In de C.
Schema este susceptlble de imooni tjlirl: de aceea
nici nu am numerotat pinii Integral ului ,l!M3900. Conl l-
guralia termlnalalor es" : 1 IN1 +. 2 IN 2+. 3 IN 2-. 4
OUT 2. 5 OUT 1. 6 IN 1- . 7 '1- . a iN 3--- . iOUT 3, 10 IN
4-. 11 IN 4-. 12 1N 4+. 13 IN 3 - , 14 V+.
Alimentarea se face legnd V- (pinul n la masA ti '1+
(plnul 14) LI +V
cc
Cele dau' amplllic8l oara se pot 10l OSI pentru
a crea lacilitili suplimentare. Spre uemplu. sumlnd
,
Intr-un amplificat or - j:l M3901i semnalul de Iesire


Rl
110k Jl
R, O 'OOkJl
R8 DOn.
OV
-- cu semn.lul culN din COlllClorul lui T" ambel e ponde-
rate COfl!!ilpurui tor, $8 poate regii AT-
TACK (sunetul nU este comprimlll Imedill dupl lov're.
conll). De asemenea. folo'lnd cele doui ampllfic.oare
u repeto.r . se poate conll nua montlljut cu un egalill-
tor pentru $8 poate COrlSl rui un liltru actill CU
ajutorul cirula put." realila efectul WAU-WAU, eu c;.
tll\l' piese suplimentar e se poate realiza un PHASER,
care. combnat cu elllC!ul SUSTAI N. are un timbru
loarte plicul. Poslbliilitile ,1111 mult m. i !aro! decit in ce-
lui compresiei baute pe II mlt.,." ,uneturui. pentru ce
In 'C"t caz timbru! de nu se pierde (nu e dlstor-
sionat ).
Perlonnanle electriCe:
- banda de Iret'o'enle 20-20 000 Hz/3 dB:
- semn.! de .... lmum 10 mV:
- semnal de Imr e 150 ,1 otOO mV. reglabil din
p. (EfECT) , aproximat iv con, tant pentru U; lIarii nd in
domeniul : 0.5 mV + 10 mV;
- PfIlgU! de jos elle reglabil din P, (SUSTAIN) .
ALMANAH
r
,
COMPONENTE
PENTRU
l
,
-
DE MINE)
, eal lzat de Ing. MIHAELA GORODCOV
fie 08re calculatoarele lumea de mii-
ne? va fi, atunci cum va arcfta
aceasta lume, altfel Sf!US, ce fel de calcula-
108'8 o vor popula? fn mod cert. nu unele
universale; el e nu vor mai fi care
vor Impune propriile legi utillzatorilOf, ci lIor
fi concepte pentru 8 unor necesi-
specifice, fiind practic implicate n orice
activitate Cit de departe sintem
acum de acea falmoaSf a
lui Howard Allcen - creatorul primului ca/-
cula/or IBM, MarI< 1 - csrB din anii
postbelici, mal exact din 1950: .. p6
nu vor fi vinduta mai mull
decit 6 calculatoare!"". Pare de necrezut
de acel moment ne despart numai citeva de-
cenii (cu 4) in care calculaloa-
rele - n toale variantele lor - au inIN1dal
practic atit cI. mai ales.
viara cotidi an/J. Calculatoarele au
dat o dimensiune vierii umane,
cind-o sa SI!! in infinitul Universului
sau al celule;, in abisuri/a mar;-
lor oceanelor, sa scormoneasc/J adincu-
riia dar mai ales oferindu-;
unealta prin intermediul
reia specialistul de azi lumea in
compfa:titala8 ai. calcu-
latoarelor, fie este vorba de mini, micro,
super sau hipercalculatoare. inseamna d80-
componante circuite adecvate (vi-
de lucru din ce in ce mai mare. consum
cit mai redus de energie. impachetare cit
mai etc.), precum programe pe
capabile in valoare in tota-
/itate loate acasta deziderate, in care,
nici un superlatlv mai are sensul.
F RS TU
Iri IA
La nceput a fost... vidul , clre
a coincis cu pri ma generatie de
calculatoare, anume cele cu tu-
buri electronice: Ur mat oarele
generatii au f ost de aseme-
nea diferentiate pri n componen-
tele electronice utilizate: cu tran-
zistoare (cea de- a doua) $i cu
circui t e i nt egr ate (cea de-a
ALMANAH 1989
treia) . Cum era ti resc.
evolutie a adus cu sine o succe-
siune de general ii de programe
adecvate etape. Au ur-
mai apoi ci rcuitele integrate pe
si foarte (LSI si
VLSI). materiale noi . structuri noi
de calcul atoare care vin sa ia lo-
cui ,/Oasinii 'Ion (pas
cu pas) multe allele.
"vid"' au ur mat german lui mai
ales siliciul . acesta din nci
domi nnd plata: cu et, in compe-
l itia pentru "mai repede"
la nivel de pi cosecunde. a intr ai
arseniura de galiu: in laboratoare
se in studiu calcul atoare ba-
zale pe efect Josephson sau cele
care se numesc moleculare. Se
despre cele biolo-
gice... Cafe va fi solulla este
foarte greu de Visul
de azi va li conl ir mat sau inllr-
mat de reali tatea de miine. Ce
ar l i o istorie a
c al cul at o ar elor prin
prisma materialelor si compo-
nentelor l
Programel e cu care si nt dotaTe
actuale snt deja strict
9 ?
l i mbajul naturat; in se in-
trevede o orientare spre se
curUatea prin programe
tolerante la pentru ca
tehnica de calcul si un
InstrUirea n prezent un
cimp vast de acl ivital e pentru
calculatoarele specializate, cer-
actuale
pe directii importante:
specializate dictate de anumite
sau aplicatii in care ur-
si fie util izata. Acesl pro-
ces este astazi posibil din
motive principale: primul dintre
ele se la utilizatori, capa-
bil i In prezent cu
precizie aplicatia in care vor fo-
losi calculatorul afirma-
tie trebuie in sensul in
care cal culatorul a devenit un
mijloc nu un scop, O uneatta
,.aventuri
al doilea motiv se re-
la mobililatea versalilita-
tea Industriei mi croelectronice i n
prezen!: ea este con
sA rapid $i la
preluri acceptabile circuite fa ce-
rere pentru calculatoare speciali-
zate. noli unea .de calcu
lat or uni versal este pe cale de
dispari tiei universalitate
nu se mai decit
la nivelul relelel or locale sau ge-
nerale care
echi pamenta cu funct ii specilice
De exemplu, special izate
i n de date trebuie sa
prai a de la unitatea cenlral a
t oate luncliile de gestiune a Unei
binci de date. Nar fi de
i nteres o trecere i n a
pri ncipalelor l endinte actuale
care se i ntrevad in privinta dez-
unor calculatoare adec
vata anumitor domenii : una din-
tra ele se la de
data deductive multivalenle
care datelor Informatica
transmise sunet si i magine: o
alta. Ia Iei de are In
vedere dezvoltarea unor limbaje
de utilizare cit mai apropiate de
Se Impun. concep...... de rala'a de talacomunk:a,1I .peelal
ad..,tate tranamlalal da Inlormalil .
Ganer _,la I
inSlrument de lucru la
oricui. Toale acestea
circui te specifice (un exemplu de
circui t Integrat dedi cat ar fi pro-
cesor ul modular de imagini care
ntr-un sistem unic
functi ile de testare a
imaginilor), precum pro.grame
specifice dezvoltate . cu
unor posibllillW olente de Inteil
genla conexiunea cu
sistemele expert.

Tahnologla circuitelor l'I.c
Ironica ulillnta,
tind, pe cele care au un
timp de comulalie cit mai scurt.
de unde orienlarea com
ponentele din de gal iu,
in care electroni; sinI de circa 5
ori mai mobili decit la siliciu, sau
componentele bazate pe
efecl Josephson, i n care viteza
de 100 de ori.. Asupra
acestor componente vom reveni
in detal iu in cele ce urmeaza.
Primul calculator cu memorie programabila
(1944): lungi mea 16 m peste 2 m, este
real izat cu relee, limpul de operare: 0.3 s pen.tru
adunare, 0.6 s pentru 20 s pentru Im
Construit la Harvard Cam-
bridge (S. U.A,)
q
e:.

ALMANAH 198
Arhit ectura care
Irebuie SI 'aca 'ala func\ionaril
circuitelor cu la nivel de
nanosecunde. para-
leli permite si se in
timp care in cal-
culat oarele clasice se deruleaza
secvenlial. Prima de
acest lip a fosl I LLIAC IV 'a in-
cepulul anilor '10 nu
..decit" 9 MIPS (mil ioane de in-
strucliuni pe se
vizeaz deja milioane de MIPSI
Trebuie deosebim doui struc-
turo
"''''11'("1'' ' ,'1 mono-
procesor, numiti SIMD (Single
Inslrudlon Multiple Data):
- arh.tectur. cu date paralele
MIMO (Multiple InstructlOn Mul-
tIple Data).
St ructurile MIMD sint micro-
procesoare a
este constituita din mai multe
dialog ind intre ele lu-
crind cu programe diferite. Acest
tip de structurA este i n
destinat unor adevarali giganli ;
pentru a-i folosi la puterea ma-
xima esle necesara .,decuparea"
aplicaliei in segmente care vor
putea l i tratate simultan pe uni-
tili centrale diferite pentru a
aceleta in acest mod gl o-
aceasta deorece supercal-
culatoarele trebuie
unui volum din ce in ce mai
mare de calcule. Cele mai puter-
nice act uale ajung la
200-300 milioane de instruCliuni
pe secundA. in vreme ce necesi-
taiile i mpun
1 000-2000 MIPS; cercetirile
atomice. metea (care
necesita Si modele de simulare).
aerodinami ca. elabo-
rarea imaginilor animat e 30, iata
numai citeva domenii mar i con-
sumal oare de t imp de calcul . Si
nu trebuie
viitoare ale inteligenlei artificiale
ale maritor sisleme experl care
supermasmile pe
care sa
Un tr.Ntltor cln A,aa "Azut la mlerncOfl. O _u.t de compo-
,...Ii permita ,..t.t.... unul ampIlftutor upabU ,i "'erau ..
tr.e.en1a de t2 GHz eentru .. de ""'1-
dune prin Hta""
Gen ... "" a II -a: CaracterIstIcI pi'"incipale: dimensiuni mal r eduse
(sintem in epOCII tranzistorului), suport de int rOducer. a da-
Ielor. baoda mai mllfe de lucru, l iabilitate incom-
parabil a sistemul ui.
ALMANAH 1989'
q'=i
-
Structura SIMD se pe
o cu un singur
program care nu cu
date izolate, ci cu vectori, consti-
l uiti din date de
de unde numele de calcula-
toare vector iale dat aceslor ma-
chiar un proiect in
acest sens. purtind numele de
Hml nicalculator vectorial com-
pact
W
, care, dator ita
oferite utilizatorului , ii va da im
presla acestuia cu o
VitezA de 20 MIPS! Urmarea fi -
reasca a acestuI fapt este o
strategie de componente care va
merge fie pe formula cl asica a
siliciului, fie pe maleriale no
care ofere alte avantaJe_
dar,
VlI.u .Ieclronllo, In A,a ... t. de cincI ori mal mere decll la
de citiva ani la o
pansiune a pielei de circui te in-
tegrlle specifi ce, produse in se
r ie deoarece ci r cuitel!::
standard nu pol la
toale industriei actu-
,iUdu, cee. ee peniHl. o ....... mutt mat rapid ,emn.lulul.
.... ale. Nefiind speclafizate, ci rcui-
tele standard includ,
funclii inutile pentru o
aplicatie. Circuitele Inlegrate .)a
cerere
H
, numite ASIC (Appli-
catlon Specific Inlegrated Circu
ItS) , sau circuite Integrate pentru
aplicatii specifice, au devenit in-
dispensabile. Produse In serii
mici . ele trebuie ne-
VOilor utilizator, fie
este vorba de proiectarea aSIs-
de calculator sau
domenii in care se dovedesc.a l i
foarte utile lor
de lucru. Deci trebuie conce-
pute. fabri cate mai ales testate
Circuite integrate loarle diferite
aceasta in int ervale de timp
de scurte, condilil impo-
sibil de indeplinit atunci cind se
tehnici traditionale.
Conceperea cirCUitului integrs,.t
a programelor de tesl este in
apanaJut unei diS-
cipline aparte rel at iv noi in
peisajul tehnicii de calcul -
Conceptia de Calcuta-
tor.
Gen .... t' 111-. este ainonimi cu Circu it ele integrate pe scar.a
largi (LSI) cu primele . . care oleri deja multI-
ple performanle In domenn dlfl ce lfl ce mal numeroase: tlmput de
lucru este deja de ordinul nanosecundelor!
" .
Tendinlele actuale de realizare
a circuitelor AStC merg In pre
zent pe doua directII importante
pnma dintre ele se la rea-
lizarea circuitelor pe de
,.macrocelule", ansambluri de c-
teva zeci de mii de tranzistoare
care snt stoc3te ntro biblio
in macrocelule - standard
cell par1s - sint lflcluse dispo-
zitive logice programabile.
In concordanl! cu
utilizator.
va' realiza num.l interconexiunile
Intre macrocelule liri si fie obli-
gat ca de liecare si con-
IIrt..MANAH HTEHNI UMw 1989
un circuit de la incepul.
Realizarea ci r cuitelor prototip se
va putea lace rapid. gravura Ilind
direct CU un fascIcul de
electroni, conexiunile inutile
ult erior cu un lasci-
eul laser.
Cea de-a doua tendinta. fun-
damental diferita de prima. are n
circuitele . .lull custom",
"
c
Circuite specializate concepute
_ cum arata i$i denumirea
10f - n concordanta Cu
cerintele Ilecirui beneliciar.
Conceptia acestor ci rcuite este
efectuata cu ajutorul unor pro-
grame speciale $1 dedicate ple-
cnd de la dorintele
utitizatorulul In mai pulin de
Sl!iptamnl. programul furni.
I
r;
"ce li repr eze nt are
tlmplilluli unei porti
logic. JOI.pltlon .rlta
el.menlel. conlliluenia
... une' .. ti .. o. lonctiuni
comandal. in curenl.
Schema "eclrlci cor ..
pundlO ... e e.pllci faplul
ci I Ir .,. ... i loncllu
nea J , in timp ce I nu .. te
DKi 1,
Q,lrentul .. ,. elef"'''.
Gen"'II, , IV' sali a circui t elor integrate pe foarte larga
(VLSi ), a procesoarelor cu destinalie specifica. micro-
calculatoare puterni ce cu viteza mare de lucru cu capacitate de
memorare cu cea a minicalculat oarel or. a
IV-a mai saltul spr e nOI arhitecturi interne; spre pro-
a datelor, cu .viteze de ordinul sutel or de milioane
I mobila pe ce numele
,"p.,o",,,,,.,,o:.,, (in imagintla din dreapta supercalculatorul
'AANAH 1989
,

zeaza arhitectura completa a CI'-
cuituiul programul de test aso-
ciat. Toate de
nare de erori sint afisate deta-
liat pe ecran in scopul interven-
rapicte interact ive a opera-
torului-proiectant. Trebuie
spunem si companii
nale precum Motorola, 'nlel , Te-
xas Instruments, Nati onal sau
FUjitsu s-au orienlat de aseme-
nea ASIC, firme 'a care sint
in plina desfasurare
pentru ameliorarea tehnologiilor
de fabncatie, Chiar in sensul in-
tegrani pe foarte a

DimenSIunea traseulUI realizat
cu fascicul electronic, in acest
moment de 2 .microni. va trebui
sa in 2 ani la t.2 microni ,
iaf in viitor la 0,5 microni. Este
de asemenea in faza experimen-
de studiu inscriplionarea di-
r&cta cu laser..
Cu toate precaUliile care sau
luat, delectele sint greu de eVitat .
Singura solutie con-
sta in conceperea programelor
de test asa fel incit, verificind un
minim de ale Ci rcuitului ,
se evalua cal itatea glo-
bali a sa. Un controt de catitale
de ultima Ofa in acest
moment la instr umentele de lu-
cru pe cate le inteli-
genta artificiala- si sistemele ex-
pert , estimindu-se prin aceste
met ode de veflficare cvasiex-
haus. iva se va ajunge pinii la un
procent de 9'110 eficaCitate, pro-
cent considerat a fi o rezo-
Aceste teste vor include
doua etape: pr ima consta inlr-o
"'lD"'l

InspeC!l e a circuitulu i.
operatie executata aut omat de
un procesor de imagi ni speciali-
zat care va efectua o prima se-
lecl18. Un tesl de contact in care
puncte minuscule vor examina
heeare conexiune de pe" aschia
de sIliciu va constitui cea de-a
(lOU!! etapa Este (leja pusa la
punct o metoda de ellaminare a
c"culteior Iara contact, test care
se efectueaza interactiv in lazele
producerii Ci rcuitulUI : un faSCi cul
lunga capacl la\. de ordmul m ....
gab1l/10r, dar nu pe seama cres-
tern suprafelelor (memOriile de 1
megabit o de 60
mm
2
, l af cele de 16 megabltl ar
trebuI sa ocupe suprafete mult
mal mari) , un lapl s-ar cere sub-
li niat Cu CI o aschie de silicIu
este mal cu att permite vi-
teze mai mari de lUCru. consum
mai redus de energie, erorile de
expunere la ullravi oleta
in timpul gravllrii f iind mllit di", i.
L
Et.aul .....
oi
peredlMot .tee
V
....
..-. ..
rteri ro.te
In ..... c.urI: .)
2) T > T"
lin \1'o.N: QI,....
V
tul ,., tnce: bl be-

,..,1 tna. __ T ;
num. ellldtonll tr.
_. _L
cind n ....... ".au
tuI ,..tfw lui
Ohm); cI berle,I
subt" .. T<T c; ma
V
Iert ..... Ilnl lupr.
- ,
,_.
3) T < T.
lerul perechlku de
electroni dind ne, -
t.r. unul curent
Ve;' "
ti:
.... -
--
1. t_lun. null.
, '.'
de electronI proveni t de la un
microscop elec" on,c cu baleiaj
. ,parcurge" c"cultul Fasciculul
l iind senSIbIl la un potential elec
tric, in ImagInea de pe ecran se
vor vedea un punct negru in
dreptul Il ecarei conexiuni
puncte al be in res!. Cu aceasla
met oda eSl a da asemenea POSI -
bil i electuarea de teSle canti-
tative. lumlnozitatea l iecarul
punct de pe ecran fiind in lunc
lie de tensiunea din circuit .
O alti de tehnologie
o pune fabricarea circuitelor din
C9 in ce mai dense. De e)(emplu,
clfcllitele de memorie trebuie sii
V
nuate. Este cazul memor iilor de
lip EPAOM (vezi Almanahul
nium ' 87) pentru care
vizeaza la 16 me-
gabiti , urmate indeaproape '!e
memoriile O-RAM (Dynamlc
RAM) . Oricum, speciat istii ne
as i gura ca prima memorie
EPROM de 4 megabil i este
anunlata sa pe piala la i n-
ceputul anului '989 pe o supra-
de 100-'50 mm
z
cu t imp de
acces de ordinul zecilor de na
nosecunde. n ceea ce priveste
EPROM-lli de '6 megabiti , tot
ceea ce se poate spune in pre-
zent Si.,t de lapt simple dezide-
r"te dImensiunea traseelor nu va
trebUI sa 0.5 micr onI
datorita utilizarii unor Sllrse laser
si unor CI rcui te optice specia'"
zate, arhitectllra interna va l i mo
di ficata fal a de cele clasice dato
rita cu ajutorul unor
sllpercalculatoare cu
MIMD etc,
Aceasta cursa perfor-
manIe din ce in ce mai ridicate
(rapiditate de lucrll , consum re
dus de energie si frecvente
inal te) se opreste in limitele de
functionare ale silicilllui , care in
tra intr-o concurenla acerba, asa
cum vom vedea, cu alte
materiale.
C 1'1' tit
,
incepute acum mal
bIne de 20 de ani all dus la nu-
meroase aplicat ii ale arsenlurn
(le gallu (AsGa) in domeni ul
electronicio. material cu proptle
tali part iculare di fer ite de ale se-
micondllctoarelor clasice: vileza
electroni lor este de 5 ori mal
mare in AsGa de siliciu, cu
un de energie mult mai
redus. In t imp ce frecvenlele de
a tranzi stoarelor din
silicill nll giga-
hertzl , fimitele arseniurii de galiu
se in jur de '00 GHz.
Datorita structurii electronice,
AsGa are optice ine-
la siliciu, ceea ce ii
un cmp vast de in opto-
In sfirsit, esle posibil
sa se AsGa semiilolanl,
foarte importanta
in fabri carea circuitelor de hiper-
La toate acestea se
si o la radiatii
mult mai preCllm po-
si"Uitatea inlr-o
de 'temperaturi mult mai
inalte .
Arsenl ura de galiu nu este to-
lusi un materi al miracol pentru
tehnica de calcut, gata nlocu-
siliciu' in cit iva ani. EI pre-
unele inconveniente care
serios aplical iile sale.
Nu utilaje specializate
pentru AsGa (Iabricarea straluri
lor e)(lrem de este loarte
iar adaptarea celor fo-
losite pentru siliciu nu-
meroase prObleme, De aseme-
nea, densitatea compo-
nentelor pe de AsGa este
departe de a o atinge pe aceea a
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
I

componentetor din sihciu
in domeniul optoelectronicii Si
al hlperlrecvenlel , arseniura de
galiu este deja de neinlocuit, Iar
circuitele numarice cu l imp de
acces loarte scurt si consum re-
dus de energie sint in dez-
voltare. In laboratoare se in
plina cercat are calculatorUl op-
tic, a cvul componenta de
- Iransfazotul - , cu timp de
basculare de ordinul plcosecun-
delor. esta dintr-o alter-
nanli de strai uri extrem de sub-
lirl (ciI Iva angstromi) de arse-
de galiu un ahaj din alu-
miniu $1 AsGa Suportul informa-
llei este lotonut (SI nu ateclro-
nul). principiul de functionare I, -
Ind cel al gropitor multiple de
potenllal. Geneza tranZistorului
optic Si prinCipiile calculatoruluo
optiC au lacut obiectul II doua
articole prezentate in reviSla
.. $i tehnici" nr I si 2.
1981 Utilizarea l otonilor in locul
electronilor numeroase
avantaje care justifici. dt< fapt ,
0pllmismul specialistilor; unul
dintre ele este acela lotonii
nu intre el. cu
aUe cuvinle . m Iransfazor poate
lUCra simultan cu mai multe las-
cicule de fotonl , deCI In orice
logici ..n" vatenti De aici
necesitate. aUor limbaje de pro-
gr.m.re care
astlel de masini ApOi 1010nii se
propaga in spaliul hber. 08c1
poate fi rezol"ati $1 prOblema
conexiunilor
Uanzllorul OPt ic rimine doar un
proiect lndri..znet c.re inci nu d
ieSit din laboratoare
Circultete integrate de h,per-
Irecv&nti sint un domenru in
care arseniur. de g.IIU se dove
deste a l i l oarle performanta In
a'ara de frecventele atinse. ca
r.cterul semlzotant al AsGa
un rOl important in produ-
carea MESFET (Metal Semlcon-
dUClor Field Etlect Tranz istor .
tranz'Slor cu elect de cimp). ca-e
permit o reducere considerab,la
a parazite. Ampltf ,
cotoarele cu AsGa in com-
ponenta elementelor consl ilu-
erole ate s,stemelor de telecomu-
nicatii . inclusiv la receptionarea
programelor TV prin satelll .
aceasta deoarece at ing. firi pro-
bleme. Irevenle de 12 GHz cu
I.ctor de zgomot foarte redus
Pentru moment. circuitele inte-
grate OII niperlrecventa nu sint
decit In faza de protot,p. iar per-
lormantele pe care le allng n la-
boratoare nu ar putea avea un
,"dustrial dect in
cillv, ani
Un al1 malenal care se anunta
plin de promisiuni eSle Slticl UI
amorl. caruia ii ntre-
vad numeroase apl ical,i Dar ce
este. de fapt. siliciul amorl? Pro-
priel a!ile semiconductoare .Ie
anumitor crislale (cum ar II , de
eJiemplu. sillciul ) se datoreaza
repartl!;e, niveluri lor de energie a
electromlof. in conditii
ACHI cub cu lalura de 15 cm con1in. ansamblul unui c-'cul,lor crlogenlc
lpolt'tlc de mare performanlA c .... va funcllon. Ia tentperelur, de 4 K (- 269 CI
.culundal Inlr-un crlo.tal. ACHla din urml, cu dl.m.Irul d. 70 cm ,1 cu Inilll-
m.a de 120 cm, poei vacua W. In timp ce calculatorul Jo phlon nu dlsipi
dec" 7 W. Ma,lna crlog.nlcA 'ta li allmanlatA de un comprHor.
-'1 CI::::
un croslal aSle Izolant. dar un
aport extern de energie
rea lemperaturii sau expunerea
la tumlni) poate determina des-
prinderea unor electroni din re-
care se pot misca liber, golu-
rile ramase putind li aSi milate
unor sarcini pozitive in acest
caz vorbim de o stare de con-
Intrinseci Pri n introduce-
rea de Impuritiili (dopare), c(lsta-
lui devi ne un conductor mult mal
bun, este cazul con ducllei el(-
trjnseci. Apantia curentulUI elec-
tric intr-un crist al sub actiunea
luminII se numeste efeci fOlovol-
laiC, utitizat de mai bi ne de 20 de
ani pentru alimentarea sal(llililor,
lenomenul nu a putut fi expl oa-
lat industrial dat onta
destul de ridicat al siliciului mo-
nocristalin, aicI int ervine de-abia
rolul sihcl ul ui amorl dopal Sili-
clul amorl hidrogenal (in care
atomii nu sint inlr-o ma-
perfect este un
excetent semiconductor Aparitia
unei tensiuni l a bornel e unei 10-
toplle din siliciu amorf poate li
provocata chiar de o luminii
foarte slabA, contrar sili Ciului
mocristalin, Mai mult, r Aspunsul
spectral al siliciului amorf este
pract ic identic Cu cel al ochiului
uman, in timp ce pentru liliciul
monocrlstalin este
mult decatat Infrar osu
Aceste pot l i utilizate
n captatoar e detectoare, pe
TDA 440 este un ampiiiicator
FI video destinat receptoarelor
TV alb-negru sau COlor.
Circuitul integrat incorporeaza
etaje: ampllfl calor
FI, cu primul al doilea etaj cu
cistig reglabi l , demodulat si n-
cron, preamplificator cu vi-
deo SI ci r cuit
cu RAA pentru amplifica-
torul FI, slabilizator de tensiune
mlern.
Configuratia termlnalelor ' 1
intrare FI: 2. reaclie curent conti-
nuu; 3. 4. filtru AAA In
tern; 5. comanda RAA selector;
6 regl aj prag selector; 7 impuls
de 8. circui t acordat. g,
circuit acordat; 10. reglaj pentru
novetul de alb; tI , video
12. video POZI-
tiva; 13. v .. ; 14. polarizare stabili-
zator intern; 15. reaclie curent
continuu; 16. Intrare FI
post de pelicute subllrl penl/u
tamoorele echipamentelor de fo-
toc.opiat. Ia t. .. ptaIOarele pentru
fectoarele opllce, ca pellculi
sublire care sa tubu-
flfe cinescop. intr-un viitor ceva
mal se are in vedere
producerea unor straturi loarte
subti ri pentru a comanda, de
exemplu. C(lstalllie lichide in
ecranele plate de televiziune.
Proiectel e nu se opresc
aici : tranZistoare intre
slli ciul amor! cel crist al in vor
tr ebui si st ocarea infor-
mallei deci vor crea premisele
conceperil de memorii
DImensiuni care se
"puterI " vlleze care
cresc, prelurl care descresc, ,al ii
legile de baza care
informatica. Pi na unde se va
merge? poate un singur
pina la CREiER Aici se
poate sistemul cel mai mi-
I
niaturizet de tretare a i nforma-
tiei! In ipote-
tice a ,.creierutui artillcial" care
la nivel mole-
cular , mai au un
punct de plecare care se anunta
a fi destul de Ilzi ca
solldelor din dome-
niu ne calculatoare mi-
niatuflzate capabile sa concu-
r!U.e in de tucru
precum CyeER sau CRAV sau
Cum? nOI,
nete, cafe fizicienI ,
biologi, Informaticieni Una di n-
tre ele se a l i calculat orul
marelui frig, sau supercalculato-
rul bazat pe electul de supracon-
ductibihtate. Informatica crioge-
nici, urmare a recentel or des-
coperiri care materiale
supraconductoare chiar la tem-
peraturi ambiante, va deveni
oare solulla viitorului?
Pentru a mai bine tu-
crunl e, ar fi o i ncursiune in
electronica clasicii, aceea a se-
miconductoarelor pute-
rea unui calculator are sens nu-
maI dac;li ea se traduce in ter -
meni de si am mai
Sus cum se traduce VI -
in siliCiului sau a ar -
seniurll de galiu. Dar, ca intot-
deauna, ,,plata" acestor viteze se
face in energie Pentru o
de Siliciu care conllne 100 000
de consumul elemen-
tar este de 0,5 picOlouli" atunci
Irecventa de nu
poate 10 MHz In clipa in
care s-ar impune o functionare
de 10 GHz, pentru a se inscrie in
norme energetice. con-
sumul elementar ar trebui sa fie
0,0005 Plcojoull Asadar, viteza SI
'fliniaturizarea se lovesc de o ba-
890 /) " _
TOA
440
15 ...... r------ ,
I AmpMeaor FII
16 ..., ! ... I b
-t; : U
L - - -t
J

1
,
57
,
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
riera destul de durA: . .zidul cii-
durW' in prezent cele mai puler-
nice o putere de
ordinul kilowattului Cum se
i n prezent aceste
neajunsuri? Circuitele se pla-
unele de allele la o anu-
adopt indu-se (cum
este cazul lui CRAV 1) o di SPOZI-
tie cir culara pentru a reduce lun-
gimea circuitelor etc Cum s-ar
putea ameliora aceasta "foame"
de energie II maSinilor puter-
nice? Facnd apel la fizi ca supra-
conductoare ..
Supraconducllbilitatea este un
fenomen care. Ia scara macro-
scop, ca, se traduce - pentru
anumite materiale - prin dispa-
ritia oricarei rezistente electrice
in apropierea lemperaturii de
zero absolut Inlr-un conductor
normal. electronli de conductie
se deplaseaza int eractionind
elastic cu reteaua de
aici rezuttlnd. cum se
o pierdere de energie a electro-
niior un transfer de
catre retea Aceasta este ' ezis-
tenta electrici Atunci cind se lu-
creaza la temperat uri apropiate
de cea reteaua
tinde sa mediu
care o aglomerare a io-
nilor. aglomerare ce se prezinta
ca o pozitiva. aceasta. Ia
rindul ei. atrage electronii. cu-
rentul nemaicorespunzind unuI
flux de electroni. ci unUI flux de
perechi, ceea ce funda
mental fen o menul. EIEjctronut
este un fermlon (o ca
printr un spin semiin
t,eg) care se supune principiu
lUi excluderii : doi electroni nu
pot avea n t imp
funclie de unda. Cei doi elec
troni de SPIl1 112 au un spin gto-
bal ze'o pri n anularea spinilor
egali contrari . Perechile ur-
meaza o alta lege a fIziCii : ele
pastreaza lunctia de iar
lIuctuatiile de energie legate de
rezistenta dispar. Perechea se
in metal precum f otonii
n vi d. pIerdere de energie:
ljupraConductibliitatea cl a
Inai nte de a explica mai de-
parte lenomenul . sa ne oprim
putin asupr a unui efect !egat de
fizica cuantica.. efectul tunel
Mecanica clasica este In If11re-
glme determinista o sl era
o fara a avea
energie pentru a o !ra-
versa. ea in fala obstaco
l ului. In termeni de
aceasta se Iraduce prin faptul
electr oni, se lovesc de o
ALMANAH HTEHNIUM- 1989
de pOl enll al pe care. nu au
su f icienta energie. nu o pot
trece Acest lucru este valabil
pentru mecanica dar n
mecanica cuant ica lucrulile se
petrec cu l otul altfel Elect ronul
nu are o energIe data la un mo-
ment dat. funclla de care n
fixeazi nivel ur i de
di
fentelor st i r i pe care . Ie poate
ocupa pe parcursul fluctua\"lor
legate de prlnCipiut de Incertltu
dlne In acest context ex.st a o
anumiti probabilitate pentru ca
elec"onul ba-
riera de potenti al Un fiziCian de
exceptie. Brian Josephson. in
1962. a demonstrat efecte SI'
milare pol apara in matenale
supraconduct;ve DeCI reunind
efectul tunel (cel descris mal
sus) cu Jonctiunea carej
numele. sa creat un dispozit iv
rdeal pent ru tehnica de calcul In
cele ce urmeaza vom detalia nu
mai efectele cu apll catle in do-
meniul informaticii Fie o jonc-
tiune aJ catul ta. din mate
riale supraconductoare. al imen
de la o de curent si
separate de o barieri Izolatoare
Se constata ci perechi le supr a
conductoare vor strabate bariera
ca la bornele Jonctlunii sa
apara vreo tensiune Acest efect
poate f i pus n evidenta numai la
jonctiuni extrem de subtiri (de
ordinul a 50 de angstromi). de
oarece pentru /onc\iuni mai ma"
apare o curentul nu
mai trece deloc. Dar mai esle un
fapt interesanl de semnalat :
intensl latea curentului se
va observa ci . brusc. Ia bornele
jonC)lunii apare o tensiune de
ordinul a 2 mV. Aceasta tenSiune
devine o sursa de curent alterna-
t iv oscl lan! de inaUa
(pina la Hz pentru 1 mV). Ce
sa inUmpla!? Perechile au ince-
pul sa se disocieze. astfel ncit
electroni i rezultant i inVing ob
stacolul printr-un efect tunel cl a
sic. deoarece jonctIunea a ince-
tat sa mai fie supraconductoare
in tolalitate Jonctiunea va juca
n acest caz un rOl capacitlv, ate
si descarciri vor
induce osclla\li electrice. Daci
se mal cresle intensi tatea curen-
t ului. se atinge un alt moment
cr itic in care supraconductibili ta
tea dISpare complet regasim
legea a lui Ohm.
P"lTlul lapt Inleresant de re-
marcal aiCI esle rapiditatea bas
culari l dintr-o stare in alta: I ran-
zi tia ;ntre starea i n care curentul
1I1rabate lonctlunea apari tia
oscil i a\ilior nu decit ci
teva picosecunde (Din contra
cresterea intensi t a\ii pina. Ia
disparr\la $1
reven irea la starea II1ltlala. se
conslata procesul este mult
mai lent datorita hlstereZlsulUi I
Pina aici ne allam in
unuI dispoZi t iv. Joncllunea supra
conductoare. capabIla de o tran-
zitie in doua stari Cum se poale
comanda tranzitie?
Printrun cimp magnet ic
apUcam un cimp magnetic pe
n stare supraconduc-
(V:O). functionarea dISpOZiti -
vulUI va li serios perturbata. In
tensi tatea curent ului Josephson
la tensiune este modulata
sub efectut acestui cimp. Astfel
vor l ua sisteme de unde
elect r ice 51atlonare. reorganIzare
care un fel de bafler
ce va modul a trecerea
CLlrentului Pentr u '1II1umile valori
de cimp. numai o anumlla frac'
tiune dll1 curentul Josephson va
traversa j onctiunea ConclUZia
sub actiunea unul cimp magne
t ic. jocliunea conduce sau nu
curentul electric Real izi nd un
astfel de comutator de baza. se
POl construi ci r CUite pentru orice
f unctie logica. Pentru cirCUit ele
de memone. jonctiunea Joseph-
son se a h deosebit
de promitiitoare. informatia se
poate oricit in absenta ah-
mentarii . iar citirea ei . pentru
se face prin identi ficarea cuantu
mulul de cimp magnetic. este
nedist ruct iva.
un instrument de
fucru extraordinar pentru a con
strui calculatoare cu memorii ra
pide. nevolatile, cu de lu-
cru de ordinul picosecundelor,
I
cu consum minim de energie
Aceasta este doar in taborator.
deoarece dlficultalile de abra
acum ncep. in primul rind. ale-
gerea materi alelor supraconduc-
toare a caror funct ionare sii fie
n domeniul dat prin
Imersiune in heti u lichid f ie
oare Premiul Nobel pentru fizica
o premisa ca sa devin ii rea-
litate?) . Apoi dimensiunea stratu
lui (de citeva zeci de angstromi )
contr olarea el cu mare preci-
zie conslituie alt e probleme teh
nol oglce destul de difiCIle: o va-
riatie de 4 angstromi (da. da. nu
mal 4) duce .Ia o modilicare cu
10'" a curentul ui cr it iC.
Integrarea componentelor de
(CONTINUARE IN PAG. 128)
"""1 CI c:;


.;::.:. ,.l ,

u
fi!
.
r ," J .,.
d
nI mt
J't! li:
fiI

j;

1" r


,,1,< .. :
k:"
'ilt
,
' ./
' ,
\
LI"
.l,o.

I ! ...
'"
l.



'q;,.
W
'1

!f
, ,.,.,.
..,..'


