DREPTUL

TRANSPORTURILOR

SUPORT CURS - 2005

(pentru FR i IDD)

1. Aspecte generale privind activitatea de transport. 1.1. Obiectul, importana i organizarea activitii de transport Parte esenial a activitii economice, activitatea de transport const n acele aciuni prin care se organizeaz i se realizeaz deplasarea cltorilor i mrfurilor n spaiu i timp. Prin sistemul naional de transport se realizeaz legtura ntre producie i consum i n general satisfacerea necesitailor materiale i spirituale ale societii. Prin urmare, obiectul activitii de transport const n deplasarea n spaiu de mrfuri, bunuri i persoane. Se consider c transporturile constituie o prelungire a procesului de producie, pe care l continu i l desvrete, iar prin aceast activitate de transport se adaug la valoarea mrfurilor. Prin activitatea de transport nu se creeaz bunuri materiale; aceleai mrfuri deplasate n alt loc capt o valoare superioar. Activitatea de transport este strns legat de dreptul constituional al cetenilor la liber circulaie n ar i strintate. Normele generale aplicabile transporturilor rutiere, feroviare, navale i aeriene, componentele reelei de transport de interes naional i european, precum i atribuiile i rspunderile autoritilor competente de reglementare, coordonare, control, inspecie i supraveghere cu privire la activitile de transport i la mijloacele de transport sunt stabilite de Ordonana Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, aprobat prin Legea nr. 197/1998, republicat n M. Of. nr. 552 din 11.11.1999 n baza legii de aprobare, modificat i completat prin Ordonana Guvernului nr. 94/2000 i Legea nr. 51/2002 privind aprobarea acestei din urm ordonane. n acelai timp, dup cum vom arta n cele ce urmeaz, reglementri specifice fiecrui tip de activitate de transport pot fi regsite n diferite acte normative speciale. Principalele obiective ale sistemului naional de transport sunt:
1

a) realizarea conectrii tuturor localitilor la reeaua naional de transport; b) asigurarea dreptului la liber circulaie a cetenilor; c) asigurarea liberei circulaii a bunurilor; d) asigurarea efecturii transporturilor care privesc sigurana naional; e) asigurarea racordrii lui la sistemele internaionale de transport; f) participarea la dezvoltarea economic i social a rii. Dezvoltarea sistemului naional de transport se realizeaz inndu-se seama de urmtoarele cerine: promovarea programelor naionale de realizare a unei dezvoltri durabile a economiei naionale; nevoile de aprare a rii; asigurarea unui nivel ridicat de siguran a traficului; eficiena economic; asigurarea condiiilor de conservare i de protejare a mediului; utilizarea raional a energiei; respectarea conveniilor i acordurilor internaionale la care Romnia este parte. n toate raporturile generate de activitatea de transport protecia vieii umane i a mediului este prioritar. Sistemul naional de transport constituie parte integrant a sistemului economic i social i are urmtoarele componente: infrastructurile de transport rutier, feroviar, naval i aerian; mijloacele de transport; operatorii de transport i ai activitilor conexe transporturilor; sistemele de management al traficului i sistemele de poziionare i navigaie. Modurile de transport sunt: a) transportul rutier; b) transportul feroviar; c) transportul naval; d) transportul aerian; e) transportul multimodal i combinat. Fiecare mod de transport are n compunere infrastructura de transport, mijloacele de transport, operatorii de transport i ai activitilor conexe transportului, precum i sistemele de management al traficului i sistemele de poziionare i navigaie, dup caz. Infrastructurile destinate desfurrii activitilor de transport sunt cile de comunicaie rutiere, feroviare, navale i aeriene. Infrastructurile de transport sunt destinate desfurrii activitilor de transport, activitilor conexe transporturilor i activitilor privind administrarea infrastructurilor respective. Infrastructurile de transport sunt de interes naional i de interes european i mpreun cu sistemele de management al traficului i cu sistemele de poziionare i navigaie constituie reelele de transport care pot fi de interes naional sau de interes european. Mijloacele de transport sunt mijloace mobile, cu sau fr propulsie, amenajate pentru transportul de persoane sau de bunuri, special destinate s se deplaseze pe o cale de comunicaie rutier, feroviar, naval sau aerian. Operatorii de transport sunt transportatori, romni sau strini, care au acces egal i nediscriminatoriu la infrastructura deschis accesului public. Prin transportatori se nelege persoanele fizice sau juridice, autorizate s efectueze transporturi, interne sau internaionale, de persoane ori de bunuri, n interes public sau n interes propriu, cu mijloace de transport deinute n proprietate sau cu contract de nchiriere ori leasing. Operatorii activitilor conexe transporturilor sunt persoane fizice sau juridice care efectueaz activitile ce se desfoar n legtur cu/sau n timpul transportului. Utilizatorii de transporturi au acces egal i nediscriminatoriu la infrastructurile de transport de interes public, pot alege liber modul de transport prin care i exercit dreptul

de a se deplasa, au posibilitatea de a efectua ei nii transportul ori de a apela la serviciile unui transportator liber ales. Statul sprijin dezvoltarea i funcionarea transportului public, subvenioneaz sau, dup caz, susine financiar transportul public de cltori, garanteaz libera iniiativ i autonomia transportatorilor i asigur condiiile unei concurene loiale ntre modurile de transport i ntre diferitele categorii de transportatori. Ministerul Transporturilor coordoneaz modurile de transport printr-o abordare multimodal, innd seama de capacitile existente sau de cele prevzute pentru fiecare mod de transport i de promovarea unei dezvoltri raionale a transporturilor combinate, cu respectarea reglementrilor specifice fiecrui mod de transport. Ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, Ministerul Transporturilor are urmtoarele atribuii principale: - elaboreaz strategiile de dezvoltare a activitilor de transport; - elaboreaz i supune spre adoptare Guvernului programele i prioritile de modernizare i dezvoltare a infrastructurilor de transport deschise accesului public, aparinnd domeniului public; - asigur administrarea infrastructurilor de transport deschise accesului public, de interes naional i european, aparinnd domeniului public al statului; - asigur tuturor utilizatorilor acces egal i nediscriminatoriu la infrastructurile de transport deschise accesului public; - asigur beneficiarilor de transport dreptul de a alege liber modul de transport, transportatorul i mijlocul de transport; - sprijin dezvoltarea i funcionarea transportului public; - stimuleaz libera iniiativ i asigur autonomia transportatorilor; - asigur condiiile unui mediu concurenial normal n interiorul fiecrui mod de transport, precum i ntre modurile de transport; - asigur efectuarea transporturilor militare i a transporturilor de intervenie n caz de calamiti naturale sau n alte situaii deosebite; - elaboreaz politica economic n domeniul transporturilor; - elaboreaz politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale i a transportului combinat; - asigur gestionarea proprietilor publice i private ale statului din domeniul transporturilor, atribuite n administrare prin lege; - aprob sau supune spre aprobare Guvernului, dup caz, tarife sau taxe de utilizare a infrastructurilor de transport deschise accesului public, aparinnd domeniului public al statului; - clasific reelele de transport de interes naional i european, n conformitate cu standardele naionale i europene; - autorizeaz funcionarea porturilor, aerodromurilor civile, grilor i a autogrilor; Ca autoritate de stat n domeniul transporturilor feroviare, rutiere, maritime, pe apele interioare, aeriene, multimodale i combinate, Ministerul Transporturilor are urmtoarele atribuii principale: - elaboreaz proiecte de acte normative i aprob norme tehnice destinate asigurrii compatibilitii sistemului naional de transport cu sistemele de transport internaionale;

- emite norme tehnice obligatorii pentru construcia, modernizarea, ntreinerea i exploatarea infrastructurilor de transport, precum i pentru construcia, inspecia tehnic i exploatarea mijloacelor de transport; - emite norme obligatorii de atestare, certificare, liceniere i brevetare a personalului care lucreaz n transporturi sau concur la sigurana traficului i stabilete condiiile de suspendare sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licenelor sau brevetelor acordate; - organizeaz examene i autorizri i emite atestate, autorizaii, certificate, licene i brevete pentru personalul din transporturi, precum i pentru operatori; - emite norme obligatorii de liceniere i autorizare a agenilor economici care efectueaz sau vor efectua activiti de transport ori activiti specifice siguranei traficului i stabilete condiiile de acordare, de suspendare sau de anulare a licenelor i autorizaiilor; - emite norme obligatorii de siguran a traficului n transporturile rutiere, feroviare, navale, aeriene, precum i pentru transportul multimodal i combinat i supravegheaz respectarea acestora; - emite norme obligatorii pentru efectuarea transporturilor de mrfuri periculoase; - acord sau retrage dreptul de arborare a pavilionului romnesc navelor sau aeronavelor civile, n condiiile legii; - aprob survolarea spaiului aerian al Romniei, decolarea i aterizarea aeronavelor civile de pe/i pe aeroporturile situate pe teritoriul Romniei; - asigur dirijarea aeronavelor n spaiul aerian al Romniei i a navelor n apele naionale navigabile, n conformitate cu reglementrile naionale i internaionale; - aprob aplicarea reglementrilor specifice adoptate de organizaiile de aviaie civil din Comunitatea European la care autoritatea romn n domeniul aviaiei civile este parte; - exercit activitatea de registru, de inspecie i de control n transporturi; - acord permisiunea de intrare i de plecare a navelor romneti i strine n/i din porturile civile romneti; - stabilete condiiile de nmatriculare a navelor, aeronavelor, autovehiculelor i a materialului rulant; - asigur certificarea de tip i individual a mijloacelor de transport; - supravegheaz navele, indiferent de pavilionul acestora, n apele naionale navigabile; - ancheteaz evenimentele sau accidentele grave produse n activitile de transport. Transportul de persoane sau de bunuri poate fi att transport n interes public ct i transport n interes propriu. Transporturile n interes public, denumite i transporturi publice, sunt cele executate de persoane juridice sau fizice, n condiii nediscriminatorii de acces pentru teri, pe baza unui contract de transport, contra plat. Contractul de transport se ncheie ntre transportator i beneficiarul de transport i se probeaz, pentru transportul de persoane, printr-un titlu de transport nmnat pasagerului, iar pentru transportul de mrfuri, printr-un document specific de transport. Contractul de transport poate fi ncheiat direct cu transportatorul sau prin intermediari de transport, autorizai de Ministerul Transporturilor. Transportul n interes propriu sau n interes personal este executat de persoane fizice n vederea asigurrii deplasrii unor persoane sau bunuri, precum i transportul n folos propriu, organizat de persoane fizice sau juridice pentru activitile proprii autorizate,

cu mijloacele de transport pe care le dein n proprietate sau le folosesc n baza unui contract de nchiriere sau leasing. Transportul n folos propriu de bunuri i de persoane trebuie s constituie accesoriul unei alte activiti economice executate de persoana care l organizeaz, iar bunurile transportate trebuie s fie proprietatea acesteia ori s fie rezultatul activitii sale. Transporturile n interes propriu de persoane sau de bunuri se execut fr perceperea unui tarif sau a echivalentului acestuia n bunuri sau servicii. Persoanele fizice sau juridice care efectueaz transporturi de bunuri i de persoane, altele dect cele n interes personal, se autorizeaz de ctre Ministerul Transporturilor. Evidena autorizaiilor se ine de ctre Ministerul Transporturilor n registre unice, pe moduri de transport. Sunt exceptate persoanele fizice sau juridice care efectueaz transporturi n regim de taximetrie. Tarifele transporturilor publice se formeaz liber i concurenial pe baza cererii i a ofertei. Specificul fiecrei categorii de transport impune ns o organizare proprie, care variaz de la o categorie la alta. Transporturile pe cale ferat, auto, navale (fluviale i maritime) i aeriene se realizeaz de ctre agenii economici (uniti specializate), crora le revine obligaia, n temeiul unui contract de transport, de a deplasa in spaiu mrfuri, calatori i bagaje. Specializarea stricta a fiecrei uniti de transport rezida din necesitatea profilrii ct mai adecvate specificului categoriei de mijloace de transport pe care le are n proprietate. 1.2. Clasificarea transporturilor Transporturile se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume: A. Dupa obiectul lor: a) transporturi de marfuri (bunuri); b) transporturi de persoane; c) transportul de informatii; B. Dupa mijloacele de transport folosite: a) feroviare (locomotive cu abur, Diesel, Diesel-electrice, electrice, vagoane); b) rutiere (auto si tractiune animala); c) navale (maritime si fluviale); d) aeriene (aeronave); e) speciale (conducte, funiculare etc.); f) combinate (cale ferata-auto, auto-naval etc.). C. Dupa asezarea cailor de transport, transporturile orasenesti pot fi: a) pe strazi (tramvai, troleibuz, taxiuri); b) in afara strazilor (metrou, cale ferata, suspendate). D. Dupa itinerarul parcurs in interiorul sau dincolo de granitele statului: a) transportul in trafic intern (local); b) transportul in trafic international (intre doua sau mai multe state), care la randul lor pot fi: - transporturi in trafic international de tranzit, cand transporturile se efectueaza pe teritoriu unui stat strain numai in trecere. - transporturi de peage, cand transporturile au punct de plecare si de sosire de pe teritoriul unui stat, insa parcursul transportului trece si pe teritoriul altui stat vecin.

E. Dupa cum transporturile se executa cu un singur mijloc sau cu folosirea succesiva a mai multor mijloace de transport: a) transporturi efectuate cu un singur mijloc de transport; b) transporturi in trafic combinat, cand transportul se executa cu doua sau mai multe mijloace de transport, de catre mai multi carausi in baza unui singur contract de transport. F. In functie de interesul social: - transport in interes public ce se executa de catre operatori de transport licentiati in conditiile legii si in temeiul unui contract de transport; - transport in interes propriu.

2. CONTRACTUL DE TRANSPORT ASPECTE GENERALE 2.1. Noiunea contractului de transport Contractul de transport se poate defini ca fiind acel contract prin care un agent economic specializat (numit unitate de transport, transportator sau caraus), se obliga, in schimbul unui pret (taxa de transport sau tarif), sa transporte pana la destinatie, intr-un anumit termen, calatorii si bagajele lor, sau sa transporte, pazeasca si sa elibereze destinatarului, marfurile sau bagajele ce i-au fost incredintate in acest scop. Din aceasta definitie rezulta ca indiferent de categoria de transport si obiectul transportului prin natura sa, "contractul de transport este o institutie a dreptului civil caracterizata prin existenta unor raporturi patrimoniale reglementate potrivit principiului echivalentei prestatiilor". Potrivit codului civil, contractul de transport apare ca o locatiune de lucrari, alaturi de contractul de munca si de contractul de antrepriza, fiind reglementat in art. 1410-1490. Codul civil aplica in materia transporturilor raspunderea contractuala pentru carausi si capitanii de corabii in cazul pierderii marfurilor predate, fiind exonerati, potrivit art. 1475, Cod civil numai daca vor putea dovedi cauzarea acestor prejudicii din motive neimputabile lor, de exemplu, forta majora sau cazul fortuit. Contractul de transport de marfuri este reglementat si prin dispozitiile Codul comercial din 1887, in art. 413-441, iar contractul de transport maritim de marfuri si calatori, in art. 557-600, sub denumirea de contract de incheiere. Codul comercial cuprinde dispozitii referitoare la documentul de transport, dreptul autonom al destinatarului, raspunderea carausului, recunoasterea existentei simultane a doua drepturi independente asupra lucrurilor ce se transporta etc. Codul comercial face deosebirea intre transporturile efectuate de carausi organizati sub forma de intreprinderi, caz in care activitatea, de transport cade sub incidenta prevederilor Codului comercial, fiind considerata fapta de comert si cazul in care transportul nu este executat de intreprinderi, cand vor fi aplicabile dispozitiile Codului civil. In masura in care dispozitiile Codului comercial nu sunt abrogate sau modificate, expres sau tacit, prin actele normative care reglementeaza activitatea de transport, in conditiile in care acestea se executa prin intermediul agentilor economici specializati, ele isi mentin aplicabilitatea.

