P. 1
Evaluarea Calitatii Produsului - Cartoful

Evaluarea Calitatii Produsului - Cartoful

|Views: 117|Likes:
Published by Malina Alina

More info:

Published by: Malina Alina on Jun 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/18/2012

pdf

text

original

EVALUAREA CALITATII PRODUSULUI “CARTOF”

I. INTRODUCERE
Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor, in furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. In alimentatia oamenilor cartoful se foloseste in stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentul de baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari ale lumii. Datorita gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din cartof satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumat fiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori painea si fiind de neinlocuit ca aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicatI, datorita continutului mare de amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine (in special vitamina C). In furajarea animalelor cartoful este valoros, in primul rand pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte specii de animale. In industria amidonului si alcoolului, dintr-o tona de tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea se pot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic. Cartoful se utilizeaza in industria alimentara, obtinandu-se produse uscate: faina, fulgi, deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); „pommes frittes” (cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai.

1

. nu se sfarama la fierbere.tarzii – Titus (peste 30 de zile). In perioada precolumbiana in zonele aflate azi in Peru.Clasa B – pentru diferite preparate culinare (mai putin fainosi. Ecuador si Columbia se cultivau circa 200 de specii de cartof.II. . cu flori albe sau violete si tulpini subterane terminate cu tuberculi de forma rotunda. . care pot fi folosite atat in scop alimentar cat si pentru industrializare sau furaje. din regiunea Muntilor Anzi. Dupa calitate se impart in : . . .Clasa C – fainos. 2. Dupa modul de utilizare. Teo (95-110 zile). Prezentarea produsului Cartoful (Solanum tuberosum) este o planta erbacee din familia solanaceelor. are consistenta redusa si crapa la fierber. 1. gust placut si continut mai redus in amidon (14 – 17 %). . soiurile de cartof se grupeaza in : .soiuri mixte . amidon fin). cartofii reprezinta a patra sursa de energie alimentara. consistenta tare). Planta este cultivata pentru acesti tuberculi care sunt comestibili. continut ridicat in amidon ( 20 – 25 % ). bogate in amidon si proteine .semitimpurii – Bran.soiuri de masa cu tuberculi avand peridesma fina .Clasa A – pentru salate (tuberculii mai putin fainosi. bogati in amidon.1. amidon grosier folosit in industria sa. cu tuberculi bogati in amidon si foarte productive .Clasa D – foarte fainos.soiuri furajere . CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CARTOFULUI 1. .semitarzii – Super (110-130 zile) . Clasificarea tipurilor de cartofi Dupa perioada de vegetatie cartofii se impart in: . Importanta in alimentatie 2 . perioada de vegetatie). Rustic. crapa uneori la fierbere.soiuri industriale . Cartofii sunt originari din America de Sud. motiv pentru care sunt folositi in alimentatie si ca furaj.timpurii – Fresco (95 de zile. . ovala sau alungita. se sfarama complet. Dupa orez. grau si porumb.