. """

.. "'"
u,.
1
,
I II FI

- "
.J

!
,

I

.J
I

.J

.
,f.l
' .
..
.

f,

,
..,.,,,
,"108
ALMANAH .. TEHNIUM- 1989
SI'{AI((II
,'"'
>lt r
2
k!;;
;- ,
..
.;d J

; ,
,
"'
-'?:,,. ....
,
h
l
,
C_ ' ,
!lr
,
,
,
;1 ]
,1

,.
-i:
'i
i
.r ,
,
U
:
,
..:,.. .e' i
AMP, BLOCI(
,
,
i (RIGHT)
,

,
,

'-
,

,
,
,
--;;:' .
,
h :-
" "' ... "
.
,.1
l 1:_o_

!l
i-


M

j--J
1,,,,
,
fi
:11

,
,
I

Hf
I

ALMANAH 1989
Scnema prezentata con-
elementele specilice
parlil de inregistrare mag-
netica ampllllCatOrulul
AF de putere. aparatul
m.i coollnlnd 1,10 luoer
FM (oelnClus in schema)
In partea de m.goelo-
100 circUitele sint claSIce
L. inregistrare, semnal ul ,
proveolnd de la diverse
surse. ' este apllcal celor
douA etaje TAIOt
TRt02 (canal stiog)
de eg.1I1.1re este
conectata iotre TAI02 co-
leclor $1 emitor TAtOt ,
car. accenlueaza Irecveo-
In.lte La IeSire.
preamplllicatorului se aii.
dispusa Inlrarea tuneruiui
utilizabil/! cind acesta este
sub tensiune Lan\U' de
amplificare este contInuat
cu ci rcuitul Inlegrat le 101
car. are la VU-me-
Irul tranzistorul TAI03.
De la acesl tranzistor ,.
pr813 semn,' penlru inre-
glstr.r. OSCII"orul d
".rger. SI premagn.hzare
est. coostrUit cu IranZI'-
Ioa rei. TA401 SI TA402
A.mphllcatorul de putere
poate deb,ta 2x7 W pe 80
l otr-o banda de
50-16000 Hz I 3 dB
,"1 CI q
---1---10
ALMANAH 1989
r---------------,
, ,
'"
,
, ,
,
J
,
t"OOI

,
,.
,...-------_ ..
."_
!
,
!
I " .

,
,

,
, ,
I" MOK
1: ,
1;'


' , , ,.
t, 1 /li
- ,
'1 :-
,
c, o . va
,

o'
I
o
,
C.IOII'"
,
, ,,.
,
,
.,
,


...
,
,
,
,

,,- J
L
(,1)", 1 0 o, LR ... m I
,
o O. I
,
o """
I
:: '.- ill f-" I oi I!! I
,
,. ,
" , ' 1. ___ _ ___ _ .,
,
, -

,
,.
I

,
,
,
I

. "
, ,
L _____________ -..J
,
Acest aparlt conline un amplificator stereo
2x32 W si un tuner AM-FM.
AM este in gama 535-1 605
kHz, iaf FM in gama 87-108 MHz. cu o sensibili-
tate de 2,2 p.V pentru un raport Sf Z de 30 dB
in figura 1 eSle schema a
tunerului AM-fM si a decoderulu; stereofonic.
Semnalul FM este aplicat tranzistorului 01 lip
2SK 19 n montaj sursi Acest etaj are
circuite acordate la intrare si la Tranzisto-
rul 02 eSle un oscilalor local , iar tranzistorul 03
esle amestecater, la iesirea 11,.11 03 se obline sem-
nal FI de 10,7 MHz. care este apoi amplifica!
prelucrat pentru extragerea semnalului de audlo-
frecventa.
Prezenta ci rcui tului integrat TA7060 este numai
de a limila valoarea i n ampl itudine a semnaluhli
FM. Din punctul A al schemei semnalul detectat
este condus spre Intrarea decodorului . In deco-
dor 010 este ampl ificator de intrare pune n
el/idenlA de 19 kHz Diodele
D 110 12 dubl eaza ast-
Iei de 38 kHz. care este amplill-
de 0 11. D13D16 un demodulator
in inel pun. in canalele dreapta
stinga (A-L).
La receplia AM OS este amplificator RF mi-

J(er iar 07 este oscilator local Tranzistoarele 05

- 66 sin) amplificatoare FI. deteclia fiind asigu-
: ,--, ;;,-,-;---"''''---, 1
10
raU de Dlo. Preampllficatorul audio (fig. 2) Mte
I UtlOOO constitUit din tranzistoare (pe canat) legate
I :!! J ,---nHIl intr-o reaclie negativA. una pentru
I r-''' '''''-.'''::i'' '' ''j--t. I AJAA alta pentru corectii mIcrofon. Figura 3
+
', J:i' ;.' " j ! I preZintA etajul corector de Ion ce utilizeaza tran-
I
,f. c, i :: I zistoare 2SC HIOO.
D " , . .. I Amplilicatorul de putere este ilustrat in figura 4
, I ' J I L.: J -.....; .:.. r ' : se observi uliltzarea in etalul final a tranzlstoa-
I [ t" !'-' I t- 4H- I reior complementare. 5 prezintA elemen-
! J i CI' ; C. 01 i :ee
i'-t-iil-- -I-+-:+--t-,r'Jc..
7
1---#11! se cu 12 25 V
"
1 " I il 1-c
I .: C."OMl .: j 1
I h 1
I 1; I , "11. 1.. I
" . J lSCIOOO .. ' .
I (;II,I U :
t ." 1 II< I
, , L _____ _ _ _____________________
ALMANAH ft TEHNIUM'" 1189 ," 1 ,' 1 ," 1
1
r-------------------------------------------,
, '
,

,
,
,
, -...
,
"
,


..
I ,
...

, _ 2S( llllr')

,
,



' .
l
J
,
,

,
J
a
fl\
'"

.
,
, r.;o
""
1<- I j-l.

,
,
, ' ,11"
.. .
, C, '1/;
!
_. 1\0.
&

' .
,
,
'<;\'.:i



,
,
, 2So\'m
"
,
,
1
Lw.

J
'"

11 1)1'
" .. ,.


...
!'.
8
tsCl','
U(,,,
,
,
!
,
OIO',J
,-

,
". 1"",.
,
,.'
;
... 1'" 1 .. 1
';


,
"1 j

,

" ... "1
i
,
. I

,
J
I
r.>
,
1". ""
...
,
, & 'U
,
!
.':.'f"
' .



:
,
.: !
, . .,,, ,

r
"

l
,
t, " ?,
"
,


'.
"
"
"

,
,
",n_
i '"
.,
0 . . ,
.. - 1{
i
,
.... " r=;;

- ..
,
,
1
,
,

.. r.
oi"
-


,
"

:."

,
:;
,
.. u
:
" ,
,
,
" 1SCI)I'
w"'.

, '
,
.,
,
1
,
,
l'.."d
,
I c. ),
l _____________________________________ ________ !
r------------------------,
. ,
, I
., ,
,
:
'" f-''-'':;;'''''-.,...-----------! "O
l'
-,
I
,
f'-.+--'"C; .

J

L _______________________ -1
"1"12
Receptorul sabaKonstanz lucrelll..
pe UL 145-355 kHz, UM 510-1 630
kHz, US 59-18.5 MHz $i UUS
87.5-1()4 MHz intermediarII
eSle ae 10,7 MHz pe FM $i 460 kHz pe
AM Ampotllcatorul de putere poate de
bila 2.'0 W
Intrarea AF esla pentru doza cera
mica sau $1 corector RIAA.
pIUI magnetofon Recepl,a UUS fOlo
seste un amp!lflcator Tl0l. un mu(er
Tl11 SI un oscilator T121 Tranz.stoa-
rete T151. T201 T301 formeaza am
pllficatorul FI Ci r cuitul Integrat
TBA490 echlpeazi etajul decodor sta-
'" Receptia AM este asigurata de TI
(oscllaton $1 T41 (convertor)
Amplillcatoru! de audlolrecven\a con-
lina etajul de intrare T411 cu corectiila
de Ion si amplliicatorui proprIU'ZI$
1421, 1431, 1441, T442, T443.. Allmen-
tarea radlOfeceptOrulul este aSigurata
din releaua de curent alternativ
ALMANAH 1989
~ o Q" '0\' F.'r
~ . . ' . ~ '-!--'
--- _m ::m ::-:
.... "', .
m
"O
; . .
'"
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
..
""1"""1 -:
,
_ ____ --"'---- ____ ~ ~ ~ f f l ' i ~ _____ -.J
,
'1 ,"1'-1 ALMANAH "TEHNIUM" 1989
Acest aparat este
un seslzor de pre-
zenta cu ul1rasu-
nele lormat din
receptor
si CIrcuItele de exe-
cutie (aprindere
beC sau .pornire de
alarma). Emitatorul
este construit cu
tranzistorul Ot9. in
montaj Colpitts Si
lucreazA pe 41 kHz .
Receptorul sesi -
seaza semnalul prin
microfonul piezo
TRI, il cu
01 $i 02. La
lui 02 apare un de-
tector dublor de
tensiune care pune
in varlalli1e
semnalului detec-
tat , rezultanta fIind
de 03 $i
04.
in mod normal .
OS este saturat , dar
aparitia la baza sa a
unui semnal il trece
i n stare de blocare
Si se produce trece-
rea unuI Impuls pe
baza lui 06. care la
rindul sau
comutarea secven-
tiali a cirCUItelor
basCulanta.
ALMANAH 1919
1
-.
,-----
'1
I
"
" .
. -:-
!il ei
" . ...;,:...
,.
.1
.. J!

- 7. - "1Vr,
;\.- -
-lt()1I U li

". '1; ;ro
,,-
, .

"
.
, ,
c '-_ .J
"

' -1 .'
"1 '-'1 c:;
o
w-
o,.
-
- ..,..--
oo-lo-ol b
C-.,elb I On!)'
M55tS esle de lip
sleteofoOlc '1 poale
debtll 2x5 W pe ca
nal cu un coeficient
' !'N'P".- __ . ____ _________________ __ _
!r------- ----------- ----- ---_._-- ----.------ ------------.. ----------
I _._ . I I
, _.- !--t-fLi
___ uum m ___ m_n_ - un mm __ - _.-uu [T. ! t..=--m--n
---

. " ,
!'tii.

'ii! ,E>-0
...,Ir"' ___ _
.... IrDl _ ._



ALMANAH 1819
,
,
,
,
,
,
,
,
_ .

de 5"4 distorsiuni
intr-o banda de
frecvente
intre 40 Hz t2.5
kH'
ntreg aparatul
numai Cir-
cuite discrete, tran-
zistoare cu siliciu.
avind incorporate
ALMANAH " TEHNI UM" 1989
elemente de reglaj
automat al nivelului
de inregistrare, de
reducere II zgomo-
tu lUI (DNL). pre-
cum si sistem elec-
trOniC de cOnlrol
con-
stanla a vllezel mo-
torulUI de antrenarf'

N:;r.
, .. Qj ...
-,
..
(lranzlSloarele T,T.)
Osciialorui de
premag-
netizare 1010se$le
tranzistoarele T182
si T183.
Alimentarea se
poate lace numaj
de la de
curenl alternativ
220 V
1 ""l ?
1
'1 ,-,
o" " ,=,
NAH TEHNIUM" 1989 AL.MA ~
-
..
'o

'---;::--=;-....::;==r --Al
I
II , el
,., I
k h.--,-KJo."''rP-fe)'l .!-+-<)"'" I
I
'. 0
,-
==
I I '";l '\ J
' ,. ___ J .. y / ...
.....
. ".
.. =
...
...
.. ,
=. 1;
; 'N!;' It,,' '''
mi

.. '!'

.-
==
-
--
o.
..
-,
' ...
I
..
-,
,.
_ .
. ,.. .. " ..
' .0

,;."-'

a.
f' ,.. ,
L
="'-,-<O'-- 1
'. ,
. " -
y ' --
, -----
I
"1
I
ALMANAH 1989
.., .... ,
'(P'
om
o ,
o,.
o.'
o.'
o. ,
'o . ...
C
-
?, ..
...
,,,.,
Acest lip de magnetofon
stereo pe vitezele
de 19 emIs 9.5 emis
este considerat ca facind
parte din aparatel e ce in-
trunesc calific8t ivul HI-FI
Studiind schema electrica.
se pol observa cele Irel
dist incte ale con-
preamplilical oful
amplilicat orul inregis-
trare-redare. corectorul de
t on ampl il icatorul de
putere cu sistemul de ali-
ment are.
Preampillicatorui are
etaje cupl ate gal ... a-
nic T201-T202 (pe canal
stinga). La lui T202
se potentiomet r ul
P505 pentru reglaj manual
de volum sau pentru pre-
l uarea de semnal de
sislemul control automat
T203-T204 comandate de
T206 (r aglaj 40 dB). Ur-
un amplificalor cu
circuitul TBA231 (amplifi-
cator canale). tran-
zistorul T211 fiind lolosit
pentru excitarea VU-me-
Irul ui.
Oscilalorul de premag-
netizare este realizat pe o
simetrici tre-
buie mentionat tensiu-
nea de are 180 V la
55 kHz. -
Blocul de pulere audio-
contine corecto-
rul de ton amplilicatorul
de putere care poate de-
bila 'b.7 W cu 5% distor-
siuni. Magnetolonul este
prevawt cu oprire auto-
maia la cap de
--1---19
ZIPHONA"
<
"""1 c:: CI
MiT->
t....iiJ
."

ALMANAH RTEHNIUM"" 1989
AL.MANAH MTEHNIUM" 1989
1-' 1
. c
AL.MANAH 1989
Il
41
,-
-
-
-
-
-
.
Fllri .
",.
1_-
Eli [\
._-
EE-;ifjl
o
m '-+-
..
_ .. _. S"p
:= u !.",
..,u

! ';: ': '
..
, - ,
:: .:'III:
... ,

,,,-


"-
, r
f--
--
h
,
11. ....


-
... , .
. -

..
Fi i - -
-- " - F '"
l<\j
-
tej Fi
"
i I
....
..
,
1
.j
"
-- -J ...
1,'
W ?3

rfI
,
'" 1",1
,- .. - I

1"
1
-
,
...
..
..
,.
. -
W .

:tlJ
'TIt ___

-..

I
.- .
.. .
r-
-.
L
10: i. ilO.
'"
" ..

. ' 1

...

p
-

:> 'il

, ,
1--
,

c.::. f'
_'o
,<1 ec.-, .. "
j . ,, -
""
..
--
L
_.
.
-
-
-'1 2Y
ALMANAH .,TEHNIUM" 1989
,
I ~
I
':-::c _
1: ! - l ~ '
- ...
ALMANAH . TEHNIUM' 1989
"'l='C-
~ - '
Penlru I .aUslacl lollclli,U. I numero,1 pol ori de 111.vlzolre cir.
loculuc ... Imobile ce nu dispun de '"."'1'11 de anleni colectivi " Cu
condilli de propI"lr. mal ori 'O receploar. de tipuri mai .,.chl,
coll<:ll.,ul ("lreprinderll ELECTRONICA I r llzat in unUari "
pUI In elemente de anteni individuali dulln.'. Imbuniilil'rU
'IC89I'I' emisiunilor TV. componanl_ .cI.lel anlene "le urmAtoar.a:
ampU Iulor Indlvidua' de clnal TV d n domeniul FIF, ampllilutor Indt ... i
duat de canat TV dln domeniul UIF, IlImlnlalor penlru Impllilulor de
dt.polltiv de inlumar. I .emnalelor TV (.urnelor de can.le TV),
con.,.rtor Individual de c.nll TV din domeniul UIF in domeniul FIF.
Se recomand. ulilll . rel de anlene ell.rlolr. canalu
lui de ampllllnlOf"ul Individual , Pentru adaptarea lmpedanlel
anlenel (cea 300 li ) cu cea a cablulul coaxial de coborire (75 Il ) "te
recomandabil .ii fol o ci bucla da adapt. r. n A/2.
Amplllicatorui indl ... ldual de
canal TV (FIF sau UIF) este des
l.nat in cazurile in care
receptia TV esle necorespunza-
toare (imagine Si sunet zgomo-
toase) nivelului mic al
semnalului la boma de a
receptorului TV.
Con,ctarea amplificatorului la
anlena si la televizor se face nu-
mai cu cablu coaxial (asimetric)
cu impedan\a de 75 H, Amplifica-
torul se va monta pe pitonul an-
tenei , in apropierea acestei a. cu
cablu de cit mai scurt,
asigurindu-se astfel un raport
semnal-zgomot cit mai bun
Amphl.catorul se alimenteaza
de la o sursa de curent continuu
de - 12V, diracl prin cabl ul coa-
xial de cobor ire. in nici un caz
nu se vor l olos. ca sur sii de ali -
mentare receptoru l TV sau alle
surse d in
punct de vedere al
t alli .
CaracteristiCi l ahnice:
- Amplificarea: dB
- Facl orul de zgomot ' 8 dB
- Factorul de rellexle: {J'!: 0.5
- T8f1siunea de alimentare: -
12 Ve c.
- Curentul absor bit ::S; la mA
- Canalele amplificate: unul
di n canalele 1- 12 FIF sau unul
din canalele di n domeniul UtF
- Banda de trecere: un canal
TV
- Dimensiuni de gabarit :
I08K7.x69 mm.
Ali mentalorul penlru amplUi-
cat or lace alimenCarea
,- -
.. ' C e.
prin cablul coa xl.,1 de coborire
se inlrll cablul coaKial
$1 TV.
Caracterist ici tehni ce
- Tensiunea de '." "e a all -
mentatorului : - ' 2 ,.
- Curentul max.m lIeb.tat 30
mA
- Tensiun ea ondulatorre :
max. 50 mVvv (100 Hz)
- Tensiunea de alimentare'
220 Vc.a.
- Di mensi uni de gabarit ,
l SOx175x 65 mm.
Legiitura dintre amplificator si
alimentator nu se poate lace prin
cablu blf, lar si metric de 300 n,
Chi ar se utitizeaza dispozi-
tive de adaptare Sime,rica; deci
se va folosi eKcluSlv cablul coa-
xial
De relmut : de la un S.ngur ali-
mentatOt" se poate alim8f1ta un
grup de amplificat oare indlv,ou
ale de canal suma curenl l-
l or absorblli di n alimentalor nu
30 mA
Conve, to,ul indivi dual de CI -
nal T\I di n domeniul Ul F in do-
meniul FIF se 1010se$l e in cazul
in care se dore$l e recepl lonarea
unuI canal din domeniul UIF. i ar
r ecept orul TV al utilizatorului
este de un tip mai vechi , deci
echi pat doar cu sel ector FIF (ca-
nalele 1- 12).
Convert or ui individual de ca-
nale permite recepl ionarea cana-
lelor TV din domeniul UI F prin
transl alarea lor in canale din do-
meniul FIF.
Convertorul este construit in
mi multe var iante de utilizare,
pentru converSi i din
- Canalul 3<1 (UIF) in canalul
2 (FIF)
- Canalul 2. (UIF) n canal ul
8 (FI FI
- Canalul 32 (UIF) i n canalul
2 (FIF)
- Canalul 32 (UIF) in canal ul
8 (FIF)
- Canal ul 39 (UIF) i n canalul
8 (FIF)
Alte de conversie:
- Canalul 24 (UIF) in canalele
2, 3, 4, 9 (FIF)
- Canalul 32 (UIF) in canalele
" 3, 4, 5, 6 (FIF)
- Canalul 31, 33 (UIF) in ca-
nalele 1. 2, 3, 4, 5 (FIF)
- Canal ul 39 (UIF) in canalele
" 2, 3, 7, 8, 9 (FIF).
La sol icitarile benellciarilor se
poate aSigura conversia
canal din UIF intr-unul din cana-
lele din FIF, .
Caracter.st.ci tehnice:
- Amplificarea: 2 15 dB
- Factor ul de zgomot : F 5 10
dB
- Impedanla de intrare: 75 II
- Coel ici entul de rellexie: p .
0,6
- Impedanla de 75 1/
- TenSIunea de ali mentare.
220 VIsa Hz
- Curentul absorbit; S 4 mA
- Dimensiuni de gabar it :
138x75x56.5 mm.
Fig. 1: Schema bloc i lani uiui
in varianta sa maxi ma 1
TV canal FIF cu nivel
mare de semnal : 2 = TV
canal FIF cu nivel mic de sem.
Al.MANAH 1989
1 2
,
,
,
,
9
4

J
-
-
-
-
-
-
10
j ........
L.::.... __ "--j B ++
nal : 3 . TV canal UIF eu L. __ J
nivltl mare de semnal : 4 " .ntena
TV canal UIF cu nivel mic de
sampll: 5 ampli ficator indivi-
dua' de cana' TV din domeniul
F.F: 6 " amplifi cator individual
de canll TV din domeniul UIF: 7
alimenlat or pentru amplificat or
de antena: 8 " conver1or indi"" .
dua' de canal TV din domeniul
UIF in domeniul FIF (se Inl ro-
duce In componenla lan\Ului nu.
mai in Calul tipUrilor mai vechi
de receptoare TV, capabile sa re-
eepll oneze emiSIunile exclUSIV in
domeniul FIF); 9 d ispOZitiV de
insumare I semnalelor TV. 10 "
recepi or TV capabi l si recepti o-
neze emi siunile in domenitle
FIF-UIF sau numai FIF
Alimenlalor
Fig. 2: Antena cu ampll"c.tlor
indiVidual de canal TV: 1 In-
l en; canal TV cu nivel miC de
semn,l . 2 '" ,mplillcalor canal
TV (FIF sau UIFI: 3 = allmentalor
penlru amplificalor canal TV; 4
recepl or TV.
Fig. 3: Modul de monlare a an-
samblului
de p' 'Jl eclie pe pilonul antenei
\
\!--Ampl ificalor
-
-
_ ..
"'1 2?
COMPONENTE
DE MiiNE
PENTRU CALCULATOARElE
(URMARE DI N PAG, 105)
acest tip este doar la lazII LSI
pentru memorii, exisHnd binein-
in studiu $i arhitecturi noi
de impachetare in concordanta
cu 'aclll tAllle oferit. de lCest dlS-
pOl.!IV Ar mill l i problema tem-
per.IUfli care se pune deja in
mod cri tic $1 penlru supercalcu-
latoarele existente Dar. Inca o
daU .. Premiul Nobel pentru
din 1987 ne indeamnA la PflV'ffi
cu opt imism acest domeniU atit
de .. "erblOle- al ,nlormllicu crlo-
genlee
Ce se va intimpla miine?
In pnffiul rind, oncare dintre
solulll va fj adoplal i, calculat oa-
rele de mare v,'eza vor trebui re-
U$
, 110.
J o o ,
, o.
; II:!
, .
lriger.te pentrU .I l unCI Iona l a o
vl tezi In al doil ea rind.
pentru specifice se vor
impune mal.ri ale. componente si
tehnologii specilice pentru a
,,acopefl
M
opt.m toate domen .. le
de aCllv.tate In sl irsit in al tre.-
lea rind, siliclut procesat cu l as-
clcul de eleclron. sau cu raze X
ramine, cel pUlln in prezent , ma-
ter ialul de baza, datofltii COSlulul
SClzut $' de man.pu-
Iare
Dar ce se va intimpl a poImil-
00'
Probabil , sch.mbar. tehnolo-
gice fundamentale Se lac c.,ce-
tari In domeoiul cal culatoarelor
moleculare bazate pe structUI!
complelle de proteine, In car e
si- au propus s as i-
mileze o lec\le de l a natur . mo-
dei ce "funC\lOneaz'" de miliarde
de ani! Ar gumente pro? Un "Ide-
" .
Ir--



h


.-

1:
,: 4
"
"
... u
."-om
,
"

,.,
,-
, ,


,

._-- -- -- -'


"'lc:::;:::
varal calculator molecul ar va
avea. se esllmeaza. o capacitate
de miliarde de ori mai mare
de un cal culator ,.clasic" di n
siliCIU; apoi prelucrarea compo-
nentelor mOleculare va cere pro-
babil echipamente mai pulin so-
l isticate, SI , In cal culat oa-
rele molecular e olera, cel pulln
in pri nCipiu. inimagi-
de procesare paralel.,
Pe biologi fi gene1lcieni
niCi nu sint mai preJos
EI cerceteazA un semiconduct or
bazat pe mOleCula de pollacet l'
lenii . In l or matia tiind stocat a
conl orm prinCipiului undei soli -
tonice
Bloci punle, calculatoarele dtn
generatia a patra. relele neuro-
nale inlegrate. Iransputere ro-
boii Intellgenli capabili ele au-
toinSlrUlre $1 multe, mulle allele
sint. in mare parle, deja realitltl
Care sinI limitele acestei ex-
plOZII tehnOl ogice?
Ct de minlaturlZlle vor l i cal-
culatoarele?
CiI de rapide?
Cit de intehgeote?
ClI de umane?
570A
TaA 570 eSle un clfcuit inte-
gral MA/ MF destinat utilizarii in
radioreceptoare MA/ MF Porla-
bile, sllllonare si auto
Pentru recept.a MA (unde
lungi, medII .. scune) C"CUllul
Inlegrat con .. ne osell ator local
mu.er. amphffCalor Fl, detector
MA, CirCUl i AAA de 60 da,
preamplll .cator audio un el aJ
de Penl r u recepti a MF
(unde ultrascurte) clfcultul Inte.
graI conll n. amplif icator Ilml t a-
l or FI, st abil izator de tenSi une.
preamphllCllof audiO ,t un etaj
de oe$1f"8
Etajul I ntarn (te poate
ataca dl,..c;t un . till Itnal clasa B
cu o putele de 18$ire pina ta 6 W
Conltguratla terminaiei or 1
intrare /tltru FI; 2 mllare. 3
acord OSCl lat or; 4 OSCIla.
tor ; 5 delector MA, 6 de-
cuplare, 7 IImitator MF, 8
Y. , 9 masa 10 compen-
sare, II iesire, 12 Inlrare
preampll"calor. 13. reaclte, 14
cuplare AAA, 15 IMlrare amp""-
calor FI , 16 mau_
ALMANAH 1989
F recvenla de a im-
pul sur ilOf generate de un CirCUlI
aslabit realizat cu fjE5SS de-
pinde oeliniar de v. IOfile reZIS-
lenleior din circUitul de tempof'
zare
i n figur a se prezlntii un Cir cuit
8S1abll . car acterizat pr intr-o de-
penden1a lini ara 8 frecventei de
l unclie de pozil la cursoru-
lui pot enl iomet rului Al- De aso-
menea. frecven1a de nu
este infl uent ata de varialiil e t en-
siunii de aliment ar e.
Condensalorul C este in-
carcat prin T
2
cu un curent con-
stant I
D
egal cu:
+
' D = (U
,
- U
SE1
- Us
E2
) I R .
Valoarea t ensiunii U, este
U, = U
au
+ U
BE
+
(U
cc
- UaH - Uau) KA:
R, + R
2
+ Rl
unde K este o constanta cu-
prinsa intre O ,1 t . Valoarea
acestei constante depinde de
pozitia cursorului pOlenl iome-
trului Rl. Din cele douA
rezultA .
Uo;c - USE. - U
aE3
I
D
::: KR
2
R. (A, + A
2
+ R
3
)
Intrucit pi nul 5 al circuitul ui
i ntegrat este conectat la o razi, -
tenl A de 10 1111, condenset orul
se incarcA intr e 114 1f2 din ten-
siunea de ali mentare Reamin-
tIm limitele clasice sint
+ f) Ucc
mOdI ficare reduce
Tensiunea de pe conden-
satorul G, asigurind o de
tensiune sul iclent A pe

PENTRU
CIRCUITUL (3E555
U:c =1SV
R1
TI
J
U
1
j J.
R'
T2
Rl
1K 1
r
C1

Perioada oscitatilor este :

U
cc
- USH - Ueee
",
TranZistoarele utilizate sint cu
SiliCI U. si anume BC t 07 BC177.
Dep; UaH "" U
SEl
= U
au
,

I I
::: 4KR2
T CR.(R, + Rl + R
J
)
555N
R5
1Qk.n..
Se observa Irecventa de-
pinde liniar de pozitia cursorUlUI
potentiometrul ui
lIni ariTatea s- a pen-
Tru cuprinse intre
cil iva hertzi cca 5 kHz. Al tre-
buie lie de ti pul .Jiniar'.
V03APG
Pentru emisiunilor TV color nu este
instatarea unei antene speciale, dar an-
o buna resl1t Ulre a
il este preferabil sa
tena loloslti trebuie un semnal
de z$l0mole .. '
Imaginii la un
sar un semnal de la
pe cind
necesar u"_: ."-"'.C.
lie color
unul recept or
AlMANAH 1989
nu direct

o blJni vi-
ne pla-
ecranul UI
I color si nu
de cimp magne-
de relea. stabiliza-
incmle acustica cu lIux r idi
cimpul mawu!tlc parazit pro-
erOri convergentei ale culo-
r ii. De asemenea. cmpul magnetic terestru inllu-
color, unei re
ceplii fiind esl -vest, dlr8C1l e pe
care influenla linillOf de ale cimpului mag-
netic terestru este EIec1ele cimpulUI
(CQNTlNUARE IN PAG 131)
"'1-=' q


ANALOGIC
cal ia acestuia este Situ-
alia esta pri n conectarea
iesirii ci r cui t ului CII in baza
tr anzist orului T2, tranzist or care
n starea intra-
rea de comandi a circuitului CI2
la nivelul logic ,, 1-.
Frecv8nlmetrul analogic aa-
seri, in continuare permite mA-
surarea a frecven\elor
mai mici de 50 kHz Semnalele
de intrare de dreptunghiu-
amplitudine TTL si nt dife-
rentiale deschiderea
tranzist orului TI , Impulsurile ne-
gative din colectorul acestui
tranzistor se pe inlrarea
de ' ''gger a cirCUIt ului ternp' m-
lator CI' Acest ci rculi , de tip
E555E. ca manos!a!),1
in starea de cind pe
Intrarea de !nggar nu sk aplica
Impulsuri de comanda,
rul Intern conectat la borna des-
este deschi s si conden-
salorul Cleste !Junlal.
Aplicarea unor impulsuri nega-
hva pe Inl rarea de Iflgger (prag
jos) bascularea sche-
mei i nterne, trecerea la ni-
velul logic .. , " si blocarea tran-
Zistorului intern. Condensatorul
el i ncepe sa se incarce prm re-
Rl ce tensiunea de
la bornete saJe atinge V3 din
tensiunea de alimentara. Acest
moment este sesizat de unul din
comparatoarete interne circui-
l ui revine in starea initi ala.
IeSirea este din nou zero si
condensatOf"ul CI se descalca
rapId.
Durata impulsurJlor pozitIVe
l a depinde deci
de elementele RI CI.
Factorul de umplere al acestor
impulsuri este determi nat de ra-
portul dintre durata Tt pe-
rioada TO a impulsurilor de In-
trare, a CMor trebuie
TO este can-
st anhli , factorul de umpl ere de-
pinde ti niar de valorile Rl CI
poate servi la determinarea
acestor a. Invers, daci Rl CI
sint cunoscute, se poal e deter-
mi na perioada TO. frec-
vent a impul suril or aplicate ta i n-
trare.
Vari atia lact orulul de umpl ere
se pune In urmarind va-
loarea medie a tensiunii de ie-
In montajul propus aceasta
se curent ul
mediu, cr aat Intr-un i nstrument
el ectromagneti c cu ac indi cator,

InlJ. VASILE CIOBANITA
de semnalele de Integrate
prin R2C2.
Se ca trebuie indepli-
TI < TO,
in caz contrar, in-
strumenl ului VOr li eronat e.
Pentru a sesiza asemenea situ-
in schema s-a intro-
dus ci r cuitul CI2.
impuisuri ior de mtrare
maXime ale
subgame, impulsurile de co-
manda la CI I se mal rapid
apar in timp ce aces-
tuia este la nivelul logiC ,, 1-.
Aceste Impulsuri nu sint consi-
derate de Irecven\melru' $i i ndi-
"Y"

."
,
I

'"'
",
l HU"
, ....
,
PE [
",
"""" .......
Ir-
"

Tranzistorul T2, fiind de tip
pnp. este blocat cind cir-
cuitului Cit este este des-
chis cnd aceastA este ,1)"'.
Deci ci rcuitul CI2 poate primi
impulsuri de numai
cnd primului integrat
este .. 1'.
Ci rcuitul CI2 tot ca
monostabil ,1 pozi-
tive ce apar ta sa aprind
intermitent dioda electrolumines-
centi Dt. Deci, cind dioda OI
este se va trece comuta-
torul de subgame pe o subgama

semnalele de intrare sni
sinusOtdaJe, se va mtroduce un
etaj de limitare
, .

..
...
''''

,
,
.-



G ' __
1>
"
' ...... - Sldi '
""
d t_ - S0 6U"
"'"
1""
,
. r .
.,
., ...
...
L1k1l.
19;j.- 'l\Ok1I.
"

...
,,,,,,
fil<II.
<nl
0 " 1'
!It'"
.'N
,
"
,
..
,,,

"
,
'-;if-
PE
,'" ,y
''''''''
. '
"'.
Io()( 1lOI1'1
,
1
,
....

TEHNI
. ,
UlANAH .. UM ...
P entru amel i orarea perI OI
manlelor unor aparale simple de
muzica propunem ur-
monlaj ce poate fi i nsta-
ial inire geoeratorul de nOle ,i
ampl ifi catorul de Irecvenli.
Tensiunea de alimentare este de
15 v si consumul de 0. 4 mA.
Frecventil '1" modulatie in ampli-
tudine este de la 1 la
9 Hz.
Tranzist orul TI , montat ca os-
cll ator de relea defazoare RC,
are frecventa reglabil! d i n Pl .
Rezistenta R3 de l MII, care asi-
gurA o polarizare eficace. este si-
tuatA i ntre baza ,i colectorul l ui
TI . Valoarea condensaloarelor
CI, C2 ,i C3 este astlel aleasa
pentr u a asigura un produs RC
constan1. Forma tensiunii de ie-
disponi bila la nivelul colec-
torului lui T2 este
Se poate calcula frecventa
oscilatorului cu ajulorul relatiei
simplificate' 1
=
2..RC t 3
cea mai mare va fi
produsA in momentul cind valoa-
rea lui Pl va li cea mai
Uo condensator plachetA d.
68 nF - C4 permite Iransmiterea
acestui semnal la
de profunzime P2.
Este vorba de un model de 500
kll
'"

'" ""
aJrsor direct legat la baza tran-
zistorului T2. Acesta ac-
ca un comutator. Pen-
""
toale negative
... semnalului si nusoidal,
Iransformatorul se comportA ca
(URMARE DIN PAG. 129)
vibrato
un Inl rerupAtor. jucind rolul de
rezistenlli foarte ridicati falii de
R4 i nserial intre intrarea ,i
rea gen8falorului de nole. Pe al-
t8fnantele pozitive T2 se satu-
reazA este de lip npn ,i,
i n aceste conditii , R2 AS con-
stlluie un divizor de tensiune.
Semnalul de transmis am-
pl ificalorului In amplitu-
dine cu un ritm coresp'unziilor
Irecvenlei oscilatorului . In real i-
tate, P2 permi te
modificarea procentajului de mo-
dulalie. intensitatea sau
profunzimea efectului vi brato
pi nA ta
c'
"
FJ
1'1
" CL

CJ
V

--
tJ
Al P2
R]
CALIN STANCULESCU
Alimenlarea montajului se
poate face i ntre 12 15 V. Pen-
Iru tensiuni inferioare se reduce
R6 la 15 kUr
LISTA COMPONENTELOR: AI
'" 4. 7 11: R2 '" 270 II: A3 '" 1 MI!.
R<F<loo kft; RS:r:ll kIl; R6=27 kJl;
Pl '" 5 kJl: P2 '" 50J kfl ; CI - 0.47
,.F; C2 '" 1 ,.F: e3 '" 2.,5 " F/'5 V C4
.. 68 nF; TI '" BCI07B. BCt07C
> 150), 2N930; T2 "
BCt07, BC107B, BCI07C .
BC109, 2N2222, 2N1613.
R6

'5V
,.&
RL

TI
tsEg
E
C
-
ptorul este echi
demagnetizare a tu-
i n
mare
lIu-
1.

Toate receptoarele
gradului de
I nlr-o culoare determi-
I alunci cind pro-
1''''''''',''. Astfel. pur este
de
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
t oare 'i
se alb.
alb nu modl -
ec,,:r,:nedet8fminind oran,
considA a fi culori
echipate cu
tuturor
o I
un 'C"',,-"':, cromi-

In incheiere. reamintim compatibilitatea sIste-
melor de TV color cu emisiunile TV
anume faptul pOSibi litatea
n alb/ negru, cu un televizor cl asi c. a emisiUnilor
color, ct ,1 pOSibilitatea cu un tel e-
vizor color, in imagini alb/ negru. a emisiunilor TV
alb/ 08gf"u.