2.2. Caracterul autonom al contractului de transport Autonomia contractului de transport - ca institutie juridica - trebuie inteleasa intrun dublu sens si anume: a) raporturile nascute din contractul de transport sunt independente de raporturile existente intre expeditor si beneficiar, care au la baza un alt contract: de furnizare, de vanzare-cumparare etc., raporturi ce nu-i sunt opozabile carausului. Rezulta deci ca suntem in prezenta a doua contracte de sine statatoare, fiecare cu efectele ce-i sunt proprii. b) contractul de transport reprezinta o institutie juridica cu caractere specifice, care il deosebesc de toate celelalte contracte cu continut economic sau de drept civil care au ca obiect prestari de servicii; el reprezinta pe plan juridic concretizarea unor raporturi economice de natura speciala - deplasarea obiectului transportului - ceea ce confera o figura juridica proprie, cu caractere distincte. Contractul de transport este un contract unitar, autonom si de sine statator, in continutul caruia se imbina elemente care, in individualitatea lor, se aseamana cu elementele specifice altor contracte (de antrepriza, de locatiune de lucrari, depozit), dar care in ansamblul lor confera acestui contract o natura juridica proprie. Trebuie subliniat faptul ca nu orice deplasare de lucruri dintr-un loc in altul formeaza obiectul unui contract de transport, ci numai atunci cand transportul se face pe baza obligatiei asumate de caraus in acest sens si pe care le-a luat in prealabil in primire la locul de incarcare si le va preda la locul de destinatie. Deci, nu vor putea fi considerate contracte de transport acelea care desi constau intr-o deplasare materiala dintr-un loc in altul a unor lucruri, aceasta nu s-a facut cu predarea prealabila a lor. Contractul de transport se deosebeste si de contractul de expeditie, care poate fi definit ca fiind acel contract in baza caruia o persoana numita expeditionar (comisionar) se obliga fata de cealalta parte contractanta numita expeditor (comitent) ca in temeiul imputernicirii date de acesta, sa incheie cu un caraus, in nume propriu, dar pe seama expeditorului, un contract de transport de marfuri si sa efectueze toate operatiunile auxiliare expedierii marfurilor sau primirii lor la destinatie, iar expeditorul se obliga sa-i plateasca o anumita suma de bani si pretul prestatiilor auxiliare. Raporturile juridice care se stabilesc intre partile contractului de expeditie sunt de natura juridica complexa. In raporturile dintre expeditionar (comisionar) si expeditor (comitent) se suprapun doua contracte civile: un contract de mandat (fara prezentare), in baza caruia expeditorul (comitentul) il imputerniceste pe expeditionar (comisionar) sa incheie cu un caraus contractul de transport si un contract de prestari de servicii in baza caruia expeditionarul (comisionarul) trebuie sa execute toate operatiunile necesare transportului (preluarea marfurilor si incarcarea lor in mijloacele de transport, intocmirea formalitatilor necesare etc.). 2.3. Caracterele juridice ale contractului de transport Contractul de transport prezinta un numar mare de varietati, care se deosebesc intre ele fie datorita specificului pe care il presupune obiectul activitatii desfasurate de caraus (transport de calatori, de marfuri, bagaje si mesagerii), fie datorita varietatii si specificitatii mijloacelor de transport folosite (feroviar, rutiere-auto sau hipo-aerian, pe

apa), fie datorita particularitatilor pe care le implica transporturile internationale fata de cele interne. Indiferent de felul sau, contractul de transport prezinta urmatoarele trasaturi esentiale: 1. Contractul de transport este un contract bilateral (sinalagmatic), deoarece chiar de la incheierea sa da nastere la obligatii reciproce si interdependente in sarcina ambelor parti contractante si anume: carausul se obliga sa transporte dintr-un loc in altul incarcatura sau o anumita persoana, iar expeditorul sau calatorul are obligatia sa plateasca pretul transportului, deci obligatiei fiecarei parti sa-i gasim cauza juridica in obligatia celeilalte. 2. Contractul de transport este un contract cu titlu oneros, deoarece fiecare parte contractanta urmareste sa obtina un folos, o contraprestatie, in schimbul obligatiei asumate. Astfel, expeditorul urmareste deplasarea marfurilor catre destinatarul desemnat de el in contract (sau calatorul sa ajunga la destinatie), iar carausul vrea sa primeasca pretul convenit (tariful de transport) ca un contraechivalent al prestatiei asumate. 3. Contractul de transport este un contract comutativ deoarece partile cunosc intinderea obligatiilor reciproce pe care si le asuma chiar din momentul incheierii contractului si pot aprecia valoarea acestor prestatii reciproce ca fiind echivalente. Tarifele pe baza carora se stabileste pretul transportului cuvenit carausului fiind aprobate de regula prin acte normative cu caracter imperativ, sunt obligatorii pentru toti participantii la activitatea de transport, nefiind susceptibile de negociere. c) Contractul de transport de persoane este un contract, in principiu consensual, deoarece el se incheie valabil prin simplu consimtamant al partilor dovada incheierii lui se face insa printr-un inscris (biletul sau legitimatia de calatorie). d) Contractul de transport de marfuri, cu exceptia celui maritim, are un caracter real, deoarece pentru incheierea sa valabila, consimtamantul partilor trebuie sa fie materializat in predarea efectiva a marfurilor care urmeaza sa fie transportate de catre caraus. d) Contractul de transport de marfuri incheiat intre agentii economici este un contract cu continut economic. 2.4. Pozitia destinatarului in contractul de transport Contractul de transport se incheie intre intreprinzatorul de transport (carausul) si expeditor, care apar in mod obisnuit ca subiecte ale contractului. In cazul in care transportul de bunuri se face in folosul unei alte persoane decat aceea a expeditorului, atunci destinatarul, desi nu este parte in contract, dobandeste anumite drepturi din contractul respectiv, motiv pentru care problema clarificarii juridice a drepturilor destinatarului a dat loc la ample discutii, in literatura de specialitate emitandu-se mai multe opinii. Astfel, in dreptul roman, carausul a fost considerat ca un "negutiorum gestor" al destinatarului, ceea ce contravine situatiei reale, deoarece executarea transportului este urmare a initiativei expeditorului si nu a carausului si pentru ca, obisnuit, marfa ce se transporta initial apartine expeditorului si nu destinatarului. Potrivit altei opinii, drepturile care izvorasc din contractul de transport trec de la expeditor la destinatar (prin cesiune) pe baza unei oferte prezumate de cesiune facuta de expeditor destinatarului, in momentul sosirii marfii si prin intermediul carausului.

Dupa o alta opinie criticabila din literatura de specialitate, datorita faptului ca destinatarul dobandeste un drept propriu fata de caraus, drept izvorat din contractul incheiat de caraus cu expeditorul, se considera ca drepturile destinatarului sunt identice cu cele ale tertului beneficiar din stipulatiunea pentru altul. Dar acestea sunt doua situatii distincte, deosebirile dintre ele constand in urmatoarele: a) in cazul stipulatiei pentru altul, tertul beneficiar dobandeste drepturile sale din momentul incheierii contractului de transport, destinatarul dobandeste dreptul la eliberarea marfii numai din momentul cand marfa a ajuns la destinatie si este pusa la dispozitia sa, moment pana la care expeditorul are dreptul, de a dispune de marfa; b) tertul beneficiar in cadrul stipulatiei pentru altul, poate deveni numai titular de drepturi, deoarece nu poate fi obligat printr-un act de vointa apartinand altcuiva, pe cand destinatarul dintr-un contract de transport poate avea atat drepturi cat si obligatii, ca de exemplu, de a achita tariful de transport si alte cheltuieli de transport, prin aceasta el se asociaza sau adera la contractul de transport (care initial s-a incheiat intre expeditor si caraus), adica il accepta; c) de asemenea, in practica, adesea, in baza aceluiasi contract de transport, carausul este actionat concomitent de expeditor si de destinatar. Acest lucru contravine teoriei stipulatiei catre altul, conform careia, din momemntul aderarii destinatarului la contractul de transport, expeditorul nu ar mai avea, in principiu, dreptul de a actiona pe caraus, deoarece prin primirea scrisorii de trasura si a marfii de catre destinatar, acesta s-ar substitui expeditorului in ceea ce priveste valorificarea oricarui drept derivand din contractul de transport. Tinand seama de aceste deosebiri, in literatura de specialitate s-a ajuns la concluzia ca "ideea stipulatiei pentru altul nu poate explica, pe deplin, pozitia destinatarului in contractul de transport, pozitia suigeneris, care nu poate fi incadrata in principiile aplicabile stipulatiei, desi din alte puncte de vedere se aseamana cu acesta, contractul de transport este o stipulatie pentru altul cu unele particularitati". Datorita faptului ca legislatia in vigoare atribuie un rol activ tuturor partilor din contractul de transport inclusiv destinatarului, in literatura de specialitate s-a aratat ca ar fi necesara sa se reexamineze pozitia destinatarului in contractul de transport pentru a se vedea in ce masura caracterul de contract bipartit mai corespunde in prezent si daca n-ar trebui sa se adopte un nou punct de vedere, potrivit caruia acest contract este un contract tripartit, ceea ce ar corespunde mult mai bine dintr-un asemenea contract sa aiba un rol activ. Acceptarea (aderarea la contract) a destinatarului nu are efect constitutiv de drepturi, deoarece acestea s-au nascut chiar din momentul incheierii contractului de transport de catre expeditor si deci, prin ea, destinatarul isi consolideaza numai aceste drepturi stipulate in favoarea sa. 2.5. NCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT. 2.5.1. CONDIII A) Capacitatea partilor

Pentru a incheia un contract de transport valabil, partile trebuie sa aiba capacitatea de exercitiu deplina, adica sa poata sa-si exercite drepturile si sa-si asume obligatii prin acte juridice incheiate in nume propriu. Potrivit art. 5, alin. 1, din Decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, orice persoana fizica are capacitatea de folosinta si, de asemenea, in afara de cazurile prevazute de lege, capacitatea de exercitiu. Deci, in materia capacitatii de a incheia acte juridice civile regula este capacitatea, incapacitatea reprezentand exceptia, care, ca toate exceptiile este de stricta interpretare. Minorii cu capacitatea restransa de exercitiu vor putea incheia singuri contracte de transport, insa cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor legali (parinti, tutore). Minorii sub 14 ani si interzisii judecatoresti vor putea pentru satisfacerii unor nevoi, sa incheie, de exemplu, contractele de transport de persoane cu mijloace de transport orasenesc in comun. B) Consimtamantul partilor Consimtamantul, alaturi de cauza, constituie vointa juridica ce prezinta un fenomen complex atat din punct de vedere psihologic cat si juridic. Consimtamantul ca element al vointei juridice, reprezinta manifestarea hotararii de a incheia actul juridic. Pentru a fi valabil, consimtamantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa emane de la o persoana cu discernamant; - sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice; - sa fie exteriorizat; - sa nu fie alterat de vreun viciu. C) Obiectul Obiectul actului juridic (fiind chiar obiectul raportului juridic caruia ii da nastere), consta in obiectul obligatiei ori obligatiilor generale din actul juridic civil respectiv, adica in prestatia sau prestatiile respective, prin care se intelege fie transmiterea unui drept, fie a unui fapt (pozitiv sau negativ) al debitorului, precum si obiectul acestor prestatii. Obiectul contractului de transport consta in prestatiile, pentru unitatea de transport (caraus) de a transporta marfa, bagajele sau calatorii, iar pentru expeditor (calator), de a plati taxa de transport. Ca orice obiect al unui act juridic si obiectul contractului de transport trebuie sa intruneasca anumite conditii de validitate (care se apreciaza raportandu-le la momentul incheierii contractului) constand in urmatoarele: sa existe, sa fie in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie in conformitate cu legea si cu regulile de convietuire sociala, sa constituie un fapt personal al celui care se obliga, iar uneori, cel ce se obliga sa fie titularul dreptului. Astfel, va fi nul contractul care are ca obiect transportul unui lucru imposibil de executat cu mijloacele de transport din categoria de transport din care face parte organizatia respectiva sau contractul care ar avea ca obiect un transport de lucruri pentru care exista o interdictie ebsoluta etc. D) Cauza

10

Cauza contractului de transport este un element constitutiv in structura sa si o conditie de validitate a acestuia. Contractul de transport fiind un contract sinalagmatic nu are o singura cauza, comuna partilor, ci cate o cauza a fiecareia rezultata din obligatiile reciproce ale partilor. Cauza inglobeaza in sine atat scopul direct si imediat al consimtamantului (element abstract, obiectiv si invariabil in aceeasi categorie de contracte), cat si scopul indirect, mediat al consimtamantului, care este motivul determinant al asumarii obligatiei, legat de destinatia concreta data contraprestatiei (element concret, subiectiv si variabil de la un contract la altul, in cadrul aceleiasi categorii). Cauza in contractul de transport trebuie sa existe, sa fie reala si nu falsa, sa fie licita si morala. 2.6. Forma contractului Contractul de transport se incheie, de regula, prin simplul acord de vointa al partilor, insa dovada incheierii lui se face printr-un inscris (scrisoare de trasura, bilet sau legitimatie de calatorie, etc.). In cazul contractului de transport de marfuri, cu exceptia celui maritim, contractul nu este valabil incheiat decat prin predarea efectiva a marfurilor, el avand astfel un caracter real. Forma scrisa a contractului de transport este ceruta ad probationem. Forma, continutul si denumirea documentelor de transport variaza de la o categorie la alta de transport: scrisoare de trasura in transporturile pe cale ferata si fluviale; scrisoare de transport aerian; scrisoare de transport auto si conosament in transportul maritim. Pentru fiecare expeditie se intocmeste un singur document de transport, care face dovada incheierii si a continutului contractului de transport. 2.7. Taxa de transport Caracterul oneros al contractului de transport impune ca, in toate categoriile de transport si indiferent de obiectul supus transportului: marfuri, calatori, bagaje, pentru prestatia executata de transportator, sa primeasca contraprestatia celeilalte parti, materializata in taxa de transport. Pretul este un element constitutiv al transportului de marfuri la fel de esential ca marfa insasi. In lipsa sa, nu numai ca nu se poate vorbi de un transport comercial, ci nu exista transport in nici un fel. Taxa de transport se stabileste pe baza de tarife, care cuprind norme cu caracter imperativ, partile neputand sa determine cuantumul taxei prin negocieri directe, asa cum se impune in conditiile economiei de piata. In cazul transportul de marfuri, determinarea cuantumului taxei de transport se face avandu-se in vedere: felul marfii, greutatea, capacitatea mijlocului de transport, distanta si felul expeditiei (cu mijloace in totalitate, coletarie etc.). Transportatorul este in drept sa perceapa unele taxe accesorii pentru executarea unor operatiuni accesorii si adiacente transporturilor, cum ar fi: incarcarea-descarcarea, magazinajul, transbordarea, avizarea etc., cat si suprataxe in cazul declararii false a marfii prezentate la transport etc.

11

Dupa cum s-a precizat, structura pretului de cost in transporturi difera in raport de cea a pretului de cost din alte ramuri ale economiei, in sensul ca poanderea o reprezinta cheltuielile facute pentru salarizarea fortei de munca, pentru combustibil, energia si amortizarea mijloacelor fixe. Taxa de transport este influentata si de greutatea sau volumul marfii transportata. Distanta de parcurs influenteaza in mare masura cuantumul taxei, fixandu-se in kilometri si zone, calculata pe ruta cea mai scurta sau pe cea solicitata de expeditor. Uneori sunt fixate taxe reduse, desi distantele sunt mai mari, iar prin alte tarife taxele sunt mai mari, desi distantele sunt mai mici. Taxa de transport poate fi platita de expeditor sau de catre destinatar in raport de mentiunea facuta in documentul de transport, dupa caz, "francata" sau "transmisa". 2.8. Raspunderea transportatorului a) in temeiul Codului civil Transportatorii raspund de integritatea marfii, atat sub aspect cantitativ cat si calitativ, din momentul primirii ei la transport si pana in momentul eliberarii ei destinatarului. Agentul economic transportator raspunde pentru pierderea totala sau partiala a marfii, pentru avaria ei, pentru depasirea termenului de eliberare a marfii si pentru orice alt caz ce poate fi considerat neexecutare a contractului de transport. Ca orice raspundere contractuala, raspunderea carausului se intemeiaza pe culpa, iar pentru a fi exonerat de raspundere, carausul trebuie sa faca dovada ca indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei asumate se datoreaza unei cauze care exclude culpa sa. Potrivit dispozitiilor Codului civil, debitorul nu va putea fi condamnat la dauneinterese daca executarea necorespunzatoare a obligatiei sau intarzierea in executare se datoreaza unei cauze straine ce nu i se poate imputa: faptul creditorului, cazului fortuit sau fortei majore. In ceea ce priveste raspunderea transportatorului, regula generala este existenta prezumtiei de culpa, drept urmare, creditorul nu trebuie sa faca dovada lipsei de diligenta a debitorului (carausului). Neexecutarea obligatiei de catre transportator datorata unui tert, a carui fapta nu a putut fi prevazuta sau impiedicata, este asimilata fortei majore. Evenimentele atmosferice, sunt cauze straine imprevizibile, ce nu pot fi inlaturate, fiind asimilate fortei majore si au ca efect exonerarea de raspundere a transportatorului. b) in temeiul Codului comercial Dispozitiile Codului comercial referitoare la raspunderea carausului pentru neindeplinirea obligatiilor, cat si cele asupra evaluarii daunei au un caracter dispozitiv, partile putand deroga de la ele, cu doua exceptii: - conform art. 417 Cod comercial orice conventie a partilor prin care s-ar limita raspunderea stabilita prin art. 417-419; art. 425; art. 427-430; art. 432-433; 436 si art. 440 este nula chiar daca ar fi permisa prin reglementari generale sau particulare, cu exceptia cazului cand prin tarife speciale se stabilesc preturi mai mici decat cele prevazute in tarifele ordinare;

12

- conform art. 430 Cod comercial nu se poate deroga de la regulile stabilite referitoare la raspundere in caz de dol sau culpa grava a carausului, deoarece ar fi imoral sa se acorde beneficiul limitarii raspunderii in aceste cazuri ca si atunci cand ele ar lipsi. In cazul transporturilor maritime, potrivit art. 506 din Codul comercial, carausul nu va raspunde daca va putea face dovada ca neindeplinirea obligatiilor se datoreaza unor obstacole provenite din caz fortuit sau forta majora. In toate categoriile de transport: auto, feroviar, aerian si naval, obligatiile carausului fiind relativ aceleasi, nici raspunderea a nu poate fi diferita.

TRANSPORTURILE FEROVIARE

1. Contractul de transport de marfuri pe calea ferata 1.1. Consideratii introductive Transportul de marfuri pe calea ferata se executa pe baza contractului de transport incheiat intre operatorul de transport feroviar si expeditorul marfurilor, care poate fi o persoana juridica cu capital de stat, privat sau mixt sau o persoana fizica. Contractul de transport incheiat de calea ferata de expeditie cu expeditorul marfurilor, da nastere la obligatii pentru toate regionalele de cai ferate, pe teritoriul carora trece transportul, deci contractul se incheie si in numele acestora. Din aceasta cauza transportul va parcurge itinerariul stabilit pe baza unui singur document de transport, toate operatiunile pe care le presupune transportul fiind efectuate de caraus, fara a fi necesara prezenta expeditorului. Transporturile de marfuri pe calea ferata se pot efectua ca expeditii de vagoane, atunci cand se foloseste intreaga capacitate de transport a mijlocului (dupa tonaj sau volum) ori ca expeditie de coletarie, cand cantitatea de marfuri nu acopera aceasta capacitate. 1.2. Definitia contractului de transport de marfuri pe calea ferata Contractul de transport de marfuri pe calea ferata este acel contract prin care operatorul de transport pe calea ferat, in calitate de caraus, se obliga in schimbul unei taxe de transport (tarif), sa transporte inauntrul unui anumit termen, sa pazeasca si sa elibereze marfa destinatarului, care poate fi expeditorul sau un tert indicat in scrisoarea de trasura. 1.3. Incheierea contractului de transport Expeditorul poate fi o persoana juridica cu capital de stat, particular sau mixt, ori o persoana fizica, care preda marfa la transport.