In Romania consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg tuberculi. Un cartof de dimensiuni medii cintareste in jur de 150 de grame si furnizeaza organismului doar 100-110 kilocalorii.138 kg. fiind indicat in reumatism si artroza. cu crampe. Consumul anual direct de cartofi pe locuitor oscileaza in diferite tari ale lumii intre 44 si 140 kg: Irlanda . Procesul tehnologic de cultivare a cartofului 3 . insa. Anglia . cartofi pai. cartoful nu ingrasa. Cartoful contine provitamina A. care favorizeaza cresterea copiilor. Germania .65 kg etc. Constituie una dintre principalele surse de vitamina C a francezilor.5 kg de cartofi.87 kg. dezintoxica organismul.Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor. s-a constatat atenuarea simptomelor morbide (glicozurile. copt in cenusa. un pic mai putin decit laptele. care consuma in jur de 120 kg de cartofi pe an de persoana. produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei. gris. din plin: de trei ori mai mult decit o portocala si chiar si mai mult decit o banana. Franta 108 kg. „pommes frittes” (cartofi semiprajiti si congelati). Cartoful se utilizeaza in industria alimentara. poliurie. Daca nu e preparat cu grasime. Un cartof are numai 10 miligrame de sodiu (de 400 de ori mai putin decit aportul zilnic de sodiu).120 kg. cartoful e foarte bun pentru persoanele nervoase. zilnic cite 1 kg-1. Cartoful a ajuns in Europa prin secolul XVI si. Elvetia . Leon Binet a demonstrat ca aceasta leguma contine o substanta azotata. 3. fulgi. tuberina. nici calitatile nutritive.130 kg. Este recomandat si diabeticilor. prin favorizarea proceselor de cicatrizare. Aceasta leguma aparent banala. este cicatrizant. Inlesneste functiile intestinale. datorita continutului sau bogat in potasiu. Dr. Cartoful reduce glicozuria. de atunci. daca este fiarta pe abur sau inabusit. cit un pahar de suc de portocale. crocante). Belgia . cartoful are 80% apa. la bolnavii cu complicatii chirurgicale. deshidratat. determina o ameliorare a starii generale si. Chiar daca este voluminos. permis tuturor celor predispusi la ingrasare. Italia . o revitalizare a tesuturilor. Spania . Este chiar recomandat obezilor. energetic. Olanda . in asa fel incit sa nu i se piarda nici savoarea. Cartoful e recomandat de medicina moderna pentru ca e sanatos. Contribuie la eliminarea acidului uric. nu ne-a mai lipsit de la masa. combate ulcerul. obtinandu-se produse uscate: faina. insomnii. hranitor. vitamina K (antihemoragica si antianemica). Potasiu are. polidipsie). deoarece contin mai multe lipide. sulf (combate excesul de seboree si fier). Administrate diabeticilor.118 kg. Sint mai greu de digerat cartofii prajiti. tuse pe baza nervoasa.140 kg. Slab hipnotic si calmant.95 kg. hepaticilor. in furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale.

Pamantul se trage la loc. 4 .Pentru cultivarea cartofului este de preferat un teren care sa contina un pamant usor si bogat in substante hranitoare. cand se musuroiesc plantele. In cultura cartofului se intalnesc si o serie de inconveniente. cum ar fi: • • tuberculii destinati plantarii trebuie reinnoiti periodic. altfel productia scade datorita fenomenului de degenerare. apoi dupa 10-20 zile.60%. apoi aplicadu-se gunoi de grajd. daca nu se iau masuri riguroase de combatere. Pentru protejarea culturii de brumele tarzii de primavara. iar la plantare este recomandat ca sa fie deja incoltiti. Calitatea materialului de plantare influenteaza productia cu 40 . Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme. aproximativ 15-20 tone la 5000 mp. Terenul se lucreaza din toamna efectuandu-se o aratura adanca de 25-30 cm. Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste.Phytophthora infestam) produc pagube mari. Primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar cu un amestec de mranita si cenusa. Cultura trebuie udata si ingrasata suplimentar pentru a obtine productii mari. cuiburile facandu-se la adancimea de cca 13-15 cm. Sirtema. prima oara la 10-15 zile de la rasarire. se vor folosi adaposturi din folie de polietilena. apoi dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila. recomandat la inceputul lunii martie in zonele mai calde si in jurul datei de 15 aprilie in zonele mai reci. cei mari putand fi taiati in doua. cu repercusiuni asupra pastrarii tuberculilor si biologiei lor. astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti. dintre care mentionam: Ostara. Resy. tuberculii trebuie sa fie sanatosi. se uda si se reface musuroiul pentru a se forma noi tuberculi.40% din valoarea cheltuielilor). Pentru prima recolta se desface cu grija pamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculii mai mari (de marimea unui ou). bolile si daunatorii (in special mana . Se recomanda pastrarea unei distante de 30-35 cm pe rand si de 60-70 cm intre randuri. Plantarea cartofilor se va face cat mai devreme. In vederea obtinerii de productii mari si timpurii. Tuberculii incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii. este sensibil la variatia conditiilor climatice din timpul vegetatiei si foarte pretentios la soi. Prin tuberculi se transmit bacterioze si viroze care nu pot fi combatute pe cale chimica. Desiree. Semenic etc. • • se foloseste o cantitate mare de tuberculi la plantare (25 .