- ,.,--,-- .
. ..,. . ".' tit'
. . ..,... .
'';::;;, 1'1>' _ ..
EME .. , po ...
...........
tene ..optime" de tip 8. 6 sau 4 x
long vagi - ca. de exemplu:
ax t3 da la LJA 1ZCl sau RA31E,
4x 17 elemente de la LZ2US
la .Jimlta inferioara" a celor
cu cite o singurii - suf i-
desigur doar pentru citeva
aSO-uri EMEI - si asta doar in
compania celor care pol "auzi " si
desci fra semnalele foarte slabe
ale staliilor care In
EME... mai modesll
In9- IULIUS Y021S
Luna. satelitul natural al Ter
rei, sursa de permanenti inspira-
lie pentru poeli compozitori,
. .obiect" de cercetare invest i-
galli pentru o intreagA floiila de
nave spatiale. automate sau pilo-
tale de oameni, a strnit.
cum efa IITesc, inlBfesul celor
care se ocup cu radi ocomun-
c81iila deci implicit al radioa-
malorilor.
inci din ani i ' 40, JoM De Witt
jr., radioamalor cu i ndicat ivul
W4ERI ,
Luna drept reflector pasiv pentru
realizarea de radiocomunicatii
bilaterale. La inceputul anului
1946 obline primele succese,
sA receptioneze propriile
semnale reflectate de solul lunar,
la mai bi ne de 2 secunde dupa
emiterea lor, deci primele; ecouri
lunarel
Perfectionarea a mil' -
loacelOf de comunicati! , a ech-
pamentelor folosile face
realizarea la inceputul ani!Of ' 60
a primelor radio bilate-
rala urmind Iraseul : Pami nt-lu-
(Earth-Moon-Earth
de aici ... EME1) Intre statiile de
radioamal ori cu indicatiI/ ele
W6HB W1BU lucrind in game
de 23 cm (1 296 MHz).
az:i in lume sute de stalii
de radioamatOf (in peste 50 de
tiri) capabi l e tralic
radio EME" - pe freevenle
cuprinse in domeniul undalor ul-
trascurte (UUS) de la 2 m la 3
cm lungime de
Traficul EME a d8\lenit satis-
facI la la care
majoritatea celor implicati n ac-
t ivitatea de UUS de
Este egal , de a putea
efectua cu ... mijloacele naturale
- deci translatoare sau re-
transl atoare terestre sau cosmice
- radio pe UUS cu
orice punct al globului terestru.
Desigur, traficul EME a
n rindul radioamatori-
lor o categorie aparte de utiliza-
tori al UUS, care. in cele mai
multe caz:uri, dispun de mijloace
tehnico-materiale de exceptie!
,"1

Se pune deci . In mod fi r esc, pro-
blema: care este mlnlmul sau
mai exact opt imul da inzestrare
de ce nu, ce
tinle de trafic operative sint
necesare pentru a putea realiza
o radio pe UUS folosind
ca refl ector paSIV Luna?
Analizind traf icul EME pr in
prisma da part ici pant i
a complexitAlii echipamentelor
folosite, se pare optiunea de
debut pentru tralic cade asupra
gamei de 2 m (144 MHz) . MaJori-
tatea radioamatorilor activi via
EME lucraaz:i numai in 2
m, fi ind prezenti din toate cele
continente (ex isti WAC
pentru 144 mal sus) cu echi-
pamente de la cele mai sofisti-
cate (n special la capitolul an-
tene), ca acelea de la W5UN -
3211 17 elemente! - rolibili pe
cu cale de rulara,
JA6CZD YU1AW, cu parabole
de 12, respectiv 11 m in diame-
tru, rom bice impresionante. ca
aceea de la VK3MC. la an-
ANTENA
La abordarea trafi cului UUS
Via EME vorba unui ra-
dioamator mai experimentat , .Joc
pent ru loti" , totusi : ce trebuie
avut in vedere la abordarea unei
tentative de radio I/ia
EME In gama de 2 m?
in acest context cteva re-
sintetizate de
WA7JXN pe care Ie-em comple-
tat si intreg ii cu unele observatii
personaje.
, . PREAMPLtFICATORUL DE

Se loloslrea unui
preamplilicator cit se poate de
bun. montat de preferintA direct
pe - mai exact in chiar
cutia in care snt amplasate rele-
ele coaxiale. deci - de la
- cite un cablu coaxial
separat pentru receptie unul
pentr u emisie i n plus un con-
ductor multifilar pentru comanda
releelor coaxiale. Se
fOlosirea pentru a unui
R
1
r--......, ....... --- -- - - -1 t- - - ------,
REL 1 I
-m I
I -r:::;- l1f'i'rl..chv I-SE _
x

.!=' . RELEu
Fn8J (.()o\)( IANTEN
I
I
I
I
CO<X 4t- RJ( I
QRO I
REL1 . I ;

I RELEE
I
L __ ---- -1 t- ------I H 1- --
I
_.J
E
EMISlE
IL.6. MAsAJ
R
REIIPIIE
ILA
A
ALIk RJ(
F'REAMP.
ALMANAH .. TfHNIUM" 1989
cablu co8lClal de lip AG8IU sau
mai bun.
Cu tranzistoarele de lip GaAs-
Fet - disponibile - se pOl ob-
line (seria MGF sau CFY) factor i
de zgomot in jurul 8 0.5 dB, iar
cu tranzistoarele MQSFET (seria
BF900 - seleclionate) un factor
de zgomot In jurul a 1 dB (exem-
plu de montaj in figura 2).
Va trebui sA ne ca
factorul de zgomot al preamplili-
C8lorului tie mal bun ca al re-
ceptorului de bazAt.. Este de
asem8f'1ea important ca amplifi-
carea a preamplili-
calorulul si nu supralncarce eta-
jul de Inlrare al receptoruluI. Mai
precis, la conectarea preamplili-
catorului zgomotul alb al aces-
tuia nu trebuie devia-
lia S-metrului cu mai mult de
(ideal ar li cea 1
unitate).
2. LINIA DE TRANSMISIE
TrebIJle pierderi mi
nime ca putem dispune de ciI
mal putere n pu-
tere de care avem nevoie pentru
a surmonta pierder il e foarte im-
portante de energie pe traseul de
trei sferturi de mlhon de kilo-
metri al parcursului EME, In fapt ,
pierderile sint in jur de -252 de
pe 144 MHz!
Se decl scurtarea
la minimum posibil a lungimii
cablulul coaxial si folosirea unui
cablu de cea mai calitate.
Fiecare fracl l une de deci bel cs-
la puterea efectiv radieta
poale constitui o op-
I iune pentru realizarea primei le-
via EME.
Experienta sint nece-
sare cel pulin citeva sute de
la (55-57 dBm mini-
mum) si anlene cu de
peste 12 dBD pentru un debut...
sigur in EME!
3. RELEE COAXIALE
In pt"incipiu sint necesare cel
put in relee coaxlale in
configuratia din figura 1 - sau
un releu dublu tip F9FT, realizat
de faimosul constructor de an-
lene special pentru trafiCIJI EME.
Releul care comutarea
la emisie va trebui con-
tacte corespunzitoare puterii RF.
Este asigurarea
protecl i ei preamplific8torului .
Izolarea i ntre Ire-
bule fie mai de 50+ 60
dB. Se comutarea in
,,cascada" a releelor in ordinea
de schema de
ALMANAH RTEHNIUM" 1989
ANT 10 F
MGF'2C1l
T
/,;Upf RX
L1 1Opf.
'nF 1
2
4. EFECTUL DE SOL
Fenomenul se su-
rellexiilor multi ple care
apar at unci ci nd Luna MIe
aproape de orizont permite
realizarea de in intensi-
tatea semnalului de la 6 de.
Efectul de sol este maxim in ca-
zul staliilor amplasate pe tere-
nuri netede plane, bune con-
care un or i-
zont liber de obstacole In direc-
tia Lunii ,
Cei 6 dB pot fi decisivi
la realizarea unei EME la
avind puterea efectiv ra-
mai se
deci ca tentat ivele de EME
loc in prima de la
ritul sau ultima ori la apusul Lu-
niI.
5. TIMPUL OPTIM
Luna, in ei circumte-
restri, trece printr-un apogeu la
407 000 km un perigeu la
362 000 km de Terra.
Desigur, sintem
EME ta perigeu. Cind re-
un de 2 de de
apogeu, (Nu uitati, la EME fie-
care zeci me de dB are Impor-
.. ,)
O apare
surselor radio din galaxii, care
pOl perturba semnalelor
reflectate de Luni . Cu cit zona
cerului pe care se deplaseazi
aparent Luna este mai
din punct de vedere radio, cu atit
mai va l i receplia sem-
nalelor util e. Zona cea mai
este de aceea care
corespunde perioadei de
maximului de declina-
lie (GHA).
Soarelui cu Luna
este Soarele fiind o pu-
'nF
m I ,nF
'nF I 'l
oz I..J
11V
temicli sursi de radialii electro-
magnetice pe UUS. C81e, e drept.
poate fi cu excelente re-
zultate (ca generator de zgomot
gratuit) l a opti mizarea sistemulUI
de recept ie: cu peste 5 dB zgo-
mot solar receplionat pe 2 m,
certitudinea unei recep-
Iii EME devi ne foarte
In perioadele de pozil ie
a Lunii sint organizate cele mai
importante competitii de UUS via
EME de principalele aso-
ale radioamatOfilor: ARRL,
REF
6. MElEO
Des i aparent de mi-
meteo inllu-
enta mult unei legAturi
via EME si asta prin absorbtia!
rellectarea energiei radiate de
catre de ploaie sau
particulele de In-
RUS pe sistemul de
prin stagnarea apei de
ploaie, et c.;
carea elem9fltelor antenei de
tre vint, schimblUea pozitiei an-
tenei Sint de preferat zilele
cu presiunea ba-

limpede.
7. DE OPERARI;
Se perioade de 2 mi-
nute emisi e. urmate de 2 minute
receplie. St atiile d i n
transmit de i n primele 2
minute ala orei. Este recoman-
reglarea ,Ja a cea-
sului de pentru a putea
utitiza intreaga
suprapuneri cu partenerul
de se pot folosi timere
automate (similare cu cele folo-
site la meteorscaller ), care
mult munca operatorului .
I!!
8. URMARIREA LUNII (I rac-
king)
Este Important incotro
Indreptam anteoa (ele) pentru
a exact Luna, lucru impor-
tant mai ales cind cerul este n-
norat.
ExistA azi o de programe
scrise In dllerlte variante de BA-
SIC care permit calcularea loarte
a pozitiei Lunii .
Unul din cele mal compacte
programe pentru Iracklng a fost
scris si publicat de radioamato-
rul suedez SM0LRN. Listigul ala-
turat acest program
intr-o micro' BASIC
V.2 IS microcalculatoru-
lUi L/ B 681 - publicat in "Teh-
ntum-, Cu mici pro-
gramul este rulabil pe majorita-
lea PC-urilaf exislenta la noi .
9. OPERATORUL
Pare poale nefiresc ca un fac-
tor subIectiv si tie intercalat In
lista de factori prepond8f'ent teh-
nici . EME este insi un gen de
tralic radio realilat la limita su-
a echipamentelor teh-
nicilor de radloamatorism si in
acest caz pentru o exploatare
a acestora ope-
ratorul - cu
darea optimismul - de-
vine factor-cheie de
cel pUlin egali cu mijloacele
tehnice de care dispune.
pe aspectele ante-
rior enumerate si o de fac-
tori foarte cera con-
favorabil sau la
realizarea unei via EME;
dintre
a) ionosferlcA
b) Faraday
cI fading-ul de
etc.
factori nu pot fi , din
cate, sau calculati cu
preCIZie, ei pot
valida sau anula sansele unei
tentative de radio via
EME lor pol re-
unilaterale sau daca/ate in
timp ca mai apoi la un moment
dat si chiar facil
de realizat.
Desigur si abilitatea
operatorului de a putea ,,ci ti "
semnale telegrafice slabe si dis-
torsionate audibile la chiar limita
zgomotului de fond sau cu doar
1-2 dB peste 19omotul alb.
Apare deci aici ca determi-
de trafic
gati cu - la traficul Dx pe
US - in special in benzile
,.grele" apropiate undelor medii ,
80 160 m, unde nivelul semna-
lului util este de oblcel foarte
mic.
Se folosirea unor
recepto,re cu banda de trece
foarte deci... stabili-
tate foarte care poate
ajunge prin utilizarea filtrelor ac-
tive de la 30-;-50
",
10, DE TRAFIC
a) Frecvente p&r1tru EME i n
gama de'2 m: 144000--144025
kHz;
b) Tip de emisle: A,A (CW) cu
de 50+75 s&mne/min.;
c) Controlul poate fi de lip
EME sau RST:
T - semnal dar nu
poate fi citit:
M - se pot citi secvente din
indicative:
O - identificat un
Indicativ;
RO - validarea -
cind au fost ambele
indicative controlul;
R - confirmarea
cind validarea le-
(RO) de citre corespon-
dent;
d) este nu-
mai cu controale EME lip "O"
Radioamator il EME din Europa
fac schimb de Informatii intr-o
relea (NEn care la
de pe
de 14345 kHz, incepind cu orele
17.00 UTC, un
EME NET pentru 432 MHz, coor-
donat de Dl9KR)
" . SISTEMUL OPTIMAL
Permite realizarea unor
turi normale EME, eliminind ha-
lardul unor factori de la punctul

- Antenele de minimum
20-22 dBD
- Emisia cu minimum 60 dBm
- Receptia cu minimum 8"';-10
dB zgomot solar
- Operatori ... pe echi-
pamentului l
P&r1tru 432 MHz cerin1ele sint
similare, dar tinind seama de
atenuarea pe traseul EME
- care este de - 262 dBI! - ,
la . antene trebuie sporit
la peste 25 dBD, 16x21
elemente sau parabole de 5-;-6
m diametru.
N.B. In loc de EME se mal fo-
uneori expresia ,.Moon
bonnce" C8fe se pare este un
jargon limitat ca utilizare,
BIBLIOGRAFIE
, . Lance Coltister, WA7JXN,
.,Some tips on how to get stan-
led on 144 MHl EME"
2. Inq. Piero Moroni, 15TDJ "II
aso via luna"
3. Oraskovits Gabor, HA IYA.
,Az EME obzekileteselt technl-
kaja"
l , " 6 spire de 01,2 CuAg pe 0
6,5 mm, lung 13 mm
'" 2x12 spire 0,3 CuEm pf
miez toroidal UUS.
10 REM "calculator ptr EME dupa SMi1LRN din qtc Ul/1 985"
2121 CLS:PRINT
3121 PRINT TAB(2)"luna computer ptr po Qme _,."
DEF FNB(XJ-(X-INTtX.Y9

. 338631922

125
130
140
145
150
"""1 -: '-1
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
. .
..
__ '. . . .
. . .
169 Y7E6 . 646055: Y8=4

l Se Q- + ( 45+46/69) / Z9: REM 1.t itudine
19S
19:5 PRINT
2tJe INPUT" dat a (yyyy/mrn/dd) : "IOS
2g1 INPUT" o y .. ( hh / mlll } : " : 0 <$
202 IF OR LEN(O$ l(>S THEN
Ac VALlMIO$(O$,l}):B-VALlMIO$(O$.6 : C=VAL(MIO$ l O$.9
2040_VALlMIO$lO$, 1:EsVALlMIO.<O$,4
2"5 PRINT : PR INT TABl UD "urc" : TABl2S'> " AZ " ; TAI3(30'l "El'"
2fl1 6 PRINT TABl4iJ)"gha",TABlS9">"dttc"
21117 PRINT
2 1i'B X"'USR<75.04 ) : REM ItleUJ STA TUS
2 09 FOR E-E Ta E+60 STEP
2 11i' 8<3 THEN
220 J_36SMJ . 30MB+C+INTlJ / 4 )-32 . S
IF B>7 THEN 8 =8-5: JaJ+3: GOTO

245 N=FN8(W2+W3*L)

260 L=FNB(W3+W9ML)+XOwR+Xl *S- X2MT-XaMSIN(N) +X4MS IN(2MM)-X5_S IN (Z*Q)
L_L_X6*S IN(2*M_P)_X7*S IN(M+N_P> .


285 Q2ATN(Q/SQR( I - QA2 : R=COS(Q)
S_SIN(Q) :T=N*COS(L)/R:LmATNp*V4- M_V3)/R/T) :M_Y5
M
J
MaM+V6*K+Y7-INT(M/24 )*24 :I F T<O THEN L=L+YS: GOTO
IF THEN L=L+V9
3U1 K'"V9M(M-INT(M/24)*24)124-L : IF K<O THEN K:K+V9 : GOTO. 3 4()
I F K) V9 THEN


L_ATN(SIN( L)*R/N/P):IF THEN LcL+V8 : GOTO 365
369 I F THEN LEL+Y9
E) =6B THEN E=E-6V
370 PR 1 NT TAB(7) O" : "E I TAB ( 18) FAN (U 1 TAB(28)FAN ( M) 1
PRINT TAB(38)FAN( K) ITAB (49)FAN (Q) .
B=VAL(MIOS(OS,6
IF 0)-24 THEN
398 : REN TERMINATOR
399 IF XXa19 THEN
NEXT
PRINT CH RS ( 7)
41" PRINT: PR INT"

41 2 REN
41 3 NEXT
415 PR INT CH RS(7)
X*USR( 7 497) : REN RESET MESAJ STA TUS
OK
STOP
ALMANAH
,"1 c::;
-

. ... ..... . ..
. .. "''' . .... .- ._. 0,. _ "...
-- ..... -
:-. -" . '.' y ..... "-_ ... -
SSTV - TELEVIZIUNEA
CU BALEIAJ LENT
Semnalele de televizIune cu
baleiaJ rapid ocupA o lirgime de
bandili de peste 5 MHz. Plecind
de 'a faplul c6 aCBst e<:art este
mai maTe d&C1t toate frecventele
alocate amalorllor In domeniul
decamelrle. ci dacA to-
t us' ne pe Ideea de a
l ace televiziune OX In benzile de
unde scurte. trebuie sA Intreprin-
dem ceva pentru a modilica
semnalul TV. DupA cum dedu
cem si din simpla denumire I
acestui mod de lucru - baleiaJ
lent , Ilow acan -, aemnatul
TVBL se printr-o
frecvenlA IJ(!fem ele redusi de
explorare De pildA, Iim nece-
sare 8 secunde pentru trans-
mita un cadru de Imagine Apre-
ciem decI. dintro da'i, nu
este posibili Ir.nlmiterea
ril CU toate aceatea, trebuie sA
ca mal existi formi
de transmitere a imaginii, televi-
ziunea cu balelaj mediu. care
permite redarea limitati a
ri i ntr-o bandi de des.
tul de Ingusti Don Miller,
W9NTP (altul decit Oon Mintii' ,
DX-manut, W0WNV) , face i n
acest sens experimente Intensive
In banda de 28 MHz. Daci televi-
Ziunea de amator, cu bllleiaJ Citi-
SIC (ATV amal eur l el "lslon),
este mal mult SIIU mal ase-
mlinAtoare cu televlziunel'l co-
mercitllA, reprezent i nd In
vizionarea de Imagi ni In
pe calea undelor, televiZiunea cu
balelaj lent. TVSl, de
un diapozitiv fotografic transmis
prin eter Ba mal mult semnalul
TVSL prezintA o de pa-
tru ori mal grOSlera decit televi-
ziunea cu baletal rapid
Aceste sltfVitull si nt pe deplin
compensate insA prin fapl ul ci
putem f ace televIZiune fie ea
cu balelaj lent, in t a-te benzile
de fonie din undele scurte. fi,i a
mal vorbi de domeniul FIFMIFI
"" =: b
'l'OJNN,
Orice care poate II lucratA
In BlU in bune poate fi
lucratA In lelevl-
ziune cu bltleiaj lenl.
Pentru a emite TVBL, semnalul
proveni t de la b cameri de luai
vederi cu baleiaj lenl , semnal
care este de fapt o audiofrec-
(Ion ur ile Inalle pentr u zo-
nele lumi noase si t onurile joase
pentru zonele inl unecate). se
aplicA pur simplu unui
tor BlU. le bornll sa de micro-
fon. La se face acordul
pe semnal Inlr-un receplor 8lU,
iar est e
condusi la un monitor TVBL.
Pentru a aborda TVSL avem
nevoie de o cu lale-
un moni tor TV cu ba-
Ielaj lenl o cameri de luat ....
den. De fapt nu vA treblJ ie ni ci
chiar o dac
de un magnetofon. De .eme-
nea. calculatorul persona' poat e
aduce sflt'licii nepretuite.
La recepl ia semnalelor Tvel
acordul t rebuie elect uat foarte
corect (astfel ca Imaginea s
cu strAlUCirea
toare) se det8C1eazi Impulsu-
rile de sincronizare de t 200 Hz.
Daci semnalul nu este bine sin-
cronizat , imaginea se va pre-
zenta puternic Cel
mai simplu mij loc de a obllne un
acord TV8L coreci este de e
cind operetorul ellet
la emisie spune ceva de a-
sli se flld un acord pe
semnalul vocal ce provi l'l8 de la
el In IImp vi vet i f orma prin e)\-
priceperea de a lace un
acord pe zero prin ascultarei Im
pulsurilor de SincrOnizare,
rind concomitent componarea
pe ecran a Imaginii
simtili nevoia pastral!
perttru mai tirzIu Imaginile TveL,
puteti proceda In fet uri. Cel
mai direct ar fi foto-
gr afierea de pe ecran, luind desI-
gur unele precaulil . Cealalti cale
e reprezentata de Imprimarea pe
banda de magnetofon a semna-
lulUI audio, spre a-I putea reda
ufteflor pe ecran
&te Ilmpeoe ca prin emisiu-
nile TVBL. posi bihlll11or
suplimentare de imagml!l pe care
le oferi . un aso devine neas.
muit de Intereunt. mai bogat in
inlormalle. mai personal. De cele
mal multe ori se transmit portr.
tul operalorUlui , l otografla sla-
vederi din localitate
Pnmele de a efectua
emisiuni TVSL IlHI fAeut in t957
radioamatorul COpbOrne
nald. WA2SCW, apoi, W0QRX.
Pe la mijlocul anilor '70, fOlosirea
ci rcuitelor Inlegrale pe scari
largA foarte largi penl ru reali-
zarea de memorii tOI mal perfor-
mante a permis renunllrea la tu-
burile Cu remanenlA mare. Pro-
bl emete de memor e mnd rezol-
vate, a fost posibil se 1010-
seascA, in cali!ale de moniloare
simple, recept oare de televi -
ziune. Imaginea TVSL receptlo-
la Ofa actualA esle p'retu-
crati Incit se de
pilpiir!, la fel ca o imagi ne de te-
leviziune cu atrilu-
ci re " Claritate corespunzitoare,
Rezofulla imaginilor. gratie celor
t28 de puncte de pe b linie ti
celor t28 de linii (respect l'l cu
16384 de puncte de imagine) ,
eate Imagi nile
normale rveL t8 tI;
nuri de grI. ceea ce practic c0-
respunde Imaginii de ziar. Desi-
gur, existi $i posibilitatea de a
avea o rezolUlie ti mai in
speli prin dublarea t i mpului de
Imagine $i eKtlnderea memoriei .
adici . in ufllmi prin
mAmea numArului de puncte de
Imagir,e $1 de Ilnll. Aslle., in loc
de 8 secunde penlru o imagu"18
se procedee ce neC8lltii
t6 sau chiar 32 de secunde. Evl-
denl , in aceste
este cu mult mal abis
daci poate fi deaseblti de cea a
unei Imagini TV In
acell$i ! i mp. cu o mai mare chel-
tUiala se pofIte realiza Chl81 f'
TV8l colori Oricum em
slunlle TVBl nu o ac--
tlune prea Jaf InstalaUa
nu se poate ImprO\llIZa de azi pe
millw
De reguli , se poale incepe cu
de Imagini TVBL pe
frecventele recomandate de
IARU 3730. 14 230. 21360
(CONTINUARE IN PAG t5O)
ALMANAH '819
a existal - incontesta-
bil - epoca de dinainte da BlU,
vom avaa pesta citava vreme pri-
lejui vorbim de perioada de
dinaintea emisiunilor radio-pa-
chet. aceasla penlru este
vorba de un domeniu in el(-
pansiune, cel al tehnicilor nume-
rice care vor transforma radical
audiovlzualul , comunicatiile ,1,
Impl icit, radioamatorismul.
Ce este de fapl radioul-pa-
chet? Un nou mod de lucru,
o modalitate de a
transmile
nu este in telefonle, ci
intr-o formA (emisiunile
in AIA, telegralie Morse,
sint un exemplu de transmisiune
codaUli). In cazul radioului-pa-
chet codul este ASCII, intrebuln-
pe plan universal. Codul
ASCII (reamintim se
aaskl) este succesorul codului
Baudot-Murray din traficul te-
IeI(. In un mod de lucru
telegrafic, radi oul-pachet se re-
prin citeva trAsAturi

- In loc sA permitA transmite-
rea a 1 .. ,2 semne pe
(cazul A IA) sau aproximativ 10
caractere pe secundA (In
tel&ltului), radioul-pachet aleargA
chiar ,1 cu viteza de 1 200 bauzi,
adicA peste 100 caractere pe se-

- Avem textul re-
nu cu nimic de
tedul transmis, chiar este
vorba de mii de caracterel
- Conceplut de radio-pachet
esle strins asociat cu notiunea
de retea. Pentru a ajunge di n
punctul P in punctul Q mesajul
poate fi tranzitat prin statiile In-
termediare R, S, T ,1 U, care
momentan rolut de radio-
releu, continuind des-
fAsoara ,1 propriul lor trafici
- Intreg traficul se
pe o organiza-
tARU a atribuit, de exempl u,
144675 kHz In
de
- Radioul-pachet nu face de-
cit Intermedieze nu-
merice, fArA sA le interpreteze,
ca alare aplicatiile pot fi foarte
diverse. Se poale sta de vorbA ca
ALMANAH RTEHNIUM" 1989
la lalex (dar cu ca conlortl) sau
se pot lansa mesajele In mod de
lucru automat. Ba mai mult, se
pot expedia rezultatele unOf cal-
cula ref eritoare la traiectoria
unui satelit , se pot schimba pro-
grame de calculator intre cores-
pondenti. se poate cit i sau J'I-
scrie Intr-un calculator la multi
kilometr i Se pot lace
chiar transmisiuni de tellNlziune
cu baleial lent, in regim numeric,
plus multe, multe alte lucruri, pe
drepl cuvlnl extraordinare. Pe
aceastA cale putem spune
noi , radloamatoril, am cINa
pentru ca ziua de miine in-
ceapA de astazi! .
- Radioul-pachet se imple-
destul de
- avem un emiceptor Clasic
cu modulat le de pe 2
m
'- dispunem de consol A ASCII
(cum e cea de la calculatorul
personal) sau chiar Baudot;
- obtinem o micropro-

vA place siJ'l-
teU asigurali. prin studiul in-
troducerea radioului-pachet, de
satisfacerea unei pasiuni fertile.
DacA vreti mai treceli la tra-
fic, vell trece la un nou mijloc de
transmisiune, la Iei de cum
trecut de la MF la BlU. Infor-
matica vA va in ajutor totul
vi se va prezenta transparent. au-
lomat, suplu (dar trebuie
mai studial i) .
Mesajul de transmis nu
intr-un singur bloc, ci in mai
multe, fiecare avind un antet (cu
destinatar, indicative). la
se o de
control blocul, de fapt pache-
luI, pe calea undelor. Fie-
care pachet parcurge -
cum sint de transmisie
- un l anl sau altul al relelei de
care vorbeam. In punctul de des-
tinalie, informaticii, indife-
rent de ordinea sosirii, pachetele
sint rearanjate in ordinea nor-
mala mesajul e reconstituit
perfect.
incepind cu 1982 radlca-
maiori W au studi ai un nou sis-
tem de transmisii de dale, trans-
misia prin pachet . Sistemul
ION-MIHAI L IOSIF,
Y03NN,
maestru al .portul ul
exista deja In relele comerciale,
el mnd definit de
X.25 ale CCITT. Radioamatorii
respect ivi, la care s-au
,1 cei din VE, au adoptat siste-
mul ta ulllizarea in serviciul ama-
tor, aici protocolul, devenit
AX. 25, fiind modificat comple-
lat. Ce este de fapt AX.25 (cum
ar veni Ama/eur X.25)? Este un
protocol prin care se indica mo-
dul cum trebuie formate pache-
tele de date, cum se lace contro-
lul valabilitatii, indicatiile de pro-
destinatarul etc. Proto-
colul incl ude numeroase funclii
ce permit unor servicii
multiple. Putem semnala citeva

- lucrul In dU pieI( lotal , deCI
se poate emite
concomitent:
- asa de tip
mai mulll corespondenli
sint intr-un regim de l ucru prin
care fiecare pachet trece pe la
fiecare. Aici indicativul destinata-
rului este un cuvint-cheie;
- traficul simultan cu mal
multi
- folosirea releelor, ce POl fi
ele concatenate. permitind
emisia receplia
- autoconectarea, regim prin
care se pachete pro-
priei in vederea
de pr obe:
- folosirea unei singure frec-
vente pentru mai multe aSO-uri
independente.
PRINCIPIUL
RADIO-PACHET
de transmis sint
grupate sub de pachete de
date. numite trame (cadre) , care
la rindul lor sint mal
departe In cimpuri. trei ti -
puri de trame.
- trame 1, sau trame de infor-
malie. Tramele I datele de
Iransmis;
- trame S, de supraveghere
Tramele S permit fie expedierea
de de recepti e, tie ce-
rerea de repetare a Iramelor 1:
- tramele U (de la sintagma
unnumbered f,ame - ,,t ramA ne.
Tramele U sint ne-
cesare pentru a stabiti incheia
o cone:lO:iune sau a mentine legi-
tura prin releu.
st ructura a
unei trame, sub formA tabelari
(tabelul 1).
Primul bit transmis este cel din
stinga. Tr amele de tip 5 nu au
cimpuri identificator de prOIOCO/
nici de informatie. Tramele U
pot in schimb le continA in
acest caz se numesc trame UI.
acum la rind cmpu-
rile dintr-o
Fanlonut. Cimpul lan ion in-
cepe incheie orice tramA.
Acest cimp nu contine decit un
octet li:lO:. anume 01111110,
care corespunde numaruluI n:
din codul he:lO:azecimal , respectiv
in codul zecimal. 126.
Adresa. Cimpul se folo-
pentru a indica provenienta
pachetului . precum
eventual, releu inter-
mediare.
Controlul. Cimpul de control
tipul tramei.
ei. de con-
de
Cmpul i dentificator de proto-
col nu apare decit la tramele de
lip I sau UI. Acest cimp
genul de protocol utilizat.
Cimpul de informa-
tie datele de transmis, pe
un de cel mult egal
cu 256. Acesl cimp nu e:lO:ista de-
cit in tramele 1 Si UI.
SCT, Seewenla de control a
tramel. Acest cimp permite reali-
zarea sumei de control a Iramei .
fiind un de 16 calcu-
lat atit de emisie. ct Si la recep-
lie, plecind de la octelii deja
e:lO:istentl in trama. Trama este
considerata sec-
venla de control calculata la re-
ceptie este cu cea recep-
\ionata.
Fanlonul . Cimp care incheie
trama. Esle de forma ca
la deschiderea tramei.
anume OI I 111 t O. In cazul cind.
intimplAtor, in interiorul tramei
s-ar aIIa biti unu la rind. pot
confuzii. Spre a evita o
astfel de situatie, ori de cite ori
se cinci biti de
unu consecutivi. deci
riscul se instaleze un al
lea bit unu. se introduce automat
un bit zero, chiar la
toare. Avem de-a face cu
un bit de care apoi la
este automat eliminat.
Cimpurile lanlon au fost deja
bemlnate.
Cimpul adr ... conti ne Indica-
tivele slali ei destinal are. statiei
de origine a tramei , statiile releu.
Fiecare indicativ are rezerval;
dintre care prim I
sinI chiar oClelil ASCII al
litere din Indicativ. Iar ul-
timul este rezervat luncliei de
Identificator secundar al
(tabelul 2).
In cazul in care Indlcalwul
unei stalii are mai pul in de
caractere. '.ocurile respective,
care ar aslfel libere, se
cu octetul de
01000000
STRUCTURA
IOENTIFICATORULUI
SECUNDAR AL
Al CRRssidO
Primul bit (deCI considerat de
la dreapta) este cel cu
zero. bitul zero este in sta-
rea o, inseaml';! mai
un alt indicativ. In schimb.
bitul zero este in starea " ne
\lom sllua chiar la cim-
pului Biti i idenlilicatoru-
lui secundar al staliei permit
se care eSte statia in
pent ru un indicativ dat.
Astfel . pentru o stalie simpli bitii
Identificatorului. 5510, sint tOli la
o. amatorul respectiv fole>-
pentru o stalle releu ace-
indicativ cu al bitii 5SID
vor fi de forma 0001.
in continuare intilnim bllii RR.
sint de fapl
- nu se lac alte
pentru ei - sini de forma 1,.
In bitul ultim. notaI cu
C, primul din stinga cum privim,
tipul de
sau cu O
complementaritatea.
Aceasta vrea spuna
bitul C din de cimp
cafe stalia de destinalie
este " bitul C din POfliunea de
cimp ce statia de origine a
paChetului va fi o, viceversa.
biti C de care
vorbim sinI ambii O sau ambii 1,
avem de-a face cu o mai
veche a protocol ului AX.25. In
concluzie. C sint nu-
mai 1 o. este vorba de
o de iar atunci
cind bi1ii C sinI o. respectiv 1,
avem de-a face cu de rs-
puns.
cum ati pul ut deja ob-
servI. Ia indicativul statiei reteu
bitul C se H. Starea sa
este O atunci cind trama intra
intr-un releu si 1 trama
de la releu.
Cimpul de control are ca rol
identificarea tipului de
1, S sau U).
Un mic tabel (3) va mult
mai lucrurile.
pe tabelul
numArul 3. Al o. lea bit precizeaza
de la Inceput tipul de trama
Daci este o.. avem o de tip
1. bitul O este in slarea 1.
trama esle fie da tipul 5, fie de
tipul U, f apt care este determinat
de catre bitul urmator. numerotat
cu 1. Daci bitul 1 este O, trama
este de tip 5, iar este 1,
atunci trama esle U.
Mergem acum mal departe
spre stinga. N(S), care lo-
cuI a trei reprezinta numirut
tramei transmise. In cod zeci mal
numarul tramei transmise poate
li O, " 2, 3. 4. 5, 6. 7, O, 1, ... In
cod binar. aceste numere sint
000. OOt, 010, Olt. 100. lOt 110
111, 000, 001 . ... cum ve-
detI. numerele se repetA din opt
in opt: aII fel de a e:lO:prlma acest
fapt este " N(S) sste mQ-
dulo 8 al Iramei transmise". In
fapt. neavind decit trei locuri la
dispozitie. cu cllrele binare O 1
nu se poate ajunge mai departe
de 7 (in binar 1 I 1).
N(R), care ocupA tOI
trei constituie - 101
modulO 8 - al urmtitoarei trame
ceea ce este semn
tremele la N(A) minus 1. In-
clusiv. au fost receptionate co-
ract.
fiectirel trame recep-
lionate este compar al cu conli-
nutul unui numitAtor intern din
aparaturA, incrementat fie-
cate receplie nu
se constaU egalitatea.
s-a pierdut o Din
aceasta cauzi se va emite o
de lip S (supravegh8fe) :
demersul ci ultima
!rama este pre-
QJm numarul tramei
N(R).
Bilii SS (al tramei S) pot li 00.
01 sau 10. Perechea de biti 00
ci se trama
N(R), In timp ce 01 constituie o
nu .int intrunite con-
de recePjie (de rel",,1
este ocupat). n fine, billi
SS sint de lorma 10.. trama este
se trama
N(R).
Acum, in dorinta de a explica

... , . " -'- >".
I
. '. ...
. .-" .,,,
.. .' " .' .... ' .
bi1i1 M ,1 tramel U se impune sti
recurgem lari,1 ta un labei (4).
o. rerlnut: Iramele UI permit
si se vehiculeze Informatie (cim-,
pui i ) In alar. traUcului
Bitul PIF este utilizat in mod
de .. pentru 8 cere un
prompt 1. o tramA (bitul
de SOM.j - poli - in stare 1).
Trama rAspunsurilor .... ave. tM-
tul F de valoarea 1.
O trami U car. Indici .Jrami
respi nsi" InseamnA ultima
Irami recepllonati esle InCO&-
rentA, de control .1
Iramel este Se
un cimp de in/ormalie de Ifei oc
tell. Acest cimp conllne
de control a' Iramei respin, .
precum ,1 diversele cauze pri-
vind respi ngerea; cimpul de in-
formal le depi$8$te limita de 256
de octell. numirul tramei esle In
afara leevanlel, anomalii (de
pildA trama 5 cu cimp de Infor-
etc.' .
CiMPUL IDENTIFICATOR DE
PROTOCOL
Inalmea protocolului AX.25, ni-
velul 2, generalizat in prezent ,
s-au utlllzai si alte genuri de pr o-
tocol. Ba mal mult, i n vii tor se
unele ale
acestuia. Acest cimp. I s-a
alocal un octet . permite sa se
precizeze protocolut utilizat.
Cmpul d. Informali. este pur-
tAtorul efectiv al mesajelor ce se
intre cum
am mal cimpul de infor-
malle conllne 256 de
pot fi pur ,i simplu text.
transmis sub de caractere
ASCII. dlte Informative. gr'lolice
(fleslmll e) ,1 Ittele. Nu existi
nici o privind conlinutul
ca Illre, Icesta netrebuind
prflYederle regu-
tamentare!
TEMPORiZARI lE
In vederea contracariri i ano-
maliilor de s-au pre-
trei
TI, care timpul
maxim de I,teptare a unei
f.rmiri de receplie II o 1.
In momentul cind s-a du-
raII T1 se expediazi o S.
T2 se instituie la
rea a unei trame 1, per-
milnd si se eventuala
I altor trame la
,apt e) J sa nu sa decit o
ALMANAH HTEHNIUM" 1989
linguri confirmare de
pentru intreg ansamblul. Tempo-
rizaraa T2 nu este intot-
deauna .
T3 se - nt r-o
rloadA de trafic redus, reallzal
prin releu - pentru a expedia
periodic trama de t ip S cu sco-
put de a starea dlvse-
lor subansambluri .
MODUL DE TRANSMITERE
IN RAOIOPACHET
Transmiterea Plchetetor se
lace In modul serie, sincron (nu
avem nici bit de start ,1 nici de
stop).
Vitezele de transmitere uzitate
In mod curent sint :
- 300 de bauzi in unde daca-
matrice. cu dflYialie de 200 Hz:
- 1 200 de bauzi In unde me-
trlca-daclmetrice, dflYialia fii nd
de 1 000 kHz. Frecvenlele mar-
ctfJpa\lu sint de 1 20012 200 Hz.
Sub 30 MHz cl asa de emisiune
pentru radio-pachet este de F IB,
Iar peste F2B.
Cele mai populare de
lucru sint 14 103. 14 141 , i
144615 kHz.
Pentru in radio-pa-
chet trebuie avem in stalle ur-
subansamblur i : eml-
ceptor, modem (unitate de ma-
dutare-demodulare) , controlor de
nod l ermlnal. de ti p cal
culator. Repetorii numerici pen-
tru traficul (adio-pachet au ace-
mai
sota. acum indicalii ta obiect
privitoare la ...
REGULILE DE TRAFIC PENTRU
RADIO-PACHET
ca urmare a faptului scin-
deaza fluxul de date i n secliunl
mai scurte numite trame. ra-
dioul-pachet se operato-
rului ca o comunicalie duplex
10t./. deoarece fiecare dintre co-
respondenli poate transmite
comitent. Si ne reamintim In
telegrafia Morse aceast a in-
aSK. Radioamatorit c.,.e
au avut prilejul fie conlruntal;
cu telecomunlcallile pe de
ctaviaturl sint familiarizati cu ra-
diotelexul. cu menliunel
acesta este sem/duplex. Aceasta
pentru el la un moment dat doar
o pane poate transmite
Multe dintre dispozitivele de
Cl'ntrol Installle intr-o sla'I" ,a-
!!
dlo-pachel pot fi regi ile pentru a
nu vizualiza caracterele emise de
alti slal ie decit in perioadele in
care nu in acest fel
se posi bilitat ea de ames-
tec a textului primit cu cel trans-
mis. De cete mai multe or i, O
conversa!le radio-pachet In du-
plex IOla decurge Ioane natural
ca un schimb rapid de idei. Alte-
Ori rAspunsul la intrebate ne
parvi ne exlrem de tirziu. in
prin radio-pachet radJoa-
matori! au un mij loc mo-
dern. suplu eficient de comu-
nlcali&, care imru
totul - pe plan compulerizal -
ceei ce .. a consfinlil de la Ince-
puturil e radioamat or ismului , ,1
anume perleclionarea
prin realizarea de
In cele ce vom pre-
zenta procedura de lucru potrivit
conlroLorului de nod terminat
agreat de grupul de radioamator l
TAPR (Tucson Amateur Packet
Radio) alte cu renume
in informatica la preocu
radioamatorilor. Totu,i $
controlorii de provenien\l
proceduri
toare.
Ma. Inlll I se . .spune- controlo-
rului di n stalie care este indicall-
.... 1.11 : MYCALL NK6K. care este de
fapt o de a Indi-
cativul de apel . Cei mai mulll
controlor l permil schimbarea In-
dlcativului ori de cite ori este ca-
zul , avind. pe deasupra. posI-
bilitatea de a-t memora in tipsa
electrice.
ca in orice alt mod de Il.ICru
i n radio-pachet se poale
fol
M
banda. cu alte cuvinte se re-
curge la modul monitor. Acesta
arati astlel :
UA3CR) UC2AAO: GM ALEKSEJ
WHAT TIME IS NEXT FUJI
PASS1
UC2AAO) UA3CR: AS M JURIJ, I
WLl SEE.
tndicativete staliilor intrate in
sint legate de semnul ).
..de la ) ciitre _ (deci invers ca de
obicei), iar pachetului
tlPara semnut doul-puncte.
in acest fel puteli tot tra-
ficul de pe Cu acest
prilej o stalie care sa
cheme ca, care s-ar prezenta
"
G3TNV) CQ: lAN IN HARlING-
TQN lOOKING FOR ANYONE
IN PARIS FRANCE.
Elle oosibil si transmiteti un
...
apel getl8l"Sl, CQ, mo-
dul de lucru al
controlofului de nod terminal .
Trecerea pe modul conrfus8/io-
nal se face scrIInd: CONVERSE,
care acliona\i claviatura
pentru a scrie: l AN IN HAR-
LlNGTON LOOKI NG FOR AN-
VONE IN PARIS FRANce.
ControlOful nostru de nod ter-
minal indic8tivul 8$a
cum apare el la adresa FROM (OI
de la). precum $1 CQ-ul memorat
la adresa TO care
mal eXBCI cont ro-
lorul de nod terminal.
:;. . -.... -, ' - .... ' .
- .,
. .- . .
continutul acestor
adrese in partea de sus a textului
vizualizat pe ecranul monitorului.
Pentru a rAspunde la ca ori
pentru a stabili o se ac-
IloneazA comanda CONNECT.
Acest lucru conduce la .,conec-
tarea" controlorulul nostru la
sta\le, Iniliind procedura de re-
un 8)!;empl u
de de coneclare: CON-
NECT Y06AW VIA Y00 V,
Y09HH, Y06PA.
Demersul conectarea
dintre noi ,i' Y06AW. prin Inter-
mediul celorlalte trei sta1il . In
momentul cind conectarea s-a
realizat controlorul de nod termi-
nal ne face cunoscut acest lucru
afi,ind: ... CONNECTED TO
Y06AW.
Aceasta propriul
controlor. mai precis calculatorul
din el . a h\cut un schimb prelimi-
nar de cu con-
trolor de nod terminal . ,i este
gata deruleze In ca-
zul cind era deja
cu un al treilea con-
trol or de nod terminal, vom primi
un semnal de ocupat :
Y06AW BUSY.
FANION ADRESA CONTROLUL IDENTIFICATD- SCT FANION
01111110 14 .. . 70 loclel RUl DE N octeti 2 oct et i 01111 \\0
I
octel'
PROTOCOL
loctel
TIpul mlo.malle! Caracler A$C1t Biti i 76543210
IndlCllivul . 1811el de destln'lie 8 p,ChetulUI
,
10110010
,
10011110
2
3 01HI0110
A 10000010
O
IOHlO010
plud 0>000000
... Id8f1ll1lcalor secund.lr al staliel
CRR$$idO
..
w
Irldlcllivul.lltiel d' origirl' , p,chetului
,
10110010

C
,
10011110
3 01100110

B 10000100

.
B 10000100

K 10010110
.!
id8f1li liC"or secLlMar al Slatl,i
CRRssidO
U
irldiclllvLllsllti,i reltLI (I'CLlltativ)
,
10110010
,
10011110
0 01100CXl0
R 10100100
paLId
'H'OOOOO
paLIzi 0>000000
Iderltllicalor seCLlndar Illta!iei
CRRss idl
-
.