13

Pentru incheierea contractului de transport pe calea ferata, partile trebuie sa-si exprime consimtamantul in forma scrisa. Consimtamantul trebuie sa fie valabil exprimat si sa nu fie viciat prin eroare, dol, sau violenta. De regula oferta este facuta de expeditor, prin prezentarea marfii insotita de scrisoarea de trasura, iar acceptarea oferte de catre caraus consta in verificarea incarcaturii si aplicarea stampilei statiei de expeditie pe documentul de transport. Dupa aplicarea stampilei statiei de expeditie pe scrisoarea de trasura, aceasta face dovada contractului de transport incheiat. Prin aplicarea stampilei, statia de primire certifica atat primirea marfii la transport, cat si momentul incheierii contractului de transport. Daca transportatorul a omis stampilarea scrisorii de trasatura si se nasc litigii, expeditorul poate face dovada momentului incheierii contractului de transport cu alte mijloace de proba, cum sunt: chitanta de primire a marfurilor, buletinul de predare a vagoanelor, registrul de primire a marfurilor, registrul de cantar etc. 1.4. Scrisoarea de trasura Contractul de transport de marfuri pe calea ferata se incheie in forma scrisa, asa cum este stabilit prin Regulamentul de transport pe cale aferata si Tariful local de marfuri. Scrisoarea de trasura este pusa la dispozitie de catre calea ferata si se completeaza de expeditor, iar datele cuprinse in chenarele cu linie groasa sunt completate de caraus. Scrisoarea de trasura trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii: - locul si data intocmirii scrisorii de trasura; - numele (denumirea), domiciliul (sediul) expeditorului, telefon, telex sau fax - ca expeditor trebuie sa fie inscrisa o singura persoana fizica sau juridica; - denumirea statiei de predare si a celei de destinatie; - numele (denumirea), domiciliul (sediul) destinatarului - se admite numele unui singur destinatar; - numarul si seria sigiliilor aplicate; - denumirea marfii predate la transport asa cum figureaza in indexul alfabetic si in nomenclatura marfurilor din tarif; - numele (denumirea), domiciliul (sediul) expeditorului, si semnatura sa ori aplicarea stampilei sale, sau ambele. - enumerarea detaliata a documentelor insotitoare, vamale, fiscale, administrative etc.; - numarul mijlocului de transport; - masa bruta a marfii si alte elemente de calcul, care sa permita determinarea cantitatii de marfa a expeditiei exprimata sub alte forme; - mentiunea de francare, in sensul ca tarifele de transport se platesc la expediere sau cand se depune un depozit de francare; Scrisoarea de trasura trebuie emisa in 5 exemplare, fiecare avand o anumita destinatie: - exemplarul de serviciu - insoteste transportul pana la statia de destinatie; - copia - se pastreaza la statia de predare; - avizul si adeverinta de primire care se pastreaza in statia de destinatie; - unicatul scrisorii - insoteste marfa si se preda destinatarului;

14

- duplicatul - se elibereaza expeditorului dupa incheierea contractului de transport (acesta face dovada predarii marfii si pe baza lui poate cere modificarea contractului de transport si isi poate valorifica drepturile impotriva carausului); La transport, nu sunt admise pe baza aceleiasi scrisori de trasura urmatoarele marfuri: - marfuri care prin natura lor nu pot fi incarcate la un loc cu altele; - marfurile admise la transport in anumite conditii cand incarcarea lor in comun cu alte marfuri este interzisa prin normele tehnice privind marfurile periculoase; - marfuri care datorita prescriptiilor vamale, fiscale sau administrative, nu pot fi expediate impreuna cu alte marfuri; - marfurile a caror incarcare este in sarcina caii ferate, pe acelasi document cu cele a caror incarcare este in sarcina expeditorului. Expeditorul raspunde de exactitatea mentiunilor facute in scrisoarea de trasura, suportand toate consecintele care ar rezulta daca ele ar fi incomplete, insuficiente, prescurtate sau imprecise. Pentru expeditiile incarcate de expeditor, mentiunile din scrisoarea de trasura referitoare la masa marfii sau la numarul coletelor nu fac dovada impotriva caii ferate, decat daca verificarea acestei mase si a numarului coletelor a fost facuta efectiv de catre calea ferata, si certificata in scris pe documentul de transport. Si in transporturile, ca si in trafic local, internationale scrisoarea de trasura este nominativa si nu constituie un titlu reprezentativ al marfii. 1.5. Predarea marfii caii ferate Reglementarile in vigoare stabilesc obligatiile expeditorului in legatura cu predarea marfii la transport, cat si ale carausului in vederea executarii transportului si asigurarii integritatii ei. Predarea marfii, constituie actul initial de executare a transportului si consta in transferarea detentiunii marfii caii ferate, care o detine pe contul expeditorului. Predarea marfii de catre expeditor carausului se face in locuri prestabilite. Intre greutatea marfii din documentul de transport si cea prevazuta in actele de livrare insotitoare trebuie sa fie deplina coincidenta. Conditiile de ambalare sunt cele prevazute de stasuri sau norme tehnice, iar nerespectarea lor indreptateste pe caraus sa refuze primirea marfii sau sa faca mentiunea necorespunderii ambalajului, caz in care, marfurile circula pe raspunderea expeditorului. Se pot primi ca expeditii de coletarie si marfuri neambalate daca prin natura lor nu se pot pierde, imprastia sau amesteca cu altele. Nu pot fi predate ca expeditii de coletarie: marfurile excluse la transport conform Regulamentului de transport pe cile ferate; cadavrele; vietatile, cu exceptia celor mici prezentate la transport in custi (colivii); obiectele ce depasesc gabaritul. Expeditorul are obligatia, la expeditiile de coletarie sau mesagerie sa introduca in colet sau sa aplice pe colet o eticheta pe care sa se inscrie denumirea, cantitatea si calitatea marfii din continutul coletului, precum si numele persoanei care a executat cantarirea, masurarea, numararea si ambalarea marfii. Pe eticheta aplicata se va inscrie numele si adresa destinatarului precum si numarul de ordin al coletului corespunzator celui indicat in scrisoarea de trasura.

15

Transportul marfurilor in containere este admis ca expeditie de coletarie cat si si ca expeditie de vagoane, dar numai in statiile de expeditie deschise traficului de marfuri in containere. Transportul marfurilor in transcontainere este admis numai ca expeditii de vagoane in statiile si spre statiile deschise traficului de marfuri transcontainere. Incarcarea si fixarea marfurilor in mijlocul de transport este o obligatie a expeditorului ce trebuie indeplinita cu respectarea regulilor tehnice stabilite de caraus. Pentru ca marfurile ce fac obiectul expeditiei sa fie primite la transport, acestea trebuie sa indeplineasca anumite conditii. In acest sens calea ferata efectueaza transporturile conform Regulamentului atat timp cat: a) expeditorul se conformeaza normelor Regulamentului si tarifelor; b) transportul este posibil cu personalul si mijloacele obisnuite de transport; c) transportul nu este impiedicat de imprejurari pe care calea ferata nu le poate evita si care nu depind de ea pentru a fi inlaturate. Regulamentul de transport pe calea ferata stabileste marfurile ce sunt excluse de la transport dupa cum urmeaza: 1. marfurile al caror transport este interzis prin dispozitii legale sau pentru motive de ordine publica, fie chiar si numai pe o portiune din parcurs; 2. obiectele care, datorita dimensiunilor si masei lor sau insusirilor, nu pot fi transportate ca instalatiile sau mijloacele ordinare in exploatare, fie numai pe o portiune din parcurs; 3. materialele si obiectele excluse de la transport prin Regulamentul privind normele tehnice referitoare la transportul marfurilor periculoase. Expeditorul are obligatia sa aplice pe containere sigilii proprii si sa indice in scrisoarea de trasura felul, marca, numarul, capacitatea acestuia, greutatea proprie, felul si greutatea marfii incarcate in containere. Sigiliile trebuiesc astfel confectionate si aplicate, incat sa nu permita inlocuirea sau violarea lor fara urme vizibile. Calea ferata poate aplica sigiliile proprii ori de cate ori considera ca este in interesul sau sa execute sigilarea. Responsabilii cu expedierea marfurilor, raspund de exactitatea marfurilor ce se expediaza in raport cu datele inscise in documentele de livrare si cel de transport cat si de integritatea marfurilor pana in momentul predarii lor caii ferate. 1.6. Primirea la transport a marfurilor de catre calea ferata Primirea la transport a marfurilor are loc in toate statiile destinate traficului de marfuri in amplasamentul de incarcare-descarcare si in alte locuri stabilite (magazii, linii de garaj etc.) in orele de program stabilite si cunoscute clientelei. Primirea la transport a marfii constituie operatiunea care confera caracterul real contractului de transport, evidentiaza deosebirea acestui contract fata de contractul de remorcaj si marcheaza momentul transferului raspunderii caii ferate asupra marfii. Operatiunea de preluare la transport a marfii consta intr-o serie de verificari care privesc: - la expeditie de coletarie si mesagerii: numarul coletelor, greutatea, starea ambalajelor, adresa destinatarului si etichetele aplicate pe colete;

16

- la expeditiile de vagoane: natura marfii, respectarea regulilor tehnice de incarcare si fixare a marfurilor, la vagoanele inchise, sigiliile, iar la vagoanele deschise semnele si marcajele (daca sunt suficiente si executate in bune conditii). In ceea ce priveste preluarea prin cantarire, aceasta este obligatorie in cazul marfurilor destinate exportului sau provenite din import, a celor care se transbordeaza la frontiera, coletaria si mesageria, produsele alimentare si cele ale industriei usoare. Calea ferata va prelua fara cantarire marfurile ambalate potrivit stasului, cu greutatea stantata sau cu greutati uniforme. Nu vor fi admise la transport expeditiile de marfuri care nu indeplinesc urmatoarele conditii: - marfurile a caror ambalare este insuficienta sau necorespunzatoare; - marfurile incarcate cu nerespectarea regulilor tehnice de incarcare si fixare in mijlocul de transport. - expeditiile de vagoane inchise fara sigilii si cele in vagoane descoperite fara semne si marcaje, ori cu semne si marcaje insuficiente, sau necorespunzatoare; - marfurile admise conditionat la transport care nu intrunesc conditiile speciale. In cazul refuzului marfii pentru neindeplinirea uneia din conditiile prevazute mai sus, reprezentantul caii ferate trebuie sa faca aceasta mentiune in scrisoarea de trasura sau sa incheie un proces-verbal impreuna cu reprezentantul expeditorului. Operatiunea de preluare a marfurilor la transport se incheie prin aplicarea stampilei statiei de expeditie. 1.7. Taxa (tariful) de transport Taxa de transport se stabileste diferentiat in raport de felul expeditiei: tarif pentru expeditii de vagoane complete; tarif pentru expeditii de coletarie; tarif pentru expeditie de mesagerie. Tarifele au la baza urmatoarele principii: - stabilirea tarifelor in functie de costurile efective ale prestatiei de transport astfel incat sa se asigure acoperirea integrala a cheltuielilor pe fiecare categorie de marfuri si grupe de marfuri transportate; - corelarea tarifelor intre diferitele mijloace de transport in scopul orientarii beneficiarilor spre utilizarea cat mai eficienta a diferitelor categorii de mijloace de transport in functie de distanta si de caracteristicile de transport ale marfii; - simplificarea sistemului tarifar in transporturile de marfuri pe cale ferata prin reducerea numarului claselor tarifare. - tarifele transporturilor publice, deci si a celor pe calea ferata, se formeaza liber si concurential pe baza cererii si oferte. Calculul taxei de transport se face de catre statia de predare pentru fiecare expeditiie in parte, aplicandu-se tariful in vigoare la data incheierii contractului de transport, iar in transporturile internationale, tariful legal in momentul intrarii transportului pe liniile caii ferate romane. Taxa de transport pentru expeditii de vagoane se determina in functie de: natura marfii, greutatea ei si distanta kilometrica pe care o presupune transportul la destinatie. Tarifele suplimentare sunt garantate prin dreptul de gaj al caii ferate privind marfa, indiferent de locul unde s-au constatat care justifica perceperea lor.

17

Tarifele de transport si accesorii sunt platite de catre expeditor, daca nu exista o conventie contrara intre expeditor si calea ferata. Tarifele accesorii inregistrate in statia de expediere se incaseaza de la expeditor, iar cele inregistrate in statiile din parcurs si in statia de destinatie, de la destinatar. Plata tarifelor de transport este obligatorie in momentul incheierii contractului de transport de catre expeditor, atunci cand prin conventii nu s-au stabilit alte termene, conform prevederilor de mai jos. Atunci cand tarifele sunt in sarcina destinatarului si cand destinatarul nu a ridicat scrisoarea de trasura si nici nu a modificat contractul de transport, expeditorul ramane obligat la plata tarifelor. In cazul in care cheltuielile nu pot fi stabilite exact in momentul predarii marfii la transport, calea ferata pretinde drept garantie depunerea unei sume reprezentand aproximativ aceste cheltuieli. Decontarea cu expeditorul se face dupa eliberarea marfii in statia de destinatie. Calea ferata este indreptatita la plata tarifelor de transport dupa cum urmeaza: - cu ocazia incheierii contractului de transport; - la eliberarea marfii; - prin facturarea periodica, atunci cand intre calea ferata si client exista conventie de plata centralizata a tarifelor de transport. Si in cazul transporturilor internationale, pe calea ferata prin scrisoarea internationala de trasura se stabileste, prin mentiunile facute de expeditor, cui revine plata taxelor, dupa cum urmeaza: - "franco orice taxe" presupune ca expeditorul isi asuma plata taxelor de transport, accesorii, vamale si alte cheltuieli; - "franco" cand expeditorul ia asupra sa taxa de transport, si taxele accesorii; - "franco de vama" presupune plata de catre expeditor a taxelor de vama si a celor pentru operatiunile de vamuire; - "franco pentru ..." cand expeditorul ia asupra sa o anumita suma pe care urmeaza sa o plateasca. 1.8. Obligatiile caii ferate in vederea executarii transportului Incheind contractul de transport, calea ferata se obliga sa transporte marfa la destinatie si sa o predea destinatarului in cantitatea si starea in care a primit-o. Calea ferata are indatorirea sa puna la dispozitia expeditorului mijloacele de transport stabilite, la termen si in starea corespunzatoare. Pentru ca expeditorul sa poata incarca marfa in termenul stabilit, transportatorul are obligatia sa avizeze pe expeditor cu cel putin trei ore mai inainte de ora punerii la dispozitie a vagoanelor. Avizarea se face prin curier, posta, telefonic, fax, telex, in scris, in functie de posibilitatile de comunicare ale statiei si clientelei. Termenul de incarcare - descarcare, in cazul in care transportul este destinat altor localitati decat in cele in care este situata statia de cale ferata, incepe sa curga: - dupa 24 ore de la ora depunerii avizului scris sau telegrafic la posta, daca avizarea prin curier special nu este posibila; - dupa 12 ore de la avizarea telefonica sau a inmanarii avizului scris, daca avizarea s-a facut telefonic sau prin curier.

18

In vederea asigurarea integritatii marfurilor incredintate la transport, calea ferata este obligata sa organizeze paza si supravegherea pe intreaga perioada, de la preluarea de la expeditor si pana la predarea lor destinatarului. Pentru asigurarea integritatii marfurilor, in timpul transportului, expeditorul poate delega un insotitor; insotirea este obligatorie in cazul transporturilor de animale domestice si salbatice vii, peste, pasari si albine vii, fanuri si paie, obiecte pretioase, etc. Pentru restul marfurilor insotirea este facultativa si necesita aprobarea regionalei de cai ferate. Daca insotitorul este propusul destinatarului va semna de primirea marfii pe exemplarul din actul de livrare care ramane la expeditor. Orice lipsa a marfurilor cade in sarcina comitentului a carui prepus este insotitorul, daca pierderea sau avaria se datoreaza culpei acestuia. Odata transportul ajuns la destinatie, calea ferata este obligata sa avizeze pe destinatar de punerea mijloacelor de transport la descarcare si sa predea marfurile in cantitatea si calitatea in care au fost primite. 1.9. Incarcarea - descarcarea marfurilor Incarcarea-descarcarea marfurilor se executa, dupa caz, de expeditor sau de calea ferata, respectiv de destinatar ori calea ferata. Atunci cand obligatia incarcarii (descarcarii) marfii revine caii ferate in cazul incarcarii expeditiilor de coletarie si clientelei, in cazul expeditiilor de vagoane. Expeditorul trebuie sa verifice daca mijloacele de transport si rechizitele de incarcare, apartinand caii ferate, puse la dispozitia sa, corespund transportului in bune conditii. Beneficiarii de transporturi au obligatia de a incarca-descarca mijloacele de transport in termene prestabilite care variaza in raport de felul marfii, capacitatea mijlocului de transport si locul incarcarii. Calea ferata are obligatia de a tine la dispozitia clientelei vagoanele pana la expirarea termenului de incarcare, cand se poate considera ca au fost refuzate tacit. Daca destinatarul nu se prezinta pentru descarcare in termen de 24 de ore, de la avizare, calea ferata este in drept sa descarce si sa depoziteze marfa fara prezenta destinatarului. Pentru containerele sosite incarcate ca expeditii de coletarie se acorda in statia de destinatie un termen liber de magazinaj de 24 ore, iar pentru depasirea acestui termen se percepe de fiecare container tariful de magazinaj. Depasirea termenului de incarcare-descarcare a unui container, de doua ore, duce la plata de tarife de imobilizare constand intr-o suma pentru primele 24 ore, suma care se dubleaza pentru urmatoarele 24 ore si restul timpului. Pentru paletele sosite incarcate ca expeditii de coletarie sau de vagoane si descarcate in magazii pe rampe sau terenuri care apartin caii ferate, se acorda in statia de destinatie un termen liber de magazinaj de 24 ore. Daca cel indreptatit dispune ca supraincarcatura sa fie expediata la statia de destinatie a incarcaturii principale, la o alta statie de destinatie sau sa fie inapoiata la statia de expeditie, aceasta se trateaza ca o expeditie distincta. Daca supraincarcatura se trimite ca o incarcatura separata la o alta statie de destinatie ori se inapoiaza la statia de expeditie, expeditorul, o data cu dispozitia sa, trebuie

