ACVAPLANAREA Viteza mare si multa apa pe sosea - iata o combinatie foarte periculoasa. Ploaia poate pune probleme serioase.

Stergatoarele enerveaza, apa se aduna pe sosea si, daca soferul nu ridica piciorul de pe pedala de acceleratie, masina poate sa pluteasca la propriu - fenomen cunoscut sub denumirea de acvaplanare. Ce se intampla de fapt in acest moment? Profilul anvelopei nu mai poate disloca toata apa dintre aceasta si suprafata de rulare. In principiu, aceste profile functioneaza ca niste canale de drenaj, care, in aceste momente, sunt inundate. Apa se aduna sub anvelopa si astfel se pierde aderenta, iar directia si franarea devin ineficiente. Viteza la care anvelopele acvaplaneaza variaza in functie de cata apa exista pe sosea si de profilul acestora. O formula simpla arata ca, cu cat este mai multa apa pe sosea si cu cat profilul anvelopei este mai uzat, cu atat mai repede se pierde contactul cu carosabilul. Din acest motiv, adancimea minima a profilului acceptata de lege este de 1,5 milimetri. Un profil prea mic este precum un canal subdimensionat, a carui capacitate este depasita mult mai repede. Atunci cand zgomotul la rulare este diferit sau directia masinii reactioneaza neobisnuit, este indicat sa reduceti viteza de deplasare.

Acvaplanare - Procesul acumularii de apa in fata unei an v elope in miscare pana la ridicarea an v elopei de pe carosabil si pierderea controlului. In caz de acvaplanare pe drumuri drepte, masina nu mai reactioneaza la impulsurile directiei si franarea este posibila cu limitari serioase. Daca este vorba de acvaplanare in curbe, atunci masina iese in afara curbei, fara posibilitatea de a fi redresata din directie. Soferii pot evita acvaplanarea daca ruleaza cu viteza redusa in conditii de carosabil ud si folosesc anvelope cu adancime corespunzatoare a profilului. Franarea pe suprafete umede Adancime Distanta de franare de profil la 120 km/h in metri 8 mm 64.77 5 mm 70.43 3 mm 89.29 1.6 mm 123.18 Acvaplanarea Adancime profil Acvaplanare in km/h 1.6 mm 55 3 mm 60 5 mm 68 8 mm 100 In caz de acvaplanare, anvelopa nu poate inlatura apa care se aduna sub aceasta, iar roata pierde contactul cu suprafata soselei. Pentru a evita aceasta situatie este bine sa tineti cont de sfaturile specialistilor: - aveti grija ca anvelopele pe care le folositi sa aibe un profil suficient de adanc, respectiv minim 3 milimetri pentru anvelope de vara si minim 4 milimetri pentru cele de iarna - reduceti viteza de deplasare in conditii de ploaie puternica si incercati sa mergeti pe urmele masinii din fata - atentie mare pe autostrada pe banda de camioane, pentru ca acolo se acumuleaza mai multa apa

- daca ati intrat in acvaplanare, nu franati si nu virati brusc intrucat puteti intra in derapaj. Luati usor piciorul de pe acceleratie pana ce masina incetineste si simtiti din nou contactul cu drumul. In caz ca doriti sa franati, faceti-o prin pompari usoare ale franei. Acumularea de apa pe sosea se poate intampla pe orice suprafata de pe care apa de ploaie nu se scurge suficient de repede. Asta poate tine de conditii geografice sau de configuratia soselei - de exemplu, o depresiune unde se poate aduna apa sau intr-o curba inclinata, in interior. Alte locuri unde acumularea de apa poate determina acvaplanarea sunt soselele cu asfaltul deteriorat sau cu denivelari de la camioane. Atentie marita atunci cand drumul trece prin padure, frunzele cazute pe carosabil aduna apa. O intrebare ce revine des in actualitate este care punte a masinii trebuie sa primeasca anvelopele cu cel mai mic grad de uzura. Primul gand este ca ar fi corect ca ele sa fie pe puntea fata, ideea fiind ca avem nevoie de tractiune maxima pe rotile folosite pentru a vira masina. Acest lucru este corect, dar stabilitatea este data de axul spate. O punte spate foarte stabila pastreaza masina pe traiectorie. Acest lucru este mai important decat comportamentul directiei pe puntea fata. Motivul este ca rotile din fata, care aluneca, sunt mult mai usor de controlat de sofer decat puntea spate scapata de sub control. Constructorii de masini iau acest lucru in considerare, prin faptul ca majoritatea modelelor sunt setate pentru un caracter preponderent subvirator. Subvirarea se poate combate usor, prin reducerea accelerarii sau actionarea franei, respectiv reducerea vitezei de deplasare - reactii instinctive pentru majoritatea soferilor. Daca se pierde aderenta pentru puntea spate, apare fenomenul de supravirare, care se combate prin acceleratie controlata si contrabracare si nu este un gest reflex pentru multi soferi. Subvirare Tendinta autoturismului de a nu raspunde in mod corespunzator la comanda directiei si de a merge drept (opusul supravirarii). Intervine de obicei la abordarea cu viteza prea mare a virajelor. Marea majoritatea a autoturismelor sunt calibrate astfel de catre producatori pentru ca este o situatie usor de corectat de catre sofer

Supravirare Pierderea aderentei la rotile din spate la virare, ducand la situatia in care masina "pleaca de spate"

Pericolul de acvaplanare este si el un factor important, care cere ca profilul cauciucului sa fie mai adanc pentru rotile puntii spate. Cei 1,6 mm, minimul cerut de lege,

sunt insuficienti uneori. Canalele prea putin adanci nu reusesc sa arunce apa in lateral si astfel se creeaza o perna de apa, pe care masina pluteste si nu mai este contolabila. Ar trebui ca cel mai adanc profil sa fie in spate, dar cauciucurile in stare proasta nu au ce cauta nici pe axul din fata. O masina ofera cele mai bune conditii de deplasare numai atunci cand pe ambele punti sunt anvelope cu adincime de profil asemanatoare. Cine vrea sa mearga in conditii de siguranta, trebuie sa schimbe cauciucurile intre punti la fiecare 5.000 de kilometri si sa le inlocuiasca cu unele noi atunci cand au mai ramas doar 3 mm de profil.