, ,
5

3 2
,
O
.
TIMPUL DE TRAMA
,
N(R) P N(S) O
5 N(R) PIF 5 5
, ,
U M M M
'"
M M
, ,
CiMP DE CONTROL
bltl17 6543210
T<P
001 P 1111 comandi cerere oe COrlectare
010P1111 com.rldii de conectare
000Flll1 rbpLlns irldici . .mod oeCOrlectat "
4
0llF001I r'$pLlns confirmlre de receptie II o comanda d
conectare/deconectare
100FOlll rbpuns "trami respind"
OOOXOO 1 \ comandalrbpLlns trama UI
-1'-10 ALMANAH 1989
'" :1. ' -
'.' 4- -<('90'..(
-, .-.. -.-- ... '
.. , " ......
PENTRU
RADIOAMATORI "FAZA 3"
Sateli1ii din " Faza 3" au Intrat
in
de peste zece ani posibi-
pe care le in reali-
zarea radio. Orbita
(lNind apogeul
peste 35 ()()() km) permite o aco-
perire mondiali. imposibil de
realizat cu satelili cu cir-
de altitudine (sub
2000 km).
P3- A a lost primul satelit de
acesl lip, pierdut in momentul
a unei rachete
ARIANE in 1980 deasupra Atlan-
ti cul uI.
P3-B - lansat In 1983
operativ sub numele de
OSCAR-l0 (sau AMSAT (2lI.
P3---L. - lansat in Iunie 1988
(Ia aparilia acestor rinduri putind
fi in funcllune) .
P3-O, programat lie lansat
i n 1991. va avea octogo-
cu diamet rul de 3 ,m
limea de 70 cm va 400
'.-
Care sint acestui
tip special de
Planul orbital are Irlellnarea in
Jurul valorii i=63,4 (fig. 19) , ex-
centricitatea de ordi nul 0,6 la
0, 7, Iar perioada de 8 la t2 ore.
Inclinarea de 63,4
0
o
particularitate: argumentul peri -
geulul constant (w in fig.
tC). perioada excentricitatea
pot fi alese Independent in con-
fOl'"mitate cu scopul misiunii sa-
teUtului .
Suportul lizic al acestei pro-
este o a per-
rezultate din
aplicarea l egilor Kepler
nu este per-
lect sleric, ci aplatizat. Aplicind
legile in aceste
lente rnu-
mite seculare) ale orbilei eliptice:
a) Rotatia pianului orbital (pre-
cesle). este in
direclia satelitu-
lui in jurul 8)(el de a Pi-
mintul ui . Viteza de varialie este:
(
R''' ) I.S cos I
... 9 9S -- gradelzi
. r ( t
ALMANAH .. TEHNI UM" 1989
tol) PLANUL OOBITAL
LINIA NOOURIlOR
Ing. VI RGI L IONESCU , . Y09CN
PERPENOICUlAAA PE
PLANlk ORBITAl
",-"eu ECLIA TORI AL
1RA5(lJL PRJIECnEI
GEOCEN1RICE A 5AlEU-
TULU!
i -Uf\fjHIUL DE. NCLINARE
_1, EOJAlOR

AL PLANULUI ORBtTAL
/
.---,,:
"" .
.,
Rec " raza medie a
APOGEU
NO
ASCEN- IIU
DEN T
PLANUL ORBlTAL
w=ARGUMENTUL
PERIGEUWI
LINIA NODURILOR
A<;CENOENT
1
6 378 km ( Re, ) J.S 5 cos' i .... 1
. r" semiDa mare a orbitei elip- .;. = 4.97 -- 'l' gradelzi
tlce r ( t e
i = un9hiul de inclinare a pla- Termenul Scos'i-! conduce la
nulUi orbital de planul ecua- concluzia daci i=63,4" , argu-
torial mentul perigeului va fi constant.
e '" excentricitatea orbitei elip- Din contrA, perigeul se va rot i i n
tice. aceea,i ca 581811101
b) Rotali a Dei mari a orbitei 1< 63,4"$ n direct ia
eliptice in planul orbital I > 63,4" .
argumentului perigeu lui):
I!!
Acest lip de orbiti est e cunos-
cut numele primilor
de comunicalii care l -au util izat :
Molnia. Pr intre altel e, SI -
telili transmiterea pro-
gramelor TV in banda de .. GHz.
Satelit ul este in or-
bita cu inclinarea de 63,4- , argu-
mentul perigeului constant 2UI'
o de 12 ore.
perioadei de 12 ore,
orbitele se vor repet. zil nic (fi g.
2). avind apogeul la 63,4 latitu-
dine deasupra emi sferei nordice
ind in vizibil itate aproape
din supralala
lui . In jurul apogeului satelitul se
incet. permitind ferestre
de util izare de 8 la 9 ore pent r u
zona emisfere! nordice.
Din punct de Ved8f8 radioama-
toricesc orbita cu inclinarea de
63,4 argumentul perlgeului
de 27rr este foarte
Aceasta si mpl ifici modul de ur
mirire a satelitului , lorma urmei
trasate de geocenl rica
a satel itului neschi mbindu se in
cursul timpul ui. De asemenea ar
gumentul perigeului de 27rt' la
puternic acoperi rea i n
zonele din emisfera nordici ,
Al l i radioamat ori alta
valoare pentru .,clinarea orbltel .
ceea ce schimbare lenta
a argument ului in timp (fi !il' 3) .
Aceasta ar permite un " mal larg
acces al tuturor zonelor terestre
In acest sens un satelit de tip
"Faza 3
w
va oleri l a 3- 4 ani
dupi l ansare acoperi re supe-
in emislera asa
cum a fost cea din emi
sfera nordici.
Un alt compromis ar li uti liza
rea de 63, 4
0
dar cu un
argument al perigeului de
225- In loc de 27rt' . Aceasta a'
plasa apog8\l1 la cea 4rt' N i n loc
de 63, 4N. In acest Iei se
orbitelor
satelit ului se
acoperir ii in emisl era sudica.
I rebUle " partea
a Ofbit el or de t"'f Moi-
nl a: problema pri nci pal fUnd
Iraversar ea la fiecare a
conl urilor . Van AUen supunind
astfel echipamentul elect ronic de
la nord (in special calculatorul
central ) de a fi del ec-
tat de bombardamenlul part icu.
Ielor cu energi e ce pot fi
i ntil nite (Iig 4). Aceasla a l OSI
cauza calculalOfului de
l a bordul sal ehtulUl A010 in mai
" ..
Preveni rea unOf astfel de acci.
dente se Prin ecranir.
,"1 '-1 2
N<ro MERICAN
3
.. m
.0.
"0"0

....

VITEZA DE

A

AFrulJMENTULUI
PERIGEULUI
-o.
10 ro /l(O zi)
...,.

1'\
'\
50" ,,- 60" ..,-
FEREASTRA
DE
VIZIBILITATE

2
i'..
"-
70' 7S' 110'
.,.
I NCLINAREA i
. .
_' .. _ ........... ",}--...... _._ .... __ ... .... J
-. "-";1".- ... ......,.. ..............
. . .. . . ,
:.x. ' .. , ...... -...,.... .' ...... 4 ... _..
1.. -..... .,."'-'r -:,s \ 1- -"ltrt.... .
.1. .'. y",.-:"",\ . .':
ALMANAH "T'EHNIUM" 1989
I!I
greutat ea ...
in linal menlionAm Cl1ev8 ca- ....
racteristici ale sateli tului P3- C
Data Iunie 1988 (Gu-
yan. Fr . QTH Kurul
Rachet a: ARIANE 4
Greutatea la start : 140 kg; i n
90 k;
Antene. '35 MHz 10 dB AHCP
(Pollrizar. Dreapta )
145 MHz 60 dB RHCP
435 MHZJ
'45 MHz omnl - 2 de
I 269 MHz 11 dB RHCP (ha-
lix)
2 400 MHz 12 dB RHCP ( h&-
hx)
Viata 6 ani
Apogeu: 36 290 km
Perigeu 1 500 km
Incl inare: 57"
Revolul ia. 11 ore
Tran, pollden
MOO .. U" upllnk 435, 420
435,570 MHz
downll nll;
E

'"
z
-O
::>
...

145.825 - 1.5,975 MHz
145, 812 MHz; 145, 985
MH,
putere, 50 W OUT
e.rp , ta\la lerestri . 500 W (10
W 12 dB)
MOO " L" uphnk.
t 269. 620 - 1 269. 330 MHz
144, 425 - 144.475 MHz
downllnk
435,715 - 438,005 MHz
435, 990 - 435.940 MHz
435,651 MHz
putere 50 W OUT
MOD ..5" uptl"k
435,601 - 435.637 MHz
do w n l lnk 2 4 0 0 ,7 11
2 400,747 MHz
putere. 1 W OUT
4
1' , '"


" ....

, ..
\
,
\
l '
,
\
,
I \ ,
, I I
I
r
I
I
I
,
I
I
,.
I/NQII
.''1'--1 -:
-
I ntreprinderea pentru ,i Repara-
rea UtilalelOf de Calcul de EleclrOOlQ Profe-
(II R.U C.l din a luat liinli cu
20 de ani In urmi din necesitatea in
mod uni tar. a de service la echipamen-
tel e el ectronice atit pe teritoriul JAfU noastre. cii
pentru Importatorii e echipamente

In cei peste 20 de ani de la JnlUn,are, intreprin-
derea a cunoscut o dezvoltare continuA. care ja
pefmls u asigure actillitalea de service pentru
toli mafII de echipamente electronice
din RomAnia ,i din U.R.U C are con-
tracte e1J peste 18000 de benelid .... rominl sau
strilnl. HfYnd un parc de peste 400 000
fizice Acest parc cuprinde peste 1 700 de tipuri
dU_nle de echipamente, cate prOVin de la aproxi-
mativ 90 de de sisteme electronice.
Dlnlre peste 60 sint firme bine cunoscute
din strainAtate, ca IBM, Hewlett Packard, Rank
Xerox, Wang, Olivetll, Control Oala Corp, Si e-
mens, CInon, Tesll. Robotr on, C.I.I. - Honey-
well Bull . Kovo, MetrOOh, Izot- IMPEX.
... 1'-j Y
Pentru a acop8l"l activltatoa de service pentr u
beneficiarii situati pe teritoriul noastre,
U.R. U.C .. dispune de 11 de productie. c0-
ordonate de sediul central din Bucur8$ti Trei
dintre acestea. spedalrzate pentru _Procese auto-
matizate prin pen-
tru radiotetefoane si teteviziune in cirCUit Inchis"
si pentru _Si steme si minisisteme de calcul cu
utlhzare sint secIII de nivel nallonal
Opt IMitorlale. pentru servIce generalizat
acopera Intreg leriloriul Ro mniei : Bucuresti . Ol-
tenia, Banat. Transilvania- Nord. Transilvannt-Sud.
Moldova, Muntenia. Dobrogea. Aceste s&Clli au
un numir de peste 90 de fil iale in pmtClpalele
or8$8 ale lirii. ceea ce le conferi muhiple poslbi-
litili pentru o actIVItate de service de Inalt nIvel
calrtatIV, O secl le a !.I,R,U,C. eate
profllati pe reparaI" generale si
iar o altA seclla este promati pe fabricarea pies.
lor de schimb. sculelor si echipamentelor spe-
CIale de tastara AcllvUatea de servIce ce se exe-
cuti In cadrul seclirlor este structurati pe Ilpuf!
de servicII ,i tipuri de echipamente, ceea ce per-
mite bunj specializare a depanatorrlor
I.I.R U, C. puna la dlsJXUi/la partenerilor actl-
vltata de servlC comp/ed. in care sTm CUj:Klme
Inslallrl de ca/cul.toare electrOflIC, achi".
manta $1 Insta/a(11 de a/ectronicl profeslonall,
plJIlerl In lunc(/un .
intraflr patrodlcl pUNem",i .
,. cerare la sediul tHlnelicltuulur.
,apa,a/II " in l aOO,aI0.,eI8
j:KOprll,
InslrUlraa personalului de exploatar. al pa,-
tenerulul.
Pe ITng' aceas" aCllvita,. de service, specificI
nt,e/inarll &Chlpamente/OI. gama serviCIi/Oi o/e-
r;le d. /. 1. R. U. C. mai cuprinde:
ALMANAH MTEHNIUMM 1N9
servicii insnte de v;nzsre da promovare 8
produse/OI in cadrul
reslizsrea de documenta/ii traduceri teh-
mce;
perfectianilri in materie da sar-
vice intarv&n(ii.
La cerere, I.I. R.U.C. efectveazl pentru psrt&nfl-
fii din
cantit /Jl lva cali/alllle,
depozitara
soft aplica/iv de dezvol/sre pentru sIs/ama
de informare,
asamblarea de echipamente pentru ler/a
piele.
studii pflvlnd organizarea aCI/vlla/;; de $8r-
weB p&n/ru tehnica da calcul de birou, pentru
cea ae elocffonicl proffJSlonala
Pentru asigurarea PI6Sfllex de schimb necesare
derul'", In oone condi/il a actlv/tllll de service,
u.R.U C. dispune de un sistem complex de tiP/O-
IfiZlOml18 operat,.,j, care cuprinde'
retea distribuita de d6pOZlte de piese de
schimb.
controtul prin calcutator a/ Ident"icjrii par
cului de urllBie, consumului de piese de schimb,
aprovizlonArii cu pnOfltate in urgentl:
un compartiment care se cu reparll/la
teritorlall a pieselor de schimb.
Pentru parculUI de eChipamente din
Import au fosl cr eate stocuri de piese de schimb,
in cu gestiune pe calcu-
l ator.
Formele diversificate de instruire permit
nerea nivelului profesional al personalului
I.I.A.U.C. in pas cu cele mai noi descoperiri din
domeniul tehnicii de calcul.
Pentru l oate echipamentel e elecronice expor-
tate de firme din Rominl a. I.I.A.U.C. in-
treaga de pun8fi
in serviCII .. on Site . .on caII , repara-
etc. Pentru aceasta, i.i.A.U.C. dispune de o se-
rie de birouri tehnico-comerciale in A.D Ger-
R.S birouri care coardo-
rllfeaga activitate a depanatorilor
dm aceste dar care pot acoperi
de service din invecinale LI.A.U.C.
i ntr-un timp foarte scurt a unor astfel
de b,rouTi in alle in tuncl,e de soliCltiTile
partenerilor $1 de prevederile contractelor de ex-
pori pflvlnd actlvllatea de service.
Prezentarea eChipamentelor din cI-
lorva firme mal Importante, care sint servite de
1.1 R.UC, este relevanti pentru competenla
prof esional a pentru volumul ac-
de service
1.I.A.u.C.-servlce buna a
echipamentelor electronice prin pre-
ventivi depanare
Pent ru relalii vA pulel' adresa: U.R.U.C.
72326 - Romnia. 8d Dimitrie Pompei
nr. 6. lelef on 882070. lelex I.I.R.U.C. 11716R
BULGARIA CEHOSLOVACIA R. O. GERMAN" POLONIA UNGARIA U.R. S.S. IUGOSLAVIA R.P. CHINEZA AUSTRIA
MAREA BRITANIE OANEMARCA ElVETIA FRANTA IV. GERMANIA ITALIA JAPONIA
S.U.A
llRUG
ALMANAH 1989
'lYC;

Ing. CRISTIAN COlONATI ,
YO.wO
Clr cultut modulal or-demodula-
l or echilibrat este dest i nat apli -
cati il or la care tensiunea la
necesar r eprezinte pro-
dusul dintre t ensiunea de semnal
la Intrare Circuit ul
reprezi nti un amplificator dU&-
,"" \I al cvadrupl u. Colectoaret e
de sint cupl ate
i ar semnalut de
tot timpul produsul semlII atelor
de ta Intrare. Reprezentarea ma-
tematica a Inmulti rii lini ara a
douA semnale sinusoi daJe
ca semnalul rezultat este com-
pus din suma celor
douA frecvente de intrare.
Fie F, f i frecventele a
semnale sinusoldal e la
tNP P tNP 5 ale circuitului In-
t8fl rat MC1496; atunci la
lUI. terminalele 6 9. vom obtine
un semnal complex care contine
atit suma F, :;: F, + f , ci1 di f&-
r enla frecventelor f, :;: F, - f , de
la intrare. La ci nd F, '" 1,
la se obtine dublarea frec-
ventei semnalului de intrare.
F, : 2F1 f , :;: o.
Construit special ca
acestor oonsideratii , Clr-
QJitul esle recomandat de catre
labricant in aplicatii tipice Pri-
vind supflmarea
modulator de amplitudine, detec-
tor de dublor de frecventii ,
mhter dublu echilibrat
Schem.a de principiu este pr&-
zentat! in figura 2. iar oon8)l:lU-
nlle la soclu sint cele din 'Ioura
I Sufixul din indicativ
varianta constructiva a capsul6l
G-metal, L-ceramic, P- plas-
tic.
Citeva din performantele func-
tlonale a fi prezentate
anume:
- suprimarea 65
dB la 0,5 MHz - 60 mV: 50 dB la
la MHz - 60 mV la intrarea de
semnal avind 300 rrN la 10 kHz,
- frecventa de lucru pe impe-
dant' de 50 n cu 300 mV la 80
MHz pe Intrarea de semnal 60
mV la 300 MHz pe intrarea de
purtitoare:
- amplifi car ea de t en.iune
este de 2.5--3,5 VN.
Prlnclpajij paramelri de lucru:
- t eo.sj uJl.ea d. atlment ar.
---, '-1 b
496
OUT PVT
1- 9
& 1-[
lNPP 71. [
<1-)
Q5
Q6
IN!' 5 , 1. [


AOJU5T
__ r-__ ______
sooa. soon
- VE[
SOM
I
CONEXI\JNIl.E SE LA
TO-'OO-ROru<aA- METAL
BIAS
Ta-IDO
INPP
30 V, tipic -8 la +12 Vl
- tensiunea la h,.
Irare :l5 V maximum. dar uzual
In regim liniar (nesat urat) se lu_
cu lensiuni U U tU
ordinul zecilor sau sutelor de mi.
Ilvolli.
Sint prezentate in contmuate
schemete de princi piu al e un()(
uzuale cum ar fi :
.. Suprimarea purtAitoarei pen.-
tru HmMulul sa
I
,.
13
12 II 10 9 8
P
l, P
,
2 3
<
S 6 7
!to..
o..
le
V'


TO- "' 2
(BlO) este una din aplicatiile de
ale acestui CI . Schema este
prezentati in figura 3. Esle de
remarcat cii n unele aplicatij Cir-
cuitul este necesar 'ie alimen-
lat cu o dubli (-8 V, .12
VI Pentru schema din ligura 3
acest lucru nu este nee .. r. 8a
functionind foarte bine cu o sin-
gur. tensiune de alimentare, c ..
de +12 V.
b. In figura 4 .... prezentata
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
schema CI ca detec
tor ele produs. oblmerea semna-
lului de dm sem-
nalul BLU n&intro-
(BFO) lot cu o
singura tensiune de alimentare
V) rezultate excelente in
Sensibilll.ea de 3 "V
SI ra::KlI'tUI de 90 de
la FI - 9 MHz. la in
termediare SciZUI8, pina la 50
kHz. de 0.1 "F din PI-
nii 1 8 58 inlocuiesc CU \l.loa-
rea de 1 ",F. iar filtrul de illflre
din plnul 9 trebuie adaptat impe-
daniel de intrare in amplffiC81o-
rul de "F.
c. Intel'.
saniA este cea unui milUlt du
blu echilibrat, cu filtru acordat ,.
prezentat In flgur. 5. Pa-
rametru schemei sini de
asemen .. pentru lucrul la trec-
Iven'8 de a MHz, lipici unet larg.
!game de radio. Impe-
danta de a etaiulul urmll-
tor este de sa Jl
d In Iinal Icne-
mele a dutMoare. de joasA
" inalti Problema I
reduce le Introducer .. un .. ace-
pe ambele int' arl
(1 8) , In care caz la I8$'. dil&i
8Ile zero, iar
suma este cu dublul \/alorll
de la Intrare, la dublorul VHF ie-
este
Raportul
precum &paTllla in
a unor astlel de circu-
ite pentru utilizar.a IOf
OTi de cite ori este poslbtl
BIBLIOGRAFIE
Full-line condensed catalog
CCSITS, 1983
Catalog Motorola, ,gat pag
"n
,,..
INP!'
m.N
O'uf
...
011'F
''''

1k
lnF
05(
tn
LOCAL
:l.1)
..:
IN? F
51
fi.
"
15F

IN"'.! II
9, 61 tu..
The "Radio Amateura Hand
book, 1979
John Marcus, Communlealron
ci rcuit. 1980.
'kn
i
);.
,
".
",p
ROB 796
MC '(.96
5mV
1
Iw
l "
5
tOko.
I'n
li'
II"
50""
'I'
VI"
EO<'-'<:
- ' V
ALMANAH 1989
.c
" "
Id>
""
1
,
,
,..,
OUT
"""
f.-2fi
f
-y
"""
II . 11V
l kll
ll!n I<F IlJT
1
Rl-lOkn
,
""
Ik
"".
, Id\
I ""
I s.-F
3
\Icc.sv
1
ro
'i!'I
7
pH

OUT

RL- SOfi
10 S
5- P
SIn
6,Skll
'1>480"-
VEE
"
Bkn
'"
.'N
,"O
J'"
,
J
]

OS,
'"
,
I' P""
OUT
10
5 kn
5
ll<l 'I<!
lJtt . &V
'"F*"
"hf "! IIIpI'"
o."
18,,101
"" I
] t, lt lo- , .
AC8196
'"F
,
t< 1(.96 MO
,

12

5
iim
OUT
6,8ktl JOO "1l-iz
(
.lQ!ol
RL= 5On
..
VE[
-'V
I!I

PUTERII RF
Dintre numeroasele metode
cunoscute pentru masurarea pu-
terii in cel mai
simplu tol procedeul cla-
sic bazat pe redresare
rea tensiunii de virI. de unde pu-
terea se obtine prin calcul
baza relatiei consacrate P=U-/
2R.
in cele ce descriem
unui adaptor bazat
pe conceput
pentru puterii RF n
domeniul 0-16 W. Schema a
1051 de revista "Le
Haul-Parlaur", cu din
"Ham-Radio",
Circuitul de mAsurare (fig. 1)
se compune din sarcina artifi-
R. de 500 (care trebuie
tie pur celula de redre-
sare filtrare
pent r u ob11nerea valorii de vrf
(dioda D. condensatorul C b0-
bina de S) instrumentul de
masura M, adaptat la sensibitila-
tea prin intermedIul re-
zlsten1el adilionale Rad.
S-a preconizat ca i nstrument
indicator un microamper met ru
c.c. cu scala divizata liniar 0-40
cu sensibilit atea de,
l'A). pentru a se pulea CItI comod
tensluntle continue in plaja 0-40
V. corespunzatoare domeniul ui
de ales. 0-16 w.
pentru R:500 p_,
=1 6 W, din relalia dedu-
cem U_, = \ 2.5(l1l,'6W '" 40 V
Desigur pot fi utilizate alle ti-
pun de Instrument Indi cator
(event ual dIrect un voltmetru cu
un domeniu adecvat) , cu condi-
I la unei impedanle
mari a cirCUItului de masurare.
pentru a nu afecta caracterul re-
zistiv al sarcmli artificiale
Bobma de 5 poate fi con-
pe o din ma-
terial plastic 0 10 mm (sau pe
corpul unui rezlstor de 2 W, cu
valoarea de pesle 100 kfl). Ea va
conline 70 de splfe CuEm 0,3
mm bobinate
lY::::
Flz. A. MARCULESCU
in linal va fi intr-un
ecran metal ic (conectat la
pentru a preint impina radialia
spre instrumenl.
Problema cea mai este
realizarea sarcinii art ificiale de
SOll. care, cum am mentio-
nat deja. trebuie lie pur rezis-
(deci nu spiral e de
becuri cu filament etc.) in

plus, trebuie suporte n-
puterea de

in gruparea in paralel a 20 de re-
zistoare cu car tion de 1 kOI2 W,
sortate pe cit posibi l pentru
compensarea a even-
tualelor abateri n plus sau i n mi-
nus, Conectarea n paralel se
poate face prin intermediul a
discuri ci rculare (080 mm)
din cupru sau de care se
cositoresc direct terminalele re-
zistoarelor si cele lire de
racon;lare a ansamblului i n cir-
cuit. In figur il e 2 3 se suge-
o de dis-
punere a orifidilor co-
pe cercur i
concentrice cu diametrele de 70
mm, respectiv 40 mm (12 orilicii
pe cercul ext er ior 8 pe cel in-
terior) . in linal ne
rezultanta paralel are o valoare
cit mai de 50 n.
ALMANAH 1989
U(V;
16
14
12
35
10
30
8
6 25
4 20
Pentru atalonarea inslrumenlu-
lui la 40 V cap de respec-
liv pentru dimensionarea rezis-
Rad. se proce-
deaza ca in figura 4. Sini nece-
sare n acest scop o de
tensi une de 50-100 V
20
5
U(V)
30 40

un voltmet ru C.C. de precizie.
Cu ajutorul unui divizor (poten-
liomelru) se precis
tensiunea de 40 V (i ndicatii de
voltmetru). care se ajus--
Rad asUel ca mi-
cr oampermatrul M Indice la
cap ae respectiv diviziu-
nea 40. Rad poate l i un tri-
mer de 1- 2,5 M!l pus pe valoa-
rea Ulterior se
valoarea si se
Rad printr-un re-
zistaT lix de precizie (9Yenlual o
serie).
etalona re se reface
schema ci r cui tul ui (fig. 1) se
poate trece l a de pu-
tere. Semnalul de intrare se
aduce la montaj prin cablul coa-
)(ial.
Rezultatul direct al
il constituie valoarea de vi rf U a
tensiunii RF aplicate pe sarcina
R. Puterea P se deduce
cu P=U:/ 2R, respectiv
P(W) =U
J
(V) / l00. Pentru comodi-
tate se pot int ocmi un tabel de
U- I . o norno-
sau un grafi c P(U) . De
e)(emplu. n figura 5 este suge-
metoda de a unei
duble care. la di-
mensi uni suficient de mari. per-
mite destul de pre-
cise.
Inconvenientul principal al
procedeului descris i n
dependenta a puterii de
val oarea a tensiuni i de
vi rf. O
a metodei ar consta in intercala-
rea unui convertor (intre celula
de redresare-filtrare circuit ul
de care opereze
automat sufici ent de precis ri -
dicarea la a variabilei U
sau a unei din aceasta.
In scala i nstrument v-
lui ar putea fi gradatii liniar di-
rect in de putere.
MEMORATOR ___________________ _
CDB 4121
CDB 4121
CII 151
E
EM
A, A, si nt intr a ri c8le aC!,QncOlZ;!.
pe Irontul de descrO$ter li ,i deClan-
seaza mono$lllbitui cind Ile una lie
amindouA trec la nlvltl . .0'. cu S la 01-
VII I ,.1" B eslll o mtrare a unul Irlgger
Scnmill cu umpl "" tranzl-
I'e 1801; sau cu dllteC\le de nlVlIl care
declan$ea'lI "''''>05t.n,lul c,nn S
tr 'lce la nivel .. -u A, sau A, la OIvel
O"
.. Poate li conect Bt a o capaCitate ir>-
Ire terminalele 10 I I capacl-
late exterioara. lati mea medie It irn--
pul suluj de este de 30 n,_
Pentru a se utiliza reZiSt80" interNi
ALMANAH "TEHNIUM- 1989
. .

.
. 1:ttI
12 kll\ se lellCi lermlnal ul 9 cu 14
Pentru obtinerea unui impuls "" IB-
tlme variabil ' se coneClead o rez ls-
variabila extern' Intra termina-
lele 9 14.
Nu asta necesar nici un dlspozlt'v
supl imentar de limi tate a cur8Otul u'


.
.1.
.
Pentru obtinerea unor Impulsuri de
lall me precisi reproducll tlole se c0-
necteaza o rel lstenla Inl" lerm,nalele
11 $1 14 cu lermillalui 9 rleooneClat
li Ne AI ., II Q (;ICI
COD IPRS
COB 4 t:;>1
TIP SIMILAR
f" I RMA
TE XAS
COS 41 21 E
COS 4121 E
COS 4121 e
COS 4121 E
COS 41 21 E
COS 4121 EM
INSTAUMENTS
R.D.G.
R.P_U
R.P P.
U.RSS
!>escosem
TE""
INSTRUMENTS
coo
SN 741 21
0 121
' 4121 PC
""
14t21
t< 155AGl
SFC 4121 E
SN 5<1121
I!! I .
,
Valorile in
mal mari
dB pentru
ca uni tatea
raportul tensiunilor
...
... ..
...
... ..
..
..
..
..
..
... ..
..
III .., ...
..
..
..... - ,-- ,-- ,--
..... -
-- --

,..,
u
, ....
.. 2.512
, U l,flll ,U
'.310
m ...

, ..
.. , 1.012
.. , , ....
'.'
2.50'1 12.1 . m
".1
.,.,
"
.. ,
" ""
"
.. "
"
,m
"
,.,.
'"
.. "
'"
'.4$1 n lU ..
, ,.,
U
1,035
"
, .. ,
u
" ..
12.1 4,121 11.3 . ."
"
14.1
"
1.13

, .. ,

""
...

'"
','.
IU .. ."
"
15,'
""
,.
, ....
"
1.571
"
Ulii 12,5 4.217 11.5
.. ..,
"
' u
" ""
M
,.m ...
, ...
...
, . ..,
fu
""
18.1 1.7' 1

,,.

, ..
'.'
, ....
..,
1.71'
..,
U23 \2.7 '.315 1'.7 ..m v n .
"
,,,.
M
, .... .,
1.731 U 2.1S4 ,u ..... tU 1.918
"
25.1 .. 2 510
.,
1.109 .. 1.751 ... ",. .
'"
-.' "
, ..
.....
"
,u ..
''''
.. 1.122 U 1.771 U 2.11' 'U 4,4"
".
1.071
"
31.11
"
" ..
,.,
1.135
.. , ,.", .. ,
U5! 13.1 _,51' 17.1 7,'11
"
lU
" ""
"
1,'"
"'
,.,.
"
""
,U U71 n.2 1,2" '0.0 n
...
"
uel
"
, .. ,
u :l.1i7
'"
' ,12'
'"
""


n
.. "
, .. 1.1rs

, .. ,
... 2.151 IU un 17,' 1.' 11
".,
"
ula
"
1.1.
"
,,..
" ""
13.5 ' ,732
'"
7.'"
n .u
" ""
" ''''
..
,-
u
,.m 13.1 u.
n,I
,,.
"
n.'
"
...
"
1.216 ...
.. "
..,
, .... 11.1 ' .IU
17,7
"" "
, ..
n
'''' ..
''''
..
u"
u
,..,
'13.' . ...
'u
,.m
"
'O .
"
" ..
U 12' 5
"
un ... 3.121
'"
_,155
'"
U"
"
..,
"
1"0
"
""
U '
,.,.
... 3.112
... 5.012 ...
""
.. 100,0

....
,.,
""
.. , 2.011 10,1 3.1911 1' .1 5.070 11.1
'.m
"
112,2
" "'"
"
,,,.. .,
2.0012
'"
3.2111
'"
5.129 II.Z 1.120
"
1 :re.CI
"
" ..
"
'''''
U 2.0'5
'"
l.211
,U
5.1.
'"
"n
"
141l
"
14 ,.,0
"
1.31.
'.'
, ..
'"
U"
14 .
"'U
II.'
1.311 ISI.5 ..
,U"
"
..,,,
"
2. "3 '05
'''''
,U
" ..
11.5 .. .,. .. ,n. .. n ..
u
,,,.,
'{
2.IX
'"
", ..
'"
,,'O
II.'
1.5"
..
""
" ..
u
,,.,

2. 113
'"
'.m
IU u 11.7
""0
"
" ..
"
'"''
U
,,,.,
U 2.1.

Util
'"
U9!i
'"
' .710
..
"'.

'" ''
U
,,,,.
U 2.213
'U
'''''
,., . ..,.
II.' 1.1"
..
"'.
..
,,,,,,
... Ijlll
,.
""
...
" ..
".
..." '"
Uil
.. 3110


,.,
''''
",
""
11 .1
,,..
\S. I .... 111.1
1.01'
"
,,0>
"
'"''
"
1.41;5
" ""
0'
3.631
'"
..".
".2
' .120
"
...
"
.. ..
"
,...,
"
2.317
'"
1.1"
'"
.",
'"
.,..
"

"

, .
U7i ".
,,..
II . 3.715 15

,u .., ..
" ..
..
..,.,
"
""
,.
,"', '05
3.751 ,U
.. "
'"
'M'
.. .. ,. ..
.,,'"
,.
1.51.
"
'''''
".
".,
'U
.m
,u
. ... ..
" ..
..
", ..
"
,." ",
""
11.f U .. IS.7 ....
.
11.1
, ... ,
"
...
"
'O ..
U
, ....
,.
2 55
'"
, ....
'"
1.1.
'"
.,m .. 'O ..