19

sa depuna o noua scrisoare de trasura la statia initiala de expeditie si sa achite tarifele de transport corespunzatoare. In cazul in care, ca urmare a dispozitiei expeditorului, supraincarcatura descarcata in parcurs se incarca de calea ferata se percepe tariful de incarcare-descarcare, iar cand aceasta face obiectul unui vagon complet, se percepe si tariful orar de utilizare pentru perioada incarcarii, insa nu pentru mai mult de 12 ore. In cazul in care supraincarcatura nu necesita utilizarea exclusiva a unui vagon, ea poate fi expediata ca expeditie de coletarie. 1.10. Termenul de executarea a transporturilor Termenele contractului de transport pentru vagoane complete este formata din doua componente si incepe sa curga de la ora 24 a zilei cand marfa a fost primita si unsumeaza: - termenul de expediere care este de 24 ore fata de vechea reglementare care prevedea un termen de 48 de ore. - termenul de transport, pentru fiecare fractiune indivizibila de 400 km. - termen suplimentar de 24 de ore, o singura data, pentru trecerea de pe liniile principale pe liniile secundare sau inguste si invers; liniile principale se publica in tarife, fiind puse la dispozitia expeditorului sau destinatarului dupa caz; - termenele suplimentare stabilite prin normele uniforme. Termenele contractului de transport se prelungesc, cu exceptia unei culpe imputabile caii ferate, cu durata stationarii necesare pentru: - verificarea expeditiei, din carea rezulta diferenta fata de mentiunile facute de expeditor in scrisoarea de trasura; - indeplinirea formalitatilor cerute de organele vamale sau alte autoritati administrative; - modificarea contractului de transport; - tratamente speciale ce trebuie acordate marfii; - transbordarea sau refacerea unei incarcaturi efectuate defectuos de catre expeditor; - circulatia pe mare, pe cai navigabile interioare sau mijloace rutiere, daca nu exista legatura feroviara; - pentru alte cazuri prevazute in normele uniforme; - orice intrerupere a traficului care impiedica in mod temporar inceperea sau continuarea transportului. Cauza si durata acestor prelungiri trebuie sa fie mentionate de calea ferata in scrisoarea de trasura. Daca este cazul, ele pot fi dovedite prin alte mijloace. Termenul contractului de transport se suspenda sambata, duminica si in zilele de sarbatori legale, atunci cand calea ferata nu lucreaza in aceste zile, daca a facut public acest fapt. Cand termenul contractului de transport trebuie sa ia sfarsit dupa ora de terminare a programului de lucru al statiei de destinatie, expirarea acestui termen se amana pana la trecerea a doua ore de la ora cand se reincepe programul statiei. In cadrul termenului contractului de transport, expeditia trebuie sa soseasca in statia de destinatie si sa fie avizata destinatarului. Pentru expeditiile care nu pot ajunge in statia de destinatie, deoarece liniile de descarcare ale destinatarului sunt inaccesibile din vina lui, durata de executare a contractului de transport se incheie o data cu avizarea destinatarului asupra opririi acestor transporturi in parcurs.

20

Termenul de executare al contractului de transport se considera respectat daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - marfurile au sosit in statia de destinatie inainte de expirarea termenului; - destinatarul a fost avizat; - marfurile sunt tinute la dispozitia destinatarului in locurile de descarcare sau in magaziile caii ferate. Tarifele orare de utilizare se platesc de expeditor sau destinatar dupa cum mijloacele de transport au stat la dispozitia acestora. Evidenta mijloacelor de transport puse la dispozitia clientilor in vederea calcularii tarifului orar de utilizare a mijlocului de transport se tine de calea ferata. 1.11. Impiedicarea la transport Constituie impiedicare la transport faptul ca inceperea sau continuarea transportului este impiedicata sau nu mai este posibila pe itinerariul prevazut. Pot constitui impiedicari la transport calamitatile naturale (inundatii, inzapeziri si alte fenomene naturale care pot opri continuarea transportului), perturbari in serviciu (deraieri, accidente si alte evenimente asemanatoare), sechestrarea marfii, lipsa documentelor insotitoare pentru indeplinirea formalitatilor vamale sau administrative, grevele si alte cazuri similare. In caz de impiedicare la transport, calea ferata hotaraste daca este preferabil sa transporte din oficiu, modificand itinerariu sau daca este indicat, in interesul expeditorului sa-i ceara instructiuni, comunicandu-i informatiile utile de care dispune. In cazul in care, instructiunile expeditorului modifica destinatarul sau statia de destinatie sau sunt date statiei unde se gaseste marfa, expeditorul trebuie sa le inscrie pe duplicatul scrisorii de trasura si sa prezinte aceste duplicat caii ferate. Daca expeditorul, instiintat de impiedicarea la transport, nu da in termen de 72 de ore instructiuni executabile, calea ferata procedeaza potrivit normelor privind impiedicarea la eliberare. Cand impiedicarea la transport inceteaza inaintea sosirii instructiunilor expeditorului, marfa este indrumata la destinatia sa, fara a astepta instructiunile, expeditorul fiind instiintat despre aceasta in cel mai scurt timp posibil. In situatia in care, impiedicarea la transport intervine dupa ce destinatarul a modificat contractul de transport, calea ferata trebuie sa instiinteze despre aceasta destinatarului, procedandu-se in acelasi mod ca pentru expeditor. 1.12. Impiedicarea la eliberare Se considera impiedicare la eliberare daca destinatarul refuza primirea expeditiei sau nu poate fi gasit sau nu ridica scrisoarea de trasura in termenul prevazut de normele in vigoare de la statia de destinatie sau expeditia nu poate fi eliberata din alte cauze (sechestre, hotarari judecatoresti, marfa grevata de un ramburs neadmis in traficul respectiv si alte situatii similare). In caz de impiedicare la eliberarea marfii, calea ferata trebuie sa instiinteze pe expeditor fara intarziere, pentru a cere instructiuni. Cand insa, impiedicarea la eliberare inceteaza inainte de sosirea instructiunilor expeditorului la statia de destinatie, marfa se elibereaza destinatarului. Expeditorul trebuie sa fie instiintat despre aceasta fara intarziere.

21

Daca destinatarul refuza marfa, expeditorul este in drept sa dea instructiuni, chiar si in situatia in care nu poate prezenta duplicatul scrisorii de trasura. Retinem ca in situatia in care impiedicarea la eliberare se iveste dupa ce destinatarul a modificat contractul de transport, calea ferata este obligata sa instiinteze despre impiedicare acest destinatar. In nici un caz, marfa nu se va inapoia expeditorului fara consimtamantul sau scris. 1.13. Eliberarea marfii la destinatie Odata ajunsa la destinatie marfa transportata, calea ferata are obligatia contractuala de a o elibera beneficiarului mentionat in scrisoarea de trasura, iar destinatarul obligatia de a o ridica in termenul stabilit in tarif. Calea ferata avizeaza pe destinatar, despre sosirea si punerea la dispozitie a marfii pentru descarcare, prin afisarea in statia de destinatie. Calea ferata nu are obligatia sa obtina de la clienti o confirmare a avizarii transporturilor. Clientii care au incheiat o conventie de incarcare-descarcare cu calea ferata, stabilesc in conventie si modul de avizare a sosirii expeditiilor. Din momentul primirii marfurilor, dreptul de dispozitie al expeditorului trece asupra destinatarului, insa acesta este in drept sa solicite carausului punerea la dispozitie a vagoanelor, numai dupa achitarea sumelor ce cad in sarcina sa, potrivit prevederilor din scrisoarea de trasura sau taxele de transport si celelalte taxe pe care expeditorul nu si le-a asumat. Calea ferata este obligata sa remita destinatarului un exemplar al scrisorii de trasura si sa elibereze marfa in statia de destinatie contra semnaturii de primire. Sunt asimilate eliberarii marfii, cand sunt efectuate conform normelor in vigoare la statii de destinatie: - predarea marfii catre autoritatile vamale sau fiscale, in antrepozitele lor, cand acestea nu se gasesc in paza caii ferate; - antrepozitarea la calea ferata a marfii sau depozitarea ei la expeditionari, comisionarii ori intr-un antrepozit public. Destinatarul trebuie sa descarce complet mijloacele de transport, sa le curate de resturile care provin de la marfa descarcata, sa indeparteze sigiliile si etichetele vechi, sa inchida usile si clapele sa monteze partile mobile ale vagoanelor inainte de a le preda caii ferate. Aceste operatiuni pot fi facute si de catre calea ferata insa pe cheltuiala destinatarului in conditiile prevazute in normele uniforme. Transportatorul are obligatia sa recantareasca marfurile la eliberare, in urmatoarele cazuri: - expeditiile de coletarie si mesagerii, precum si cele de vagoane cu urme de violare, sustragere, pierdere sau avarie; - marfurile care in timpul transportului au fost transbordate si nu au fost cantarite cu aceasta ocazie; - la cererea scrisa a destinatarului de recantarire, iar statia de destinatie sa dispuna de mijloacele necesare acestui scop. Destinatarul poate solicita in scris recantarirea daca apreciaza ca greutatea reala nu corespunde cu cea din scrisoarea de trasura, insa numai dupa ce a intrat in posesia documentului de transport, a platit sumele din sarcina sa, precum si tariful corespunzator acestei operatiuni.

22

Executarea operatiunilor de recantarire la cererea destinatarului, nu suspenda curgerea termenelor de descarcare cu exceptia cazului cand se dovedeste ca cererea a fost justificata, caz in care termenele de descarcare incepute, inceteaza sa curga de la ora introducerii cererii de recantarire si pana la ora punerii vagoanelor la locul de descarcare. In cazul transporturilor de marfuri in vrac, destinatarul poate cere cantarirea vagonului, atunci cand constata ca intre greutatea bruto si cea neto apar diferente, fata de inscrisurile din documentul de transport si actele de livrare. Daca transportatorul refuza recantarirea solicitata in scris de destinatar, existand conditii pentru efectuarea ei, va raspunde pentru lipsurile constatate. In cazul in care la eliberarea marfurilor se constata la mijlocul de transport sau la colete, la semne, marcaje si sigilii urme de violare, pierderi, spargeri, scurgeri, substituiri, diluari, alterari sau diferente de greutate peste tolerantele legale, mijlocul de transport nu se va deschide si marfa nu se va descarca, caz in care, trebuie sa se intocmeasca fara intarziere si daca este posibil, in prezenta celui indreptatit, un proces-verbal prin care se constata starea marfii, masa sa si, pe cat posibil, marimea pagubei, cauza acesteia si momentul cand s-a produs. O copie a acestui proces-verbal trebuie sa fie inmanata gratuit celui indreptatit. Daca transportatorul a fost anuntat si nu se prezinta pentru efectuarea constatarii, destinatarul o va face in prezenta unor delegati neutri, incheind un proces-verbal constatator, in care se vor consemna elementele ce au condus la stabilirea lipsei care trebuie sa fie acelasi cu cel prevazut in documentul de transport precizandu-se partea vinovata de producerea ei. Procesul-verbal trebuie semnat de catre reprezentantul caii ferate si al destinatarului precum si de celelalte persoane participante la constatare, cu indicarea datelor de identificare. Nu toate prejudiciile aduse marfii in timpul transportului sunt imputabile caii ferate, deoarece acestea pot fi provocate si din culpa expeditorului, de exemplu, neambalarea corespunzatoare sau ambalajele aveau vicii ascunse, nerespectarea conditiilor tehnice de incarcare si fixare a marfurilor, alegerea mijlocului de transport de catre expeditor, etc. Cel indreptatit poate, fara a fi obligat sa faca nici o dovada, sa considere marfa ca pierduta cand ea nu a fost eliberata destinatarului sau nu a fost pusa la dispozitia lui in cele 30 de zile care urmeaza termenului contractului de transport. Pierderile totale descoperite sau invocate sunt cercetate de catre calea ferata iar rezultatul investigatiilor va fi comunicat celor interesati. Calea ferata are asupra marfurilor drepturile unui creditor gajist pentru creantele ce i se cuvin din executarea transportului, drept care va subzista atata timp cat marfa se gaseste in posesia caii ferate sau a unei terte persoane ce o detine in numele ei. 1.14. Raspunderea partilor din contractul de transport pe cale ferata Raspunderea partilor in contractul de transport de marfuri pe calea ferata, ca orice raspundere contractuala, se intemeiaza pe culpa, ceea ce imprima acestei raspunderi o importanta functie preventiv-educativa. Raspunderea contractuala opereaza intotdeauna cand sunt intrunite cumulativ conditiile de existenta a ei si anume: fapta ilicita, prejudiciul, raportul cauzal dintre dintre fapta si rezultat si culpa.

23

1.14.1. Raspunderea expeditorului Raspunderea expeditorului va interveni in toate cazurile in care obligatiile ce-i incuba din contractul de transport, pot fi calificate ca neindeplinite sau indeplinite necorespunzator. Expeditorul raspunde fata de destinatar pentru lipsurile cantitative si avariile ivite pe parcurs, daca sunt datorate: - folosirii unor ambalaje necorespuzatoare inclusiv de viciile ascunse ale ambalajului. Expeditorul avand obligatia ambalarii corespunzatoare a marfii, neindeplinirea ei si ajungerea marfii la destinatie in stare deteriorata, va atrage raspunderea sa. - nerespectarii normelor tehnice de incarcare si fixarea marfurilor in mijlocul de transport. Expeditorul marfii raspunde pentru pentru toate consecintele unei incarcarii defectuoase a mijloacelor de transport si trebuie sa repare prejudiciul chiar daca incarcarea s-a facut de o alta persoana in numele expeditorului. - neasigurarea mijloacelor de transport inchise cu sigilii sau a mijloacelor de transport deschise cu semne si marcaje. Nerespectarea acestor obligatii atrage raspunderea expeditorului, daca a facut posibila sustragerea marfurilor sau face imposibila stabilirea imprejurarilor in care aceasta s-a savarsit. Expeditorul raspunde pentru depasirea termenelor de incarcare a mijloacelor de transport, prin obligarea sa la plata locatiilor. Expeditorul va fi scutit de raspundere, pentru cazurile aratate mai sus, daca va dovedi ca neindeplinirea obligatiilor se datoreaza fortei majore sau unor cauze posterioare momentului trecerii detentiunii marfii la caraus sau destinatar. 1.14.2. Raspunderea caii ferate Calea ferata care a primit marfa la transport si scrisoarea de trasura este raspunzatoare de executarea transportului pe intregul parcurs, din momentul primirii in statia de expeditie si pana la cel al eliberarii la destinatie. Marfurile se socotesc primite la transport din momentul in care, dupa efectuarea tuturor verificarilor, transportatorul a aplicat stampila pe documentul de transport. Calea ferata raspunde in urmatoarele cazuri: a. ca urmare a neindeplinirii obligatiei de paza si supraveghere, raspunde pentru paguba pricinuita clientelei prin pierderea totala sau partiala a marfii; b. avarierea marfurilor; c. pentru neexecutarea contractului de transport sau pentru depasirea termenului de executare a transportului. d. calea ferata raspunde pentru marfurile primite in temeiul unui contract de depozit si pentru marfurile descarcate in magaziile sale, pana la ridicarea lor de clientela; Pentru valorificarea pretentiilor impotriva caii ferate expeditorul poate actiona pana in momentul eliberarii marfii, iar destinatarul dupa acest moment si pana la implinirea termenului de prescriptie. Odata dovedit prejudiciul de catre reclamant, calea ferata este prezumata in culpa, pe care o poate inlatura numai daca va dovedi unul din urmatoarele cazuri: - pierderea sau avaria se datoreaza culpei expeditorului sau a destinatarului. Asadar calea ferata va inlatura raspunderea daca va dovedi lipsa lor de diligenta, faptul lor ilegal comisiv sau omisiv, cum ar fi: mentiuni gresite in scrisoarea de trasura, nerespectarea regulilor tehnice de incarcare si fixare, etc;

24

- neindeplinirea obligatiilor sau indeplinirea necorespunzatoare s-au datorat unui caz fortuit sau de forta majora. - din cauze naturale inerente transportului in vehicule deschise pentru marfurile ce se transporta in astfel vehicule. Daca marfurile sunt prevazute a fi transportate cu vagoane inchise si se transporta in vagoane deschise, raspunderea cade in sarcina persoanei care a ales mijlocul respectiv; - datorita insotitorului marfii (prepusul expeditorului sau destinatarului) care nu a luat masurile necesare de asigurare a marfii; - din cauza unor defecte de ambalaj care nu au putut fi observate la primire, dupa aspectul lor exterior; - datorita predarii de catre expeditor a unor produse excluse la transport sub denumire falsa, inexacta sau incompleta; - datorita scaderii umiditatii; - datorita scaderii naturale a greutatii in limitele stabilite prin art. 83 din acelasi regulament; - din cauza pericolului inerent transportului de vietati; - datorita diferentei dintre cantarul folosit la primire si cel folosit la eliberarea marfii, cand lipsa nu este reala. Atunci cand calea ferata a preluat marfa la transport prin cantarire, raspunde la destinatie de cantitatea constatata. Pentru a fi exonerat de raspundere, calea ferata trebuie sa dovedeasca ca a primit o cantitate mai mica de marfuri sau ca marfa corespunde cu greutatea neta prevazuta in scrisoarea de trasura. - datorita naturii marfii care au provocat, sfaramarea, spargerea, ruginirea, etc. - din cauze legate de incarcarea sau descarcarea marfurilor care s-au efectuat, dupa caz, de catre expeditor sau destinatar. - datorita faptului ca expeditorul n-a indicat in documentele de transport sau pe ambalaje, particularitatile specifice produselor, care impuneau conditii speciale de transport sau anumite masuri de precautie pe timpul efectuarii transportului sau depozitarii. Dovada ca pierderea, scaderea in masa, avarierea se datoreaza cauzelor mentionate mai sus cade in sarcina caii ferate. Pentru marfurile care, datorita naturii lor, sufera in mod obisnuit o pierdere din greutate in timpul transportului, calea ferata nu raspunde, oricare ar fi parcursul efectuat, decat de acea parte din lipsa care depaseste anumite tolerante prestabilite convenional sau prin normele n vigoare. Aceasta limitare a raspunderii nu poate fi invocata daca se face dovada, dupa imprejurarile de fapt, ca pierderea nu rezulta din cauzele care justifica toleranta. Pentru depasirea termenului contractului de transport, calea ferata este obligata sa plateasca 2% din tariful de transport pentru fiecare zi de intarziere, fara ca suma totala sa poata depasi jumatate din tariful de transport. Aceste despagubiri nu se pot cumula cu cele care trebuiesc platite in caz de pierdere totala sau partiala a marfii. In cazul avarierii marfii, despagubirea pentru depasirea termenului de eliberare se cumuleaza cu despagubirea pentru deprecierea marfii. In cazul neexecutarii transportului, fara a exista culpa expeditorului sau a destinatarului ori un caz de forta majora, calea ferata va raspunde fata de expeditor. 1.14.3. Raspunderea destinatarului