(produsul afectat de putregai sau alte stricaciuni care sa ii faca inapti consumului este exclus). fierb usor . clasa B . tuberculi fainosi .1. se sfarama complet la fiert . folositi pentru diferite preparate culinare .maxim admis 3 mm). tuberculi putin fainosi . transportul se face cu dificultate. au amidon grosier si se folosesc in industria amidonului . Caracteristici de calitate Tuberculii de cartof se impart in patru clase de calitate : • • • • clasa A . luto-nisipoase si lutoase. 4. turgescenti (tari). calitatea si prezentarea in ambalaj cum ar fi: 5 . 4. acoperiti foarte bine cu coaja. Caracteristici minimale a) Tinand seama de tolerantele admise. tuberculii putin fainosi . (colti . clasa C . cartofii trebuie sa fie: • • • • • • • cu aspect normal caracteristic soiului corespunzator zonei de productie. neincoltiti. folositi pentru piureuri . clasa D . cu amidon fin . curati. 95%) sanatosi. tuberculi foarte fainosi . cu consistenta tare . nu se sfarama la fierbere . sunt consistenti .• • • tuberculii se conserva cu dificultate si numai in limite stricte de temperatura si umiditate. intregi (min. mecanizarea integrala a culturii este posibila numai pe soluri nisipo-lutoase. b) Lipsiti de defecte externe sau interne care sa afecteze aspectul general al produsului. datorita sensibilitatii tuberculilor la lovire si temperaturi scazute.

sa aiba un repaos vegetativ lung pentru ca tuberculii sa poata fi pastrati timp indelungat si cu soiul de masa sa aiba un gust placut. inverzire (culoarea verde deschis care nu depaseste 1/8 din suprafata si care poate fi indepartata prin cojire normala nu constituie defect). impuritati (din care 1% pamant aderent). care se curata usor de impuritati cu mijloace mecanizate sa fie rezistent la raie. taieturi. mana. 4. si cu pierderi minime. pete sub coaja de culoare gri-albastru sau negre care depasesc 5 mm adancime. atacul de raie comuna si raie fainoasa sa nu fie adanc de 2 mm (sau mai mult).• • • • • • • • • • crapaturi (inclusiv crapaturi de crestere). petele de raie comuna . sa nu se sfarme la fiert si sa aiba tuberculi cu un continut mecanizata. plini. 3. patare ruginie. se admit 2% din masa.2. Tolerante de calitate • • se admite maximum 1% din masa tuberculilor afectati de putregai uscat sau umed. gauri sau inimi negre sau alte defecte interne. miros si/sau gust strain 4. vatamari datorate inghetului. proteine si vitamine. muscaturi.superficiale nu trebuie sa depaseasca mai mult de ¼ din suprafata tubercului. viroza . sa aiba tuberculi apropiati in cuib si rezistenta la actiuni mecanice pentru a se preta la recoltare sa aiba tuberculi rotunzi – ovali. deformari grave. 6 . ridicat in amidon. vanatai sau asperitati (numai pentru soiurile a caror coaja nu este aspra) mai mari de 5 mm adancime. Caracteristicile soiurilor valoroase Un soi valoros de cartof trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : • • • • • • sa aiba productivitate ridicata . umezeala externa anormala. pierderi minime.