'O ..
U
05"
U
, ....
'"
u'"
'"
un
".,
... .. .... ..
.,,,
SSTV - TELEVIZIUNEA CU BALEIAJ LENT
(URMARE DI N PAG. 136 )
28 680 kHL Concret, vel i putea
vedea dat membri de
familie al OM-lIor respectivi, 10-
lomontaje el c. Esle o senzal ie cu
lotul special i de a putea
vezi un corespondenl. cu care. In
cel mai bun caz, nu puteai deci!
slai de vorbi. Unda de exotic
ill loarte palpabil in
Mack. daci mai l inem seama
de faptul ci imaginile recep-
lionate pot fi orici!. pen.
Iru a fi apoi redate ori de cite ori
esle cazul. emisiunile TVBL sint
cu at it mai interesante. Mal tre--
buie tim ,i de lapt ul
electronica din TVBL nu , 1--&
spus ultimul cuvint. iar in pe--
rloada vom fi mart orii
unor soIulii tehni ce $i mai subtile
$1 mai elegante ...
necesar sa pt'&"
c:ilJm pe lrfJcven1eIe
se pot vedera toarte ......".
rtJM8 stati ele F, HA. DL, Y2. EA. SP.
La acestea se mai adaug am ...
tori din 9 K. W 2. w 3. G. SM, 1.
JA. PA. calitatea recepliilor este
de niveluri foarte dif8f"ite. Sem
nalele ce pol pri mi aprecierea in-
tra 6 ,1 9 pe scara S se vlzuali
zeazi e)( lrem de bine. In tunelle
de procedeul tehnic conct'eI. 10-
losit imaginile au o ,i
un conlrast foarte bune. Mai dili
cii este cu statiile ce ne trimit
semnale mai slabe. de tiril Intre
S2 ,1 S5. chiar ,/ aceste
stalil $tnl vizionabilel Di n neferl ...
cire insi. mull l radioamatorl. din
lucreazA In BLU chiar
pe frecve nlele agreate pentru
TVBL. pt'"oducJnd perturballl QJ
totul insuportabile. Ar Il bine sA
ne gindim cu IOIIi mal mult la r ...
comandirile IARU ...
Aparatul prezentat se ulili
peotru:
- veri ficarea Si etal onarea cir-
cullelOf oscilante (clip-metru):
- contr olul audi liv al module-
liei 058, SSB. CW (receptor);
- fr ecvenlel osei-
laliilor sinusoidale prin metoda
midril (Irecvenlmetru) ;
- r eglarea amplificatoarelor
de mix8re, alenv-
atoare etc. semnal) .
Pentru realizarea acestor ope-
ralil aparatul este dotat cu: 1. os-
citator: 2. separator; 3. indicator
de amplitudine: 4. mixar; 5. am
plificator
1. Oscllatorul este echipat cu
tranzistoarele T, T care POl
genera un semnal slnusoidal cu
intre 20 kHz $1 30 MHz.
Acest domeniu est e acoperit prin
utilizarea a opt bobina. Pentru a
putea fi schimbate bobinele L ,
sint i ntroduse in mui e de audio-
cu carcasa din

Datele bobinelOl' ;
L ,=2O kHz - 60 kHz, 2000
spi re; L_=60 kHz - 150 kHz,
1000 spi re: L,&1SO kHz - 0,5
MHz, 500 spire; L.o=O,5 MHz -
1,5 MHz, 250 spl re CuEm 00.1
mm, miez lerlt a 010 mm, 1=124
mm: L.=1. 5 MHz - 4 MHz, 80
spire CuEm 00,3 mm, miez lerita
010 mm, 1::125 mm, L. =4 MHz -
10' MHz, 30 spire CuEm 00.3
mm, miez 04 mm 1=120
mm; L,,10 MHz-20 MHz, 20
Sp,rtt CuEm 00.5 mm, miez,
o 8 mm, L ... 20 MHz-30
MHz, 10 splte CuEm 00.7 mm,
fara miez, 0 splrA 10 mm
2 Separat orul are in compo-
sa tranziSlor ul cu efect de
c, "'p BF245 ,1 tranzis!orul T,
merit al ca repetor pe emitor So-
lutl1 constructiva o
tl,,,a separare a osctlal orului
lala de sarCina conectata la
boma G
3. Indicatorul de .".,plltudlne
are rolul de a indica amplltt.dl-
nea semnalulUI Slnusoidal ce se
obl,ne la borna G Pentru
modulul este
cu aparatul indicator jJA.
montat In emi t orul tranzist orului
T, Mlcroamper met r ul /lA are
senSibilitatea 100 + 200 ,..A (se
pot folosi Indicat oare nivel de la
casel ofoane) , Pozi1ia ZefO a acu-
tui i ndicalor de l a microamper-
metru se regl eaz6 cu aj ut orul r&-
zistorul ui semi regJabil P,
4, Mb:et\l l este constituit di n
ALMANAH MT'EHNIUM" 1989
!!
APARAT

dlodele D $1 tr ansl ormatoarele
Tr, Transformat oarele Tr se rea-
pe tor de 08-10
mm bobinind 40 splre cu con-
ductor I"fllar CuEm 00, 1 mm
Cu aiutorul mlxerulUi se obllne
la cursorul rezlStorulUi reglabil P
3
un semnal de in
domeniul 0- 5 kHz Acest sem-
nal dintre
l a barna
frecvenla la modulul oscila-
t<"
5. Ampfl flcatorul cH audlofrec-
'tenl' are i n sa tran-
zlsloar eie T T. T- T, este
de Ilpui cu simetrie complemen-
Niyelul volumului de audiO-
se pfln mane-
vrarea potenl,ometrulu, P
Pun.,. In funqlune - regl.e
Pentru punerea in
regl are sint necesare urmAtoa-
r ele aparate , osciloscop,
AVQ-metru, un
general or de semnal.
Reghtre. ,i punere. In func-
liun modulelor; oscil alor, se-
parator, indicat or ampl itudi ne.
Se conecteaza la borna G i,...
trarea osci loscopului a frec-
venlmetrului , Dacii acaste mo-
Slng. DAN SLAvlLl, Y078AY
dul e corect , la
barna G trebui e se un
semnal sinusoidal cu amphludl-
nea de cea 300 mV un
domeniu de frecventA spec.IIC
bobmei conect ate IL L .)
AYnd in vedere faptul ampli-
tudinea de 300 mV $i forma sinu-
soidal! a semnal ului nu se pas-
penlru loale bobinele L ,
L., s-a
Irul de reglaj P
,
$i s-a marcal un
puncl de reper pe cadranul Indi-
catorul!'!i l'A l a valoarea de cca
300 mV cilit pe oscl1oscop
BUlonul condensalorui ul CV
este cu o scari gradata
pe care se marCheazA domenII le
de pentru bobinele L,
L. Marcarea gradate se
face frecvenlm&-
Irului conectal la borna G, avind
grijA ca bulonut condensatorului
pent r u acord l i n CV , sa se alle
la reperul zer o (pl Acil e inchlse
pe jumatate: 112 CV 1)'
Reglar ea . mpl Jllcetorului d.
aJdlolreevenli
Se un mili amper-
metru in colectorul tranzistorului
T. la un regim corect de fu nc-
lionare miiiamoermetruJ Irebuie
," 1 c:; "'1
sili indice 8-fo mA. mi -
liampermetrul nu
valoare, se va ajusta valoarea re-
zlst orului A , A doua vE!fificare
in cu un volt-
metru a tensiunii intre colec1orul
$1 emItorul t ranzistorului T. Va-
loarea tensiunii la o functionare
a amplific8torului el te
1,5 V Daca vollmetrul nu
"8108re, se ajusteazA flt-
11510rul R
UUliuru 1I,,..,.lulul mu"llunc-
lion_
- VerlUcar.a ,1 elllonar.1
drcultelor oscila"'. (dip-m8'lru).
Se apropie bobina L a aparatul ui
de d rcullul oscil anl. Se
butonul condensatorui ui CV
pini cind acul in5trumenlului JJA
--1 c:;:::>
- '--
, -
, r ' . ,- .. _
o a am-
pli tudinii . In pozit ie se
pe scara gradati frec-
de rezonantA a ci rcuitului
oscl lan!.
_ ContrOlul auditiv al modul.
Iiel DSB-SSB-CW (receptor) .
Semnalul de studiat se introduce
la borna R,. Se la apa-
rat bobina l. cu domeniul de
care $;
semnalului de studiat.
Acordul brut pe de st u-
diat se face cu butonul CV iar
acordul fin cu butonul CVI
Semnalul este redat de difuzor ta
un yolum ce poate l i reglat din
rezlSlorul reglabil. p ,
- Miluraf".a f recYllnlei oscI
lall110r .tnuI"'dal. Ifrecventme-
tru). Se int roduce semnalul de
la borna R, Se
butonul CV
I
pina cind n difuzor
se aude un semnal cu freeyen/,
cit mai (zer o n
se cite$te pe
scara a butonului CV
semnalului. Ci t irea va-
torii freeyenlei se face cu buto-
nul CV la reperul zero
- Regla,.a ampllflcatoarelor
de r adlofrecvenli, mllere, atenu
ato etc. (generator semnat)
De la borna G se culege prin ca-
blul coaxi al semnal sinusoldal in
domeniul 20 kHz - 30 MHz Am
plitudinea semnalului sa poal e
miC$ora sub valoarea de 300 mV
din razistorul reglabil P
ALMANAH HTEHNIUM" 1989
-
ETAI..;ONAREA:
MANIPULATOARELOR
AUTOMATE
La toate man,po'atoarele se
Impune gradarea polen\iome-
Ireior de reglate a viteze, de
transmitere Deoarece elalona-
fea se lace prin metode con-
cepute de amatori in lunel,e de
(de multe
Ori se renunta la etalonare sau
se IInilr pentru a
exista nl$18 puncte de orien-
tare), propun o metoda
de gradare. Ia indemina oricui si
cu precizie buni.
Ing, LIVIU AACADIU BElLU, YO. _ 19038NN
Etalonarea se lace dupa siste-
mul de etalon.ra PARIS, ce
in emitSf8a de grupe lor-
mate din cele cinci litere ale cu-
vintului PARIS In
morse o arati astlel
P ,10\ 1-1 S
o cuprinde 10 puncte, 4
'mii. 9 spalli intre puncte si linii
sau punct punct , .. spalii intre li-
tere si vom mal considera ,i un
spatiu inlre grupe ConSiderind
ca unilate de lungimea
unUI punct a carUI perioada o
vom nola Tp Fp,
conform normelor inlernalio-
nale de telegrafie vom avea
-lungimea unui punct Tp
- lungimea unei linII 3Tp
- spallul dintre semne Tp
- spatiul dintre htere 3Tp
- dintre grupe STp
Avind in Yederre cele aratale
mal sus, lungimea unei grupe a
u
carei perioada o vom nota cu Tg
va li :
.Tg "" IOTp + 4,3Tp + 9Tp +
+ 3Tp + STp .. 48Tp (1)
Transcrierea
grupe este
gralica a unei
in
fig,ura "
In continuare vom transpune
de grupe, respectlY de
semne (o are 5 'Semne). n
de linii , respectiv de
puncte, ASlfel . Irec-
venla de linii sau puncte, vom
pulea grada di-
rect in de semne Se
vor lace notatii :
Fg - de grupe
Fs - de semne
FI _ de Ilni! urmate
de
Fp' - de puncle ur-
mate de spatii
intre ele

Fp
Fp' = -= 24 Fg
2
Fs "" 5 Fg
Fp' 2 Fe
Relalia 2 se obtine dm
t, l,nind cont ca
1
Fp' =-
2Tp
1
Fg =-
Tg
(2)
(3)
(')
relalia
(5)
(6)
000 ononn llllllilIl
T
I
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
Relalla 3 se ob\lne sIlind ca o
are Cinci semne si relalU!!
4 se poate observa usor din dia-
gramele a si bale figuru 2_
Din cele prezentate mal sus
5-8 completat tabelul din ligura
3. stabilmdu-se frecventa de Imi l
si puncte pe minut $i pe se-
cunda. n funClle de frecyenla
de semne si grupe, de
semne 'i,nd intre 10 sI
350 semnelmin
Cu datele di n labei se poate
trece la et alonarea propriu-zisa
Etalonarea la viteza de
8O- too semne/ min le poale
lace prin numararea l iniilor In
pefloada de I min Din relatiile 2,
3 si 4, se de<luce
F.
52FI
"
5F>
12
(7)
Relalla 7 ne permlle determl-
Llafel frecventei de semne in
funcl,e de Irecyen\a de linll_
Pentru Ylteze mai mari se poate
utiliza un pentru
Irecven\e miCI, domeniul nece-
sar de fIInd ntre 0,4 Hz
$1 ,4 Hz penlru Imii $1 0.8 Hz $'
28 Hz pentru puncte. Se mal pot
utilIza surse de semnal 5mUSOI-
dai in hmltele de Ind,-
cale mai sus, etalonarea fac in-
duse prin comparare audiO
t
-1 c::;:::
2

2
3

5

7
6
,
'0
"
"
13
14
15
"
17
"
"
20
21
22
23
,"1 c:; '-1
Tp
Tl
F,
grupe
mi"
2


8
W
"
14
'6
'6
20
2'
26
32
36
40
44
48
52
56
60
64
68
70
F.
semne
",o
'0
20
30
.0
50
.0
70
60
90
'00
"O
140
'60
160
200
220
240
260
260
300
320
340
350
I
a.
F.
semipuncte
min
96
"2
288
384
"'"
576
672
768
...
960
1 152
1 34'
1 536
1 728
1 920
2 112
2304
2496
2688
2860
3072
3 264
3360
puncte
b. linii
'.'
puncte
min
48
96
14'
'"
240
288
33'
36'
432
'60
576
672
768
664
960
1 056
1 152
I 248
1 344
I 440
1 536
832
1 680
FI
linii
mi"
24
48
72
96
"" ...
.68
"2
216
240
,.6
336
364
.32
.60
"6
576
624
672
720
768
816
640
'.'
puncte
,
0.8
' ,8
2,'
3,2

' ,8
5,6
','
7,2
6
".
11.2
12.8
14,4

17,6
19.2
20, 8
22,'
24
25,6
27,2
28
.
"
linII

O,,
0,8
U
','
2
2,'
2,8
3,2
3,'
4
4,6
5,'
','
7,2
6
8,8
9,'
10.4
11 ,2
"
12.8
13.6
14
t
t
ALMANAH 1989

-
I!!
PIITI
Un instrument foarte ulii ra-
dioamatOfilof este puntea de ma-
SUfal elemente pasiva. Cu acest
instrument se pot identifica cu
piesele nemarcale, se
pot miisura cu mare eX8C1 llate
sau se pOl mperechea in lunClle
de cerute de unele
montaje. _
Instrumentul se eompune (1."
trei etaje generalOfUI de semnal ,
puntea de indicatoare
de nul
DI M1SUI1
Gener8torul de semnal este un
muitivibfalor compus din tranz is-
toarele T1 T2 cu dou frec-
de lucru comulablle din
"'
1 000 Hl pentru rezi,-
loare condensateare:
t 5 SOO Hz pentru bo-
bine
generator tran-
zistorul pilot T3 de la care. din I
emi tor colector. se introduc in
de
1 11111 doua semnale dreptunghlu-
Iare egale si defazate la 180" . Ni-
velul acestor semnale se co-
man:la nevoie, ::u potenlHh
metrul de 101111. sau mic-
sensibilitatea De
remarcat lala de alte mOnlaje ca
cele semnale delazate per-
mit o loarte hactA a
punctulUI de nul la echIl i brarea
punlii .
Puntea este lormatii dintr-un
bobina. liniar cu o
Generator semnal
"
RO
..
1<,
""
'"
-
curs cit mal mare, comutatoare
(pot li socluri de K2 .;..
KS) elementele pasive cu tole-
ranle mi ni me (etalon)
Etalonarea se face Simplu pe
un caclran in Jurul axului poten-
Iiometrl..tlui de 1 1111 pe domeniul
de masuri al reZlstenlelor - 10-
losind cu me-
micii) O datii
etalonat pentru gamele de rezis-
0.01--0. 1- 1- 10 100 se
poate 1010Sl cu subdivI-
ziuni $i pentru condensatoare
bobina.
Alimentarea monl ajul ui se
poate face cu "\.10 al imentalor de
9 V cu repartizarea pe
etaje prin filtre supllmenlare de
ti p AC, pentru eliminarea tenta-
l iei de a semnalulUi
i n celelalte etaje pnn releaua de
alimentare.
'"
,
In r r
Indi catorul de nul este lormat
dintr-un amplifi cator cu impe-
d ma e de . I 8 e cu T4
puntea RCL

...

""
LJ,


Ar"
.,r
jJ 1

T, Yh '" _ J..
- f--o '"
c" 1: 1
Oft
, f-o
.'-
c, ., .. F ... f a 155001q
comlriare ICi
1C100Ha
. ,
,
..
4," Rl.c
.,.
"
f42
....
ALMANAH 1989
ALEXANDRU NICA

TS $1 un microampermetru de
orice tiP (ex Maiall). Senslbtlita-
tea ampllficatorului se regleaza
din rezlslenla cu astensc
i n jurul valorii de 150 1111
Semnalut mai poale l i urm!lr!.
printr-o de 1 000 II In
locul rezistentei de 1 kll dm co-
lectorul lui TS.
Toate Ifanzisloarele si nt de
lip npn, Indl cal u spe-
ale (BCHO)
"
.".(1")
.......

,
" '-
:: 'Isop.-
1.- '-
1:1'-
-
. .,

'i! ''''''.:1--
'"
0 ,11"

"f}
*
''''
*
R
,.,
1-10."
trecator
... , c:; c:;
CUM SAU


Unul dintre cele mai supan! tollut
lenQmene care apa, ,. un receptor de
,.llie este Intermodulal;L Electu' este
cu .'1' mal pregnant in c.ul utiliZiril
'.lIreiar de banda 1 g6 la Intare, de-
OIIrece , 'IIJul ,mplolle_ar de dio-
Ir'CV6I'11 ' al m,x ... ului 1I000esc sem-
"ale eu ampli\udinl di ite. Intr-o
bandA de radiQ.matorl .Int semnale
DX cu nivetul sub I "V semn ... 10--
cale c.e pOl dep.,1 10 mV Ac_tea
din .8 combini intre ele, rezul-
IInd produse c ...... suprapUI'l peste
semnalele uli'e. Asllel un post "ab
poate ... dispari lempofll. ,. unul
pulernic 18 fecep\loneaz, in mal
multe lOCUri ptI scali nu, mei grav.
acopera o lolli intmd unde nu ..
m., poate fltCttPlione nimic. De aiel 51
desele derula .1. rMl,oam.torllor,
c.e dai "ina pe ... edni. aeulindu-l c.li
emrl In miii muUe locuri d"orltl a,-
monu:dor Dr, aeat lucru lISte uneon
lposlbll, caci monlcil., sint eu mult
In .t.r. Ce',," de lucru si deci ne pu-
tem .
Penlru I puII. lIIen"" sullClenl
I C .. I lenomen. elajel. d. OfI',.r, tr.
bUle si lucrez. Uni.r, IIIt 1. s,,"n",
mici (Iub wV), ci , 1 1 emn.l. m."
(molivolll IIU zeci de mllivolti) , Ded
este nee ... r' o de 80-100
""
An I
PL 6V8 1-'-1""--1
"2
M
AGC
Ing. A. NICOLAE. Y030KM
In gen ... I, pentru 1 nu i'lcirCI p<t.
mul mix&r , se metodl ci.
sicA d. RAA p mpl lfic.orul d. '1-
dio'recoenl'. Ac .. 11 poale li de
'elurl. In primul cez .. comandi Im-
plllic .... <le RF In !unctie de nivelul
lemnalului UI,I . i.r n II in
!unclle <le nlYeI,,1 gener'l II semnal.
lor din tOltA b..,<l1. In .mbele cazuri
'19I.jul se efectueazA. in, gener.l.
pr'" bIocIrea 1 unu, Iranzla-
lor Acest lucru vine In
cu cennlel. !uOC\ioni,1i 'n re-gim d.
semfllli mite Atenuare. Inlfimodul.
,iei te p'oduce numa, In et.jul de mt.
X'fI. dl' te accentueua in .mplilic&-
torul de electul global
putind duce 1. '",omen. t i m.1 ne-
plicul. dect d.d ar lipsi controlul
RAA
Astle' I'U st.bilit
_ ampllflcatorul de RF are un ,.
glm st.tic SI.bil, indll ..... ' d. m.Iorl-
mea semn'lulul. ,1 lucreaza "n,ar 1111
la sem ..... mu: .. cii" .. semnal m ....
- regl. jul aulom.t .1 amplilic.",
(RAA) s. l,anSlo, mA In regla] aulO-
mit d. nivel (RANI. electuat p<i" In-
termediul unuI lIen,..lor comand.t in
lenSlune Cu'e"1
QS IIm
12V
Pe aceasla linie se InSClie SI exem-
plul In con\lnuare. DupA
cum le obsefvA, In llgu" .I',urtl'
sint prezentate et'Jele da Intrare ate
unul ,ecept o, Filtrul trec.bandi
I
FTB) poate Iv" o car.C\erl!llld 151-
el Incit 16 .copera p..,ial IIU 101.1 o
de Deci nu 11n1
necesar. condenMtolfe Ylrlabile. L.
.cestui. esle cuplll un "anu-
_or com.nd" In CUntnl ,eaHzlI cu
lIiode PIN Abi. dup' lIen,..IOf u'-
meazA eI'lul amplillC'lor IIdio-
Irecven\1l Acest. are o configura\l.
surprinzldo.,. II prima v.d .... dar
perfect justlliCII' Ac_te Ire rolul de
.dapta'. a impedan\elor ,1 de com-
pef\IIre 1 pier<ler,lor inlfodu .. de 1il-
!fu, alenuator ti m,xfi P.nl'u 1 ......
din.mica co,espuf\zlilolre lucrului cu
lemnale dll.ile. I-a .CIopllt un etaj
in contrllimp lucrind In AB O
lini.,ilal xcel8fl" .. obline ,1 prin
,ntrO<lUcerel unei relClll negative pu-
ternic.. Etajul semn.le cu
Irecventl cuprind In domeniul o. 1
30 MHz cu et.jul
se r''',zeu' printr-un lranllormator
de slmetriz.,e Tr 3. Pentru ...... ea c
btJnA II IntermO<lUII\le, mi-
xerul se reahzellZ6 cu diode de comu
taV' .v1nd e.r.eleflll ,cl cii mII
.p'oape de Identitate
MIX
vro
ALMANAH MT'EHN)UM' 1989
o
"
j
,
!
,

"
;;
o
z
"

" ,
"
,

,
J#.{:
'" ..


"'-LMANAH 1989
! 3 .
i
;
I '
r't-4
J
ZI; T
1'1'1 K

In aCtualul Irallc ti. K
,ad,oamatori esta mult
1000sit sistemul tehnic
CI plecind de la un - S
Iranseei .... , mooo-
banda .i putem lucr.
in benzi superioare ull-
lizfnd un tran.verte!". V
Cel mal des este
aplica" solutia acope-
ririi benzilor de 2 m
sau 70 cm .... ind ca t;
bazA de obtinere I
semnalalor SSB Ilo
special) unui
celver in banda de 10 R
m, 'ransfera' .a semna-
lului ficlndu-se numai
datorii' unul OSCllalor
de mare stabilitate. 1
Schema Iran .... e,!e-
rulul a,6tu-
rat utilizeazA ca
de 28 MHz, care
o buni rejeqle
a semnalului imagine
,1 acoper. deslul de
bine ecartul 14"- 146 R
"'fU,
O dlffcultate .ate
aceea ci din transee'
ver nu Irabl,1I1 blrasi VOleO
decit cltlu millwlli
pentru inlr.rea In
Ir.o.vene, nu
avem poslbWtatea si
obtinem ace_ta ten-
siune lirA _ Icoate
etajul Imal din func-
liune, atune! trebuie
aplicam etajului Iinai o
sarcma pur rezls tlvol
dupa care IA
lemn_lui dorit In
.chemi_ 1. un aseme-
nea caz R,-5Ot1 repr.
zlntA sarClne IranSC8t-
verului, iar R
J
tretll,lIl
sa reprezmte Impe-
dan!a de Intrare a mi-
)(erulul, care este lot
de 5011 Cum pentru in-
trafea in mlxer este nevoie de o
pulere de 0.5-1 mW, aceasta In-
seamnA ci In punctul A tensiu-
nea AF este de 0, 15- 0,25 V. Ur-
.deci ca de puterea
etajuluI Iinai va-
loarea A,_ presu-
punem ca puterea etajului final
este de 5 W, deci la bornele re--
zistorului Rl va aparea o ten-
siune de 12 V; calculele
pentru aritate, rezulta
A, = 3 kll.
Inleresant pent r u aceleaSI
pUlerea emitato-
ruluI este de 100 W. rezislorul R,
trebuie sa fie de 15-20 kll
Din punctul A semnalul
in mllC8ru! Cu dioda la care so-
si semnal de la oscilatorul
local , 116 MHz. Acest semnal se
de 'a un cuart de 38.666
sau ' 58 MHz
La osciiatoruiui cirCUI-
tele l I' $i se acorda exact pe
116 MHz. Puterea de 05-
ci l atarul locaJ nu trebuie sa de-
1 mW Mi:llerul echili-
brat este de t i p simetriC con-
patru diode (de
Schottky)
Utilizind diode Schottky bo-
bine p.e toruri de se
un ml:ller cu ridi -
cate Transformatoarel a T, T
2
sint identice lolosesc tOfuri ce
lucreaza la IrtlC\lente inalte. Se
vor bobina simullan Ir81 lire de
CuEm 0,3 in t2 spi re.
In Iinai se va repera cu ohm-
metrul l iecare
din ele inseriindu-Ie lormlnd
se;cundarul , Iar a treia, care
mme constituie primarul.
Cuplajul foarte strins intre in-
obtmerea unei
"'15:3
2
benZI de trecere Filtrul L, L2
are rol de a elimina produsele de
modulatie nedOrite Aceste bo-
bi ne au cite patru spire CuEm 1
mm, bobinate pe un diametru de
6 mm, lungimea bobinel fnnd de
12 mm, Iar priza la 0, 5 spire.
Intre bObine se un
eeran, cuplajul i ntre ele
du-se capaci',v cu I"e tor-
sada'9. Ansamblul modulatOf-lil_
tru produca o atenuare a semna-
de ordinul a 8 dB; de aceea
primul etaj (2N3536) in
clasa A $1 numai 4 mW
pentru etajul cu 2N4427 ce lu-
lot in clasa A, dar care
o putere de 50 mW:
acest etaj este stabilizat gralle
cirCUit uluI
Bobi na L3 are Cinci spire
CuEm 1 mm, diametrul spirei 6
mm, lungimea bobinei 10 mm
l a 0,5 Sp'rl '
, Bo_bma L. are sase splre din
Sirma de Cu cu dlametrul de 1
I
'"
IU - I UMH,
1
mm, diametrul spirei 6 mm, lun
glmea bobm81 12 mm, l a
splfa 1, Ch 1 Ch3 au
cite 25 de splre din CuEm O 5
bobmale, cu dl ametrul de 4 mm
Ch2 are 9,5 splfe dm
CuEm 0,5, cu diametrul 6 mm.
lungimea 9 mm.
Adaptarea cu etajul urmator se
cu un condensator
aJustabli de SO pF.
Bobina di n etajul cu tranzlS-
tOful 2N5913 (2N3866) are 10
spire din 00. 5. diametru!
bobinei 10 rom, i lr lungimea 12
mm.
4 este o Hnie de
32 mm $1 de 5 mm.
Ch5 are opt spire CuEm 0,5. cu
dlametrul 9 mm si Junglmea 8
mm Ch6 este const rUI' la Iei cu
Ch5. dar are 10 spire. PolarIZa-
rea bazei tranzistorului este Stl-
cu o variabtli si
o dioda pentru slabdilate ter-
Acest el ai asl e construi l cu
tranzistorul B 12-12 (2N3375) .
Bobina L
7
are trei spi re 01,2. cu
dtametrul 6 mm $i 16 mm l un-
gime, Iar L
B
are 25 de spire 00,2
pe un tOf de Ch7 are
spire CuEm 00.5. cu diamet rul 6
mm si lungimea 8 mm, Acest etaj
poat e l ivra ciliva w8\i pe o sar-
cina de SOfl.
Cei cate poseda un tranzlstOf
PT6727 pot construi un etaj care
debit eze 38 W, II care lt " Li
Ch8 .. Ch5: Ch9 " Ch6; L" '" L
(dar sirma este 00,8) , L,o '" L,:
Redr8Sor ul de al i mentare tre-
buie si poata debita 26 Vl5 A
Bi bliografie
Le Haul - Parl eur 1495
ALMANAH 1989
Pentru cel ce utilizeaza la re-
n UUS receptoare ce au
la intrare componente cu zgomot
propriu mai mare de 4 dB, reco-
mand realizarea preamplificato-
rului din
Montajul cuprinde un singur
tranz is t or FET de fabricat ie
LP.A.S.- Bineasa, cu canal N, i n
montaj cu grila la de t ip
sint IndepArtat e si scade cu
apropierea spl relor si
In timpul acestor re-
glaje .la rece" se va cupla an-
tena la .,intrare" cablul de le-
cu receptorul pornit la
Se intii L. ,C?,
care l2Cjo apoi se reverl-
din nou l ,C
2
. L.a sfil1itul
acestor reglaje este bine ca se--
capAt ). Zgomotul propriu al
montajului este mi nim la un cu-
rent prin tranzistor de mA.
ce se din potenllome-
trul P de 1 kll . la o e)(ecul ie in-
montajul
substantial raportul semnal/zgo-
mot la receptie Si o am-
plificare oe cea 12+ 18 dB. Ra-
portul semnallzgomot optim se
PREAMPLIFICA TOR
BF256. Amplif lcatorul contine
atit la intrare. cit Si la cir-
cuite acordate pe frecventa de
lucru. respectiv L. ,C
2
Si
care sini separate intre ele prin
ecranare cu o de tabla
de cupru sau alamA de 0,2+0,5
mm. Montajul se in
. .aer" ntr-o cutie de com-
(ecranul ). Cutia
poale fi conlec1l onat din tabla
de la o cutie de con-
serve. Tranzistorul va l i fixat de
peretele despartitor (ecran) prin
lipirea gril81 de aceasta. Pnn
ecran se o de 03
mm pentru a trece picior ul
,.drena" al tranZistorului FET.
Pe culle se mai
gauri pentru condensatoarel e de
trecera C
3
$1 care sint de
1 nF. si doua pentru Intra-
rea cabl u sau de
75 II. Pe capacul cut iei se prac-
doua gAuri de 04 mm penl ru
a avea acces la cele con-
densatoare SBmlreglabile cu o
dm material dielec-
trlt. Bobinele L. , L.
2
se reali-
zeaza din de cupru de 01
1.5 mm. pref8f abil arQlntata
Pentru 144 MHz L. , are CinCI
sp,re pe 08 mm o lungime de
12 mm Priza esta la splra a doua
fata de masa (condensatorul de
trecere). L.
l
ara patru splte pe 08
si o lungIme de 10 mm
Inainte de cupl area baletle! ,
CirCUi tel e acordate se vor ajusta
pentru frecventa doritA cu uo
grlp-metru. Frecven1a de rezo-
se obtine prin reglarea
condensatoarelor semireglabile
C
l
C., respectiv apropierea-in-
departarea splrelor bobinelor L. ,
$' De relinut de
rezon an!,. cind condensa-
torul este la minimum spi rele
ALMANAH 1949
PENTRU UUS
or. Ing. 1. UNGVAY, yo5AVN,
maestru al .portulul
18F 256
r - - - - - r - - - - - -,
I
mlreglabilele C
2
C. sA l ie
chise 1/2 din capacitatea tor L.a
Iei - cupl ajul cu recepto-
,,'
ReglaJul ta .,cald" cu bateriile
cuplllte se realizeaza cu capaCul
pus $1 ajustarea fini a lui C
2
C,
se lace cu o $urubelnl!a din ma-
terial izolant (da exemplu o bo-
de s' tclotext clit Pilit la un
BF2S6

GI.!l
realizeaza prin ajustarea lUI C!r
Montajul poate fi real IZat SI
pentru receplie semnale TV la
mare In acest caz L,C
2
L.
2
C, se vor modilica cores-
canalului urmarit la re-
cepl le de
imagine) .
Rez istenlele R, P V(J( II mon-
tate in alara cutiei ecranate.
1 c:; q
' .. , .. r. ;... "
w; . . . . .'
... . .
MANIPULATOR
SEMIAUTOMAT
OVIDIU CUCU, Y080GW
Montal ul descris contine' ur
blocurI componente;
un generator de tact (porllle
1 3) . un sincron for-
met din doua ci rCUIte bascu-
lante bIstabIle de t ip JK
(COB'13). un ci rcuit basculanl
bisllbll de lip AS 4 5) ,
generatorul de ton (portile 7. 9) ,
cl rcui l ul de a laclului
(poart a 10 - 112 COB420) Cir-
cuitul de comanda a releu lui
(n)
Semnalele telegrafice sini
generate dupa X ""
= a, . Ot= a , la iesIrea por'
Iii 6 (1/2 COB420) .