25

Odata cu aderarea destinatarului la contractul de transport, ii revine o serie de obligatii, a caror neindeplinire sau indeplinire necorespunzatoare atrage raspunderea sa. Aceste obligatii constau in: - preluarea marfurilor de la calea ferata; - descarcarea lor in termenul liber tarifar; - plata taxei de transport, a taxelor accesorii si a rambursului, atunci cand expeditorul a stabilit prin scrisoarea de trasura aceste obligatii in sarcina destinatarului. Raspunderea destinatarului poate fi antrenata si in cazul depasirii termenelor de descarcare a marfurilor. Pentru nedescarcarea in termenul liber tarifar, destinatarul va fi obligat la plata locatiilor stabilite de calea ferata potrivit normelor n vigoare. In cazul cand se instituie obligatia pentru destinatar de a plati taxa de transport si alte taxe eventuale, prin mentiunea inscrisa in scrisoarea de trasura (taxa transmisa) intarzierea platii indreptateste calea ferata sa pretinda atat plata cat si penalitatile legale. 2. Contractul de transport de calatori pe calea ferata 2.1. Noiunea contractului de transport de cltori pe calea ferat. Contractul de transport cltori este acea convenie ncheiat ntre client i calea ferat pentru deplasarea n spaiu a cltorilor, contra unui pre, n condiiile impuse de normele imperative ca Regulament, Convenii, Acorduri etc. Conform art. 6 din Regulile uniforme CIV din Convenia de la Berna - COTIF din 1980, contractul de transport trebuie s fie constatat prin unul sau mai multe legitimaii de transport emise cltorului. Totui, absena, neregularitatea sau pierderea legitimaiei de transport nu afecteaz existena sau valabilitatea contractului. Legitimaia de transport confirm, pn la proba contrar, ncheierea i coninutul contractului de transport. Orice legitimaie de cltorie trebuie s conin meniunile prevzute n normele uniforme privind transporturile. Legitimaiile de cltorie se obin de la staii, agenii, de la ageni autorizai, precum i de la personalul de tren, n condiiile stabilite de calea ferat. Tarifele pentru legitimaiile de cltorie obinute de la agenii, ageni autorizai i de la personalul de tren pot fi mai mari dect cele de la casele de bilete din staii, n condiiile legii. Transportul de persoane pe calea ferat se poate face de unul de doi sau mai muli crui pe baza unei singure legitimaii de cltorie, caz n care transportul este un trafic direct. Dac transportul se execut cu mijloace de transport de acelai fel, el este n trafic direct simplu, iar dac se execut cu mijloace de transport diferite, el este n trafic direct combinat. 2.2. Caracterele juridice ale contractul de transport de cltori pe calea ferat. Contractul de transport de cltori pe calea ferat are, ca de altfel orice alt contract, propriile trsturi caracteristice, i anume: - se ncheie prin simplul acord de voin al prilor, deci are un caracter consensual i bilateral;

26

Trebuie menionat c dei simplul acord de voin este suficient pentru ncheierea sa, totui este necesar ca acest contract s mbrace forma scris necesar dovedirii sale (ad probationem). - prin ncheierea sa, se nasc obligaii pentru ambele pri, deci are un caracter sinalagmatic; - prin ncheierea sa, fiecare parte urmrete o contraprestaie n schimbul celei la care s-a obligat, deci este i un contract oneros. 2.3. Reglementarea contractul de transport de cltori pe calea ferat. Contractul de transport de cltori pe calea ferat este reglementat de dispoziiile Codului civil n care contractul de transport apare ca o locaiune de lucrri, precum i prin dispoziiile Codului comercial (art. 431-441 Despre contractul de transport i art. 592600 Despre cltori), care realizeaz o reglementare mai ampl a acestui contract. Dreptul civil, reprezint dreptul comun pentru dreptul transporturilor, fcndu-se apel ori de cte ori este nevoie n special n materia condiiilor de validitate a contractului nulitate, ncetare etc. De asemenea, contractul de transport pe calea ferat i gsete o reglementare amnunit n Regulamentul de transport pe cile ferate, i Normele uniforme pentru adoptarea acestuia, dispoziii ce se aplic transporturilor de cltori, bagaje i mrfuri care se fac ntre staii de cale ferat, situate pe teritoriul statului romn. Transporturile de cltori i bagaje n trafic internaional sunt reglementate prin Regulile uniforme CIV din Convenia de la Berna - COTIF - din 1980.

2.4. ncheierea contractului de transport de cltori pe calea ferat. Pentru ncheierea contractului este suficient consimmntul valabil, care se realizeaz prin oferta fcut de ctre cltor la ghieele staiilor de cale ferat sau ale birourilor de voiaj i plata taxei de transport corespunztoare, precum i acceptarea ofertei prin eliberarea legitimaiei de cltorie. Pentru a putea ncheia un astfel de contract, cltorul trebuie s aib capacitatea de exerciiu deplin, dar i minorul cu capacitatea de exerciiu restrns va putea ncheia, fr ncuviinarea prealabil a ocrotitorului legal, un astfel de contract pentru satisfacerea nevoilor sale curente. Copiii pn la vrsta de 5 ani mplinii, pentru care nu se cere un loc separat, se transport gratuit, fr legitimaie de cltorie. Legitimaia de cltorie eliberat de calea ferat reprezint nscrisul doveditor al contractului ncheiat, aceast legitimaie avnd o form bine determinat prin acte normative de la care nu se poate deroga. Legitimaia este eliberat pentru transportul cltorului, cu un tren i pe o rut, bine determinate. ncheierea contractului i eliberarea legitimaiei de cltori au loc la staiile C.F.R. Cltori, care au case de bilete deschise permanent i la ageniile de voiaj, acestea fiind singurele nputernicite de calea ferat (ca parte contractant) s realizeze ncheierea contractului de transport.

27

Tarifele de cltorie difer n funcie de: a) distana n kilometri parcurs de cltor, de la staia de plecare pn la cea de destinaie. b) rangul de tren folosit i anume: - trenuri de persoane; - trenuri accelerate; - trenuri rapide i exprese; - trenuri intercity; - trenuri special comandate etc. c) serviciile (diferena de clas, vagoanele de dormit etc.) oferite de acelai rang de tren. d) locul de unde este cumprat legitimaia de cltorie, cum ar fi: - legitimaie cumprat n staia C.F.R.; - legitimaie cumprat de la o agenie de voiaj; - legitimaie cumprat n tren. 2.5. Formele contractului de transport de persoane pe calea ferat. ncheierea contractului de transport de persoane poate avea loc n una din urmtoarele forme: a) cltorie individual; b) cltorie n grup; c) cltorie n circuit; d) cltorii n condiii speciale. Persoana care a ncheiat contractul de transport cu calea ferat prin procurarea legitimaia de cltorie, poate cltori numai pe parcursul, n clasa i la data indicat n contract. Legitimaia de cltorie trebuie s conin urmtoarele meniuni: seria, numrul i timbrul sec C.F.R; indicarea staiei de plecare - destinaie i una intermediar (via); clasa; tariful; datele de valabilitate (anul, luna, ziua, timpul). 2.6. Modificarea contractului de transport persoane. Cltorii se transport cu trenuri prevzute n "Mersul Trenurilor" publicat i afiat la staii, cu trenuri suplimentare, cu vagoane suplimentare sau cu trenuri special comandate, necuprinse n mersul trenurilor. Contractul de transport persoane poate fi modificat de: 1. Cltor, care poate folosi: - o clas inferioar, o rut mai scurt sau un tren de rang inferior celui care i d dreptul legitimaia, fr a fi necesar ndeplinirea vreunei formaliti i fr restituirea diferenei de tax; - o clas superioar, o rut mai lung sau un tren de rang superior celui care i d dreptul legitimaia, dar numai cu achitarea diferenelor (de clas, kilometri sau rang al noului tren ales) pltite la casa staiei de plecare, la orice staie de parcurs, sau la conductorul de bilete. 2. Transportator - prin ntrzierea, ntreruperea sau suspendarea trenului vizat n contract.

28

Calea ferat trebuie s aduc la cunotina publicului ntreruperea circulaiei trenurilor prin mass-media i afiare n staii. ntrzierea trenurilor se aduce la cunotina publicului prin anunuri afiate n staii sau transmis prin instalaiile de amplificare existente. Condiiile n care pot fi utilizate anumite trenuri, vagoane sau servicii se prevd n mersul trenurilor i, dup caz, n normele uniforme privind transporturile. Cnd din cauza ntrzierii trenului, cltorul nu prinde trenul de legtur pentru continuarea cltoriei, calea ferat este obligat s-l transporte cu bagajele sale, fr a percepe noi tarife, cu primul tren de acelai rang sau de rang inferior, pe aceeai rut sau pe alt rut, astfel ca acesta s ajung la destinaie cu ntrzierea cea mai mic. n cazul suspendrii circulaiei unui tren, dac acest fapt nu a fost cunoscut nainte de plecarea din staia de pornire, iar cltorul nu dorete s continue cltoria cu alte trenuri sau pe alte rute, calea ferat este obligat s-l aduc napoi la staia de plecare, cu primul tren n circulaie, fr plat, restituindu-i-se tarifele pltite pentru distana neefectuat. Dac ntreruperea sau suspendarea circulaiei unui tren a fost anunat naintea plecrii din staia de pornire, cltorii vor plti tarifele aferente rutei ocolitoare. n cazul cnd linia s-a ntrerupt ntr-un punct, calea ferat va organiza, pe ct posibil, un serviciu de transport pentru cltori i bagaje cu alte vehicule. Tarifele pltite pentru transportul cu aceste vehicule vor fi suportate de cltori dac ntreruperea a fost anunat nainte de plecarea trenului din staia de pornire. Cltorul poate renuna la cltorie sau amna cltoria dac prezint legitimaia pentru viza de neutilizare n termenul prevzut n normele uniforme privind transporturile. Dac se ntrebuineaz un tren sau servicii cu tarife mai mari, cltorul va plti diferena de tarif.

2.7. Drepturile, obligaiile i rspunderea cltorului Odat cu ncheierea contractului de transport, cltorul are dreptul de a fi transportat din staia de plecare la staia de destinaie, pe o anumit rut, n trenul i clasa indicat n legitimaia de cltorie. Cltorul, la rndul su are obligaia: - s respecte prevederile Regulamentului de transport, Tariful de cltori i bagaje i celelalte prescripii vamale, fiscale i administrative; - s pstreze legitimaia de cltorie i s o prezinte la cererea organelor C.F.R. nsrcinate cu controlul n tren i pe peron. Dac nu posed legitimaia de cltorie sau aceasta nu este valabil va fi obligat s plteasc taxa i suprataxele prevzute n tarif; - s nu ia n vagonul de cltorii animale, psrile, reptilele, petii i insectele vii. Excepiile sunt prevzute n Normele uniforme. Cltorul este rspunztor de orice pagub cauzat de obiectele i vietile pe care le ia cu el n vagon. Cltorul trebuie s posede o legitimaie de cltorie valabil la data, trenul, clasa i serviciul utilizat, obinut conform reglementrilor n vigoare. Celor care contravin acestei prevederi operatorul de transport feroviar nu le recunoate nici un drept i nu rspunde de eventualele daune suferite de acetia.

29

Cltorul este obligat s pstreze legitimaia de cltorie asupra sa n tot timpul cltoriei i s o prezinte pentru verificare, la cerere, personalului de tren sau agentului operatorului de transport feroviar mputernicit n acest scop. Legitimaiile de cltorie care prezint modificri necertificate conform prevederilor Normelor uniforme sau ale reglementrilor proprii ale operatorilor de transport feroviar nu sunt valabile i sunt retrase de agenii operatorului de transport feroviar. Cltorul care nu prezint n tren o legitimaie de cltorie valabil este obligat s plteasc tariful de taxare n tren. n cazul n care refuz plata tarifului de taxare n tren este considerat contravenient i tratat potrivit legii. Cltorii contravenieni care nu pot fi legitimai pentru ntocmirea procesuluiverbal de contravenie se predau organelor de ordine public n prima staie de pe traseu, unde acestea exist, pentru identificare i sancionare. Verificarea legitimaiilor de cltorie n tren, n timpul staionrii n staii, se reglementeaz prin reglementrile proprii ale operatorilor de transport feroviar. De asemenea, potrivit Regulamentului de transport pe calea ferat, cltorilor li se interzic urmtoarele fapte: - cltoria pe acoperiul vagoanelor, pe scri, pe tampoane, ntre vagoane i n alte locuri care nu sunt destinate cltorilor; - urcarea i cltoria n trenuri de marf, de lucru, de intervenie, n vagoane cu afectare anumit afiat pe ele, n vagoane de bagaje, de mesagerie, de coletrie, potale i n cabina locomotivei, automotorului sau a ramei electrice; - urcarea sau coborrea din vehicule n micare, aplecarea n afar sau rezemarea de ui, respectiv deschiderea uilor n timpul mersului trenului; - aruncarea obiectelor pe ferestrele sau uile vagoanelor; - deteriorarea vagoanelor, cldirilor sau instalaiilor prin distrugere ori sustragere a pieselor sau dotrilor din inventarul acestora; - neeliberarea locului ocupat n vagon, care nu corespunde cu cel prevzut n legitimaia de cltorie, la solicitarea celui ndreptit; - exercitarea comerului n trenuri sau n staii de cale ferat fr autorizaie eliberat de operatorul de transport feroviar sau de administratorul/gestionarul infrastructurii feroviare; - lipirea de afie n trenuri sau n staii fr acordul scris al operatorului de transport feroviar sau al administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare; - traversarea liniilor prin alte locuri dect cele special amenajate pentru cltori; - provocarea de scandal n trenuri sau n incinta staiilor de cale ferat; - acionarea semnalului de alarm sau a frnei de mn pentru motive nejustificate; - murdrirea vehiculelor i a spaiilor afectate publicului, inclusiv a celor dintre linii, inscripionarea neautorizat a pereilor vagoanelor sau ai cldirilor staiilor de cale ferat, dezlipirea fr drept a afielor; - transportul n vagoanele de cltori a obiectelor sau a substanelor inflamabile, explozibile, radioactive, otrvitoare i ru mirositoare care, potrivit legii i reglementrilor operatorului de transport feroviar, nu sunt permise la transport; - prejudicierea intereselor celorlali cltori, mpiedicarea liberei circulaii a acestora, nclcarea normelor de protecie a mediului i a normelor de prevenire i stingere a incendiilor. Nerespectarea acestor reguli este calificat contravenie i se sancioneaz ca atare potrivit normelor n vigoare.