Pentru vitamina C. Radicalii liberi calatoresc de-a lungul celulelor. cartofii contin gluten. 7 . Antioxidantii protejeaza componentele celulelor cheie prin neutralizarea efectelor daunatoare ale radicalilor liberi. vitamine (acid ascorbic) si saruri minerale. se limiteaza in obezitate. sunt principala sursa energetica pentru organism. De asemenea. Sarurile minerale si vitamina C se mentin in cartoful fiert cu coaja sau in aburi. important pentru mentinerea oaselor puternice.ganditi-va si la cartofi! Cartofii sunt una din cele mai importante surse de vitamina C din dieta americanilor. cauzand pagube la nivel celular. Doar un singur cartof poate oferi 21% din necesarul zilnic de potasiu al organismului. pot creste riscul aparitiei bolilor de inima sau a anumitor tipuri de cancer. un antioxidant care s-ar putea sa ajute la protectia impotriva anumitor forme de cancer. nu va ganditi numai la portocale . distrugand structura altor molecule. legume si cereale.5. De asemenea. extraordinar pentru sanatatea cardiovasculara. potasiul ajuta la asimilarea calciului. Cartofii. Cartofii sunt o excelenta sursa de potasiu. De asemenea. vitamina C produce colagenul care ajuta la mentinerea in buna stare a articulatiilor si osaturii. Cartoful se digera bine. Valoarea nutritiva Cartoful (bulbii) are valoare nutritiva inalta datorita continutului sau de amidon (14-27%). ceea ce ii asigura actiunea diureica. pentru o alimentatie sanatoasa care contine un complex de carbohidrati. Ultimele studii au aratat faptul ca fibrele sunt benefice pentru un sistem digestiv sanatos si pot ajuta la reducerea riscului aparitiei unor anumite tipuri de cancer si probabil a bolilor de inima. Deoarece aceste diete tind sa fie bogate in grasimi saturate si sarace in consumul de fructe. proteine (tuberina). extrem de nesanatoase si nu sunt benefice mentinerii pe termen lung a unei greutati corporale scazute. Se pare ca aceste celule distruse contribuie la imbatranire si conduc la diverse probleme de sanatate. Aceasta vitamina este un puternic antioxidant care ajuta la stabilizarea radicalilor liberi. Un cartof de marime medie cu coaja contine trei grame sau 12% din necesarul zilnic recomandat de fibre. Cartoful este bogat in potasiu si sarac in sodiu. care pot preveni distrugerea la nivel celular. contine solanina cu actiune toxica. dar uneori provoaca meteorism. produsi natural in urma metabolismului la nivel celular. mai ales in jurul ochiurilor de cartof. Cartoful tanar este o sursa importanta de vitamina C. Coaja cartofului. daca este ingerata in cantitati mari.

Ambalare Cartofii trebuie ambalati astfel incat produsul sa fie bine protejat si sa se asigure o aerisire adecvata. 7. saci din iuta 3. Garantarea calitatii Standardul UNECE se refera la cartofii timpurii si alimentari crescuti din Solanum tuberosum L.1.2. Materialele folosite la ambalarea cartofilor trebuie sa fie curate si de o calitate care sa evite producerea unor stricaciuni interne sau externe a produsului. big bags 4.6. in special a hartiei. este admisa cu conditia ca tiparirea si lipirea sa fie facuta cu cerneala si adezivi netoxice. containere. pentru realizare in stare proaspata. calitate. 6. saci de plasa 2. timbrelor inscriptionate cu specificatii de comert. 6. culoare a cojii.3. Prezentare Cartofii trebuie livrati in ambalaje adecvate. si hibrizii acestora. Omogenitate Continutul fiecarui ambalaj (sau lot pentru produsul prezentat in vrac in containere) trebuie sa fie uniform si sa contina numai cartofi avand aceeasi origine. Partea vizibila a continutului ambalajului (sau lotului pentru produsul prezentat in vrac in containere) trebuie sa fie reprezentativa pentru tot continutul. Ambalare si transport 6. Utilizarea materialelor. conform contractului in: 1. soi. culoare a miezului si marime. cu exceptia cartofilor pentru prelucrare industriala 8 .

Originea produsului: • Tara de origine si. care nu respecta cerintele fata de dimensiunea maxima. indicind marimea minima urmata de cuvintele „si mai mari”. Etichetarea Fiecare ambalaj trebuie sa aiba urmatoarele particularitati scrise lizibil cu litere grupate pe o latura a ambalajului. Date comerciale: • Dimensiunea (daca au fost calibrati). Daca etichetele sunt plasate in interiorul ambalajelor (saci sau sfoara). regionale sau nationale.Cartoful pentru samanta se poate produce si comercializa de catre agenti economici inregistrati. optional. daca este cazul C. atunci cand cartoful pentru samanta indeplineste conditiile prevazute de prezentele reguli si norme pentru a putea fi certificat oficial de ITCSMS sau LCCSMS 8. regiunea unde au crescut cartofii. B. D. „cartofi noi” sau alta denumire echivalenta. sau denumirea zonei locale. Natura produsului: • • • • „Cartofi timpurii”. tiparite fie pe ambalaj fie pe o eticheta. sau „cartofi Denumirea soiului. daca este cazul. ele trebuie dispuse astfel incat indicatiile cu privire la marcare sa poata fi citite din afara (pentru cartofii transportati in vrac in containere aceste particularitati trebuie sa apara pe un document care insoteste produsul care sa fie atasat intr-o pozitie in interiorul vehiculului de transport): A. sau marimile minime si maxime. Identificare: Denumirea si adresa sau codul oficial al intreprinderii de ambalare si/sau de livrare. Denumirea speciala sau numele comercial pentru cartofii timpurii sau alimentari „Mijlocii” sau o denumire echivalenta. alimentari”. 9 . daca continutul nu este vizibil din exterior. vizibil din afara.