1) Cheia de manipulare in po-
zitia P a blstabilulul
AS MIe ,,0" , Iar blsl abilul al doi-
lea este resetat. DecI O
2
= O, re-
zultind)( .. a , (puncte) .
2) Cheia de manIpulare n po-
ZItia L. in aceasta situalie 0
3
= 1
deci R
2
= ,. blstabilul al dot-
lea nu mai este resetal. oblinin-
du-se x "" a, + al (hnu)
Bistabllul AS este necesar de-
oarece. am lega pur sim-
MEMORATOR
"'lbO
) 01
K al
IlIU contacl ul P la Al, s-ar intim-
pla fenomen: la des-
l acerea contactulul P. Al ar de-
veni .. 1". Ia terminarea punctului
al dOilea basculeazi. iar la stabi-
lirea contactului L s-ar pornI din
starea a, :: O. O
2
= 1. primul
semnal rezultat fiind l ot un
punct
Tactul este mentinut atit timp
cit la portii t O 1".
deCI cind una din
339
J}M
2301
3302
Ci rcuitele mtegrale IJM339,
BM2301. IJM3302 conlln patru
.,;omparatoare de preciZie i nde-
pendente un eta) comun de
alimentare Acestea sint astlel
proiect Cite ncl compa-
tibil itatea cu ci,cUltele TTL
Q2

ee'IP
I/<n JX).n.
acesteia se in starea .JJ" In
momentul cnd toate intriflle
devin .. 1"' (cheia de manipulare
sa terminat hnia.
respectiv punclul ). se formeaza
in 3. Iar lactul se
opreste
Porti le 1 5 '1 7 ... 9 sint l or -
male din circuile COB400
Allmentarea tranzist orului T,
se alege in functie de tipul ,eleu-
lui
IHIr. 2
I '-' K l . sir.3
I.sir. 1
- ,
"
I.Slr.4
,. ,
"
"
IN> 4
"
IN4
I N' S

"'f-"' \'

,
9
IN"
'f-
ir
"
CMOS Oomemul de aphca\lf
cuprinde comparat oare de li-
mitA. convertoare AO simple
generatoare de Impulsuri . Cir'
CUII de intirziere. multivibra
t oare. oscilatoare contr olate in
tensiune
ALMANAH 1989
1
Ing. DAVID MOLDOVAN. Y058TZ
ALMANAH 1989
Schema de principiu a ma-
nifXJlatorulul din figura 1 cu-
prinde:
1. generatorul de tact ( ICl lo,
2C110, 30110).
2. manipulatorul automat pro-
priu-zis (2CI8, lC19. 2019, C111.
TI, T2).
3. generatorul de ton monitor
(lCI8, 40110, 50110. 8Cll0).
4. unitatea de memorie (CII,
CI2).
5. decodi'icatorul bin.r-zeci-
mal (CI7, cu LED ......
LED .. pentru indlcar.a zonei de
memorie care este activi ta un
moment dat).
6. blocul logic de baleier. si
selecta,e a zonelor de memorie
(CI3, C14, C15, CI6, 3018. 4C18.
3019. 4019, 5019. acle, K2, K3,
K4. MI .
7, sursa de alimentar. cu ten-
slun. de 5 V.
Cheia (Iamela) de manipulare
este conectatA la m.nipulatorul
automat propriu-zis prin interme-
diul comutatorului K 1 cu douA
pozllll: ..DREAPTA- si
In luncl le de mina dreaptA sau
sUngA cu care s. dor",te sA se
manlpuleze.
CU comutat orul K8 se alege
gama de viteze a generatorului
d. tact sau .LENT1.
iar cu potenliometrul Pl se sta-
bileste viteza de manipular. in
cadrul game. Gama "RA-
PID" se pentru legituri
prin rellexie pe urme de meleo-
rill, cInd pentru manipulare se
tranzistorul T2 ca re-
leu. Manipularea la vi1eze mari
nu poate li de releul
electromagnetic,
Comutatorul K5 In pozilia J N-
(W) comandi circui-
tele de memorie si inregistreze
semnalele MORSE. Iar In pazilia
.. (R) comandA redarea
semnalelor inregistr ate.
capacitatea lOialA a unltAl1i de
memorie este de 2 048 blli (cite
1 024 bili fiecare circuit) , ceea
ce inseamnA ci se pot memora
42 Cuvinte PARIS n codul
MORSE.
In de poziliile comuta-
toarelor K2. K3 si K4. memoria
poale fi compartimentatA astfel :
1. o zonA de 2048 bill: K2, K3.
K4 In pozilia . .5- (ser .):
2. douA zone a cite 1 024 bili
liec&r.:
K2 in pozilia (independent )
K3 in pozitia .,SM
K4 In. .. S-
l. patru zone a cite 512 bili fie-
care:
"'lb2
K2 in pozilia ,r
K3 in ,,1"'
K4 In ..s"
. opt zone a cite 256 fio-
alfe:
K2. K3. K4 in pozllia
Si presupunem ci vrem in-
ttodl.fC8m In memorie lede
difente. fiecare ocupind cite
1 024 ApAsind repetat pe
butonul "M", care comanda pe
3:19, 4Cli, C6 ,1 Rto. acesta din
urma buc\lleazi pe t e l 6 dintr-o
stare in atla. presupunem ci
t e l6 rimlne cu In
starea ..sUS
M
,i cu RaM In
slatea ..JQSN, ceea ce Inseamni
ci este val idat CU. Apbim tiu
tonul ..80'" (baletaj de la zero ,i
cu oprire la .111'$1101 zonei de m.
moria). IntrArile Ro,,, Ro'I! ale
circuitelor Cl3 ,i CI. tr ec din
starea In starea ..sUS
N

aduc In stare8 .,JOSN A,
B. C. O (aduc 'a
..z&:RD
N
) . le,ir.a Inveraorului
6C19 trece in starea .,JOS" $' c0-
X l8 in sta
rea ..sUS", Poarta JCI8, la rindul
ei , comandA inverSOl'u! 5C19 QJ
In star.a ..JOS", care co-
mandA, de asemenee. prin inlra-
rea bistabilui 2C16 cu i",lraa
In starea (il aduc. Ia
.,ZERO") .li se aprinde LED1,
care indi accesul la memorie
(baleierea memoriei Incepe, de
lapt. numai ce s--a tJu.
tonul ,,80"). De asemenea. sint
aduse la ,ZERO- bistabiiele lCl5
2015.
"O'" a bistabiluiul 2C16
li ifld In starea ,'sUS- deschide
poarta 4018 si si tr.aei im-
pulsurile de tact spre numirilo-
rut lormat acum din CI3. C14,
lCI5 si 2015 (numirilor de 10
bi li, cara at.ci cela 10 de
adrese ale CII si CI2).
Numirilorul incepe si numMe
din momentul in care am lAsai
butonul ,,8C" si incepe baleletea
biiilor din zona de memorie
Pe parcursul baleiMII,
d.ci tr.nsmi tem un text , semna-
lele acestuia vor aju"ge d. Ia 1&-
sirea portii 2018 la ,"trar.a de
dai. ,JJ" circuituluL de me-
morie CII . Intr ..... CE (CHIP
ENABLE) a circuitului CI1 fi ind
in s tarea ..JOS". inseamni cA va
lucra .cesta, iar intrarea .P,rw"
(READrwRtTE INPUn a aces-
tui. tiind in starea "JOS- (K5 In
pozl lia In-
seamni ci textul va li memorat
de circuit ul Ci t .
In momentul in care bitul cel
mai St'fI"Inificaliv al numiritorului
(In cazul acesta Iesirea ,,0 .. a
bistabilului 2015) trece din starea
"SUS" In st.,ea ..JOS", ceea ce
inseamnA ca s au terminat de
balelat cei 1 024 bili programall
din memorie, ca urmare ap.re
un impuls cu frontul posterior pe
intrare. de tact """ a bistabiiuiui
2C16 care basculeazA, iar iesirea
"a" a acestuia trece In starea
,.JQSM, oprind Impulsurile de taCi
si nelisindu-Ie si treaei prin
poarta 4018 la numiritor. Drept
oonsecinlA le balai.ea
bil ilor dfn memorie si aceast.
din urmA nu mai
(se stinge LED1).
Se trece comutatorul K5 pe
pozi1la "REDAAE
M
, se din
nou butonul "BO" si se ascuM in
textul Inregistrat. Informa-
Ila stocali In circuitul CII este
obl inuti la Ies irea .D
OUT
- a
acestuia si alunge prin dioaa 07
si rezistorul R5 In baza tranzisto-
rulul de manipul8f'e TI. car. c0-
mandA releul de manipulare sl
prin Intermediul invenorul ui
60110. monitorul
tranzistorul de m.nipulare T2.
care se utlllzeezi la viteze mari
de manipulare.
s. apasA butonul cu me-
morie "BC- (baleial
continuu). atunci textul va fi re-
petat de mai multe ori ploi cind
se apasi din nou pe butonul
..BC
M
pentru rev.nirea acest ui .
In acest caz redarea va "
numai dupa terminarea
t8lttului.
Pentru In circa fea celeilalte
zone de memorie se o
butonul .J..t". Bistabilul lCI6
basCUI.a.r:i si iesirea a ac.-
tuia trece In starea . se
slinge automat LED I si se
aprinde LED
t
se valideazA CI2
prin tr ecerea int rArii et: a aces-
tUia In s tarea Se repetA
operaliile de la Inregistrarea pri-
mului texl.
Funclionarea ci rcuitului Cit
este indicatA de aprinderea suc-
cesivA a LED-urllor LED
A
LED.
LED, si LED" iar
circuitului CI2 este indicatA de
aprinderea a LED-uri-
lor LEO .. LED, LED,. si LED ...
se dor.,t. reluarea de 1.
incepul a unuia din texle. se
pe but onul "BO". In acest
fel . se poale relua de mai multe
ori prima parte a textului.
M. nlpul.torul automat pro-
priu-zis luncli008azi astfel c0-
mutatorul Kl fiind n poz il'a
"DREAPTA- (se manipuleazA cu
mina dac:t , prin Inter
ALMANAH _l"EHNIUM- 1989

mediul cheii de manipulare, se
pune la . intrarea inverso-
rului t C19, acestuia co-
in starea ,.sUS" intrarea
"Au a ci rcuitul ui bistabil tCI11,
Ca urmare circuitul ICIII va
bascula in ritmul semnalelor de
taci care pe intrarea de laci
a acestuia la "O'"
se oblin puncle in codul
MORSE.
prin Intermediul cheii de
manipulare, se pune la
intrarea InverSOful ui 2C19, auto-
mat se pune la intrarea
inversorului I CI9 prin inlerme-
dlul diodel OI . Ca urmare bista
bilul IClll va bascula in ritmul
semnalelor de tact , Iar bistabitul
2Clll va bascul a in r itmul sem
nalelor de la "a"
a bistabilului tcnl (care au
cu
semnalelor
de la generalorul de tact). FIe-
care bistabil fi ind un divizor CU
o
o
ALMANAH "TEHNIUM" 1989 ...
doi . Ia pOflii 2C18 se vor
obline in acest caz linii in codul
MORSE cu durata egalii cu de
trei ori durata unui puncl du
rata pauzei cu durata unui
punct.
Dioda 02 contribuie la forma-
rea lungimii cor"lcle a punctelor.
prin intermediul acesteia fiind
la intrarea inverso-
rului ICI9 de .. O'" a
bistabilului ICll1 la sosirea
impuls de tact .
Oiodele 03 04 contribuie la
formarea lungimii corecte a li nii-
lor, prin intermediul diooei 03 li-
ind la intrarea in-
varsorului ICI9 de
"O " a bistabilului 2CIII. ati1
timp cit aceasta din se
in starea ,,JOS", prin intermediul
diodei 04 Ilirld la
intrarea inversorului 2C19 de
tre "O'" a bistabi
lului 2CIII .
in acest Iei . chiar atin-
gem foane scun 'amela de mani-
pulare pe puncte sau lini i.
manipulatorul va transmite un
puncl sau o tinle de l ungime co-

Sursa de alimentare CU tenSlu '
nea de 5 II nu nece-
p'",a multe comentari i' pe
dioda 09 se obtine tenSiunea de
referinla de 56 II ,a. n em, I O' UI
tnnllStoruiui T3 (montat pe radia-
tor)se obtine tensiunea U 5,6
U
n
T> 5 II. Rezistorul RI9 imPfe-
unii cu tranzistorul T4 realizeaza
proteclia 'a supracurent a sursei
In realit ate. Ia sursei se
ob1ine o tensiune mal de
5 II cu de tensiune pe
rezistorul R19.
Cine se famiharl-
zeze CU manipula-
lorului este rugat consulte
foile de catalog ale componente-
lor active folosite.
Condensal oarele C3 C4 se
vor monta cit mai aproape de
.0.
,,--.
. ' b=.,
.,
B C E N N
contactele cheii de man' pulare
deoarece, prin punerea cheii la
apar virfuri mari de curenl ,
eate. dacA traseul lor este lung.
deranjeazA funcl ionarea aparatu-
'"'
Toate componentele utilizate
se ta noi in
Prezentul manipulator a fost
real izat practi c in primvara anu-
lui 1982 de atunci a fost supus
unor leste dure de Irafic ta ca,.. ..
a rezistat cu unei bun ..
decupl i rL
Pentru a veni in ajutorul Cel'"
eate Vot m,t
nipulalorul d8SClis mai sus. 5"'1
prezentate de circuit mI
primat la scara 1:1.
PletcetP2 ) Scetret1:1
, ALMANAH KTEHNIUM" 1989
-
,
"" -
_. . .
Fig.10 Placa P1 .. placata.Scara 1:1
S ISTEME SENSI TOMETRICE
(URMARE DI N PAG 189)
o .
s - l' 10lg 0.008
100 21pSO )
1 "0 19
in ,ca., logil/l,m,e. DIN ser.s,b.
I!latea este (laIi Oe .el'l,a
,
S 10 19 - IDI NI
H"
1I0S"" da valoi. ea
,
5 ". __ G '019 125
. .,.
20.97 '" 2110lNI
CoeI.e'8f)'ll' Ge "aflllln"" , al ma"
'enalulu; 101011&11,,1)11 prelucra' re-
bllCllll oon lumIna .nc.(Ienta
ca.e este tran,misa p"n malef, atul
respectIv Es' . lot O manme a(l,men
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
$lonal.
II. ' .. !Jelui 2 ,iri, da' e citev' ,.am
ple pen,.u $O O
e. pune<" lum,noasa H Cir. 'file.
v,n' in gri /ICUI dlSClola' anleflor este
o m,flme proportionala cu ,Ium,n, _
re. E ,. durat a ilumina'" t UnItatea
de masur, este lu_ ff!eul'\dil.
H Etil. si
Illlrn,oil,e. E
M"
Ilu. ul luminos
p"ml'
"
,
uniII!! '
"
".
p,. ' ala,

E
A
IlumInarea se masoara in Iu_, ,ar
nu_ul lum'tlOS in lumen
, "
"m
, m'
De e. emplu. ,' umonarea, oD,ec' elo<
de pe sol irm-o l' f'Iso .. ta de VI" "
amilll este de cuca 100 000 1. ' ",
I1 lr-o noap' e cu luna plma de o<d,-
nuia 0, 11 .
Flu_u' tumonos se deilneSIe u
produsul dmlre ,n!&ns,'a!ea lum, -
noasa a une, surse de tum,n. s, un-
gn,ul solid II in care emlle surSl
010 I!!
Un.,a'ea de masura pentru fiu. lu-
m,nos (Iumenul) COreSpunde une' ,n_
tens,tal; lum,noase de I candela in-
tr-un unghI solid de I Sieradian
llm led - lsr
in sfir:;ol. ont&ns.'ate. lumInoasa
es'e o m.flme aDSoluli si un,talea sa
de mllsura (Clnoe!l) se del,neste ca
,n'ens,tatea 'um,noasa a unllO supra
lele de 1/600 000 m> unu. corp n,o.
gru aliat II temperatu de solld,1
care plaune' :;o .. pres'unea (l-'
101 325 N/m>
II
E
N
E
K
A
T
II
K
d
e
K

. '-' '-'
1
,
,
.1.
MMC 4017
lN l,007


2
ALMANAH 1989
.
!!I
UtIlizarea in radloreeec>l:oare II une<
frecvente d. 455 kHz 00051,1"" u n
twantaj in ew:uI rec:ep!,fIi n !)ant III!
de frecvente rel.tow mici (pina in 7
MH..z) . Acest avantai consta in fapt ul
c6 50 real izeaza un compromIS satIS-
facAtor )llr. senslbil,tate a "'Ied .... ...
latea ",aratului.
In benzile de frecvente mal ridic"'e
valoarla de 455 kHz este Insuliaenta
intrucit nu se poate real ll.l ... mln.ea
Irecv&n\ei Imagine.
Aleg... un.. frecvente interme-
diare superioare constituie intr adEl-
viI o solutie. c adiu-
garea cel pufin II unui etaj ampliliu-
tor de F.I. ti totodatA fllalinierea com-
pietii II radioreeeptorului pe lOiIIe ga.-
mele.
Mult n\li SImpli este solu\ia In care
.eeeplOl'ul "mine hind.
In ICl'limb, CU un etfoj lupiI-
mentar de schImbare II frecvente;, nu-
mii convertor. Rolul principal .1 ae ....
lui ellIi este de II suprimll frecventa
imagine.
Frecvent. semn.lului produs de
COI'Mlf1or depinde de radioreceptorul
folosit $i p<*e lUI nlori intre 1.5
" MHl Si 7 MHl sau ehi ... mai mull.
SII considerlim ei n&-am ales o
Ir&C\len\I inlermediarl de 1 600 kHl.
de 'fecYen\1I conslll In a
Iaca $.Ii inlerlereze semnalul ,"\iai r&-
C8p\ionate cu cel at unui ascilMor Jo.
cal .,1. Incit dileren\a Irecven\.'or
oeIor dou' mnale si lie 1 600 kHl.
&istl doul tipuri de circuite pen-
tru convenoara. La primul lip I.eo-
ven\a in'ermediarli "" tid. In timp
ce 1.&C\Ien\a osciillorului local cea
a IUImn"ului sint vlliabil . La al doi-
III lip. ssupra caruia ne vom tiu
lIen\la In c.e ce urmeazl .
OlClI'torutui local eslI fid. i'I timp c.
1'&C\Ien\. inl.rmadiafll ,1 cea I sem-
nall.l'l.I; .int .... ri.bil.. In lcesl din
u.mll CII: vom .v IIvanlajul. pe de o
pan . de a 1010$1 un osciillor local cu
Cl"istal (<leei cu o .lIbilitall ridicali)
,i. pe d. alili pan . posibilit.,e. d. a
intrebuinta crist.'ell pen'.u care fu ....
dWnenlal. nu se gimte in bentile
de amatori .
"'"el, in cazul ur"lolJi cris'" de 5
MHz. penlru care /olasTm .rmonica a
petra. fr_1-I inlerm\tdlllil cor ...
pun.z:l!tOlfe benlii de 2\ MHz va lua
nlorl Intre.
21 000 kHl 20 000 kHz t 000
kHl.
22 000 kH;! 20 000 kHt 2 000
,",.
In acest caz va tr.bul $.Ii vllriem
fre cventa r.diorocepl orulu Inl re 1
MHz Si 2 MHz penlru , ,coperi banda
ment,onltll .
Aceastll problemi p-OaIe li fU$.li si
In ." mod. SII presl.lpunem c r'dio-
receplorul '010111 este Ioane .en.ibil
pentru Ir8CVen\eI. situate In jurul '11-
lorli de 3.5 MHz In .cesl Clll . d.cl
notim CU x Ir_Ia semnalului Pfo-
dos de asci'"orul tocal. vom pulel
Icrie:
2\ 000 kHz :t 3500 kHl.
Ae.!:ulti x .. 17 500 kHz. iar Ireo-
venla erislalulul vi li :
11500 kHz / 4 '" 4 375 kHz
ALMANAH MTEHNIUM
M
1989
,
-
CONVERTOR
Se observi! ca slm o mul-
\ime de vlllanle.
In c lllul unui conwtrlor d. Pfimul
tiP. cu Irecvenla inlermedi ... lid. dl!
exemplu 1.6 MHz. penlru , acoper'
band' de 21 MHz esle necesaf un os-
cilator local clirui fr8C\loo\1I s! 'a
valori int.e li.4 MHz Si 20.4 MHz.
Evident. un asllel de ascilator loc.
pOlIte li cons1'u't. dar aceasta presu-
pune luarea unor 'peclaI.
pentru ca frecven\a pro-
dul d lie In amplltudone S'
"abili in timp. in continu-
are un convertor. pentru banda de 28
MHz II car. semnalulUI
prodUs de OICilalorul local .. te lid.
Schema elec!ricii a acestui apara'
!!SIe anitllta in figuri 1. Se
montajul asle forma' din Ireo etaje: un
amplificator de I F . un etaj de ames:
tec ,i oscil alorul loca" Primele doua
elale sint och0p'-Ie cu tranzistoare cu
etaei de cimp al. caror cal illili sini
unanim r8Q.Inoscula: de In-
traf' toane m .... e. de 100d r&-
du . amptollcar. Tmlre s.a.
Condensaloarele vaf iabile CV.
CV, au o capaci 'at e mil.im;a apro-
ximativ 80 pF Si permit Vaf!al'1 coml-
nui , de pllfltru
cete circu;1e O$cilan'e din care
lac parte.
Bobinele l o " l . sa real.l:aazi pe_o
CIrCasa cu dillmetrul de 8 mm PflIYI-
zutll cu un miez reglabil de IOfitll . B0-
bina II &fe 25 spire {allurlla, din
slmoll d. cupr-u-emait cu diametrul de
0.3 mm. 1 ... bobina l , are 3 Ip;re din
slrmll de cupr-u-email-mitase. cu di ..
metru! de 0.1 mm. este situatII pe
ult,mele spire ale L.. In
Prol. MIHAI
partea dtnspre masll .
Bobineta L. L. se construiesc in
mod ca L, L"
Pentru realizarea bobinalor 4
se 101 o cao-c .. cu diame.
I.ul de 8 mm. cu un m'ez
de Bobina Lt are , 1
spore alilurlle don sinnj de cupru ..
ma,1 cu d iametru! de 0.3 mm; bobona
L. aste 'Ormall dintr-o singura 'pHa
siluati la baza bobinei L .. din linna
de cupru-email-mi lase. cu diametru!
de JJ. I mm.
Bobina de de I.F se reali-
Zlazi pe o carcasi cu diametrul de 8
mm pr .... cu miez de
contine 40 spir. din .irm de
Pfu-email cu diametrul de o. 1 mm.
Tranzi,'ollfela cu efect d. cimp T,
T J Iint de lipul TlS (echivalllflle
21'15428 sau BF245). i ... Iranzislorul
bipotar T.1 851. de t,pul 21'1106 {ee"""
valen\e' S C I01.
Im'l>CiI radioraceplo.ul pentru c ... e
am Ialasii acest conll8ftor llcopera
banda 2- 4 MHz. am ales pentru
semnalul produs da asc,latorul local
o avind v"o.rea d. 26
MHl. cII trecv&n!1 cristalului
d. cuart J(" Irebuie Soi lie 26 MHz. Se
poate tolOIi un cristal c .... si o
1' KV8n\i de 8,6 MHz pentru c ... e
&Ii Iia 100asitil armonie., a Ireia.
Cu ajutorul poIen\iometrulul de
5 kU. monllt CI .mislo. var iabil. in
I.anzislorului T ,. le poate va"a
amptilicarea etajului . especli ...
Este indicat ca bobinele L, L, im.
cu condensatorul variabi l CV
$.Ii lie ecranate de restul monIlJu .... ,
MANIPULATOR
MORSE

Manlpulaloeul electronic des<:ris in C(Ifl(inuara este
realizat dupa o schemi relativ simpli. numai
$8pte circuite Integrate TTl permite tormarea euto.-
mati a semnalelor Morse.
Circuitele bistabile da lip JK (C11-CI31 un
.e glSlfU 08 oeplasare, In care se inscriu de
.Rr sau ,,''', strUClu, ii caracterelo.
Morse.
Cu aJutorul unei mat rice cu diode penl ru 'iecare c&--
.,clltl" Morse Ilt un cod bma. din Iloui ele-
mente.
Primele Irei elemente (bili) valoarea. In bioa . a
lungimii caracterului Morse. adlc6 li l OCal de
l inii puncte. E.lcemplu: caracterele: A (. -)
doui elemente; e (-, .. ) patru eI&m6l'lte: .J"
(-.. -.) cinci elemente ele. Acestea se VOI re-
prezenta in binar IIStleI: -010: 100 respectiv 101.
$Bse elemente ,le codului
structura propriu-zidi a fiaclirui caractar. liniile ,Int c0-
dificate porin ,,0" punctele prin .. Intrucit majoritatea
caracterelor lW lungimi mal mici de elemente, bil;;
liberi se prin . ,".
Asllel, pentru caractarele mal sus, ultimii
bill al codurilor V(Jf" fi : t01111 (A): 011111 (8): 011011
V').
Pentru reall18rea ,,0", matricea contine diode
ce se la (printr-un condensator de 4,7
nF) la tastelor respective.
Codurile lungimII fiecarui caractElf se
inscriu ntr-un CDB4192, ce inapoi .
cu citit o unitate, la fiecare impuls
de tact aplicat pe pinul 4.
Deci de lungime. prin P4 - '
P6, se la Intrlirlle A, B. Cale si se
inscrie la S " 0 .
Intrarea O (pinul 9) este conectat permanent la mBSli
Iesirea de Imprllmut (BOAAOW - BJ se la nive-
lul 1, clllla ce permite functionarea bistabilulul CIS.I .
Acest bistabil divide impulsurile generate de oscilatorul
de tact (Pl - P3) si ,,puncte" prin poarta P7.
Iesirea acestei porneste oscilal orul tonat (P9 -
P10) deschide tranzistorul de manipulare (T2) n co-
fectorul se un releu eleelromagna\lc.
Ultimele elemente ale codului ,e If'I!Icriu In cefe
celule ale regiMrului de deplasare format din bistabilele:
CII - CI3 (COB476). LI acaste bistabile O de-
vine .. 1" cind ntra,ea S este ,,0". In registru
se de la circuitul CII . 1 spore CI3. 2, la fiecare
front negativ al impulsurilor de tact.
Primul bistabit are Imrarea J 0 Si K = ' . ceea ce de-
O " la aplicarea impulslliui de tact .
Imp!.llsurile de tact sint preluate de pe iesirile pOO'lilor
P7 P8, conectate in paralel la inlrare. TaCtul este
dat deCI de frontul posterior al p!.Inctelor liniilor din
caracterele Morw.
registrului de deplasare (pinui 11 la CI3.2) co-
bistabi lul CIS. 2, bistabil ce ca divizor cu
2. asigurind formarea ,jiniilor". la registrului de
deplasare se astfef nivefuri "O" sau ,, 1", dupa cum
trebuie format un ,,punct" sau o .Jinie". cum s-a
O '" 1 se obtine la acefe celllie din r&gi strlll de de-
plasare la care S x 0 . Nivellli "O" pe intrarea de setare
se prin deschldefea, pentrll scurt timp. a diodelor
din matricea de codificare.
Q,cilalorlll de tact continull. dar semna
lele Morse se numai cind CIS. l .
A.LMANAH 1989
CI "
COl .,.
ALMANAH .. 1989
ad,ei atit timp cit in_
tr.r.a A a ac.,tui b"
stablr are la niYelul
_,-o
tn "gur . pentr u
Slmptl flcare, nu s-a ' e-
prezentat comptet ma
tr icea ae diode Real i-
zarea .ceste" este
.impti $1 se 'ace cu
u'l,I'm,i dlci le ur-
mi rese " .... mplele
u,miloare

- I, ter. G are codul
- -. , aeci trei ele-
mente (dGu6 linII $1 un
punct ) Lungimea se
OII . adie; pe
Intranle portilor P.
P5 se Int,odue dlooo.
Ac .. t cod 18 mvar-
Hazi inll inte de a se
lreerie 1n COB . 192.
Pentru cele tinii
se pr ..... d doui diode
pe mtr'nle aa ..,a,a
ale bl'I'bilelor C13, 2 $i
Ct).1
- semnul de intre-
bare ( .. 1") ,ra codul
. . - - .. , deci o lun--
gime de 6 !)itI (110)
doua hnll car. se lor-
me." cu IIU'OIUI
doui diOde .s;oneet.,e
la intririle S ale iii-
sUbi lel or CI22 $i
CI2.1.
Pornind deci de la
.lIabetui Morse. se de-
duce $I'u<;tura mat';'
CIII ele coal lrcare se
pol lolosl lIit diode cu
liliciu ( IN. ''''), ct si
diode ' cu ger m.niu
(EFOt OSI
Ci'eultul CI5 se
po.,e Inlo cui cu
C0B-413, cu modlllc ..
rea corespunzitoare
cabiaJului i,., u<;/t nu
a .. isti. comp.tlbl iltate
la pinii celor doui cl,-
CUlte.
Tasl.,ur' ,,' reali,
z.t cu tUle ae c.lcu-
I.,or electronic.
Re.lizat eor.ct.
montajul nu lltICesltll
regl.je. COnsumul mj
surat est . ,g5 mA 1. 5
II $i 180 mA la . 5 V.
TenSiunea de al,men-
I, re se poate reduce
pinii 1. cea V. Matri-
CII ae codiliclre s'.
,.alizat loloslna .tldo-
18.loIiI aublu pt.CJI
BIBLIOGRAFIE
EI.ct ronlc, n'
11/ lg13;
Radioeleklronlk,
1-811980.
C! 1 CI) CDIJ./,76
P1-i-Pl .
CI5 COO. 7)
PhPl0 CD8'OO
""1? ""1
Ing. G. MALI NTZ, Y05T1
Schema de pt"lnclplu. Semna-
lele din antena. pe impe-
danli. trec la filtrul de bandA tri-
plu. prin intermediul unui pOlen-
Ilornetru liniar de 50011, care nu
est e neaparat , dar de mulle ori
face bune servicii. Ci rcuitele 05-
ci lanle din intrare se execula pe
un inet de 09/3 mm, cu
punct alb. constructorul nu
dispune de toruri, bobinel e se
pe carcase, clasic. dar
ele trebuie ecranate. Prin L!>< de
i mpedanli. se baza
tranzistorului T" care reprezi nti
un ampl ificator de
cu un de 10- 15 dB, dat
cu mare. T, poate fi un
BFI99 (1, = 10 mA) sau un
2N2222A (1, = 15-20 mA) cu un
mic radiator.
in colectorul lui T" cu
semnal ul un
mlxer dublu echilibrat cu dlodele
lN4148, sau intr-o situa1ie fer t.
diode Schot ky de t ipul
ROD- OI (I CCE) sau K0514
(U.R.S.S.). Tr, Tr2 se reali-
zeaza pe inele de ferita tfifilar.
etaj in-
strumentul de 1 mA pentru
5-metru, Cu elementele din emi-
tor se plaja instrumen-
tutui . Alimentarea aparatului se
face la 12 V stabilizat cu ajutorul
stabilizatorului din sau
MEMORATOR
Precizie O 1"110
- Mi oi
-Co
cu unul similar Stabilizatorul
amintil are o protecl le la scurt-
arcui! de scufia cu R.
dioda cu siliciu R-I. R. fi ind de
1,4 11/3 W, un curent de
maximum 0,5 A, dioda R-I
se cu o cu ger-
maniu, se poate uliliz8 o rezis-
tenl! de 0,4711/3 W.
Tranzistorul T
1
poat e l i un
Ao152 pe radiat or sau Ao13O
(EFT213, 214 , 250 et c.) doar cu
o aripioara.
Datele bobinelor. Utihzind
carcase TV-FI 0 6 mm:
L, = :: 6 spi re CuEm 0 0.25
mm, l 2 = L3 :: L. = 36 spire
CuEm 0 0.25 mm cind C, =C
2
:=
C
l
:: 220 pF. DacA filtrul de
se real izeazA pe inel
0 9/3 mm cu punct alb C, = C
2
= C
3
= 240 pF, avem: L, = 3
spire, l 2 = 21 spire (3.55 MHz) :
L3 = 20 spi re (3,65 MHz) . l. = 19
spi re (3.75 MHz) , = 4 spi re, cu
conductor CuEm 0 o. 25 mm.
Reglat88 frecvetilelor se face cu
ajutorul unui dip-metru: este
cazul , se
rele de 240 pF 2ITi.
rea vatorilor fiind suficienta.
l . :: 40 spire CuEm 0 0. 2 mm,
TV-FI, 0 6 mm,
Tr, = Tr2 = 12 spire, trililar
torsadat (cu pas de cca
4 mm) pe inel ca mai sus.

componente externe
e redus: 25 mW
,
- Au
-00

m de ,pu
er !Sbi
,
.,
in o
ea a polaritilii
- Im
-
'pe
'"
'"
ter fele
- O
Aplica "
1"
"
I
microproc
"
de Intrare (Z,V 10 n)
exare pentru display In-
0'
,
de tensiune
Vo indicatoare de panou IIm
,.
Ter e
m I
.
Instrumente de masuri cu di verse:
zgomote. pH etc.
inlre micr oprocesor semnale
analogice
FI .. FI 20 FI
3
, FI. se procura
din (de exemplu FI radIO
.,Zefir' etc.) .
C8raeterlltlcl :
Banda - ea m (3,5 - 3,8
MHz) :
Mod de lucru - 5se, CW:
Intrare - 75 II:
Sensibilitate - cea 0. 45 "V (cu
tN4148):
SeIec1ivilatea in
- cca 4,5 kHz;
Intermodulalie
CCA - mare (-60 dB);
Dotal cu S-metru
Filtru de joasA - va-
riabil :
Tensiunea de alimentare -
12 V:
Consum - cca 300 mA la au-
di1i a
Receptorul construit pentru
banda de 80 m poate fi dezvoltat
pentru toale benzile, conectind
in lui un mic COnvertOf, cu o
medie (FI-II)
de 3,5-4 MHz. Convert orul
(mix. II) oscilatoare cu
avind frec-
pentru 7 MHz , O =
11 MHz (11-7=4 MHz. 11- 7,5:
3,5 MHz ca ellemplu) , penl r u 14
MHz, 0 ", 18 MHz sau 10,5 MHz.
pentru banda de 21 MHz. 0 =25
MHz sau 17.5 MHz. Iar pentru
subbanda 28.5- 29 MHz,
0 =25 MHz. sa utilizeaza
mai multe benzi , BFo-ul trebuie
cu comut area BU sau
BlS. Cel mai simplu, in paralel
cu FI5 se un conden-
sator variabil , sau sa utilizeaza
comutatorul K), inseriat cu un
condensator semivariabil de 60
pF.
ALMANAH M TEHNIUM
M
1989

" ~

~
%
il
%
Z
E
~
,
~
...:::,
-tJ
1.1)
"
"
I!I

In actualitate

Ing. 1. MIHAI
Antena esle Irec-
vent in
profesionale fl -
dlcat, 8-12 dB. pe o larga
de frecven1e (ce poate include
trei benzi ale radioamatorilor)
a intra in leorie,
realizarea a acestui tip
de dind citeva relalii
de calcul.
cum se in 'igura
1. antena este dintr-un
variabil de dipoll paraleli,
in plan. unde lun-
gimile distanlele in
funclie de un laclOf notat r. ce
depi nde de si de b,anda de
trecere. dlpol l sini aUmen-
tali in de printr-o li-
nie cablul de lega-
care sinI cuplate In centrul
elementul ui cel ma! scurt, even-
tual printr-un dipol de adaptare
sau simetrizar e.
Plecind de la virlul triunghiuluI
(f ictiv) d i polii succesivi rezo-
pe frecven1e din ce i n ce
mai joase.
Practic. s-a constal al pe an-
samblu elementele scurte
rol de director. iar elementele
lungi au rol de reflector.
Construc1ia unei antene loga-
ritmice poate li de
tre majoritatea radioamatorilor
ce in unde scurta
vom da citeva valori practicfl.
Raportul intre frecven1ele ex-
treme '" 2. deci antena poate li
pentru benzile 7 MHz 14 MHz
sau 14 MHz 28 MHz, i ncluzind
banda de 21 MHz. '"
8.5 la 10 dB, raportul
cupri ns intre 14 21 dB. functie
de
Sigur, se pot construi antene
cu raport "de 3 (deci 7
MHz - 21 MHz). dar acestea
un destul de mare
(20x30 mI; spre a ocupa un spa-
liu mic. antena poate fi constru-
pe o singurA at unci
caracterist icile sale se apropi e
de ale unei antene Vagi.
l
p
,
L

-,
E, ' __ ,
01
, -
8
10
12
14
0.----_
02
--
--
GAlN
12!dBI
1
'1
'-lO,96S1
11
lQS
n lD,921
,
---
--
B
I n.A J
I
--
,
'-
-- - --....

1
c
)
.. ---
---
-2
2
i'
2
ALMANAH
r
Abordind un calcul sumar,
F. lungimea
elemenlelor E. inlre ele-
mente D. loate i n raportul r.
Daci FI este de rezo-
a elementului E,. pIMI! la
O, de elementul E,. pu-
tem nota F: = F, ... ; F, = E,r; O
2
:,
O, ... .
Normal , o cale matema-
riguroasa pentru deter-mina-
rea fiecArui element , dllf exp&-
rienla metoda simpli li-
cati de calcul rezultate loarte
bune, ca element imedi at de hr
efU tiind diagrama din flgur. 2.
comportA 3
axe verticale care permit deter-
minarea lui r (axa Al al unei an-
tene cu o anumiti lungime (Da
B) banda de trecere (axa Cl.
I n timp, putem
antenei unghiul de di-
ractivitate. Oin
cum sint trasate liniIle M, N sau
P. putem observa la o
cu raportul frecventetor 2 \"'"
Cl, acesteia ii putem da o un-
glme lunelie de spaliul de care
dispunem, Astlel. lungimea
antenei este 'A./2 (linia M vert l
cala Bl, va l i de 8,5 dB,
iar r = 0,82 (verticala Al , a
reveni aSUpl'a l iniei N (cititorul
poate vedea rezultatele),
de observat., linia P
o de dimensiuni mari 3 'A.,
care are un de 12 dB un
unghi mic aproximativ 5 grade.
Se poate spune deci o an-
are o deschidere
mare, mare Intre
meote redus cu cit
banda de este mai
mlll'e cu cit antena trebuie fie
mal pentru a avea un
tlg bun,
determin.Am ca exemplu o
care lucreze in benzile
de 20. 15 10 m, respectiv intre
14 MHz 29,7 MHz. ra-
portul freevenlelor extreme,
punctul pe axa C egal
cu 2, 12. Apreciem dispunem
de un spatiu de 30 m, deci de 1.5
ALMANAH .. TEHNIUM" 1989
o
E'
O
,
E,
E
,
2
3
2
2 -
,

/.
""=
3
,
5
6 7 8 9
'1/
[1
91J1I
1213

5
7
3
3 ,
5
6
78
9
tl
7 8
9 10 11
6
,
5
3
4
SO

-

__
- r
E
,..0::4
.....
-- 1
({'
--
--
,
,
I
I
Sa
ori laIii de lungimea de undA a
frecventei cetei mai mici . Notam
acest punct 1, 5 pe axa B. Unim
punctele determinate pe axele C
B cu o l inie care intersec-
teze axa A, unde gbim cii an-
tena va avea la un
de 11 dB un factor r = 0. 93 un
unghi de 11 grade.
Elementul cel mai lung E,
poale li consldefat ca rellectOful
unei antene unde elementul El
este rezonant pe cea
mai a gamei acoperite.
149.6
E, ro Ia, D, -= 0.3 e "
' m.n(MHz)
in l ine, lungi mea elemenlului
cel mai scurt VII II 36'*' din lungi -
mea de unda a Irecventei celei
mai ridicate (29.7 MHz), deci 300
li 29.1 li 0.38 = 3,84 m.
factorul r la elemen-
lui E,. apoi, succesiv, deter-
dImensiuni le celorlalte
elemente: e , = 10.7 m; El :: 10
m; El :: 9.35 m; E. :: 8,75 m;
18.8 m, Ea "" 7.65 m; E, = 7,15 m;
E. = 6,68 m; Et = 6.25 m: E,o =
5,84 m: E" = 5,46 m: E'1::: 5, 11
m: Eu ::: 4,78 m; E,. = 4,46 m:
::: 4. 17 m: E,s ::: 3,89 m: Eli =
3, 64 m: O, ::: 3,21 m: O
2
::: 3 m: OJ
= 2.80 m: O. = 2.62 m: O) ::: 2. 45
m: Os = 2.29m: O, "" 2, 14 m, 0
1
=
2 m, Oi ::: 1,87 m: O,C ::: 1,75 m:
O" "" 1,64 m: 0 '1 ::: 1.53 m: O'l
1.43 m: O,. :: 1,34 m: =
1. 25m; O'G ::: 1, 15m
Lungimea es1e deci 32,5
m pentru desenul din f igura 3.
Sa luam un alt exemplu putin
diferit , respectiv o pentru
40 - 20 15 m, care acopere
o de frecvente
intre 7 21 MHz, deci cu un ra-
port 3 tfigura 4).
Fiindca dispunem de un spatiu
ele aproximativ 30 m, lungimea
acestei antene va f] de 0.8 ,1", mal
exact (30017) x 0,8 " 34,28 m.
Dreapta care axa C
(punctul 3) cu axa B (punctul
0,8, fig. 2) pe axa A
pentru valoarea 9 dB, iar r
" 0.86.
Lungimea primului element va
l i .