30

Cltorilor care contravin prevederilor menionate mai sus calea ferat nu le recunoate nici un drept, de nici o natur, i nu rspunde de nici o daun pe care, eventual, acetia ar suferi-o. 2.8. Drepturile, obligaiile i rspunderea cruului Dup ncheierea contractului de transport de cltori, cii ferate i revin urmtoarele drepturi i obligaii: - dreptul de a ncasa taxe de transport stabilite n tarif. Avndu-se n vedere caracterul imperativ al dispoziiilor tarifare, preul este stabilit de calea ferat, prile neputnd deroga n alt mod; - dreptul de a percepe i alte sume neprevzute n tarife, ca urmare a unor pagube provocate de clieni; - dreptul de a schimba graficul de mers al trenurilor de cltori n raport de necesitile i posibilitile pe care le are; - dreptul de a nu permite accesul n vagoane a persoanelor excluse de la transport; - dreptul de a asigura respectarea de ctre cltori a regulilor stabilite de calea ferat n staii i trenuri precum i sancionarea celor vinovai de nclcarea lor; - dreptul de a aproba, n cazurile prevzute de lege, restituirea taxei i ntreruperea cltoriei; - obligaia de a transporta cltorul la destinaie, n termenul stabilit i n bune condiii; - obligaia de a asigura n staii i trenuri ordinea pentru desfurarea normal a traficului de cltori i controlul legitimaiilor de cltorie; - asigurarea unui serviciu de informaii care s avizeze din timp pe cltori de plecarea i sosirea trenurilor etc.; - obligaia de a organiza i asigura propriile structurii de paz i pstrare a ordinii, n condiiile legii; Potrivit Regulamentului de transport pe calea ferat, C.F.R. poate exclude de la transport: - persoanele care prin comportare i deranjeaz pe ceilali cltori sau care produc vtmri materialului rulant aparinnd operatorului de transport feroviar ori care nu respect prevederile prezentului regulament. Aceste persoane nu au dreptul la restituirea contravalorii cltoriei; - persoanele care din cauz de boal i incomodeaz pe ceilali cltori, n afar de cazul n care cltoresc cu plata rezervrii ntregului compartiment. Persoanele care s-au mbolnvit pe parcurs trebuie s fie transportate pn la prima staie, unde li se acord ngrijirile necesare. Acestor persoane li se restituie diferena dintre tarifele pltite i cele aferente pentru parcursul efectuat, pentru legitimaia de cltorie, n condiiile prevzute de Regulament; - persoanele care insult sau agreseaz personalul operatorului de transport feroviar ori al administratorului/gestionarilor de infrastructur aflat n timpul serviciului. Transportul bolnavilor contagioi se reglementeaz prin instruciuni comune ale operatorului de transport feroviar i ale autoritii de stat n domeniul sntii publice. Dac, din cauza ntrzierii trenului, cltorul nu prinde trenul de legtur prevzut pentru continuarea cltoriei, pentru care posed legitimaie de cltorie, operatorul de transport feroviar este obligat s l transporte cu bagajele sale, fr a percepe noi tarife, cu primul tren de acelai rang sau de rang inferior, pe aceeai rut sau pe alt rut, astfel nct

31

acesta s ajung la destinaie cu ntrzierea cea mai mic, cu respectarea prevederilor din Normele uniforme sau din reglementrile proprii ale operatorilor de transport feroviar. n cazul suspendrii circulaiei unui tren, dac acest fapt nu a fost cunoscut nainte de plecarea din staia de pornire, iar cltorul nu dorete s continue cltoria cu alte trenuri sau pe alte rute, operatorul de transport feroviar este obligat s l aduc napoi la staia de plecare, cu primul tren n circulaie, fr plat, restituindu-i-se tarifele pltite pentru distana neefectuat. Dac ntreruperea sau suspendarea circulaiei unui tren a fost anunat n ziua anterioar plecrii din staia de pornire, cltorii vor plti tarifele aferente rutei ocolitoare. n cazul n care circulaia trenurilor de cltori se ntrerupe ca urmare a strii necorespunztoare a infrastructurii feroviare, administratorul/gestionarii de infrastructur vor organiza, n condiiile tehnice existente, un serviciu de transport pentru cltori i bagaje cu alte vehicule. Tarifele pltite pentru transportul cu aceste vehicule vor fi suportate de cltori dac ntreruperea a fost anunat nainte de plecarea trenului din staia de pornire. 2.9. Dreptul la aciune i prescripia acestuia. 2.9.1. Rspunderi. Operatorul de transport feroviar rspunde de paguba care rezult din decesul, rnirea sau orice alt vtmare a integritii fizice ori mintale a cltorului, provocat printr-un accident, n legtur cu exploatarea feroviar, produs n timpul ct cltorul se afl n vehicule sau n spaii aferente operatorului, respectiv cnd intr sau iese din acestea. Operatorul de transport feroviar este, de asemenea, rspunztor de paguba care rezult din pierderea total sau parial ori din avarierea obiectelor pe care cltorul, victim a unui astfel de accident, le avea asupra sa. Operatorul de transport feroviar este scutit de aceast rspundere: - dac accidentul a fost provocat de mprejurri strine de exploatarea feroviar, pe care operatorul de transport feroviar, cu toate diligenele cerute de particularitile cazului respectiv, nu le putea evita i ale cror consecine nu le putea preveni; - total sau parial, n msura n care accidentul este imputabil cltorului; - dac accidentul se datoreaz comportamentului unui ter pe care operatorul de transport feroviar, cu toate diligenele cerute de particularitile cazului respectiv, nu l putea evita i ale crui consecine nu le putea preveni. 2.9.2. Aciuni. Reclamaiile administrative, rezultate din contractul de transport, sunt obligatorii i trebuie adresate n scris operatorului de transport feroviar. Aciunea juridic mpotriva operatorului de transport feroviar, care se nate din contractul de transport, aparine persoanei care posed legitimaia de cltorie. n caz de rnire, aciunea aparine persoanei rnite, iar n caz de moarte prin accident, motenitorilor ei legali. Aciunea de restituire a unei sume pltite n virtutea contractului de transport aparine celui care a efectuat aceast plat. Aciunea judectoreasc pentru restituirea unei sume pltite n temeiul contractului de transport poate fi exercitat mpotriva operatorului de transport feroviar care a ncasat aceast sum sau mpotriva celui n folosul cruia a fost ncasat.

32

2.9.3. Prescripii. Orice aciune ntemeiat pe rspunderea operatorului de transport feroviar n caz de deces sau de rnire a cltorului este stins dac cel ndreptit nu semnaleaz, n scris, preteniile n termen de 6 luni de la momentul lurii la cunotin despre producerea accidentului. Totui, aciunea nu se stinge dac: - accidentul nu a fost semnalat sau a fost semnalat cu ntrziere de ctre operatorul de transport feroviar, ca urmare a unor mprejurri care nu sunt imputabile celui ndreptit; - cel ndreptit dovedete c accidentul a avut drept cauz o culp a operatorului de transport feroviar. Aciunile pentru daune-interese, ntemeiate pe rspunderea operatorului de transport feroviar n caz de deces i de rnire a cltorilor, se prescriu: - pentru cltori, n termen de 3 ani socotii din ziua urmtoare celei n care s-a produs accidentul; - pentru celelalte persoane ndreptite, n termen de 3 ani socotii din ziua urmtoare celei n care s-a produs decesul cltorului. Celelalte aciuni care izvorsc din contractul de transport sunt prescrise dup trecerea unui an.

3. Contractul de transport de bagaje si mesagerii pe calea ferat Bagajele sunt bunuri de uz personal si alte obiecte pe care le ia o parsoana cu sine in calatorie. Potrivit Regulamentului de transport si dupa natura lor, bagajele se pot clasifica astfel: bagajele neinregistrate, aflate in paza calatorului; bagaje in depozit temporar; bagaje inregistrate. Bagajele din prima categorie sunt acelea care prin volumul lor redus sau prin greutatea lor pana la 30 kg se transporta gratuit, si nu se predau caii ferate, ramanand in paza calatorului. Bagajele din cea de-a doua categorie fac obiectul unui contract de depozit, acestea fiind predate spre pastrare si paza in depozitul caii ferate, contra unei taxe tarifare, nu si transportarea lor. In fine, bagajele inregistrate formeaza obiectul material al contractului de transport de bagaje, in schimbul taxei tarifare platita de calator. Transportul acestor bagaje se face cu acelasi tren cu care calatoreste calatorul sau in vagoane special amenajate. Aceste bagaje fie depasesc volumul sau greutatea admisa pentru bagajele de mana, fie, desi nu depasesc aceste limite, calatorul nu doreste sa le aiba in paza sa, incheind un astfel de contract. Pentru prevenirea unor consecinte daunatoare, prin primirea ca bagaje a unor marfuri excluse la transport, calea ferata are dreptul de a verifica continutul oricarui bagaj, cand sunt motive temeinice ca declararea continutului este falsa, in prezenta posesorului recipisei iar in lipsa acestuia in prezenta a doi martori straini de calea ferata, incheindu-se un proces-verbal constatator.

33

Contractul de transport de bagaje se incheie prin predarea bagajului la magazia de bagaje pentru a fi transportate la o anumita destinatie, plata taxei tarifare si eliberarea recipisei de bagaje, care contine urmatoarele mentiuni: - denumirea statiei de predare si a celei de destinatie; - ziua predarii si trenului caruia s-a predat bagajul; - felul si greutatea coletelor; - suma reprezentand tariful si alte tarife eventuale; - suma reprezentand asigurarea sau interesul declarat. Recipisa de bagaje este formata din patru exemplare: - cuponul de control; - recipisa de bagaje care se inmaneaza calatorului; - foaia de manipulare care insoteste transportul pana la destinatie si care se preda calatorului impreuna cu bagajul; - matca (copia) care ramane la carnetul de recipise. Calea ferata poate refuza primirea la transport a bagajelor ambalate defectuos sau insuficient, iar daca in aceste conditii a primit totusi la transport bagajele, va trebui sa faca mentiunea corespunzatoare pe recipisa de bagaje, ele circuland pe raspunderea posesorului recipisei. Bagajele si coletele se cantaresc obligatoriu si gratuit la predare, in prezenta predatorului. Se cantaresc vietatile mici, transportate in custi, obiectele pentru care se iau ca baza greutatile specificate in tarif, coletele de ziare in greutate pana la 10 kg, iar cele cu reviste si carti pana la 20 kg de colet. Dupa ajungerea la destinatie, daca bagajele si coletele prezinta urme de violare, la cererea scrisa a posesorului recipisei de bagaje, coletele vor fi obligatoriu verificate. Cel indreptatit poate refuza primirea bagajelor, atunci cand calea ferata nu da curs cererii sale. Eliberarea bagajelor se face in statia pentru care au fost predate, insa la cererea posesorului recipisei pot fi restituite in statia de plecare ori in una intermediara, cu conditia ca timpul de oprire a trenului, cu care sunt transportate, sa permita operatiunea si daca nu se opun dispozitii de ordin sanitar, vamal, fiscal sau administrativ. Daca trenul intarzie pierzand corespondenta cu cel urmator sau daca circula numai o portiune din parcursul normal, posesorul recipisei poate cere inapoierea bagajului in statia de predare, fara a mai fi obligat la plata taxei corespunzatoare inapoierii, avand totodata si dreptul de a i se restitui cota parte din taxa corespunzatoare parcursului nestrabatut. In cazul transportului de mesagerii, termenul de executare a transportului este acelasi cu cel prevazut pentru marfurile expediate cu trenuri de calatori. Forma si continutul expeditiilor de mesagerii sunt stabilite prin instructiunile Companiei Nationale ale Cailor Ferate Romane. Contractul de transport de mesagerii se incheie in aceleasi conditii ca si cel de transport de bagaje, documentul de transport purtand denumirea de scrisoare de trasura de mesagerii. Buletinul de mesagerii este format din urmatoarele parti: - un cupon de control care se opreste la statia de predare pentru a fi inapoiat cu contul lunar la serviciul de verificare a veniturilor; - unicatul care insoteste transportul si se inmaneaza destinatarului; - avizul si adeverinta de primire, care insoteste transportul; - copia care se retine la statia de predare; - duplicatul care se preda expeditorului dupa primirea si plata tarifului de transport.

34

Buletinul de mesagerii este un formular tip ce se completeaza de catre expeditor, fiind obligatorii urmatoarele mentiuni: statia de expeditie si cea de destinatie; numarul, felul ambalarii si greutatea coletelor; continutul coletelor; valoarea rambursului la eliberare; indicarea documentelor anexate, data si semnatura expeditorului. Pentru transporturile de bagaje si colete cu ziare efectuate cu trenuri automotoare rapide nu se admite modificarea contractului de transport. La toate celelalte feluri de trenuri, in cazul expeditiilor de mesagerii se poate dispune de catre expeditor schimbarea destinatarului, precum si inapoierea expeditiei in statia de predare. Ajunse la destinatie, bagajele transportate vor fi eliberate calatorului in schimbul prezentarii recipisei de bagaje pe care se va face mentiunea zilei si orei predarii precum si semnatura de primire. Termenul de ridicare a bagajelor este de 24 ore de la sosirea in statia de destinatie, orice depasire a termenului indreptateste calea ferata de a pretinde taxa de magazinaj. Daca in termen de 30 de zile de la sosirea lor la destinatie, iar pentru marfurile perisabile chiar mai repede, posesorul recipisei nu se prezinta pentru a ridica, bagajele, calea ferata are dreptul sa procedeze la valorificarea lor, satisfacandu-si cu preferinta creantele sale din pretul obtinut. Recipisa de bagaje fiind eliberata la purtator, calea ferata nu raspunde daca a predat bagajul persoanei care s-a prezentat cu recipisa, atunci cand aceasta nu este proprietara bagajului. Calea ferata va fi considerata totusi in culpa si va raspunde in cazul in care a fost incunostiintata de pierderea sau furtul recipisei de bagaje si in consecinta ca cel ce se prezinta cu recipisa nu este in drept sa pretinda si sa ridice bagajele. De asemenea, calea ferata va raspunde si pentru pierderea totala sau partiala a bagajelor sau coletelor si avarierea lor, din momentul primirii acestora la transport si pana la eliberarea lor efectiva, precum si pentru pagubele pricinuite prin nepredarea lor la termen. Calea ferata va fi scutita de raspundere numai daca va face dovada ca pierderea sau avarierea marfii au fost determinate de un caz de forta majora sau un viciu propriu al bagajului iar pentru paguba pricinuita din eliberarea cu intarziere a bagajelor sau coletelor, calea ferata va putea fi exonerata daca va dovedi ca intarzierea se datoreaza unor imprejurari pe care nu le-a putut preveni sau inlatura. Proba ca pierderea, avarierea sau eliberarea cu intarziere a avut drept cauza una dintre aceste fapte cade in sarcina caii ferate. Cei indreptatiti au dreptul de a face dovada ca paguba in intregime sau in parte, nu a avut drept cauza unul din aceste riscuri. In cazul pierderii totale sau partiale a bagajelor, daca valoarea pagubei este dovedita, calea ferata trebuie sa plateasca o despagubire egala cu aceasta valoare, fara a depasi suma prevazuta in tarif, pe kilogram de masa bruta lipsa sau pe colet iar in cazul in care valoarea pagubei nu este dovedita, o despagubire forfetara pe kilogram de masa bruta lipsa pe colet, prevazuta in tarif. Calea ferata este obligata sa restituie, in plus, tariful de transport, taxe vamale si celelalte sume platite cu ocazia transportului coletului pierdut.

TRANSPORTUL AERIAN
35

1. Aspecte introductive. Conform Codului aerian din 2001, operaiunile de transport aerian public sunt transporturile de pasageri, bagaje, mrfuri i pot, executate pe baze comerciale de ctre operatori aerieni care posed certificat de operator aerian i licen de transport aerian, prin curse regulate sau neregulate. Transporturile aeriene internaionale de pasageri, bagaje, mrfuri i pot sunt supuse acordurilor i conveniilor internaionale n domeniul transporturilor aeriene la care Romnia este parte. Ministerul Transporturilor emite reglementri aeronautice privind desfurarea activitilor de transport aerian public. n scopul asigurrii siguranei zborului, Ministerul Transporturilor emite i revizuiete ori de cte ori este cazul, reglementri aeronautice specifice, conforme cu reglementrile, standardele, practicile recomandate i procedurile elaborate de Organizaia Aviaiei Civile Internaionale i de alte organisme internaionale de aviaie civil la care Romnia este parte, i asigur controlul respectrii acestora. Transporturile aeriene publice efectuate prin curse regulate sunt transporturile aeriene executate dup orare publicate i rute prestabilite, destinate s asigure legtura ntre dou sau mai multe aeroporturi i n care capacitatea comercial disponibil este pus la dispoziie publicului contra cost. Operatorii aerieni romni, deintori ai unui certificat de operator aerian n termen de valabilitate, pot efectua transporturi aeriene publice interne i internaionale, prin curse regulate sau neregulate, numai n urma obinerii unei licene de transport aerian, eliberat de Ministerul Transporturilor. Operatorii aerieni strini pot efectua transporturi aeriene publice, prin curse regulate sau neregulate, spre sau dinspre Romnia, pe baza drepturilor de trafic acordate de Ministerul Transporturilor, n conformitate cu prevederile acordurilor i conveniilor internaionale la care Romnia este parte. Transporturile aeriene publice se execut pe baz de contract de transport, ncheiat ntre operatorul aerian i pasager sau expeditorul de marf i/sau pot. Prin contractul de transport aerian, operatorul aerian se oblig s duc pe calea aerului la destinaie pasagerii, bagajele, marfa i/sau pota, iar beneficiarul, s plteasc preul transportului. Operatorul aerian rspunde pentru orice prejudiciu care a produs decesul sau vtmarea sntii pasagerilor ori avarierea sau pierderea bagajelor, a mrfii i/sau a potei. Din definiia prezentat mai sus reies cteva trsturi caracteristice, i anume: - contractul este bilateral ntruct se ncheie prin acordul de voin al celor dou pri contractante operatorul (transportatorul) i beneficiarul transportului; - contractul este sinalagmatic ntruct se nasc obligaii de ambele pri; - contractul este oneros ntruct fiecare parte urmrete prin propria prestaie s obin o contraprestaie; - contractul este real ntruct presupune predarea efectiv a mrfii la transport; - contractul este de adeziune deoarece ambele pri sunt obligate s se conformeze condiiilor dinainte stabilite, ele pot numai s adere sau nu, fiind neputincioase n schimbarea acestor condiii prin voina lor.