culoarea cojii.• • Greutatea neta. Insemnari optionale: culoarea miezului (de exemplu. Aria pietei 10 . galben sau alb). forma tuberculului (rotund sau lung) si tipul alimentar (de exemplu. Marcaj al controlului oficial (optional) II. fainos sau tare). E. PIATA CARTOFULUI 1.

in Muntenia si Moldova .si dupa 1812.cultura sa extinzindu-se din toate zonele tropicale pana spre nord.Intre acestea exista deosebiri.t ). Aceasta adaptibilitate ..un rol determinant il prezinta pamintul . 11 . Prefera zonele de clima racoroasa si umeda. Astfel activitatile din agricultura se desfasoara sub incidenta unor factori .t). SUA (20 mil.spatiu prezinta o importanta deosebita pentru intreprinderile producatoare dar si pentru cele comerciale . Polonia (25 mil.Aria (localizarea )pietei porneste de la constatarea ca . India (19 mil.t).alimentare.regimul de precipitatii si temperatura.t ). piata poate fi INTERNA sau EXTERNA.in sistemul de indicatori. Germania (11 mil. Ucraina (15 mil. La noi in tara ajunge abia la sfirsitul secolului al XVIII-lea in Transilvania de nord .t ).faptul ca pamintul e limitat ca intindere si diferentiat din punct de vedere al nivelului de fertilitate .ca sursa naturala reproductibila regenerabila .gradul de asigurare cu forta de munca necesara acestui sector .si circulant. precum si particularitati teritoriale in chiar continutul tranzactiilor de piata. Atit pietele interne cit si cele externe pot fi examinate in structurile lor teritoriale . In cadrul acestora .t).precum: marimea si nivelul de fertilitate a terenurilor agricole .de marimea. Rusia (38 mil.depasind cu mult limita cerealelor.prin masuri care vizeaza lucrari de imbunatatiri funciare si o rotatie corespunzatoare a culturilor. Una dintre plantele cultivate pe toate continentele este cartoful Este o planta care se acomodeaza foarte bine in conditii pedoclimatice dintre cele mai diverse .t ). pina in nordul tarii. Cunoastera relatiei piata.piata fiecarei tari avind particularitatile ei.semnificative .nefiind pretentious la soluri.rezistente la frig. Pietele externe alcatuiesc piata internationala Productia anului 2000 (290 mil.t) a fost realizata in proportie de 60 % in sapte tari : China (46 mil.calitatea si utilizarea lui depinzind atit rezultatele activitatii economice . densitati geografice diferite.cit si gradul de satisfacere a populatiei cu produse agro. Activitatea din agricultura prezinta numeroase trasaturi specifice .proverbiabila” este relevata de exemplu Romaniei .gradul de asigurare cu capital fix. Pe de alta parte .piata privita in conexiune cu spatial cunoaste forme diferite de localizare.in care culturile de cartofi se extind din zona sudica. Dupa locul unde se desfasoara relatiile de vinzare-cumparare.impune o anumita preocupare pentru reducerea gradului sau de uzura.

