Sunteți pe pagina 1din 21

CONSTIPATIA CRONICA

C. reprezinta un sindrom cracterizat printr-o evacuare intarziata si insuficienta a continutului intestinal; necesita un effort fizic sustinut; se insoteste de dureri abdominale; prevalenta constipatiei este de 1-2% si creste la 6-7% la peste 75 de ani; C. este mai frecventa la femei ( 3/1)
2

C. este in general o tulburare functionala provocata de: -Scaderea tonicitatii musculaturii intestinale care determina reducerea miscarilor propulsive la nivelul colonului; -Cresterea contracturii musculaturii circulare de la nivelul colonului, care determina o segmentare a continutului colic si care determina, de asemenea incetinirea tranzitului.
3

C. poate fi determinata si de tulburari de defecatie, determinate de actiunea concomitenta a unor factori mecanici si fiziologici; Factorii mecanici sunt reprezentati de unghiul realizat de axul canalului anal cu rectul, sfincter anal intern sau sfincter anal extern; Tulburarile functionale sunt reprezentate de intreruperea actului reflex de defecatie ca urmare a leziunilor traumatice medulare sau leziuni din scleroza multipla, tumori, etc.
4

Incetinirea tranzitului de la nivelul colonului creeaza conditii de crestere a absorbtiei apei si electrolitilor, favorizand cresterea consistentei bolului fecal; La nivelul colonului se poate depozita o mare cantitate de material partial digerat si mucus formand placa mucoida, care poate ajunge la o greutate de pana 18kg si care determina ingustarea lumenului; Acumularea de reziduri metabolice provoaca raspandirea bacteriilor si toxinelor in organism.
5

Tulburarile de contractie a musculaturii de la nivelul celor doua straturi musculare din peretele intestinal pot fi determinate de diferite miopatii viscerale familiale, care se transmit atat autosomal dominant, cat si autosomal recesiv; Pot sa apara si secundar in cadrul unor afectiuni: amiloidoza, distrofia miopatica, sau distrofia musculara progresiva.
6

Stresul poate determina constipatie prin doua mecanisme: -activarea sist. de stres prin intermediul unor citokine, eliberate in circulatie de procesele inflamatorii acute sau cronice, localizate la nivelul tubului digestiv; -activarea sistemului de stres de catre semnalele neurosenzitive, sanguine sau limbice.
7

Componenta centrala a sisitemului de stres este localizata in hipotalamus si trunchiul cerebral; Componenta periferica se gaseste situata in axul hipotalamus-hipofizar-extramedular si sistemul nervos simpatic; Constipatia poate sa apara si in unele boli endocrine sau metabolice: hipotiroidism, hiperparatiroidism, focromocitom, diabet.
8

Tulburarea fluxului sanguin la nivelul vaselor din peretele intestinal (ateroscleroza sau alte tulburari vasculare) afecteaza peristaltismul intestinal si pot determina constipatia; Activitatea fizica redusa inhiba motilitatea intestinala si determina constipatie in special la varstnici; Diferite medicamente administrate pacientilor pt determina constipatie prin influentarea miscarilor peristaltice.
9

Medicamente care pot determina constipatia: -blocante de calciu verapamil, nifedipin, diltiazem, -antitusive codeina, -antiepileptice carbamazepin, -antisecretorii omeprazol, -antiaritmice propafenol, -antialgice morfina, codeina.
10

Dieta poate influenta continutul intestinal si prin aceasta peristaltismul intestinal: -dieta bogata in celuloza cu continut mare de fibra, sau alimentele bogate in mucus sau pectine pot stimul peristaltismul intestinal; -alimentele puternic prelucrate pot determina constipatia
11

Simptomatologia: -o persoana este constipata, daca are doua sau mai putin de doua scaune pe saptamana; -consistenta scaunului crescuta, -volumul scaunului redus ( sub 35gr), -evacuarea scaunului de face cu dificultate si senzatie de evacuare incompleta, -cefalee, irascibilitate, indispozitie.
12

Complicatii: - fisura anala, - hemoroizi, - prolapsrectal, - diverticuloza colinica, - infectie a cailor urinare inferioare, - hernie inghinala, - hernie hiatala; Nu poate fi stabilita o relatie directa intre constipatie si cancer de colon.
13

Diagnostic: - anamneza mai putin de doua scaune/saptamana, care treneaza de mai mult de 6 luni ( constipatie cronica); - diferentierea constipatiei primare de constipatia secndara care apare in cadrul tabloului clinic al diverselor boli (hipotiroidie, hipercalcemie, diabet, hipopotasemie); - diferentierea constipatiei cronice de ocluzie intestinala.
14

Investigatii praclinice: - colonoscopie, - examen radiologic irigoscopie, irigografie, examen baritat cu control la 24-48 h pana la 3-7 zile, - examene de laborator in functie de boala de baza pentru constipatia secundara,

15

Tratamentul constipatiei: - schimbarea modului de viata si a obiceiului alimentar ( activitate fizica, acordare timp suficient pentru actul defecatiei, stabilirea unui reflex conditiont prin stabilirea unui orar fix, introducerea in alimentatie a alimentelor cu continut crescut de fibre);
16

Tratamentul medicamentos: - administrarea de laxative care maresc bolul fecal ( metamucil plicuri 3-4 g, 1 plic/zi) - administrarea de dizaharide hidrosolubile (lactuloza, lactilol pt persoane cu diabet, sorbitol) - administrarea de laxative antranoide, care stimuleaza peristaltica intestinala ( senna, cascara, sagroda)
17

- administrarea compusilor polifenolici, care actioneaza prin cresterea pelistalticii intestinale ( bisacodil, 1-2 tablete/zi, picosulfatul de sodiu, hidroxidul de magneziu, sulfatul de magneziu) - administrarea de supozitoare cu glicerina sau cu bisacodil; - clisme cu continut de fosfat de sodiu hipertonic, - tratament chirurgical in cazul anomaliilor de defecatie.
18

Alimente care favorizeaza cresterea miscarilor peristaltice: - paine neagra, - legume, fructe crude, - fructe uscate, - painea din tarate, - produse afumate, - heringi, - apa minerala, sucuri, bere, - lactate acidulate, - prune

19

Alimente care inhiba miscarile intestinale: - coacaze uscate, - ceai negru, - cacao, - vinul rosu, - painea alba, - gris, - orez
20

21