36

Contractul se poate ncheia prin simplul acord de voin dar cu obligaia ca acesta s fie materializat printr-un nscris cu valoarea de a proba contractul ncheiat. Momentul ncheierii contractului se consider a fi momentul n care transportatorul elibereaz documentul de transport cltorului sau expeditorului ncrcturii. 1. Pentru transportul de pasageri se elibereaz un document de transport individual sau colectiv, care va conine: - indicarea punctelor de plecare i de destinaie; - dac punctele de plecare i de destinaie sunt situate pe teritoriul unui singur stat parte i dac unul sau mai multe puncte de escal sunt situate pe teritoriul unui alt stat, indicarea a cel puin unuia dintre aceste puncte de escal. Transportatorul va elibera pasagerului o etichet de identificare a bagajului pentru fiecare articol de bagaj nregistrat. 2. Pentru transportul de mrfuri se va elibera o scrisoare de transport aerian. Regimul rspunderii operatorului aerian este, pentru transporturile aeriene internaionale, stabilit n conformitate cu conveniile i nelegerile internaionale la care Romnia este parte, iar pentru transporturile aeriene interne, n conformitate cu prevederile dreptului comun, n msura n care nu s-a stabilit altfel printr-o lege special. n materie de transport aerian, atunci cnd nu este reglementat printr-un act special, se vor aplica reglementrile noului Cod aerian din 2001, reglementrile Conveniei de la Montreal pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaional la care sa aliniat i Romnia prin O.G. nr. 107/2000, ct i alte norme imperative cu caracter general. 2. Contractul de transport aerian de marfuri 2.1. Contractul de transport aerian de marfuri n trafic intern Contractul de transport aerian de marfuri este aceea conventie prin care operatorul de transport aerian se obliga sa transporte marfurile pe calea aerului, sa le pazeasca si sa le predea la destinatie, in schimbul unei taxe de transport, platita de cealalta parte expeditorul marfii. Transporturile aeriene interne sunt acelea executate in limitele teritoriale ale statului nostru, fara escala pe un aeroport situat pe teritoriul unui stat strain. Toate transporturile aeriene sunt reglementate prin dispozitiile Codului aerian roman din 2001. Contractul de transport aerian se incheie pe baza prezentarii de catre expeditor a marfii ce urmeaza a fi transportata, plata taxei de transport si eliberarea de catre transportator a scrisorii de transport aerian. Scrisoarea de transport aerian de marfuri in trafic intern cuprinde urmatoarele mentiuni: datele de identificare a transportului aerian, a expeditorului si destinatarului; aeroportul de decolare si cel de destinatie; felul si cantitatea incarcaturii; modul de ambalare; volumul si numarul coletelor; valoarea rambursului; locul si data emiterii documentului. Transportatorul aerian este in drept sa refuze primirea unei incarcaturi la transport, solicitata de client in situatia in care: - transportul este anulat sau suspendat prin dispozitia organelor de stat competente, din cauza unor conditii tehnice sau meteorologice deosebite;

37

- transportul este interzis prin dispozitia organului de stat competent pe motiv de pericol pentru securitatea zborului sau a incarcaturii (arme, munitii, materiale inflamabile etc.); - transportul nu poate avea loc din lipsa de aeronave sau, desi exista, cele existente nu corespund pentru caracteristicile marfii care trebuie transportata sau incarcatura a fost completata potrivit certificatului de navigabilitate. Pentru a putea fi primite la transportul pe calea aerului, marfurile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie admise la transport prin dispozitiile egale; b) marfurile si ambalarea lor sa nu prezinte pericol pentru aeronava, calatori sau alte bunuri; c) sa fie cantarite si insotite de documentele necesare; d) ambalajul sa corespunda transportului aerian si sa asigure integritatea incarcaturii; e) fiecare colet sa aiba o eticheta care sa indice adresa expeditorului si destinatarului; f) marfurile sa fie predate in timpul programului de lucru sau la orele indicate de transportator. Transportatorul aerian are obligatia de a transporta incarcatura la destinatie, in bune conditiuni si in termenul stabilit. Pentru realizarea creantelor sale, transportatorul aerian are un drept de retentie asupra marfurilor precum si un privilegiu asupra pretului obtinut din vanzarea lor. Acest drept de retentie asupra marfurilor dureaza pana la predarea lor destinatarului. Transportatorul are obligatia de a aviza si elibera marfurile numai destinatarului indicat in scrisoarea de transport aerian si pe baza semnaturii acestuia pe documentul de transport. 2.2. Transporturile aeriene internationale de marfuri Potrivit art. 4 din Convenia de la Montreal din 28 mai 1999, pentru transportul de mrfuri se va elibera o scrisoare de transport aerian. Utilizarea oricrui alt mijloc prin care se realizeaz nregistrarea informaiilor cu privire la transportul care se efectueaz se poate substitui eliberrii unei scrisori de transport aerian. n cazul n care se folosesc alte asemenea mijloace, transportatorul va elibera expeditorului, la cererea acestuia, o chitan de primire a mrfii, care s permit identificarea expediiei i accesul la informaiile coninute n nregistrrile efectuate prin aceste alte mijloace. Aadar, contractul de transport internaional de mrfuri se ncheie sub forma scrisorii de transport aerian (Air Waybill), sau sub forma chitanei de primire a mrfii care face dovada ncheierii contractului, primirea mrfii la transport de ctre transportatorul aerian, precum i condiiile transportului. Scrisoarea de transport aerian este ntocmit de expeditor n trei exemplare originale dintre care primul exemplar poart meniunea "pentru transportator" i este semnat de ctre expeditor, al doilea exemplar poart meniunea "pentru destinatar" i este semnat de ctre expeditor i transportator iar al treilea exemplar este semnat de transportator i este nmnat de acesta expeditorului, dup acceptarea mrfii. Semntura transportatorului i cea a expeditorului pot fi tiprite sau nlocuite de o tampil. Dac, la cererea expeditorului, transportatorul ntocmete scrisoarea de transport aerian, se va considera, pn la proba contrar, c transportatorul a acionat n numele expeditorului (art. 7 din Convenia de la Montreal). Pe lng cele trei exemplare originale, scrisoarea de transport aerian mai cuprinde: recipisa de primire a mrfii, exemplarul pentru formalitile de vam la destinaie i cte o copie pentru cru i agenii acestuia.

38

n scrisoarea de transport aerian sunt cuprinse urmtoarele meniuni: - aeroportul de decolare i cel de destinaie, indicndu-se i statele pe teritoriul crora se afl; - dac punctele de plecare i de destinaie sunt situate pe teritoriul unui singur stat parte i dac unul sau mai multe puncte de escal sunt situate pe teritoriul unui alt stat, indicarea a cel puin unuia dintre aceste puncte de escal; - felul i greutatea mrfii; - dimensiunile i ambalajul, precum i numrul coletelor. Expeditorului i revine obligaia de a da toate lmuririle necesare i s anexeze la scrisoarea de transport aerian documentele necesare pentru ndeplinirea de ctre transportator a formalitilor vamale, fiscale, sanitare etc. Expeditorul va rspunde pentru exactitatea datelor nscrise n scrisoarea de transport aerian, precum i pentru orice daun suferit de transportator sau de oricare alt persoan fa de care rspunderea transportatorului poate fi antrenat din cauza indicaiilor i declaraiilor false, inexacte sau incomplete. n transporturile internaionale aeriene de mrfuri, prin convenia prilor, scrisoarea de transport, poate avea forma unui titlu reprezentativ al mrfii. Potrivit prevederilor Conveniei de la Montreal (art. 12), expeditorul, n virtutea dreptului de dispoziie asupra mrfii, poate dispune modificarea contractului de transport. Astfel, expeditorul poate dispune urmtoarele modificri: - retragerea mrfii de la aeroportul de plecare sau de destinaie; - reinerea mrfii pe parcursul transportului la orice aterizare; - solicitarea ca marfa s fie predat la destinaie sau pe parcursul transportului unei persoane, alta dect destinatarul desemnat iniial; - solicitarea ca marfa s fie returnat la aeroportul de plecare. n exercitarea acestui drept expeditorul nu trebuie s aduc prejudicii transportatorului sau altor expeditori i trebuie s ramburseze orice cheltuieli care decurg din exercitarea acestui drept. n cazul n care ndeplinirea instruciunilor expeditorului este imposibil, transportatorul trebuie s informeze imediat expeditorul. Dac transportatorul execut instruciunile expeditorului referitoare la dispunerea mrfii, fr a solicita ntocmirea exemplarului din scrisoarea de transport aerian sau a chitanei de primire a mrfii care revine acestuia din urm, transportatorul este rspunztor, fr atingerea dreptului su la despgubire din partea expeditorului, pentru orice pagub care ar putea fi cauzat n acest mod oricrei persoane care este n mod legal n posesia acestui exemplar din scrisoarea de transport aerian sau a chitanei de primire a mrfii. Dreptul conferit expeditorului nceteaz n momentul n care ncepe dreptul acordat destinatarului. Totui, dac destinatarul refuz s accepte marfa sau nu poate fi contactat, expeditorul i reia dreptul de dispoziie. Transportatorul aerian rspunde, pentru daunele cauzate prin pierderea (total sau parial) sau avarierea mrfii, cnd evenimentul care a pricinuit daunele respective s-a produs n timpul cltoriei aeriene, deci n timpul ct mrfurile se aflau n paza transportatorului, pe aerodrom, n magazie sau la bordul aeronavei precum i pentru daunele cauzate de executarea cu ntrziere a transportului. Potrivit art. 26 din Convenia de la Montreal, orice clauz stabilit de pri prin care s-ar urmri nlturarea sau stabilirea unei limite inferioare a rspunderii transportatorului n raport cu cea fixat prin Convenie, este lovit de nulitate.

39

n cazul pierderii totale a mrfii, recunoscut de transportator, sau dup expirarea a 7 zile de la data cnd trebuia s soseasc marfa, destinatarul poate s treac la valorificarea drepturile ce decurg din contractul de transport, fa de transportator (art. 13 alin. 3 din Convenia de la Montreal). Transportatorul nu este rspunztor dac se dovedete i n msura n care dovedete c distrugerea, pierderea sau deteriorarea mrfii s-a datorat: a) unui defect al mrfii, calitii sau viciului acesteia; b) ambalrii necorespunztoare a mrfii, efectuat de ctre o alt persoan dect transportatorul, prepuii sau mandatarii acestuia; c) unei stri de rzboi sau conflict armat; d) unei aciuni a autoritii publice realizate n legtur cu intrarea, ieirea sau tranzitul mrfii. Transportul aerian, n sensul paragrafului de mai sus include perioada n care marfa se afl n grija transportatorului. Perioada transportului aerian nu se extinde asupra transportului terestru, maritim sau pe ci navigabile interioare, efectuat n afara unui aeroport. Totui, dac un astfel de transport se realizeaz n aplicarea unui contract de transport aerian, n scopul ncrcrii, expedierii sau transbordrii, orice pagub este considerat, pn la proba contrar, ca fiind rezultatul unui eveniment care a avut loc n timpul transportului aerian. Dac transportatorul, fr consimmntul expeditorului, utilizeaz alt mod de transport pentru a efectua o parte sau ntregul transport care, conform contractului ncheiat ntre pri, urma s fie transport aerian, respectivul transport efectuat prin alt mod de transport este considerat ca fiind inclus n perioada transportului aerian (art. 18 din Convenia de la Montreal). Primirea fr reclamaie de ctre destinatar a mrfurilor constituie, pn la proba contrar, dovada c acestea au fost predate n bun stare i n conformitate cu documentul de transport. n caz de deteriorare destinatarul trebuie s adreseze transportatorului o reclamaie imediat dup descoperirea deteriorrii i cel mai trziu ntr-un interval de 14 zile de la data primirii mrfurilor. n caz de ntrziere, reclamaia trebuie fcut cel mai trziu ntr-un termen de 21 de zile de la data la care mrfurile au fost puse la dispoziia sa. Orice reclamaie trebuie formulat n scris i remis sau expediat n termenul menionat mai sus. Dac nici o reclamaie nu este fcut n termenul menionat mai sus, nici o aciune nu va fi ntreprins mpotriva transportatorului, cu excepia cazului de fraud din partea acestuia (art. 31 din Convenia de la Montreal). Aciunea n responsabilitate trebuie s fie introdus, la cererea reclamantului, pe teritoriul unuia dintre statele pri, fie naintea tribunalului de la domiciliul transportatorului sau de la locul sediului su principal de afaceri sau de la locul sediului su de afaceri unde a fost ncheiat contractul, fie naintea tribunalului de la locul de destinaie. Prile la contractul de transport de marf pot stipula soluionarea prin arbitraj a oricrui diferend referitor la rspunderea transportatorului, n baza Conveniei de la Montreal. Respectiva nelegere va fi consemnat n scris. Procedura de arbitraj se desfoar, la alegerea reclamantului, n una dintre jurisdiciile tribunalului la care face referire art. 33 din Convenie. Dreptul la despgubire este anulat dac aciunea n responsabilitate nu este introdus n termen de 2 ani de la data sosirii la destinaie sau de la data la care aeronava ar fi trebuit s soseasc sau de la data ncetrii transportului.

40

Metoda de calcul al acestei perioade este determinat de legislaia aplicat de tribunalul sesizat asupra cazului. 3. Transporturile aeriene de calatori si bagaje 3.1. Transporturile aeriene interne de calatori si bagaje Transporturile aeriene interne de calatori si bagaje se executa prin cursele regulate, suplimentare sau ocazionale (speciale) de trafic aerian public. Indiferent de felul cursei, intotdeauna transportul de calatori pe calea aerului se executa numai pe baza de contract incheiat intre transportatorul aerian si calator. Contractul de transport aerian de calatori este acea conventie prin care transportatorul se obliga sa transporte un anumit calator sau un grup de calatori pe calea aerului de la aeroportul de decolare, la cel de destinatie, iar calatorul sa plateasca taxa de transport corespunzatoare. Contractul de transport aerian de calatori se incheie prin oferta facuta de calator in acest sens si acceptarea ei de catre transportator, momentul incheierii fiind, conform cel al platii taxei si eliberarii documentului de transport. Contractul de transport aerian se poate incheia individual, cu fiecare calator in parte sau cu un grup de persoane. Exista obligatia pentru transportatorul aerian de a incheia contractul de transport cu orice ofertant care respecta dispozitiile normative, care reglementeaza transportul aerian si achita taxa legal stabilita, putand, dupa caz, refuza incheierea contractului sau, desi incheiat, sa refuze transportul daca: - transportul este anulat sau suspendat printr-o dispozitie legala, din motive tehnice sau meteorologice exceptionale care nu garanteaza siguranta zborului; - persoana ce se prezinta pentru inceperea calatoriei este in stare de ebrietate, stare psihica anormala, bolnava de o maladie contagioasa sau are plagi deschise, ori nu respecta dispozitiile obligatorii pentru calatori. In cazul in care s-a dispus anularea sau suspendarea zborului, la cererea calatorului, transportatorul are obligatia de a restitui taxa de transport incasata. Daca zborul a fost intrerupt din orice cauze, pe un aeroport intermediar, prin grija si in contul transportatorului se va organiza continuarea transportarii calatorilor cu cel mai rapid mijloc de transport, fara restituirea unei parti din taxa sau completarea acesteia. Renuntarea calatorului, din orice motiv, de a continua calatoria, facuta la o escala anterioara aeroportului de destinatie prevazut in biletul de calatorie, sau excluderea sa de la transport ca urmare a comiterii unor contraventii sau infractiuni referitoare la transportul aerian, nu-l indreptateste pe acesta sa pretinda restituirea taxei de transport. 3.2. Transporturile aeriene internationale de calatori si bagaje Transporturile internaionale aeriene de cltori i bagaje sunt reglementate prin Convenia de la Montreal (art. 1 pct. 1) Potrivit art. 3 din Convenie transportatorul are obligaia de a emite un document de transport, constatator al contractului de transport, individual sau colectiv care va conine: a) indicarea punctelor de plecare i de destinaie;

41

b) dac punctele de plecare i de destinaie sunt situate pe teritoriul unui singur stat parte i dac unul sau mai multe puncte de escal sunt situate pe teritoriul unui alt stat, indicarea a cel puin unuia dintre aceste puncte de escal. Utilizarea oricrui alt mijloc prin care se nregistreaz informaiile indicate mai sus se poate substitui eliberrii documentului de transport la care s-a fcut referire n respectivul paragraf. Dac un astfel de mijloc este utilizat, transportatorul va elibera pasagerului o declaraie scris privind informaiile astfel nregistrate. Transportatorul va elibera pasagerului o etichet de identificare a bagajului pentru fiecare articol de bagaj nregistrat. Pasagerului i se va elibera o ntiinare scris prin care i se va indica c n cazul aplicrii Conveniei de la Montreal, aceasta reglementeaz i poate limita rspunderea transportatorilor n caz de deces sau vtmare, n caz de distrugere, pierdere ori deteriorare a bagajelor, precum i n caz de ntrziere. Potrivit art. 17 din Convenie transportatorul este rspunztor pentru dauna rezultat ca urmare a decesului sau vtmrii corporale a unui pasager, cu condiia ca accidentul care a provocat decesul sau vtmarea s se fi produs la bordul aeronavei sau n timpul oricreia dintre operaiunile de mbarcare sau de debarcare. Pentru daunele menionate mai sus, care nu depesc 100.000 Drepturi Speciale de Tragere (DST) pentru fiecare pasager, transportatorul nu poate exclude sau limita rspunderea sa. Transportatorul nu va fi rspunztor pentru daunele prevzute mai sus, (n art. 17 paragraful 1) n msura n care acestea depesc 100.000 DST pentru fiecare pasager, dac dovedete c: a) respectiva daun nu s-a datorat neglijenei sau altei aciuni greite ori omisiuni a transportatorului sau a prepuilor ori mandatarilor acestuia; b) respectiva daun a survenit numai datorit neglijenei sau altei aciuni greite ori omisiuni a unei tere pri (art. 21 din Convenie). n cazul accidentelor de aviaie care au avut ca urmare decesul sau vtmarea pasagerilor, transportatorul - dac este prevzut n legislaia sa naional va efectua fr ntrziere pli n avans unei persoane fizice sau persoanelor fizice care au dreptul s pretind despgubiri, cu scopul de a satisface necesitile economice imediate ale respectivelor persoane. Aceste pli n avans nu constituie o recunoatere a rspunderii i pot fi compensate din orice sum achitat ulterior de ctre transportator cu titlu de daun (art. 28 din Convenie). Transportatorul este rspunztor pentru daunele survenite datorit distrugerii, pierderii sau deteriorrii bagajului nregistrat, cu condiia ca evenimentul care a provocat distrugerea, pierderea sau deteriorarea s fi avut loc la bordul aeronavei sau n perioada n care transportatorul avea n grij bagajul nregistrat. Totui transportatorul nu este rspunztor dac i n msura n care dauna a survenit datorit unui defect al bagajului, calitii sau viciului acestuia. n cazul unui bagaj nenregistrat, inclusiv al obiectelor personale, transportatorul poart rspunderea dac dauna survine din vina sa, a prepuilor sau a mandatarilor si. Dac transportatorul recunoate pierderea unui bagaj nregistrat sau dac un bagaj nregistrat nu a sosit la destinaie n termen de 21 de zile de la data la care ar fi trebuit s soseasc, pasagerul este ndreptit s i exercite mpotriva transportatorului drepturile care decurg din contractul de transport.