''--
E, :; 7
= 21 ,4 m
Aplicind Ez ::: E, It r, se
celelalte valOri . =
18.4 m: El = 15.83 m: E . ... 13.61
m, 11,71 m: E. ::: 10,07 m; EI
8.66 m: Ea = 7,45 m: Et = 6,40
m: E,o = 5.50 m: E
l1
= 4,73 m.
"'l?b
O, intre primele ele-
mente este:
O, - 0,3 E, "" 6,4 m
de unde rezulta O
2
= 5,52 m, OJ
::: 4, 75 m: O. = 4.08 m, 3,51
m. O. 3,02 m: O,:::: 2,60 m, O. :::
2. 23 m, 0
9
= 1,92 m: 0 '0 = 1,65
m hmq, mea ' 35. 70 m
elementul Eu ,.
4, 73 m, banda de trecere a ante-
nei ajunge la 24 MH,Z, cu
un de 9 dB. dec, o
lungii de 35.70 m
de 21 ,4 m transmitere:>
BZ
cuprinse i ntre 7
24 MHz cu un de 9 da,
ceea ce' in practica radioamatori-
lor este o realizare
se construieste
din de cup!"u emailat sau
din de aluminiu cu un Izo-
lator central din plex91as sau alt
material, fi n'ICI
in figura Sa. Prin toate plicu\ele
Izolaloare (care sustin elemeo-
t ele E) trece o sloarii de mat erial
I'>Jf'OOT
E 5b
LINII
7
plastic (cum sint. cele penlru n-
tins r ule), care sustine gre-
ulalea antenei .
TOI prin plicula izolaloare trec
fire paralele la distanta
de 18 mm ce linia de
alimentare, De pe linie
cu l i re se alimen-
fiecare element E (fig. 5b).
element E
sinI legate tol de un suport
care ta rindul se Ii-
ALMANAH 1989
"" , i/ . _ - - _,'-".
..... -',. '. .. . '-."-'. - r '.
. .- . ... .. -,' .:.. '
_eua de piloni. In general sint
loarte convenabi l e punc1e
de susti nere a ant enei . Alimenta-
rea se asiguri cu cablu de 300 II.
Acest tip de
poate fi utilizat cu succes in
benzile de UHF-VHF pentru a
acoperi banda de 144- 432 MHz.
deci l ot in raport de 3. Admitind
o lungime a antenei 2 A utili-
zind figura 2, r " 0.94 SI
11,2 dS.
Aplici nd relaliile amint it e E, =
1.04 m E
2
" E,'r ,
dimensiunile lulufOf" elementelor.
ca rezoneze $i pe 432 MHz.
ultimul element V8 avea
(300/432) 0, 38 II: 0.26 m. Re-
antena are 23 de ele-
menle.
Distanta inHa primele ele-
mente este D, ,. 3.13 m, restul
distanlelor determinndu-se cu
ajutorul lacl Oful ui r. Lungimea
a antenei este de
4,25 m. Sigur, se poale realiza
un boom de sU5}inere a aceslei
antene. dar e:o: i51a $i o solu-
l ie. Cunoscind faptul un se-
mielemenl din esle alimen-
lai in ca li-
nie de allmenl are oou t uburi
suprapuse. unde unul alimen-
teaza par1ea stingii a lui E" par-
lea a lui E:!> par1ea
stingi a lui E] etc. (fig. 6a fi g.
6b).
Prin suprapunerea acesi or
booms, ca i n figura 7. si li-
ni nd seama de izolar ea i ntre ele
(fig. 8) , se comod an-
lena pentru 144- 432 MHz.
D,stanla de 4 mm intre supor-
luri o bunii adaptare
alimentarea se face cu un
cablu de SOi I. Izolat oarel e sint
sub forma unor de 2Ox20
mm. montate la dislanla de 50
om.
Montarea cabl ul ui de ali men-
til le se lace ca i n ligUla 9. unde
conduct orul central al imenteaza
pe a ,. iar cablului pe 8
(suport ul Inlerior). Acest mod de
adaptare echival eaza cu un ba-
lum infinit si prezinta o so-
Iulie pentru cabl uri de sa n $i 75 II
O solutie de I ,:o:ar e pe pil on a
acestei anten e est e (detaliu)
in l igura 10: O de pert i n8J(
sustine pnn $ur ubUrl levll e 8 , $'
8
1
care apoi pr in bri de se rlgldl-
Ieala de pilon.
Mell ta de aminti t supl apu-
nind pat ru antene. se obl ine un
Ci$ti g de 17 dB in intreaga banda
de 144- 432 MHz
ALMANAH _TEHNIUM" 1989
8
8.
9
10
"'l??
llAI
DUMITRU ION
le12
lTM[N-
TARE
Monlajul descris ora.
minutul secunda prin interme-
diul unor tuburi Nlxie. Alimenta-
f ea montajul ui se lace din re-
leaua de curent alternativ 220 V.
50 Hz, precizia fiind de-
de stabilitatea Ireeven-
lei In caz se o
lell
''',
'"
".
len
." "
."
ICI, 1Cl5
Rg. , .
Instabi 1ilale in timp a acestor SOHz
se poale construi un
osci lator propriu de 50 Hz cu un
ci rculi 555 sau chiar' cu un eris- L ____________ .:.:.::.::.. ____________ ---l
tai oe cuaq (divizare corespun-

Schema-bloc a ceasului este
in figura 1. Aici se poate
deduce primul bloc este siste-
mul de alimentare care furni-
tensiune de pol arizare
impulsuri de 50 Hz. Astfel. circu-
itele integrate se cu
5 V, pe cind tuburile NiJde cu
200 V. Tensiunea de 5 Veste ob-

I '_'
cu cirCUitul stabilizator
L005T1, dar poate li lormat
dintr-un stabilizator cu circuite
discrete de genul tranzis-
Zener. Puntea redre-
soare patru diode
lN4QOl sau o 3PM, Se ob-
serva pe circuitul de
este plasat un filtru din bo-
bine ZI Z2 plus condensatoa-
rele r espective.
De la secunaarul ce deOltelf,lil
180 V alternativ se preiau im-
pulsurile de 50 Hz prin rezisto-
rul R40 puse in de tranzis-
toarele Tr3 Tr4, ambele
BCtOl.
Blocul divizor este constituit
de circuitele divizo8re COB490,
notate IC14 IC15, primul divi-
zor cu 5. iar secundul divizor cu
'0.
ALMANAH 1989
Ceasul este capabil
orele 23. minutele 59 secun-
deie 59. dupa cara s/i
00.0000. Avem deci nevoie de
in total ca
toale cifrele fie reprezentate
Pentru secunde sint necesare
doua divizoare: unul prin 10 pen-
Iru unul prin 6 pent ru
zeci - in schemi ti ind notale ClJ
ICII letc. Astfel se-
cundeior incepe cu 00 conti-
nuli cu 01 la 09. Cind apare
u rmatorul impul s, nota1ia se
In la. deci zeCIle vor
marca , . Aceasta merge ce
zecile 5, iar
9 la urmatorul impuls de 1 Hz
(1 secundA) secundele vor
00. iar minutele 01 cum
este stabilit, la fiecare 60 de se-
cunde va " Inregistrat un
minul. La 59 minute
59 secunde urmAtorul Impuls va
determina 00 secunde
00 mi nute 1 ore-:
lor va fi comutata din 23 in 00 in
logicti. Revenind la
1 este un divizor
prin 10. operind o divizare prin 2
apoi una prin 5. ICII este de
tip CDB490.
Circuitul integrat ICIC este co-
nectat ca divizor prin 6 c0-
cifra zecilor pentru S&-
cunde. Circuitele ICll IC,O au
cuplate la ICS. respect iv
l a IC", care sint de lip 74'"
lac trecerea de la codul bi nar in
cod zecimal si comanda dlr9C1
ALMANAH MTEHNIUM
M
1988
A:I'E
tuburile NiJ\ ie V6 VS.
Divizarea prin 6 la ICIO 1010-
terminalele 2 Si 3, denu-
mite RESET. Aceste terminale In
mod normal sint la ca
in stare i ni-
pe terminale trebuie lie
aplicall +S V. operalie
este de o l)oartti
in ICI3. Terminalele 9
tO de la IC13 sint cuplate la
t8fminalele 8 g de la ICtO, i1
timp ce I l este la
terminalele 2 Si 3 cuplate intre
ela
Astfel , la Impulsul 60 aplicat la
intrarea lui ICIO ar trebui lie
cifra 60, dar in realitate va
li 00. se o cores-
a cifrei 6 cu impulsu-
rile prezente pe terminalele 7 9
de la ICtO, poarta din
ICI3 va lacil ita trecerea unul im-
puls ICg aducerea la
zero a lui ICta. Similar se pro-
duce numaratoarea pentru mI-
nute.
Singura de lo-
gica aplicati la secunde ,i mi-
nute este la cilra zecil or de ore.
unde avem nevoie numai de eI-
Irele I 2 ,1 din acest mot iv aiCI
s-a plasat un prin 2.
lormat din tranzistoarele Tft
T,'
AIci aducerea la zero este co-
de ICI2, care re-
set pentru IC6 IC7.
metrele Pt, P2 Si P3 permit apli-
carea unor impulsuri de I Hz di-
rec1 la pentru ore,
minute secunde pentru stabili-
rea darile (ora
Schema a ceasului
esle dalti in figura 2. in figura 3
este partea de alimentare. Iar in
l i gura .. plantarea ci r cui telor In-
tegrate a tublJfilor Nlxle. Dese-
nul din "gura .. se pe
ci rcuil dublu placat.
"'l-=>q
, -
Acest modul video MV adaptat
la TV lelecolor permite cuplar ea
a videOC8setolonv' UI
Ve A l a receptorul Tv. cu semna-
lel e videocompleK, avnd 8vanta-
IV! unei imagini mai cu
,Jle a unui sunet mai bun. in
t imp se schimbarea
conTInua l a borna de a
c'blului din VCA. Tinind cont cii
video de l a
f,f ;venle foarte joase, practi c de
la curent continuu. $i pen-
tru un VCA cu ori zon-
tala de 240 linii la 3 MHz.
trebUIe ca MV s asigure o
amphlicare in aceasta
de intr o-
duca distorsiuni.
Montajul se compune din doua
etaje. Primul etaj adapta-
re1 de cu VCA
pri n modul de conectare al lui
TI care este cu baza la Si
intrarea pe emitor. Baza l ui TI
esle decuptata la masa prin C2.
semnalul se ilPlica prin CI Rt
i n emitorul lui TI. Rl-RS
un divizor rezist iv de
intrare De remarcat in acest etaj
valorile ridicate alo condensatoa-
reior olectrolitice tocmai pentru
a se putea reda corect frecven-
lele foarte }oL"e. Acest etaj asi-
amplificarea MV la o va-
loaro bunei
a etajelor
din TV. AI doilea etaj este cuplat
cu primul prin C3, f iind un repe-
tor pe emitor cu pe R8.
Testi oel montajut. am oblinut o
ampli f icare aproximativ in
banda 10 Hz-6 MHz, in condill-
Il e apliciirii la mtrare. pe. CI . a
unui semnal de 1 VIIv de la 10 Hz
la 10 MHz. Pentru tesl am folosit
un generator AF un osciloscop
universal. Semnalul vizualizat pe
ecranul osciloscopulul intr. in l i-
mitare incepind cu 6 MHz. Nu
trebuie sa le intrare un
semnal mai mare de 1.4 VIIv de-
oarece MV Dupa
testare, am adaptat MV in TV
am facut prima care a dat
rezultatul scontat. Am obti nut o
imagine cu contrast trea mare.
'apt care s reduc bu-
lonul PICTURE din VCR la mi n. -
mum. Pentr u a putea regla buto-
nul PICTURE in mediana.
am inlrodus in montaj C4 i n pa-
ralel cu R4 rezultatul a lost
' oarte bun, imaginea pe ecran
era de cal itate cu contrast
optim. Testind din nou monlalul
i n de laboralor am con
51atal limitarea semnalului in-
,-1:=:0
MODUL
VIDEO
RADU SULAREA
cepea de ta , MHz. Pentru pose-
sorii de VCR care nu au buton
PI CTURE. C4 este oecesar even-
tual o reajustare a acestuia in
!unClie de pretentiile
Realizarea se lace
conform schemei . comutatorul
din care lace trecerea de
pe TV pe MV esle cel existent In
TV pentru intreruperea diluzoru-
l ui. SI-701. Mufa AV se
sub barna de intr- un spa-
gala decupat de 'abri cant,
mai trebuie gaurit capacul in
dreptul mulei . Montajul se reali-
pe o de cablaj impri-
mat cu piese de calitate
cu respectarea valorilor din
scheme. Modilicarea in televizor
este nu afecteaza cu
nimic acestuia. Dupa
realizar ea se poate
face di ferenta intre imagi nea re-
prin selector cea
pr in MV, prin simpla comutare a
lui SI-701. Penlru aceasta se cu-
cablul de la RF OUT (lin
VGR in barna de TV. se
TV se
neazl semnalul. Tot din VCR se
scoate semnal de la bornele VI-
DEO OUT AUDIO OUT
printr-u" ..:ablu dublu. terminat la
cehilall cu o DIN. ce
se Introduce in mula AV. Pun
aclionarea lui SI-701 pe pozil ia
MV se imagi ne.
dar de calitat e mai
VCR se deliniliv la
mula AV. iar la borna de intrare
se i nstalalia de
pentru emisiuni-
lor TV, comutarea de pe un sem-
nal pe se lace prin aclio-
narea lui SI -701. Cind se folo-
VCR prin MV. se
tasta 6 din programatOf"
i n pozitie - UIF) . pentru a asI-
gura cei 12 V necesari sincropro-
cesOf"ului. i n scopul
constaOlei de t imp a si ncroniza-
rii. nu se lasta 6 e
apAsati oricare alta, imaginea se
rupe In partea de sus sau tre-
Problema sunetului e sim-
$i nu comentarii .
Recomand modificare
numai celOf" care au experienta
In lelecolor. le va da de-

r----,'-,------r------r-------.... ...
""'"
ALMANAH .. TEHNIUM '989
... . - '.... , . ... ..'
. ':.' . ,.- t '.: . '. ' .. ' . "
J .., -
. -
ATELIER
REGULATOR DE
ALMANAH "TEHNIUM" 1989
Ing. C. VASilE
Montajul consiliU" un Cr cu,1 eleClr -
nle de com .... cIa a unui ""e ( T 11. conl' .
tai in ,en. cu rezlsten,. de pulere IR,
Ul,hzat. c. Inc'llIlor. F'IJ,eru dlSlpa'a ". -
aceasta rlIlIS!e<1'. va dallllm'na de tapt
hpul ,,,.cuh." "I,hnt C"cu'l ul se"f'
C,-R'l lmp,e;jiCIl ,mroduc8Ie. In relea a
unor ten"un, paru,'e, OMoral. comull'"
' ''acu'ul
Elemef1lul prlOelpa' al acestuI regulator
il consl,lu,,' <;",CUII\)' mteg t /1"123, Cir'
am cunoscui ca '''b,lIz.lor de 1Iln"une
in .cest montaj. c"cu,tul #"123 este
UI,Ioz81 c, . VIN de Iermli si Impl"le.
tor-comparator de ten"une
de l emp.,alu'. este re,',zat Cu
tranzistorul T . momat intr-o punte 'ellS-
!Iv. TranZIstorul esle pohll' iui cu rez's.-
tenlele R. sI R, pentru un curent de co-
teetor de cca 1 mA Dependen'l de tem-
perlhn' a tensiunII JOnc'ltunj, Daza .. mitor
I acestu' lranz,stor esta aprox,mat,v con-
stant. sI agala cu cca -2 mVfOC
Tr anzistorul cu rez,sten,a
COMII,,!ie unul dm bra,ele pun,,, de mi-
IlIrare a temper at urll celelalte bra te sint
lorml te d'n R,. Rlo R. S' Rv.
Puntea ISte lIimenllla cu tens'unel
tonat lmt a (VreI . 7.15 VI. a.;gllrll a de
corcuilul /lAnl.
TanS'lIneB ce lIP .. e in d,agonala Pll"l"
de mislI" este .plicllii la Impl'''cllorul
de eroare don c"cultul IIA 723_
Tens'unea de pe Int'''ea ,,,,,ersoare B
acestui ampl,licat or se reglelil a CII Rv si
determin. pragul de compa' are. adiel
temper llur, ,. care va IlIC" regulatorul
Pent ru uSllarea inteleg .. ,i lunc\,ona' ".
,n ligurA s-a faprezentat schernaollc $1
struttUrl Intern; a ClfClIllIiuI /lA723_ Im-
pulsunle pOl"",a radflSate. dar nefll1l8te
se apllci la p,n",1 2 (baza t ranIlSlor",llI' de
orOlK\le) pfln onl"med'ul unu, ClfCUlt de
,nt ;l7I .. e (R".-C
t
) Asllel. ImplIlsufile
Z'I' .... d. Ia ie$lfea COmpafil1 OfUlui 1Ie<:
spra V
D
imediat dupa treeer .. prin leI'O a
tensiunii alternat,ve din relea
Aceste ImpIJ)$un pozitive comand. t".
rul pfln in, .. medH.l1 tr.n.lormllorului .Tr ...
Acest translormBlor se DObi-
nino;l pe un tor don lertla (mat .. ,al A,). Cu
diamel,,,,1 .. ,or de max,mum 20 mrTI.
200 de spi,e pentru p"mar sI ce. t OO oe
Spire pentru NCUndar
Se va lolos; conductor de CuEm ru
diametrul de 0.2 mm
P1," dloOa Zen .. intefna s, rezIStenta
It aplIca. numa, pe du,.,a ,mpulsur ..
lor de i." nl . o tenSIune de reacl'e POl"
\ld. ce Imbunitateste comutarea Silitli-
mului. Perlo"""nlele reg",latoruiul Sini
imbuMta\"e. de asemenea. P"" modula-
rei in du ..... ,mpulSUfllor date de com
parllor. cu IllItO. ul une< tenSIuni IflUI
,""ula,e generata Oe amphhelIOO""" opo'
'I.onal ,iA74.1 PerIOada I cane, tens,u "
..." te egala cu cca o HZ
p,. ..... ,.", .; .... .'mperatu,,"
IlIrnA de O.S C
'flnslo.maroru' " un lranslo'
... atoo" Obosnult de relea. avind in $8C""
o.u o tens.une de cea '5 V
ATE IERI :
t
STABILIZATOR
DE TENSIUNE
v p
Ing. V. CIOBANITA
T3 BO'36
.

r- I.'_
INTRARE
O;nm2W


'"
"
.! ""!<FI


8(1)6
47"

J5V


Uo
R6 1,&KA.
R'
1
"""
r -
- - - -

;1( -
__ -,
r-
13
I
I
I
c>-
'IIN-
I
n)
p I
I I
I I
.L
-Tv-
6
'O
2: _ ...1
V
REF
"o
Vz

,.IV,

J'1
'.\KA
RJ 16Kn..
,"182
J

li
,
Sint bine cunoscute schemel6
de stab,lizare serie. reglablle.
construite pe baza circuituluI
{lA 723. Acestea compari ten-
siunea de ie"ire. sau o parte a
acesteia, cu tensiunea interna
de (cea 7. 15 V) . dispo-
nibili la p!nul 6 al integratuiui
Schemele clasICe nu ofera
ind posibilitatea unor
tensiuni de mai mici de 2
V Pentru obtinerea l enSIl.Jnilor
de le$ire reglable care sa pof -
de la O V, uzual . se inlro-
duce o de tensiune
(de curent mic) care
polafizeze integratul sau divizo-
rul de le$ire.
Schema
aceste dezavantaje $i permite
oblinerea unor tensiuni de iesire
cuprinse inlre O $i 24 V, pornind
de 1. :) tensiune de In-
tr.re jU,) . Tensiune. de inlrare
nu v' 30 V pentru
{JA723C $i 40 V pentru (JA723.
Din schema de principiu se
intrarea inverso.re
este 1. o tensiune ce
depinde .tlt de tensiunea de le-
$Ire. cit $1 de tensiunea de rele-
Intrarea neinversoare a
.mpllficatorului de ero.re este
menlinuti la valoare lid, $1
anume
Tensiune. pe intrarea inver-
IOare se funcl " de: Uo.
R" si pozilia cursorului poIen-
P"
Daci : R, '" Rl R, - R. se
obline:
Ua :. {1 - k) . . V ...
unde: K pozilia curso-
rului pol enliometrului linl.r
P,(k =-0+1). Se observi ci pen-
Iru k '" 1 tensiune. de le$lre esle
In timp ce penlru k :. O de-
vine maxim'- $i anume
U
R.
_
R,
Tr.nzistorul serie esle un
tranzistor compus. lor mat din
2N3055 80136. Tranzistorul
T
l
protecli. 1. depasi '
rea curentului maJdm. Acest cu-
rent este det9l"minat de rezIs-
Cu vato.rea din
schemi. limitare. se lace l a cea
2 A. Tranzistorul T, se monteaza
pe r adiator.
ALMANAH .. 1111
F
I
Inlefe""" Intr-un IM' audio I
unul ... tem Of p"ltucr'f' suoeIuIu,
(elea .. IlJIIizl'or. DNL etc.' sau ...
le<:talea unei .nOO'l ill cii se lace 8'111-
dent cu un tomuletor. Folosirea e-
mulatoa.elor meear'liCI ridicA o serie
dl probleme cum ar n.
- pl'ovOllci p.-turblll.j In momen-
tul cornut . ...
- nu permiti Impl .. rel r. di,-
'In,i le\i da Ilstem (taleoom.,lI:lal
- camiller, Qlto' J, ,i nellabol,
mi' ' 1. tInd .. Ictioneau al
fui (In CAlul 1*1 .... 0..1
Ac." pl'obl_ Iim retoh<a'l cu
IUCce. o. comultro.r", electronice
.:.re "'1,1 Impus dtmult In aparaturI
prol'_iOtIIIli.
Scheme de I.'i de 1, un
principiu IoIoeiI curen! dl p'Oduci-
torl o. 1'.cI1 ecustlce. DIlIt>
rili n .. .. r . schema contti-
lui, O complet"l num.oas.eIor
se""", dl "ec;ta aeulllc. .plinl" In
revl.te Tlhnlum": ll.II., FUZZ.
WAU-WAU, VIBRATO, COMPRESOR
OUBLOA De FRECVENT" etc.
Prin tcheoM bloc II ' obHrvti
IIp.eluI conlln. In 000i eo-
mutato.rl .,aloglce ac:\Ion opus
dl un IQj:lbll dl t ip T.
"_Joa. din
2) . eIIml'" .ltIet..,. cN vbr.,1to
eont.ctulul K. comutare. bis"bilului
dllYllll lnd I_mi.
Pemru lunctlo".,. ..
ltabokllui. eor.lderim T. Ndu..-! ti
implicit TI bloc . C. d..e6rc . C,
Ine.ceI. GOnlldui comun II lui C".
C. ti c,. ... 11" 1. V. prin IlIZiflan\.
'.
r- Cind 1( .. m .... C. SI C
!llnll.leazi POIenll.lul OIllior lui
SI r. mult .ub nivelul mueI. Ill\l ncI
si 1, bIochaz. e' .mlnOOui. In eI.pe
.medle" ti ot..vi ci dl!o-
.rI" lui C. Cir, este dlleC6rcll, ve cir.
rul. un rulenl mII m .... prin blZl lui
T dec/I baze lui r. C. aescitcin..
111.,. l'I\Ii l.,.oe aecft C_ Ast'eI.
bostatMIui p.. comutal atar .. T". de-
""',nd SltUl'It . 1. T. bIout. V.orile
mici II' eondenuloarelor .igur' o
cornut ... e foart, lapidA.
ColT\IJlalo.eIe lflalO?iC. IlIal.Zlle
cu TEc.ur,1e ,1 T. SIl1I con'llndlte
cN POIenli.leI. d. 1. I_iril, blll.bolv-
lui. se , Iie ci TEC-uI poeIe fi p ..... rt
CI o fft'llen\ i eomlflal!l de poIen-
lillul dlnlf. pOlII" ,1 mlSi PoienII.
Iei. a. eomlllai ti prin .ezlS
lenl.l. R. R"" R,. re.zisten\. ae
velori m"l pentlu nu ,unUi sem",,
lui o.odIlt O, Si Di prolelllza
TEc.uI .... enl IflnllSloru!u, blOCI!
din blSUibil a. Unul curenl
pnn /Onc\'Uflll ta.
selectII" aol cu elea _III tem-
n .. wn" cN .,rina. .. LED-ulu. Im_
pttdlfl,_ nec_. Puf>Cl.lon6ol DO-
muIMOI'UI,,* In cona'l" bune. cft .'
re"' 'nterfetel cu electul SI cel.
laii, COfnPO",,"" ... Ilnlulu, 8a..$I,C
lint 15'01"'.' de ciou' .epelOllr. pe
emitor 1. InItII" Ii 1. iet .. 1 Trenz ...
100.ell I_pect, .. sInt ae 19omOl m,c.
"nlnd cont a. '''PIUI ci Hmn.JeI. cu
r:_ ti IUCI .. d 001 fi mici 1- 10
Al.MANAH 1919
4'
IA'l'ELIER
COMUTATOR
ELECTRONIC
mV ..... epe!OI'ul p. em.tor nu OI ....
un rapon semn .... zgolT\Ol pr .. toun.
PoI.nU.II t.ln"stOl. elOI' T. T
J
r)
r. In curent eonl,nuu se ... gul. plin
dow<.!orul cN 1_lUn,. lormlt din R)
R .. deeuP'. p"n C,..
O,n punct cN 'tIIdIII. II ,.aIu., ..
p"ChC'. monllJul nu ridoCi 0'0-
bleme To.l. comPOftIIIllel. II,. ro-
m ... , 1. '41or"e lor nu Si,. etltlC ..
Atent .. dIotlbtla It.bu ... cord.i tI-
P"" TEC-ur,lo<. oper'l" ce lI.tou
lieuli cu c,ocenul conectll le plimlnl
,1 II ma .. montljului aeol'ec. cu
d .. tul a. mici PCJ:I. provoc. dis-
II UQ ..... /.c"Inr:liunii.
Siudent CRISTIAN TUOOSE
AlimentarII al 1_ cN oblceo II o
bltlll. 9 V. a ... funejJOn.lI comutll-
torulul _1' llguri in lim," m. II.",
... len"unoi cN .Iimenllfl. Raz .. I .... \I
R, a, 2 lin _1 ... ..,. CI un compro-
mis Inl eon.um ,i ilumina".
LED-ulu' Diode O, prOl",lI:i montl
,...1 Imcotrlv. coneo::tirll su._ de III-
mentar. cu polar" ... IIIYIISIli
Dacii .. dorll$1e 1. aII-
I.nl" cornuUlIOI'ulu! elealonoc. a.
cInd "aclul _II .nclu.
Int.-Q sl'II . III' comanal ti di am
pedali. II POItl duc. d. 1. comull
tOIUl 1( din 1;lId.1. t. mont'l un c. bl u
nMer.nal oricit. ae lung.

A curDeje de incVeere a
unei W,terii de acumulltoare cu
plumb, cit $i C:Ondo!lle reale de lune:-
Ilonare sistemului .ltemator-rlleu
rltguill or-baterle din instalatia IItIC>'
tnd a aut omobilului, se constll' ej
releul regulator de tenSIune de tIP
lIecttomagn8l lc sau ehI'" electronic
clasic nu corespunde [n tOl.litlte c ..
r!n\elor de o op-
a SIstemulUI din c.r. tace pllr1e,
Penlru Incarcarea opfJm.li a bat.;81
de .cumulato.re se Impune modi'i c ..
rei tenSIuni, de ine.clre, de
lempe .. tura, cu un coeficient de
- .0.5 mllJ-C, cu o preCIZie de
ten$lunel. Ia temper.tura de 15 C,
est. necesar NI IlbIi valoarea de 13,8
II pentru o aterle de 12 II
r. - -------, r----- -- - ---..Jl..: ----- - ----"1,
!lUI ., 1 11 :: ! "1
4-. '..... '" -"- .; .Jtp " : . y.,
: '" ;;-t."fi::
: otni 1 .[f I::
L - - - - - _:.J
':
... IICI 0Il :r .. u
I ' Il? '1..", .1:
: ... I r- I
L __ _____ ___ _ ____________ _
RELEU REGULATOR
DE TENSIUNE
SChema ellCt/lca de prinCIpiu Mta
pre:zentlti in liguri ,
Pentru masurarea tensiunoi de n-
wcare " controlul tampefetuori. bII ..
fiei ... pr .... i.zut un tr.<*Jctor In pume
realizat din dQu' dlvi,oare de t ......
siune. unul v.riabll lunc,ie de tempe-
raluri - RI, OI + 09 $i .tlul lerma-
Sllbil - R'2.. R3,
Pl'in modul de alegeta a element.
lor c:elor dQu' dlvizo.re S-I Ob\inut
un IX)efieient de lemp.atur' de 39,.
mllJ-C, loart e apropiat c. va-
loare de coeficienlul optim Pentru
determinarea coefic.entulul de lempe-
II Iraductorului _ K , ut ili-
IiIt refiila
9 ' Ko
A'
R'2 " R3
unda 11; " este coel,clenlul tefmiC II
un81 dlOd{! cu siliciu, de cea -2 2.2
mlll oC
Releul Rell .IImenteaza traductOfui
prm contactul K 1 (de preleflnl.
.100((') dlfeet de le !)Ornele baterl81
(U ), ta cuplarea alimentliri, tU I
prm cheia oe IX)mact. UlgurindoJ-se
m acest mad 1une1lonare coraela.
Ilr. lI<orl
TensIunea de eroar . care apare
Ollorlta modlllcari, tenSIUntl U uu
Ulmpefatufli. se aplica circu,tulul
comparator re.llZat cu clrCIIJiluI ,nl ..
grat CI1. care trebuoe sa aib6 tensIu-
nea de ollSll cit mII mici Daea U
are valoare mid, comparliOfUI afe
1e$l<e. In stirea " pr,n ... Ierm ..
d'ut tr.nZlStoareior T2. T3 Si H intl-
$,. .. e. de a Iilernatoruiul
'este strabatuta de curent
In momentul cind Illn$lUr'lll. U
un Ir'lum.t nIVel , lenSIUr>l'
de eroare i$; SChlml)a semnul, com-
oaratorul t' ece in ,Iareil ,JOS $i CI,I-
'enlul de e.c' ''\le se anuleaza In
.... t mo<I tensiunea de Incarcare I
Ing. N,
Ing, N. CEANA
Dllerl81 se menllne constanta in turul
unei valor care depinde de ,eglaj..,1
In;\i.1 al tr.ductorul..,i si de tempera-
turl ,
Reglilui initl.1 .1 traOuctorului, clIIa
se rellizeazl din R'2, trebuie II a,i-
gure la t tSC tensiune de inear_
cara de 13,8 v.
Scheml e1ect, idi pentru Inularea
CllJ rentului de 1. reduc ....
tura\iei maiorulUI .ub o anumiti h-
mita este realizati pe ci'CllJitel. inle-
grate CI2 Si CI3 Impul$unle de la
rupcor .e aplicl monostilbilulul relli-
zll pe Cit . In IInal obtminou .. pe
rezlSlorul R22 o tensiune continue a
cAre. valOll" depinde de 'recventa
Icestora, Prlgul ae b8SCIIJl.re .1 IX)m-
paratorului, realizl l pe C13. se , e---
glu.z.t dm R2. &stiei c. pentru
+ 34 Hz. corespunzAtoare un", t urat"
da CC. t 000 rOl lmln, iesirel compa-
ratorului d le in S"'"
,.IUS"
Deoarece in IC.t caz tranzlllorui
TI e,'e deschis Ind, lefent de U , cu-
rentul de excit'lie este nul , aeci Iltll<-
nltorul nu Incarci,
0 1' 1 conttrvctl'la II l'loomand.lirl
prl'lnd utMizarll
Pentru masura,ea lemperltufll
t,mei, d'ode1e OI - 09 SIt ',.eaza pe
un 'uDOft metalic (din .Iuminiu 'IIU
cupru), care II rindul sau s e pri nde
de corpul baterie, prin I.pire sau eu
un IX)hll<
Tr.auclOrul tmp'eun. cu 'eleul
Rei 1 se prote/eaz' cu cuhe dIn
plastIC, Icord,ndu-se m.re atenjle
eten$eitjl,i
Legatura etectflc.l dintr. t'lductor
Si restul SChem", trebuIe ,eal,Uta cu
eeblu ecranll (doua I"e centrale)
In<*Jelln\. L, se reall,eaz. pe 101'
de ".nslormator E6. bobn[ndu-se
carcasa cu conductor CuEm 0
o,S mm Tranz'Slorul T. se va monta
pe carc.u reieuiul regulltor, daci va
li realiza" dIn metat, IzolfndlJ-se in
mod co,espunzator IX)leetoruL In ca-
zul utllil'rii unei .prind .. i electronIce
cu tiobtor , '81istorul Rt2 se VI ,um.
Pentru ca dimenslunlte releului ter-
.'" rezulte redus.,
complfablle cu cele ale .. leului de
tip electrom.gnetlc. SIt ralX)manda
lullurea montalulu. elect"c pe dOu'
catllale Imp"mllie iflre ele, fa-
tli-n fat', prin distanlillfe,
lED-ul 013, care ,e IIprlOde atunci
cind altefnatorut incarci, se poata
mOnl. pe Cadranul Indicalorului de
llIn.lune de la bordul alltomobllului
Releul regul"or de tensiu"ll tllfma-
COmpenSiI functiona.ea ea-
rtlSpunzatoa,e ,.stemului alterna-
tor-blt.'e intr-o gama mare de tem-
peratura f-JOoC + 6O"C), .ducln-
dU-$1 toloda" aport ul la reducefea
CheltUIelIlor de iflre\;r>ere IlUtoma-
bllulul prin prelungirei du" t.. 00
serviCIU a bltem). de .ruml.lllioate
Uiti da colTlflonanl.; Cit, 2.. 3
{lA141J. TI . T2 - SCI07A 8, TJ
BOl36. T4 - 2NJDS5. OI 09,010
012 - IN41.8, 011 - IN4007, 01 3
- ROL 07, Oll - Pl IS II. RI R9
R20 - 1 R2 - ilprO. 1 k U. Rl-
620 II Rl6, Rt7, RIB. R21 R23,
R25. R26 - 10 kll. RS, RI J. RIS, -
1, 8kll.R8
- 22011. R10-3JOI III W RII - 12
RI2 - 15 k U RI4 - 390 11, R19
- 620 II, R22 - 20 kU R24 - ap,oA
4,6 ktt, R21, R28 - 3 kll , Ct - 3JO
nF, C2 - tOO II, C3 - 1. SnF /500
II, C4. C8 - II. C5 _ 10 nr
(mulllSlrat MC). C6 - J3 .. FIIO V
(lanta!) Cl - 41 II It lnla'), SI
- 3,IS"
ALMANAH 1989
Reglajul aprl nd8l"il folosind le-
rele pentru distantei
i ntre contactele ruptorului este o
Invechita. utilizatA al i
numai In ,.casnice" de
cei car. nu lin prea.{nultla reali'
zarea unor valori de v iri ale para-
metrilor de economie.
Metoda poate da rezultate
bune numai la motoarele nOi
la cele la care cam. ruptorului
are o geometne Dar
in acesta cazUri rezultatul ope.
ra\lel esla tributar ope-
rator ului Desigur, un dwellmetru
constllule ajutorul cel ma. c0-
mod infailibil daca aparatul
este corect reglat. Cum cei mal
mulli amatori fug de cheltuieli
suplimentare, 1,.,516 dorinta de a
realiza reglajul amintit cu mij-
loace mai pul i n costisi t oar e.
Unul dintr. acestea. care poal e li
fOlOSI ! Ja motoarele autot urisme-
lor Daci a 1300 1100 presupune
saCTificare. unul rol or, rebulat
eventual. Pe a
acestuia se sau se nit ",""
o lamela metaUc, cum
.e reprezinti In figura 1. Lamela
poate II prinsi cu un sl..Wub si
plullti si In acest caz nu mII este
nevoie ca rOi orul iii lie sacrliicat
In cont inuare, pe corpul rup-
tor-distribultorului (fig. 2 I se
traseazi R. folosona a
a,cu!tti sau lipind pe corp
O hirt ie trasali in prealabil. Re-
perete vor li Irasate echidistant,
la dislan\e unghiul are cit mai
mici posibil. dar care in orice caz
si nu S Cu ct mal
mic esle intervalul dintre repefe.
cu lIit mal mare esle precIZia CI -
tirilor Penlru reahzarea reperel or
se va lua o banda de hirt ie a ci--
rei lungime sa tie elllct cit cir-
cumler'"la COfpului ruptor-dl'lr.-
bUilorulUi ,i pe ea se va ""alu:a
t.asarea SIli nd ci intreaga lun-
II oenZII COfflSPunde la 300 .
lumalate ta 180" $ a m.d.
Dupa terminarea celor doua
opera!", rOlorui ,e monteaza
norma' pe arborele rupt or-dlst,,-
bullorului. In paralel cu contac-
tele rupl0rului se un
bec, cum se in Ilgura 2-
Rotuwj usor .rborete colii, becul
,e va aprlnoe SI se 'ta stInge suc-
cesiv, duratele oe tImp n care
becul sta "IOS corespul)d
onchlse a contactelor, Iar pe-
rioada (ti. pe
scala Irasata pe corp cores-
punde unghiului Owell Pentru a
oblme valoar.a procentual.! a
parametrului Dweli se va apli ca
r.la\la
ALMANAH 1989

PARAMETRULUI
DWELL
DWELLMETRU
Dt, Ing.. MIHAI STRATULAT
1
:;
I
4
1
I
!
2
3
'18 c:;

a l
Dw 0:9 1%1
Pot li controlate astfel toat e la-
turile carnei ruplOl'ulul sau numai
una aceea In dreptul
reiB s-a realizat trasarea reper&-
lor pe corp.
la fuptoarele motoarelor de pe
autoturismele Lada se poate fo-
los1 un procedeu similar. Se tra-
pe corpul dispozitivului re-
pere radiale echidistante la inter
valul de 5, cum se In
fi gura 3. Pe rotor se monteazA
un indicatOf metali c fht l ndu-I cu
$urubul cu care se prinde rotOful
pe suportul Ca mal
Inainte se In acest fel
unghiularii pe care
stins un bec. montat in paralel
cu contactele rupt orului (Intre
cl ama 4 masA): acesta este
enlar unghi ul Dwell.
La mot oare, un
alt procedeu. C8Y8 mai complicat
dar mai preci s. se
un dispozitiY ca acela di n figura
4, n care un sector grltdat la in-
tervale de , . se mont eaza pe (O-
tor. Sectorul 1 are bUle ar
IIculale 2, car e se pot lixa pe ra.
-tor cu arcul 3 OJ
4. Procedeul de lucru este ace--
dar precizia este mai mare.
deoarece sect orul , a ... ind un dia..
met ru mai mare. poate l i gradat
di n grad I n grad. Este necesar
nsa ca centrul prezumt l ... al cer-
cului di n care lace parte sectorul
cu centrul de rotal ie
al ax ului r otorulul.
la ambel e t ipuri de motoare
citate reglajul propriu-zis al dis-
tantei i ntre contactel e ruptorului
poat e li se l oI osesc
scule speciale adaptate acestui
srop. Astfel , l a DaCI a 1300 foarte
se do ... folosirea
scule! prezentate In fi gura 5; di
mensiunile necotale se ... or lua
apreciat i ... . la autot urIsmele Lada
reglarea distanlel dintre contacte
esl e mai deoarece.
se o
cum se face de Obicei. din
cauza el se pot produce
rupeti . la aceste motoare scula
al desen est a prezental in
fi gura 6 se do ... da folos.