12 . ea are structura sa interna fiind alcatuita din segmente de piata. Capacitatea pietei poate fi exprimata prin intermedul unor indicatori.Podisul Dobrogei).valabile deopotriva pentru structura pietei. (vanzarilor ).prin intermediul dimensiunilor ofertei. Fiecare din cele doua regiuni contribuind cu peste un sfert din productia de cartofi din tara noastra.cu privire la productiile medii la ha si suprafetele cultivate pentru culturile de cartofi . indiferent de complexitatea structurii sale.Covasna.Pietele locale au trasaturi specifice in ceea ce priveste structura proceselor de circulatie a marfurilor. masini. lucratori agricoli.de ariditate si anume ( Campia Romana . Astfel daca ne referim la fenomenele de masa din .interne .Harghita )in care se realizeaza circa 30 % din productia tarii. In al doilea rind structura pietei are un caracter dinamic. 2.pe judete . De mentionat .agricultura acestea se produc in cadrul unor asamblari de elemente simple in cadrul unor gospodarii agricole. Culturile de cartof se extind si in zona sudica . In acest sens capacitatea pietei poate fi exprimata . Ea trebuie sa fie evaluata in limita caruia sa se poata desfasura activitatile de marketing. 3.sau pe zone mai restrinse ale acesteia .Anuarul statistic “ al tarii noastre pe anul 2002.pe o anumita arie teritoriala .piata reprezinta un tot unitar. Capacitatea pietei Capacitatea pietei trebuie sa fie examinata intr-o structura detaliata pe mai multe segmente . atat valorici cit si fizici.. Piata unui produs sau serviciu nu este omogena. In scopul prezentarii unui model de analiza a variatiei fenomenelor pe baza unei serii simple am inregistrat datele publicate in . constructii. Doua observatii se impun atentiei . Structura pietei In Structura pietei la noi in tara doua zone isi disputa prioritatea in cultura cartofului: • • Moldova de nord (respectiv Podisul Sucevei si culoarul Siretului) Transilvania de sud-est ( si anume judetele Brasov. de diferite tipuri-terenuri.realizate in anul 2001. In primul rind.ale cererii ori ale tranzactiilor de piata.totodata ca unele piete inregistreaza un flux de cerere din alte zone :deci alte piete retin numai o parte din cererea locala.

4. 32 respectiv 78. in general pentru produse horticole.99. doar intr-un singur judet s-au obtinut productii egale .6 % ) ponderea suprafetelor detinute de sectorul privat este cuprinsa intre 90 % -95 %. productia medie a fost de 13949kg. Piete “en – detail” a) Piata taraneasca.ca si a altor factori care ar putea fi analizati pe baza unor analize statistice special organizate in acest scop. Isi valorifica produsele agricole direct consumatorilor. iar in sectorul privat de 13878 kg. Referitor la productia medie . neexistind prin urmare. Exista.datele evidentiaza faptul ca productiile medii la ha din sectorul privat difera nesemnificativ de cele obtinute pe total. Canale de distributie Canalele de distributie reprezinta modul prin care cartoful ajunge de la producator la consumator.iar in celelalte 12 judete productiile medii se situeaza sub productia medie pe total. prin intermediul careia fermierii. constata de asemenea . mici intreprnzatori care si-au deschis astfel de magazine si Isi procura marfurile de la 13 . obtinute in propria gospodarie. a traditiilor in cultura cartofilor . Exista magazine mixte pentru fructe. se. prin intermediul pietelor taranesti. de asemenea. In conditiile actuale ale economiei de piata romanesti.3 % ) sectorul privat detine sub 90 % din suprafata cultivate. in 6 judete (14.. micii producatori isi comercializeaza surplusul de produse agroalimentare. principalele canale de distributie a cartofului de la fermier la producator sunt: 1.Pe total tara. struguri.9 %.diferente care se datoreaza in principal conditiilor pedoclimatice . cartof. indeosebi micii producatori. Astfel . Aceasta situatie este explicabila daca avem in vedere faptul ca suprafetele cultivate cu cartofi apartin sectorului privat in majoritatea judetelor tarii. Se observa ca in 28 din judetele tarii productia medie la cartofi obtinuta in sectorul privat depaseste usor productia medie pe total . pentru desfacerea cu amanuntul a cartofului in Romania nu exista deocamdata. legume. in scopul relizarii resurselor financiare necesare procurarii altor produse sau a unor imputuri necesare reluarii procesului de productie.ca diferentele mari intre productiile medii obtinute la nivelul judetelor .1 %. iar in majoritatea judetelor . Analizind productia medie la cartofi pe judete . Aceasta modalitate de comercializare este speifica unei agriculturi de subzustenta.1 % din totalul judetelor aceasta pondere este cuprinsa intre 95.din cele 41 judete cultivatoare de cartofi ale tarii doar in 3 judete ( 7. b) Magazinele de desfacere cu amanuntul (mixte si specializate) Magazinele specializate. diferente semnificative.