Starea bateriei de acumulat or
se poate Indi ca cu ajutorul unul
et ement cu segment e cu
anod comun de ti p MDE2102.
Cel e trei stati car e se pot
sint
- sub 10 V _ l itera " l M (Iow).
starea de jos;
- intre 10 V 15 V - li tera
.r . intermediar:
- pesta
l'
V - litera .,H"
st area de sus.
onsumul mont ajul ui pent ru
cele trei l : 20 mA. I ,. 25

Schema de est a
foarte unul
const ruct or amator.
INDICATOR
> .. _..... ,
_ .. _Il"::{ .. . .
Ing. VICTOR GHEORGHIT.l
J 8C 1078


--
,
...
(7,-:
=
:"

.lll f t
"

"

'W
.... .

.-"1.
'" >- 1"
"
II'"
...
""-
"
-1 l
1"
r
IJ e d t
,
m.'
rl

10.

ALMANAH 1919
4x4
iWJlomobile c)e e.ceplle ani, S8 constati o !!Io-
noua de re.lizare II unor cu toa18 'Olile mo-
1000.e. De fapt, ce tnseemnt 4.4? Este o prazenllU" sim-
bolici II automobilelor cite au toate rOl ile motOll'e. Tri.
sura cu cai nu ,vul n'ci o mOh:.re, fiind IraetaU;
p,ifl lort nimalelor In general, automobilele
1""2) iti o Sngurj punte motoare. prin .eetlSta tltlele-
IIlnd ci mQlOl'ul - prin intermediul transmisiei - Inl.e-
neuA direct ori num.i roIi'. 1816 (de exemplu ca
la V,ci, ..... OIIei" . ori numai 'Ol ile punti! spate (CII 1.
L. d.). fMlul de .O\i ru'ind liber
O.cii privim pulin Inapoi, M constata ca 8U mai a ..
tat, tlt,mp. constructi i de IlUlovt!hleule 4.4. In 19ot7, Fer.
dinsnd I relll 'Ull automobilul eu trlc-
tiune Integral' , ti 1980 Aud; II prezentll la Salonul aulO-
mobilulul de la Geneva primi .... '1..,'6 a euloturismulul
Aud;Ou.,'ro cu tractiune c.e i-a nume-
'oue victorii In ,a!lunle aulomobilislice, mai alet In con-
d'lli de 'ulara cu aderenti
La o'a .ctuali, .tlemul .... 4 IncepU! $Iri se genflf."-
zeza .&pid, mrtjop,.re. tirmelor eehipindu-" un
.... tomobil din topul .Clual.
Efectuind o anali16 rigu,oes! precisi. problemelor
ridicate de traetiunea imegr.liI, esenlial rimlne in princi-
piu numai comportamentul rutier. Prin aceasta se inte-
lege 8\loIuli. !n bine s.u In rau. unor param8lrl .fectati.
la mfllSul In Imle dreapta s .... in a aulomobilulul
........... menlin8l'e. 1,.lectoriei, elicacilale. Sislell'ltJlui de
direclito, Jisptmsul" m.,inil 1. 'OIlfe' vol .... ulul st.bitl-
tate. In dUeriie reglmuft de !,Inare, motricitalea. linlAa
de drum,
Implant.re. noii Iolulii impllc.li, de asemenea. o an.-
Jid complexli ,i altor factori c .. e apar, cum .r fi ma-
sele ,i ill8r\lile lor . etodinamicitatea. stabilit.lea 1. vint
I.teral, suspensi., direetia. capacitatea longitudin.l' de
accelerare frl/\llre vehiculufui.
l.kI rol deosebit, specific integrale, In definiti-
v .. ea unor soIulli tehmc. U Ire suapensl. cu par.metril
ei principali : "81"bifit.tea. .mOflil.rea. repartlz.re .... n-
hruliului " pe punt i
Fllri Indoiala m.i sini .lli factorl seeundarl, care
Ifebuie de asemenea 1<""li In considerlre. cum . r II ale-
gere. pneurilor (deja constr".;lorl de pfljri care
.... definit $1 re.lint pneuri optimlute numai pentru treo-
liune. ..ghldare." .... hlOJlulul .parilia unor
deform.,ii. uzura pneurilor etC.
cercetiri efectul t e de diferiti au PIn In 8\li-
diferenl' de eficacit.te privind pistr .... mt ... ulul
in Itnie dreapl.ii automobilului Intre doui ,1 pMru r01I
motoare, prin .... ri.li ccefet' liai lran_loIle automo-
bilului In lunqie de br.carea 'Olilor pe sol. Pfln rotirea
vol.oulul. Automobilul cu patru rOli motOlre .re o oom-
portar. ,,,.bilitlte) de douil o.i mai buni, mai .t" pe o
.c.e. Inghet.ti .
Pentru conlirm e, incerc'rl executate pa trei t ipuri de
ruller., cu automobile cu diferite Ielurl de t ransmi,li ,
au .cos In evl(len\' fO'" de traqlune automobilului. in
funcll. de 'istemul de transmisie ,1 de .d.
ren\.l ciii.
E;o:perien\.l actuali a .cos in evidenti diferite I.milll de
traetlune integr.1i concepule de mai ,coU: Hond.
,i Volksw.gen, Lancia. Renault. Unele transml,ll asiguri
in permenenla ,1 In orice drcumSlanle .ntrenare. '011-
lor. 'ar altele numai tempor.r.
In conalrucli. de automobile .auall exist' t ,ai tipuri
dislincte'
Tr""",I.Ie Int l9'.11 e;o:"tenti 1.
toarele tipuri de autoturism.: AII. I'tlm80 33. ToyOf.
Tercel, Renault 18 Br.". Aceste automobile nu au di fe-
renll,1 Cenlr.I , Iar soIul l, este 1. WlhlOJlele ...
miullllt .. e. Tr.C\iune. pe al 201e. I'Ind de rO!I este c.o-
mandMi manu.I, cu ' Iutorul unui .mbreiaj cu craboti.
SOlulil este d. are d81avant.je nu NpSit.
de impor1.nli: nu te re<:om.ndi rul' OJ .mbele punll
08 ci, rutiere aslalta". In buni sl.r., deoarece"" pro-
ALMANAH nTEHN1UM" 1988
Dr. In;. TRAIAN CANTA
auc uzura rapidi a pneuril or, o t,nuta de drum nes.:n"I.
c"oare o directie greolle. mai Iles 1. elactUirea de
manevre. In .ceste COII(I'li" soIulla 'b4 devlll8 opt,ma
num.i pe drumuri cu norOl ie $'
TI_mim Inll9'.1i temlperm ........ Este ,OIu\l'
lolosit. de exemplu 1. autOluns ...... VoJ/< ..... p"'" Goli
S)<nchto Plin care un visco.cupaj , .mplll$.lt intre punl,le
l'li spale, .,Iguri un Iran,fer automat de putere Inlre
punli. ,espect,. cll re cele doul anl renate oc&l:lonal.
ori de cite ori diferenta de fllI,"i intre 101,1. II\A ,1 Splle
devine ,mpor1anti . Pneurile autotuft.muluJ sint exploa-
IIte corec!
Tlan,ml,l. Inl l9'.1i permanen". Acest sislem se
curent in ,.brlc'lia automobilelor .... 4 .ctuale.
cum ar fi : Ford Sier,. 'J/R 4x( Auei, 200 OU'flro. Fo,d
ScorP'O Audi Coupe GT Ou.mo , .. Aceasti solu-
lie !osl lolositi Inil ,a! doar t utoturismele de perfor-
manIa, deoarece asigur' o Iinutii de drum si o m.ni.bili-
t.te foarte bune g'.lie un. repartizir l "\10/\111 puterii
inlre cel. plllru rOlI. DiierenUaiul canlr.1 rularea
In SIstemul .... " p. c.lil asl.l1.te firi nici o problema Re-
partizarea cuplului intre puntea ,1 s pate POlle fi
egtli, iilJ pentru evitare. ,O\ilor. In caz de pier-
oare a .dorenlei, ... recur, 1. doua difer&nliale. unul
centrei ti unul pe puntea spate, cu bhxar e manu.liI , c
la Aud; Ouallro,
SIstemul ,.Ap. lolosit de Ford Inco,poreazi Intr_un di-
ferenti.t central un tren de dintate care .,Tguri o re-
partlz.re CUplului motor de 34" pe punte. 11\'
pe punte pete, ceea ce asiguri o compor1.re uto-
mobllulul apro.lm.tlv ce autolurlsmaor
cu douA rO\i mo!ew., La lCest sislem se' POlle
lir' probleme ti circuitUl de frfnare OJ 1oi.1e1l'ltJ1 de .nti-
blocare ABS.
Soluti. ce. m. i noul de t .. etlune inteor.li utilizeazi
In COnstrUCTI. sa dlferenliaTul epicic101d.l care reparti-
zeazl asimetric cuplul motor }nIre punli , asocia! cu un
viseo-eupl al (un cltlfll' cu discuri de frietiune met.lice In
care 18 Introduce lIuld siUconic.. cu o teIlslbilit.te redu.i
la lemperaturA), care asigurA o functionare continui.,
progresivA ,i automati, In caz de pierdere derentei.
AclIIIti .oIulie pllfmlte ve. un .... tomobil cu "lam-
perament". cum ar li cel. folosite In competitii (L.nei.
Den. HF, BMW 325 ; .. .... ).
O alti problemA Importanta care te pune .utoturitmu-
lui OJ traetlune inlegr. li este .mortizareL Este gener.li-
zati soluti. cu trei pOlilil - de
rul autolurl.mulul, tar 1. "le. lislem, electronic.. v. dl
poalbllll.le. de alege Instantaneu o anumiti lege de
amortizare OII<e !I.ii .slgure un confort optim in lunclle
de: aC\lonare. volanulul, viteza autOlurismulul, acceler.-
li. longitudin.li. regimul da Irina,e, .cceler"i. verticlli
autOlurlsmului .i deschidere. clapete! In carburator,
Tot cu ajutorul electronicii, In viilor un microprocesor
va schimba instant.neu Int'-o MOJndi de zeci de ori le-
gei de .moniz.re Int r-o ordTne precisi , pentru. atenua
efectate .... ticute ale denivetirilor drumulul
JaponezII insi .u .(lus o conlribulle ,1 m.i m.re, In-
venlind un ,istem care permite o bracare neobi$nuiti
rOlllor in 1unctie de unghiul de rotire al voIanului. solulle
1010iiti 1. 8Uloturismul Hond. Prelude - gener"I
..
In Incheiore ette important de re\,nut ca transmisia in-
teg .. " 'eprezlnti solutii ldealli automobilului viitorului
deoarece permite cr8$terea .1.bilili\1I vehicululul pe cii
de I'\IIlre cu .derenli ,cilu\JI. mai ales In reglm de 'C'
OIIer.,e.
Totodata , In diferite condil" de rul.re, cu .d_8Illi v.
rl.bilil ..... rl.\i. cuplunlor pe puntile mOlOllfe permit e.
' Iiplri mal bine automobilul , aslgul'lnd pentru oOJP8fl\i,
hllbitldului un grad mai mare de secu",.te, conditie
ideal" dtre care t ind tot. coratruelorll d. autcwnobi le
Studiind cu atentie evoluti. unor prototipuri unor
"'18?
o "
- .', " ". "
', .. - . "
FOTO
. -
FOTOGRAFIA

ELECTRONICA
"
.,
Flz. GH. BA.LUTA
tehniCilor
"
.,
"
laI'. firmele Canon " Kodak produc
penlru fotografia color. in
1; altele fabrica dOfir impnmanta sau
CIII'"ICI8<lslll(! ale unor as tfel
camerjj pantru tOlogr.lia ateclro-
$1 grautale apropiala da cele ale
unuI aparlt rellex de 35 mm. camera folos&$ ta ca supra-
h.,. fotosenslbila un senzor CCO avlod dimen$llln. de
clica 7x9 11'111'1 " 380 000 de puncte fOIOllln11l)l11l Sensl-
Dllitatlla aceslu,a este eeh,vale .. ua cu cea a une. pehcule
totogra"ce de 200 ASAI24DIN, Folos,1'I(I o ampl'lica'1I
suplimentara se ajunge 1, 800 ASAI3O
DI N. dar pe imagine se obsltfVa un ..zgomot " accentuat.
115'QUrl timp; in oomeniul 118-112000 se--
cuoda. Sini posibile expuna,., .. In ralalii" cu '-5-10 ima-
ginin. Sini oferite douA zoom-uri mm SI
11'111'1. Prrntr-un adaptor se pOl uti\iZii
obieclivele tOlogra"ce Cu monturA canon FD. in reg,m
de lucru manual se ,ine seama de diagonalil fllOU" li
,intlll fotosensibtla (ci rca 11 mm). c ... e face ca unghiul
dll pOZIl cu un obiectiv dat si ti. de aproximativ 4 O"
mai mic decit in cazul lormatulul totografic .,41<36 mm
RR 551
,rallUI
'T\aglne
,.
,
I cu 75011 500 da
Kodak

'm_
ta,-
m
. ,
"
,miilo,n,
"
num.. 5ec:..n '8 pentru
inca
I Pllf\
" ",
ALMANAH "TEHNiUM" 1989
. '" - ,- -
FOTO
. . - .. - ,
- '. . . .
. .
SISTEME
ElI"U!"'!1I pa,alela II ma, mullO< ,'S-
teme de ap'e<;' e'e senS'b,llta,,, la
lumIna a maleftalelo< 10losenslb,le
e,eeua d,hcullal' uhlll'IO"lo, Men-
1I0"11l m sea"le loga"lmiee 10lO5, te de
p' ooueIlIO .... din R D G IR F G tg, a-
dul DI N) sau Cet>oslovae (g,"'ul
CSN). alalu" de sCII"le aflTmet,ee
uT,IIUle in URS S (GOST). PoIon'a
(PN) SUA (ASA). Anllloa (BS) s . _
SENSITOMETRICE
O<gan'18ll a Intefna\lonala pent'u
Stllnda'd'ZiI,e ,e<:omanda o
duDla denumita lsonso . n ea.e v ..
loa.ea oe la numll.ato. este oden"CB
cu cea a se ... , ASA. ta, v.lo"ea de la
num,tor (g'lIdul ISOI este Ioane
aprop,au" de g,adul DIN
Anul IreCUI a .nlral in v'goa'e un
nou GOST (elal)Q .. M d,n t9641 pen-
!fu O metoda de dete.mlna,e a $&nSI'
bolt ll l" matef ,alelo, lot05enS'bole. ee
se CliracTe.,zeillla plin ,dent,tatell
numa,ulu' ca .. e fupr,ma s.ens,blltt.-
tea cu numarul d,n te.,. 150 $-O ,m-
ploe,t ASA Asadar . no.le aparate la
t09'III.ee 5' malef.lI!e fOlosenslbile
sov,el,ce vo' ""ea pe v,uo. sens,bolt.
lallie e_p"m,le in I,ept. ,le ..noulu.
GQST" (n, t0691- 84)
In Iilbelul T sini p,ezentale v.lo"le
ecn,v.lenle ale veen,ulu, GOST. ale
celu' nou 5' ,le ,"slemulu. ASA. ale
se.r" 1501150 ,i ale ,carIi DI N Se
obse"vlI ca in vecn'ul GOST d, feren-
lele f\\!e doull I, epte succesive efau
de 1/2 treapta de in Ilmp ce
in noul GOST. ca de Iitlel s, in
Iilte SIsteme p'ezenlat" in "!>eIul I
d, te<efl\"le ,lnl de 113 Irelp" de
punefe. Men\oonam ca in sca .. le 150.
ASA G05T _u l nou. Ia o dubla,e I
aens;bihll \'; corespunde "",ct O du-
bla,e a vlllo", in sc" a .. espett,vII_ in r
I,,"p ce pe scar,le 150 s, DI N eo<
punde o cu t'e< Unolll'
In conl ,nuare ne \'Om relef ' III mo
dul In c.,e se obl,"e valoa,ell sens,-
bolt lll" la luminII r. slS,emele ISO
{dec, GOST nou Si ASA).'se DIN
pOffl"'d de ,. o """,me Ctl semr"hCBloe
prec>Sa. lInUme ""punerea crrtOCil H
Penlru OrICe mal e".1
IIlb-neg<u se poale delerm,nll expe-
"menll l modul in CII,e vlI .. ,1LZ1l dens.-
late' OPloca D II mlle"lIlului (p,elu-
crai in arlum,le cond'l" DOrle p,ec.-
lllte). in lunCl1e de e. pune,ea lom,-
noat. H DafOrli,ell Icesto. maltm, v.
1, dall in inctle,eraa l"'colulUl Re-
prelenlllrea g'afocli O l(lgH) lire
aspectul dOrI "gma 1I1 .. lu'lIl11 SI se nu-
meste ,.curba carltCle"SI, ca II mate-
.. lIIulo'
in ' eg'unea dlflsp.e or'g,ne a Ctlrbe<
se obse<'ot. un pel'., II ca,u' semnll,-
c' l'e este urmatoa,ea pentru
nere lefO SIIU Ioa , te 'OOUSll e .,tll lO-
o densotate opt.ca Do II mllle<'l!OIu-
tu, num,ta .10111 opl'C' Slo .10al ch,
mIC Pe mllSUra ce c,esle ""p<merea
lum,noll5l1. incepe NI creasca den-
SIt atea optICIl Se . .e>:pune-
,ea Cnt'CII Hc. ca ace. valo.'e II ,_.
oune .... pentru ca,e denS,lalea OPI,ca
"t,"9O v.loarea De':
Dc, Do' o.t
Po,n,"d de II e.puneo-ea C"I,ea
ALMANAH " TEHNIUM" 1989
Hco. " 'p"mlll ,n 1. S '" o .. erse SIS
teme sens,tomet"ce. se OblOrle n"
maflll ca'e .ep,elm'. sen .. b,"lal ..
1, lum,na
AsUel
in sca"le lI11tmet.ce 150 ASA SI
GOST-ul nou senSlb,1018lea 5 este
, ..
5 - IlSO ASA GOSTI
H"
De e. emplu. pentru o vllolI, e
= 0.008 1. S se obl,ne
s
""
I'SO.
ASA.

.008
GOST!
in SCllr. 1001l"lm'ca ISO
b,lolalea este deltn"1 as llel '
, ..
5 t t 10 tg - 1' 50 ]
H"
n , . emplul cons.derat He.
= 0.008 1, s
(CONTINUARE N PAG. 165 )
GOST .. ..:I"o' GOST '-' . .... SA
'.'
'.0
, ,
"
"
,
,
.- o
"O
O
"
"
.,
" "

n
"
" "

..
"
"

M
"
."
'"'
'"
."
'M
,.,
,., ,.,
''''
'"
..,

..,
'"
-
"'"
...
""
, ..,
. ..,
, .. , ..
,..,
,.., , ,.,
... ....
" '/To
:::.
"
O",, ,O>
,.
o

, ,

Frz_ EUGENIA C.ARBUNE5CU
"
.. .,

Ison$O"
""
v.
U/S
..
on
..
..
."
IOf"
1211:l"
,a/,3
,,,,,.
"''' w"
"""

&tII'
.. '"
'01)/2'
'25"2"

..
,"'"


..,rn
",m
- ,,..
, 000/31
. ,.,'"


, """"
, ,.",.
._,

e 400139
"
"
...
"
O","
_".
""
,
,
J

,


"
"
"
'"
..
"
"
"
"
"

"
"
"
,.
"
H
"
"
"
'"
"
"
"

"
'"
"
'"
"

, M
o', '-: .. :=.
PRONOSTIC
Participant" 1, coneUI, ... "I,
pot contl, .... un
montaj "mplu. ee eI,mlna '''te--
mul .,IcoalllfM din bol.
jelelor I\Kf.se cu prona.ticu,iI.
1, )( ... u 2. lucor,lor
1, . PfOl'OSpor1M PUI(:t,cj eompl.
'IrN bulM,nelOf cu o VII""""
..glndo'''- ti una .,JeOasj dm c::4I-
clu16- In mod , tu' ot Plnt,u
1000ti ultuna m.ocIi
plu.n' .. propune pronOll leul
pun u ...... din cel. 3
LED-.. I, ci... Int.>un mod
mao 001:1 ..... 1n!ruc:1I .... corA ti
d. locul OCUPI'! In ci_eroi de
cele 00U6 echipe. ma, pr.o.. de
(I, I.M'I ee existi In cl ment
lnl:l' In con/,unll, .
DeKritrt, Ich_al: un oseil.
tor. 'hI,u! cu circuitul 1"leg."
{j E555N gen.reui I mpul .u.1
dreptunghiul ..... a e"'o, f,eev.,.."
poli. Ii cuprln., 11'111' 100 Hl 5
kHl. In .c .. , !nOflI" l,eeven,1 ,
determ'n.'i de timpii oe Inci"
c: .... SI de.cj,c C:Orlden .. to-
11,111,11 C, l<lIra , ... Unl te PRAG
JOS ,1 PRAG SUS
II - 0,69 (R, + R1)C,
'el 0.69 A,e,
T
11,1 .. 1o"la d,n 'IQUra I 'osc
T" 1'00 Hl. 1E565N.a un Iflfrnontll
ALO (aduCar. 1. O) cu car. "
pOlIte b!o<:. lunc\ion.re ... u
o.eII.U;w. C. d g8f1tweze Impul-
suri .te neces.r c. U ",,) 1 V
lub 1 V gentw .... e. impulsurilor le
CIt timp este 'Pbat 00'
10000ui B. Impul.urile II!'II oentlfate
'Plleate ate/utul urmitor . ur -
mea::i un numiritor (loIo.it c.
num .... tOf plni 1. 3) ,1 celul6
d. m.morl. pentru com.nd.
unul. din LED-urI. Dupi ellber'-
,e. butonuluI B. glerlf impul-
lurllor .. gpretll. O. a
II' rIt.Im./alorUlul r'm.n Intr -o
It.,. OIfKlfl. depinzInd de mo-
menIul eI.berirli butonuluI. dar ti
de Inlluen\a preferen-
l.aI.- . Ac_ti r"Cli.. lormal.
din poIen\iomelrul P, t' aru.lltorul
T, ,1 elementele .Ie, en" 101.
er". probibitl llt .. ..,atl\leI plo-
no.tlo.llul mal IOtopi_ de , ... 1-
III" prin !)IOCat" gen"'rll Im-
(punInd ALO \1 m"' )
pentru un Iomp tDoIrt. dlt de con-
It.n" de tlfTtp de Inci,c.e
condenNloruiul C .. ti unei. din
c .. Irel 'MlUri rezttr.e prin car.
ti poei. d. Utl cioc; de curenl
IfWlllllorulul T- La eapeI. c.
lor trei ,.muri relltNe (R, .. A, ..
A,,), "\I"i tensiune d n_
Il una din el. ti Ilmpul cit se in-
carc' C, \" Impliei\ elt "line 0$-
efl_on'" n ,,,,aui) d",inde d.
polltl. CUf1.OfUlul potenliometr .....
lui P. De exemplu, presupunem
ei P .re CU,.cwul spre Captl tul
dlf\tPf' Au (es" , ... izat Of')-
l q O
ELECTRONIC
Ing. PAUL
. 17
nottlcul ".,. Cind O, trece de 1.
OI. 5 V (practic 1. Circa 3 V det o-
rlti consumului In LED-O,), C.
conduce mal mult timp, dlCl si T J
,Ii lI'Ulal , osclill iH ..stau", men-
Ilnlnd un timp mal Indelunglt
'Frl,. O, decit celel .lte dou.li O,
0I Dupli lneircare C. T. ellbe-
rea:: bloclt" ALO "
, .. in, num'ritorul aprinde pe
rind ..x-, ,2' si i. , 1'. unde Iti
eo.om mai mult timp. In 101 .cest
Timp bu10nul B fost ",isaI "
dltorili IrlClen.ei mar i se apnnd
100tI LEO-t.iTe; 1. eliberarea lui B
v. II. "',.,. numai unul din ele.
CInd CU,.orul este la Capi lul spre
A,. . Inlluanl e celorlalt. doui
tenllunl la, ti colectorul T.) este
mieii. Intrue!1 prin mIei
13!IOn R,.) se pune la m""
punctul comun celor "el ramuri
rezlltille. Cind cursorul pola"l\1o-
metrulul P esle eapilul dinspre
A" .. I..-orZeazA p' o-
.2". Aprinder .. LED-u-
lui ..x- It. probablli'te,e "'"
mare In jurul pozrU. din '"'lloe I
lu. P (deci II Oi lerenl8le mtO 1,. ..
locurile }n "'CIasIIment ). OIItorll.
I""ulu. CI este mao m ... 01(.'-
A, . lUI I "e o proc.oo-
III.te "* m.eI decit , 1- Fre.>
.....,,, de aparit.e pentru ..
POlle mocMoca din R,. pereru .2' oon
A, .. .. pentru .J(- din An. Au ,.
Al) [)o()dII o. dese"'elIr"
con<lenslt Ofuiui i!'ll re impullur;
"u,1I de elimenta .. (IQ. 21 atit
+sv
T2
'1)
SV/1SmA
2
simpl i . tranzistorul fltgulltOl' ",,,e
T. nu necesitA radiator, contumul
lund l ub 75 mA. Dioda Zen., O"
as.guni t ensiune. de 5 V ,.0.25 v
Descrier.. apat.tutul: In jurul
potenVometrulul P II deseneaza
33 linlule de 1. POlit minim "
mlXim la distanle eg.le. Oupli
pornlr .. aper8\ului, P se puna pe
polilla corespunzitOlre dil ... enl'"
O d.ntre locul ocupet d. echlPli
de acuA si loc:ul ocupat de
echipe din depI .. ,.. O L..-l...
liind 18 eehlpe In divlzl. A ti B 1.
noi, rezult.t : O ... 17 + - 17. Se
",,,,, B un timp oa.reclt 1. II ...
ber.re VI li luminat unul din cele
3 lED-urI. E mei pljcut vederii
daei ele se pun de culori dlftwlte.
de . xemplu _, ' .. verde . ..x' 0"-
ben, ,2- rotu..
Ull a de pt_ : CI t HE555N
CI2 .. COB4U fCOB493E1
T, .. T. - T, : BCt7t. T. - BOI35
fl39). D . .. O. - o. .. EFDIO&;
O, + DIG .. IN<WOI , O" ..
DZ5V6Z. C, 3o C, '" 10nF; C, . C.
'"' 1 .. F, C . .. 220 nF (330 nF) , c. ..
470 .. FIIS V; C, .. IOOP:112 V; C, .
100 nF c .. a""c: P . I kU IItI. A, ...
A.. 10 Ul A, .. 100 kH. A, ..
Ro .. 470 II, R. .. A, 47 n, f\. n
1110 U. A. '" 1 kll. A" - 2. 2kU, R"
- R .. .. 1. 8 kll. A" ... 3tIO Il A"
'6110 U. A, . .. 390 fl; R
H
... 1,5 kll.
Ro. 210 U. TA .e . .. 1, 5 em' ,
tOIe E+I t.p Ea. n
pI
... 5500 Ip'"
0J. oe mm CuEm. "tee: .. 220
spire 00.2 mm CuEm
ALMANAH "TEHNIUM" ,,,,

Soarele

Faptul ci . 18 pOli Soarele se
JumAtat e de an deasupra orl-
zontulul ", cealalta sub
o,lzonl esle bine cunoscuI. Ce
se poate .pune Ind despre mi ,,-
eate. lunii in aceasta a ce-
rului? Aispunsul poale li nleles
prin analogie cu Soare-
lui pe cerul pohlor.
In primul rind. trebuie precizat
PAmintul , Soarele Luna se
a"i. cu o foarte aproxima-
lie. pe o nu-
miti cu un
unghi bine determinat de
planul ecuatorului ceresc. De
aceea din acliplicti esle
deasupra acestui ecuator
(In emislera a cerului) ,i
dedesubt. La pati , su'
pralala ecuatorului ceresc coin.-
cide cu planul orizontulu!. Avind
"Bea
DIVERTISMENT
Luna la poli
In veoera Soarele se
aproape rect iliniu pe
de revOlutIe
a PMl lntului , el apa-
reni, o in jurul
Plmintului in intervalul unui an.
atunci se de ce Soarele
se alli deasupra 8CUaIOl"ului ce-
resc (a orlzontulul polat )
late de an. lat
sub eeualOl"ul ceresc (sub ori-
zonlul polar).
Luna elactueazA o rotalie com-
plelA In jurul pamintului pe ace-
lupralalA - ecliptica - In
aproxlmatiy o luna. Ea se 'Ia aIia
deci pe cerul polar limp de
pe lunA.
In plus, Soarele risare la pol i
In ziua de
(mal auCI, eli Ifai zile ma'
d .... reme, din cauza
de directie de relraclia
rlZel or prin atmosferi, . Datorita
rolallel pamintului in jurul pro-
priei axe. Soarele se
aparent , deasupra orizonlulul.
efectuind in t imp o
cara ascendenti. Astfel. in dtF
curs de Irel lurn. pinA la .00Slillul
de yati. Soarele descrie o spirali
- aproxlmatly 90 de bucle -,
dupi cate tot in
sub orizont In ziua
ecnlnocliulul de loamn" (mai
exact, cu trei zile m8J tirziu).
Analog. Luna urei ea. limp
de 7 zile, pe o cu 7 bucle,
pentru ca In urmAtoarele 7 zile
IA coboare pe o spiralA Ilmiln .
dupA care disparA sub li nia
OI"lzontulul limp de douA
minI.

sa

nimic"
Se cA prin secolele
al XVIHea, al XVIII-lea. matii se-
nlori sa amuzau In timpul ban-
chetelor oferindu-Ie
drept cupa cu 'l In ulcioare
al ciror gn era perlorat in di-
verse modele (fig. 1). Esle u$Or
de imaglnal cn de mare era ne-
cazul perloanei inyitate bea
'lin dintr-un astlel de ulcior: la o
.,ume indi nare. yinul se scur-
gea prin Ofiliciile respective. $l
lolosirlll valului reci-
plent din care si se poali bea
nu era Imposibili!
--------------------
Secretul consta Intr-un sistem
lpeclal de toarta $i
buza ulciorulul erau duble (Iig.
2) li pr8Yi zul e cu ormc"
(In A 8 ). Cel ce se-
cretul 'Iasului acoperea cu un
deget orifi ci ul 8 sorbea yinul
prin A, li ri si incline uiclOfUI si
fara rlilpeaaci un strop. Sis
temui funcll oneazi pe baza prin-
Ci piulUi 11.11 Bernoull i
Zbor nocturn
NU da Ofi am
lasclnal l jocul !l ul ur ilor d e
nOlpta In j ur ul fa!in aralor
apfl nse In aparenl i haoti c. zbo-
rul lor este guvetnat de legi
foa rta riguroasa.
ALMANAH 1.9
La baza fenomenuluI s ta struc-
tur. specilid a ochiul ui insect81
sa are un aspect pol i-
gonal. lormati dintr-o mult itu-
dine de lalele ju)(tapuse. !lecare
avind o alti orientare. comper-
lindu-se ca un ochi in mlnlltl6a
Acest a .,cel ul a Iotosensibila". li e-
cere cu propriul cimp vizual.
insectei o vedere ./T1o-

In absenta altei surse lum,
" lq"'l
DIVERTISMENT
- :,-. '.
noas&, lIuturele ia drept reper
Luna Este singura situalie in
care traiectoria zborului este
rectilinie" mentinind luna In cim-
pul vizual al mereu fa-
lete ale ochiului flulurele
constant unghiul dinlre
fali de
vitezei de zbor: luna tiind consi-
o la i nlinil.
directia de zbor a lIuluretul de-
vine rectilinie (fig. 1).
ce se IntimplA Insi cind 10-
secta in cale un letmar
aprins? Principiul de ,Jlsvipa\lo'
al fluluretul ramine dar
N
A
2
noua fiind mult mai apro-
direclia spre fel inar deci
cea de zbor se modifici nein-
trer upl. Locul geometric al pozi -
Iillor succesive ale fluturelui este
o spirala (fig. 2). De
fapt , fluturele - avind n vedere

Cine nu s-a amuzat o
audiind una di n mul-
tiplele variante ale snoavelor cu
ardelerii?! pauzele eu-
sperant de lungi dintre re-
plici ar putea avea o
decit traditionalul calm
imperturbabil al ardeteanului.
ne ci per-
soane, mai lul i din fire decit ar
delenii, separ ate printr-o
de 600 km, de eJ(emplu, pro-
pun poarte o conversalie 1010-
slnd drept mijloc de comunicare
un tub (lung de 600 km). O re-
pl ica de la un al
tubul ui ar ajunge la partenerul
de discutie 30 de minute
(sunetul parcurge aprOJ(imaliv
1/ 3 km intr-o SeCUnda), deci ras-
punsul ar l i abia
o oral Trebuie insa precizat
ci la o asemenea ,,con-
versatia" nu ar l i practic
amortiziirii accentuate a
undelor SOllOre cu parcursul lor,
de ce se prefera comuni-
carea pri n unde hertziene. ele se
cu viteza luminii , de
aproJ(imallv un milion de or i mal
UN'II
"'1'''1 ::'
-,-
masa sa - $1 aCtiU-
nea IOflet centr ifuge (mai ales pe
curbele din inl8fiOf) deci SPI -
rala nu este perfect logaritmica
Ref eritor la spirala din figura 2.
... este mal miC de 90 . flutu-
rete se va apropia de Ielinar, daca
;> 00" el se va i ndeparta iar pen-
Iru .. - = 90", traiedoriava fi un
cerc in lurul sursei luminoase
Asadar, de promplltudinea refle-
J(eior i nsectei depinde propria sa
cind sursa de lumina
i n dimensiuni, devine mat
mal fl uturel e
trebuie modlli ce brusc un-
ghiul de zbor la valori mai mari
de 90" . altfel ari-
pile. In plus. daca totul se pe-
trece intr", cameri , la stingerea
becului , direclia de zbor a flutu
reiui va l i tangenta la traiectorie
in acel moment din nou bietul
se dea cu capul
de
cit de efemera poate fi
viata unui fluture ele noapte!,
repede decit sunetul.
In coneJ( iune, se poate eJ(pti ca
situalla, aparent in
c ate cel ce primfll
acordul initial al pianistului nu
este spectatorul situat in sala de
concert la 10 m de pi an, ci met o-
manul care audiazA concertul
prin radio, la 100 km distanla
undele hertziene
parcurg cei 100 km in 1/ 3000 s.
in timp ce sunetul tO m
n 1' 34 '5
Pagini realizate de f [l .
ANCA
ALMANAH 1989
PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE (pa". 3-32)
Cupa U. T.C. - Reguli pentru campionatele de radlogonlo-
metri, de .mator Un centru al pregitlrll tehnlco-apUcltln I ti-
nerilor Galion de 1. 1800 Skoda 1988 Vedeta rapid' lip "la
COMBATTANTE 111 " . Vlklng 7 Lambd. 4S Locul II,temalor
de codlflcar. Jn activitate. radloemltorllor
LABORATOR (pag, 33-52)
Amplificator video' Selector anten' TV Generator de ten-
alun. In trapt Slgurenl' Multlmetru dlglta' T"-
ter pentru 8E55S Vollmelru DISpOtltlv de protectie la eCecfro-
cutar. ,1 defecte de Izollll Surd dubli' O .. pr. bobina' Re-
zlltoar. fabricate In R.S.R.
HI-FI (pag. 53-il)
Cum le alege un difuzor I SI,tem audio. O,fator reglebU
Pr mpllllcitor pentru dozi ,I.clrom.gn,Ud Corector de
ton I Ecou p. m.gn.tOlon Modul.tor p.ntru lumini dln.mlc
Pr mptlflc.tor pentru dozl m.gnetlcl Ampllflc.tor 80 W
Orgl de lumini. Cum prolec1lm o orgl de lumini. Optlmlur ..
cur.ntulul d. premegnellz.r AmpllllCltor EI.c1ronlc. 302
Slrenl bltona.ll Compr .. or de dln.mlcl Pre.mpUflcalo,
INFORMATiCA (p.g. 97-105)
Componente pentru c.lcul.to.,eI. de mlln.
SERVICE (p.g. 108-125)
Alti. CR 81T SlbI Kon.tIrU: Hellhklt GD 39 M551S -
Fantezia. SlbI TGI64 Zlphon $ony CRF 220. TOIhlbl PT 415
AUTOMATI zARI (p.g. 129-131)
Com.ndl IInl.rl pentru circuitul BE555 Frec .... nlmetru
.naloglc Vlbr.to
Ca-yO (p.g. 132-17n
PO ... EME delpre Luni SSTV - T.I .... lzlun cu b.lel'l
lent Comunlc'l" r.dlo-p.ch.t Sat.tllli pentru r.dlo.m.totl
"F.u :t' ROB 796 - MC 1496 Miaur.re. put.rll RF Aper.t
multlfuncllon.1 Et.lon.re. m.nlpul.to.r.'or .ulom.t.
Punte de miaurl Cum .t.nulm I'U ellmlnim Int.rmodul'II.?
28/144 MHz tr.n .... ert.' Pr .. mplHlcllor penlru UUS Manlpu-
I.tor leml.utom.t e M.nlpul.tor .ulom.t cu memorl G.ne,.-
tor de K Con .... l1or Rx pe 80 m Anten. 10g.rUmlci
ATELIER (PIQ. 178-183)
C .... Modul ... Idea R.gul.lor de temper.turj St.blllu-
tor de Comut.tor electronic
AUTO-MOTO (plQ. lU-Un
Releu regulilor de ten"une Mitur..... p.,..m"rulul
dwell firi dwellmetru Indicalor 4 4 tr.c,une. Integr.1I
FOTOTEHNICA (p1Q. 188-119)
Fotogr.". electronic Sliteme len.ltometrlce
DIVERTISMENT (p.g. 180-192)
Alm.n.h re.llut d. redle" re ..... tel .. T.hnlum
M
,
edll." de C.C . 1 U. T.C.
R.dacior-.. f: Ing. IOAN ALBESCU
Redecto,-.. f .dlunc1: prof. GHEORGHE BADEA
Secr"" r .. ponl.bli de red,cl'e: Ing. ILIE MIHAESCU
Recllctorul .Imln.hulul : KRISTA FILIP
Prezentar rtlltlcl-gr.flcl : ION
Corectur.: LlA COMANICI ,1 VICTORIA STAN
Admlnl.t,.,.: Edltur. Sclnt.l.
Tlp.,ul execul.t lub com.nd. nr. 80 222 ,.
Comblnllul Pollgr.fle "C ... Selnteil
M
- Bucur.,11
LEI 18
~
. . ,