BIBLIOGRAFIE 14 . intermediari din pietele taranesti traditionale) si consumatori colectivi. dar adauga mult la pretul de vanzare. judetul Dambovita. 2. pentru comercializarea cartofului timpuriu. dar in cantitati mai mari. (magazine cu desfacere cu amanuntul. in marea lor majoritate achizitioneaza diverse produse agroalimentare. Putini dintre acestia au spatii de depozitare provizorie a cartofului. spalare. constituie un factor incurajator pentru producatorii de cartof. in majoritatea centrelor urbane sau in apropierea acestora. inclusiv a cartofului. Piata invizibila a intermediarilor. Isi pot procura produse la preturi mai mici. cu incercari nereusite la Brezoaiele. Comerciantii “en – gros” functioneaza ca intermediari. fermierii putandu-si face astfel o programare a productiei. Acestea constituie canale moderne si civilizate de comercializare a marfurilor. in sprijinul fermierilor. etc. inclusiv cartof. Utilizarea acestui canal de distributie. calibrare. care ulterior sunt revandute supermarketur-ilor.depozitele “en gros” sau chiar de la fermieri. care functioneaza dupa anumite reglementari. 3. In cel mai bun caz acesti intermediari efectueaza transportul cartofului de la fermieri (de la camp sau din spatiile de depozitare provizorii) la beneficiari. detailistii. de catre Supermarket-uri. Aceste magazine nu au facut un real progres pentru a practica un comert modern si civilizat. consumatorilor colectivi sau chiar unor magazine de desfacere cu amanuntul. care nu adauga nimic la valoarea produsului prin operatii de procesare: resortare. Pietele “en – gros” a) specializate. b) mixte. cat si practicarea unui adaus comercial mai redus. Din aceste piete. Posibilitatea preluarii cartofului de la fermieri si/sau de la asociatiile acestora. Acesti agenti economici (intermediari). ambalare. presupune incheierea unui contract pe o durata mai lunga intre parteneri. aparute in ultima perioada. c) Supermarketuri.

2004 3. facultate.html 4.html 7.regielive. www.html 5.clopotel. www. www.php?option=com_content&task=view&id=137&Itemid=109 8.ro/Cartoful_A3589. Teza de doctorat.agra. Bucuresti. Lazar Mihai.ro/index.preferatele. Marketingul cartofului in zona Brasov.1.eva. www.gradina-online.ro 6.com/docs/diverse/noi/cartofii--medicament2391717214.ro/cursuri/agronomie/fitotehnie_plante_tuberculifere_si_radacinoase27824.ro/dietafitness/articol209-print.php CUPRINS 15 .referat. FISA TEHNICA (STANDARD) CARTOF CALITATEA I 2. www.

............ INTRODUCERE ………………………………………………………………………........................ Aria pietei ................. 7 6........................... BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………............. Garantarea calitatii ...................................................... 11 1..................... 8 7. CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CARTOFULUI…………………….................................................... Procesul tehnologic de cultivare a cartofului ......... CUPRINS ……………………………………………………………………………..... Ambalare si transport..................................................... PIATA CARTOFULUI ...................... Etichetarea ……………………………………………………………………………… 9 III.............................................................................................................. 5 5........................................................................................................................... 4 4........ 3 3.............................................. 16 16 ....................... Prezentarea produsului ………………………………………………….......... Structura pietei . 13 IV. Importanta in alimentatie ....................................................................................................................... 1 II.................... Valoarea nutritiva ............................................I......... Canale de distributie ………………………………………………………………….................. 12 3................ …………… 2 2....................................... Caracteristici de calitate ................................... Capacitatea pietei .................................................. 9 8................................................ 11 2.. 15 V. 2 1........ 12 4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->