42

Sub rezerva unor prevederi contrare, n Convenia de la Montreal termenul bagaj desemneaz att bagajul nregistrat, ct i bagajul nenregistrat. Potrivit art. 19 din Convenia de la Montreal transportatorul este rspunztor pentru dauna survenit datorit ntrzierii n transportul aerian de pasageri, bagaje sau mrfuri. Cu toate acestea transportatorul nu este rspunztor pentru daunele survenite datorit ntrzierii dac dovedete c el, prepuii i mandatarii si au luat toate msurile care se impun n mod rezonabil pentru a evita dauna sau c le-a fost imposibil s ia respectivele msuri. n cazul daunelor survenite datorit ntrzierii n transportul persoanelor rspunderea transportatorului pentru fiecare pasager este limitat la suma de 4.150 DST. La transportul bagajului rspunderea transportatorului n caz de distrugere, pierdere, deteriorare sau ntrziere este limitat la suma de 1.000 DST pentru fiecare pasager, n afara cazului n care pasagerul, n momentul n care bagajul nregistrat a fost predat transportatorului, a fcut o declaraie special privind interesul n livrarea la destinaie i a pltit o sum suplimentar, dac este necesar. n acest caz transportatorul va fi rspunztor pentru plata unei sume care nu va depi suma declarat, cu excepia cazului n care dovedete c suma este mai mare dect interesul real al pasagerului n livrarea la destinaie. Limitele prevzute la art. 21 i art. 22 din Convenia de la Montreal nu vor putea mpiedica tribunalul de a solicita, n conformitate cu legislaia pe care o aplic, achitarea unei sume suplimentare, corespunztoare unei pri sau ntregii sume rezultate din cheltuielile de judecat i din celelalte cheltuieli rezultate n urma litigiului i suportate de reclamant, inclusiv dobnda. Prevederile de mai sus nu se aplic n cazul n care valoarea daunelor solicitate, excluznd cheltuielile de judecat i alte cheltuieli legate de proces, nu depete suma pe care transportatorul a oferit-o n scris reclamantului, n termen de 6 luni de la data la care a avut loc evenimentul care a provocat dauna sau nainte de introducerea aciunii n justiie, dac aceasta este ulterioar respectivului termen. Transportatorul poate stipula n contractul de transport limite de rspundere mai mari dect cele prevzute n Convenia de la Montreal sau nici o limit de rspundere. Orice clauz care are tendina s exonereze transportatorul de rspundere sau s stabileasc o limit mai sczut dect cea stabilit prin Convenia de la Montreal este nul i neavenit, ns nulitatea oricrei astfel de clauze nu implic nulitatea ntregului contract, care rmne supus prevederilor conveniei. Primirea fr reclamaie de ctre destinatar a bagajelor nregistrate constituie, pn la proba contrar, dovada c acestea au fost predate n bun stare i n conformitate cu documentul de transport sau cu informaiile nregistrate n celelalte mijloace la care s-a fcut referire la paragraful 2 al art. 3 i la paragraful 2 al art. 4 din Convenia de la Montreal. n caz de deteriorare destinatarul trebuie s adreseze transportatorului o reclamaie imediat dup descoperirea deteriorrii i cel mai trziu ntr-un interval de 7 zile de la data primirii, pentru bagajele nregistrate. n caz de ntrziere, reclamaia trebuie fcut cel mai trziu ntr-un termen de 21 de zile de la data la care bagajele au fost puse la dispoziia sa. Orice reclamaie trebuie formulat n scris i remis sau expediat n termenul menionat mai sus.

43

Dac nici o reclamaie nu este fcut n termenul menionat mai sus, nici o aciune nu va fi ntreprins mpotriva transportatorului, cu excepia cazului de fraud din partea acestuia (art. 31 din Convenia artat).

TRANSPORTURILE RUTIERE

1. Reglementarea transportului rutier. Activitatea de transport va fi organizat i condus cu respectarea prevederilor i reglementrilor naionale n vigoare i a acordurilor i conveniilor internaionale la care Romnia a aderat sau este parte. Astfel de reglementri sunt: 1. Reglementri cu caracter general: - Codul comercial prin art. 413-441; - Ordonana Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile; - Ordonan de urgen nr. 109/2005 privind transporturile rutiere. 2. Reglementri speciale privind transportul persoanelor: - Hotrrea Guvernului nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern i internaional i pentru transporturi publice de persoane n trafic internaional; - Ordinul comun al ministrului transporturilor nr. 254/1996 i al ministrului turismului nr. 85/1996 de aplicare a Hotrrii Guvernului nr. 951/1995. 3. Reglementri specifice privind transportul produselor periculoase; 4. Principalele reglementrile specifice transporturilor internaionale de marf i cltori: a) CONVENIA VAMAL REFERITOARE LA TRANSPORTUL INTERNAIONAL SUB ACOPERIREA CARNETELOR T.I.R. Convenia T.I.R. ncheiat la Geneva, la 15 ianuarie 1959, acord transportatorilor avantaje de ordin vamal, menite s faciliteze traficul internaional de mrfuri. Romnia a aderat la aceast convenie n anul 1963.

44

Autovehiculele care circul sub acoperirea carnetelor T.I.R. beneficiaz de eliminarea operaiunilor de deschidere n punctele vamale ale rilor de tranzit pentru controlul vamal, ceea ce determin reducerea duratei transportului i diminueaz posibilitatea degradrii mrfurilor perisabile. De asemenea, carnetul T.I.R. scutete transportatorii de depunerea unor garanii vamale, proporionale ca mrime cu valoarea mrfurilor transportate. Pentru fiecare vehicul rutier se ntocmete un carnet T.I.R., valabil pentru o singur cltorie. Organele vamale din ara de expediere, dup controlul vamal al autocamionului respectiv, aplic acestuia sigiliile T.I.R. Organele vamale din rile de tranzit controleaz autocamioanele numai sumar, verificnd n special starea sigiliilor. n cazuri extreme ele pot ordona desfacerea unor sigilii, care apoi vor fi nlocuite cu altele, a cror serie va fi menionat n carnetul T.I.R., purtat de conductorul autocamionului respectiv. b) CONVENIA REFERITOARE LA CONTRACTUL DE TRANSPORT INTERNAIONAL AL MRFURILOR PE CALEA RUTIER (C.M.R.). Convenia C.M.R. a fost semnat la Geneva, la 19 mai 1956 i aparine seriei de convenii internaionale iniiate de Comisia Economic O.N.U. pentru Europa (C.E.E.). Prin aceast convenie sunt reglementate, n mod uniform, condiiile generale n care se ncheie i se execut contractul de transport rutier de mrfuri, reprezentat de Scrisoarea de trsur CMR. Romnia a aderat n aceast convenie n baza Decretului nr. 451/1972. CMR se aplic oricrui transport internaional de mrfuri cu vehicule, n cazul n care pentru un astfel de transport a fost ncheiat un contract de transport de mrfuri pe osele, cu titlu oneros, dac locul primirii mrfurilor i locul prevzut pentru eliberare, aa cum sunt indicate n contract, sunt situate n dou ri diferite, din care cel puin una este ara contractant, independent de domiciliul i de naionalitatea prilor contractante. c) ACORDUL EUROPEAN PRIVITOR LA TRANSPORTUL MRFURILOR PERICULOASE PE OSELE (A.D.R). Acordul a fost ncheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, iar Romnia a aderat la acesta prin Legea nr. 31/1994. d) CONVENIA ASUPRA CIRCULAIEI RUTIERE I PROTOCOLUL PRIVIND SEMNALIZAREA RUTIER. Convenia i Protocolul au fost elaborate n cadrul Conferinei Naiunilor Unite cu privire la traficul rutier (Geneva, 1949) i mbuntite la Conferina de la Viena (1968). Ele conin dispoziii referitoare la caracteristicile tehnice ale autovehiculelor i la codurile de semnalizare rutier. Romnia a aderat la aceste reglementri rutiere prin Decretul nr. 442/1960. 2. Aspecte generale privind transportul rutier. 2.1. Domeniul de aplicare a O.U.G. nr. 109/2005 privind transporturile rutiere. Dispoziiile O.U.G. nr. 109/2005 privind transporturile rutiere constituie cadrul general pentru organizarea, efectuarea i asigurarea desfurrii fluente a transporturilor rutiere de mrfuri i de persoane pe teritoriul Romniei, n condiii de siguran i calitate, cu respectarea principiilor liberei concurene i a msurilor de protecie a mediului nconjurtor, a drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice i juridice i pentru satisfacerea necesitilor economiei naionale i nevoilor de aprare a rii.

45

Activitile de transport rutier, precum i activitile conexe acestora se desfoar astfel nct s fie respectate reglementrile n vigoare privind condiiile de lucru, de exploatare a vehiculelor rutiere i de utilizare a infrastructurii rutiere, precum i condiiile privind sigurana circulaiei. Prevederile O.U.G. nr. 109/2005 nu se aplic transporturilor rutiere efectuate cu: a) vehicule rutiere destinate transportului de mrfuri, a cror mas total maxim autorizat, inclusiv remorca sau semiremorca, nu depete 3,5 tone; b) autovehicule rutiere destinate transportului de persoane, care, prin construcie i echipare, sunt destinate s transporte maximum 9 persoane, inclusiv conductorul auto; c) vehicule rutiere aparinnd sau aflate sub controlul instituiilor din sistemul naional de aprare; d) vehicule rutiere speciale utilizate pentru servicii de ap, canalizare, pentru servicii de gaze naturale i electricitate, pentru servicii telefonice i telegrafice, pentru transmisiuni de radio i televiziune; e) vehicule rutiere utilizate n aciuni de salvare sau n situaii de urgen; f) vehicule rutiere speciale destinate serviciilor medicale; g) vehicule rutiere care transport echipamente pentru circuri sau parcuri de distracie; h) vehicule rutiere speciale pentru depanarea auto; i) vehicule rutiere supuse testelor rutiere n vederea perfecionrii tehnice; j) vehicule rutiere speciale utilizate pentru servicii funerare; k) tractoare utilizate exclusiv pentru lucrri agricole i forestiere; l) vehicule istorice. 2.2. Autoritatea competent. Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, n calitate de organ de specialitate al administraiei publice centrale, este autoritatea de stat n domeniul transporturilor rutiere i reprezint, n sensul O.U.G. nr. 109/2005, autoritatea competent. Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului este autoritatea competent pentru aplicarea acordurilor i conveniilor internaionale, bilaterale sau multilaterale, din domeniul transporturilor rutiere i construciei vehiculelor rutiere, la care Romnia este parte. Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, n calitate de organ de specialitate al administraiei publice centrale, are urmtoarele atribuii: a) elaboreaz strategiile naionale de dezvoltare a activitilor de transport rutier; b) elaboreaz reglementri specifice n domeniul transporturilor rutiere i al activitilor conexe acestora; c) elaboreaz programe de dezvoltare durabil i de modernizare a sistemului naional de transport rutier, de siguran i securitate a transporturilor rutiere i de protecie a mediului; d) asigur condiiile unui mediu concurenial normal n activitatea de transport rutier, n corelaie cu celelalte moduri de transport i ntre operatorii de transport rutier; e) stabilete norme obligatorii pentru operatorii de transport rutier, precum i pentru operatorii de activiti conexe transportului rutier; f) asigur controlul respectrii reglementrilor specifice domeniului transporturilor rutiere de ctre operatorii de transport rutier, precum i de ctre ceilali utilizatori ai infrastructurii rutiere; g) asigur dezvoltarea cercetrii i elaborarea de studii de specialitate n domeniul transporturilor rutiere;

46

h) monitorizeaz piaa transporturilor rutiere n scopul constatrii apariiei situaiilor de criz i adopt msurile necesare acestor situaii; i) stabilete condiiile tehnice i metodologia de omologare a vehiculelor rutiere n vederea nmatriculrii sau nregistrrii acestora; j) stabilete condiiile tehnice i metodologia pentru efectuarea inspeciilor tehnice periodice, precum i a controlului tehnic n trafic al vehiculelor rutiere; k) stabilete condiiile tehnice i metodologia de omologare i certificare a produselor i materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, n vederea introducerii acestora pe pia. Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, n calitate de autoritate de stat n domeniul transporturilor rutiere, are urmtoarele atribuii: a) exercit autoritatea de registru i inspecie de stat n transporturile rutiere; b) organizeaz i ine evidena tuturor tipurilor de vehicule rutiere omologate, cu excepia celor care aparin instituiilor din sistemul naional de aprare i siguran public; c) elaboreaz programe privind echiparea reelei de transport rutier cu infrastructuri i sisteme telematice de culegere a datelor, precum i cu centre de control i/sau informare a traficului rutier i de monitorizare a operaiunilor de transport rutier pentru constatarea respectrii prevederilor n vigoare i a siguranei traficului rutier; d) elaboreaz norme privind organizarea i efectuarea transporturilor rutiere i a activitilor conexe acestora i controleaz respectarea lor; e) exercit controlul de stat privind respectarea reglementrilor naionale i internaionale n activitile specifice domeniului transporturilor rutiere; f) autorizeaz activitile de transport rutier public i n cont propriu, n trafic naional i/sau internaional i elibereaz n acest sens licene, certificate de transport n cont propriu i autorizaii de transport internaional pentru operatorii de transport, ntreprinderi i operatorii de activiti conexe transportului rutier, precum i atestate/certificate pentru personalul de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, conform prevederilor n vigoare, acordurilor i conveniilor la care Romnia este parte; g) autorizeaz centrele de pregtire i perfecionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere i colile de conductori auto; h) elaboreaz norme obligatorii pentru pregtirea i atestarea profesional a conductorilor auto, a persoanelor desemnate s conduc permanent i efectiv activiti de transport rutier, a consilierilor de siguran, precum i a instructorilor de conducere auto i a profesorilor de legislaie rutier; i) asigur cadrul privind condiiile n care se execut transportul combinat de mrfuri i promovarea acestuia n conformitate cu acordurile i conveniile internaionale la care Romnia este parte; j) asigur realizarea unui sistem de supraveghere i monitorizare a transporturilor rutiere de mrfuri i de persoane; k) elaboreaz, cu avizul Ministerului Sntii, norme privind examinarea medical a persoanelor n vederea obinerii permisului de conducere auto, precum i pentru verificrile periodice ale posesorilor de permis de conducere auto; l) certific ncadrarea vehiculelor rutiere n normele tehnice privind sigurana circulaiei rutiere, protecia mediului i n categoria de folosin, conform destinaiei, prin inspecia tehnic periodic, n conformitate cu reglementrile n vigoare; m) certific sau omologheaz, potrivit reglementrilor n vigoare, produsele i materialele de exploatare utilizate la vehiculele rutiere fabricate n ar sau importate i

47

dispune, n caz de neconcordan, suspendarea sau anularea certificatului de conformitate sau de omologare; n) evalueaz laboratoarele de ncercare aferente domeniului rutier; o) certific ncadrarea n normele de poluare i siguran rutier a vehiculelor rutiere destinate transportului internaional de mrfuri sau cu alte caracteristici speciale; p) omologheaz vehiculele rutiere n vederea nmatriculrii sau nregistrrii acestora, controleaz, la productor i la vnztor, conformitatea caracteristicilor tehnice ale vehiculelor rutiere cu tipul omologat i dispune, n caz de neconcordan, suspendarea sau anularea certificatului de omologare; q) autorizeaz operatorii economici care desfoar activiti de reparaii, de reglare, de modificri constructive, de reconstrucie a vehiculelor rutiere, precum i de dezmembrare a vehiculelor rutiere scoase din uz; r) autorizeaz nfiinarea i funcionarea staiilor de inspecie tehnic, supravegheaz i controleaz activitatea acestora i atest personalul care efectueaz inspecia tehnic periodic; s) asigur efectuarea inspeciei tehnice a vehiculelor rutiere, n vederea primei nmatriculri n Romnia i certificrii autenticitii acestora, n vederea nmatriculrii/renmatriculrii sau la cerere; t) clasific vehiculele rutiere destinate transportului rutier de persoane pe categorii de confort i vehiculele destinate transportului rutier de mrfuri; u) acord operatorilor de transport rutier strini autorizaii de transport internaional valabile pe teritoriul Romniei. 2.3. Noiuni fundamentale. n sensul O.U.G. nr. 109/2005, prin transport rutier se nelege orice operaiune de transport care se realizeaz cu vehicule rutiere pentru deplasarea mrfurilor sau a persoanelor, chiar dac vehiculul rutier este, pe o anumit poriune a drumului, transportat la rndul su pe/de un alt mijloc de transport. De asemenea, sunt definite: a) transportul rutier agabaritic - transport rutier cu mase i/sau dimensiuni depite; b) transportul rutier n trafic naional - operaiune de transport rutier care se efectueaz ntre dou localiti situate pe teritoriul Romniei, fr a depi teritoriul statului; c) transportul rutier n trafic internaional - operaiune de transport rutier care se efectueaz ntre localitatea de plecare i localitatea de destinaie, situate pe teritoriul a dou state diferite, cu sau fr tranzitarea unuia ori mai multor state; d) transportul rutier judeean - operaiune de transport rutier care se efectueaz ntre dou localiti situate pe teritoriul aceluiai jude; e) transportul rutier interjudeean - operaiune de transport rutier care se efectueaz ntre localitatea de plecare i localitatea de destinaie, situate pe teritoriul a dou judee diferite, cu sau fr tranzitarea unuia ori mai multor judee; n sensul prezentei ordonane de urgen, transportul rutier ntre municipiul Bucureti i alte judee este considerat transport rutier interjudeean; f) transportul rutier specializat - operaiune de transport rutier efectuat cu vehicule rutiere prevzute cu amenajri speciale. Activitile conexe transporturilor rutiere sunt considerate operaiuni de transport rutier. Activitatea conex transportului rutier este acea activitate care se desfoar n

48

legtur cu transportul rutier. Intermedierea n transporturile rutiere este activitatea unei ntreprinderi care const n preluarea de la beneficiari a comenzilor de transport rutier n trafic naional i/sau internaional, acestea urmnd a fi executate de intermediar, n numele su, prin intermediul unui operator de transport rutier. n sensul O.U.G. nr. 109/2005, prin ntreprindere se nelege un operator economic, persoan fizic sau persoan juridic, cu ori fr scop patrimonial, orice asociaie sau grup de persoane fr personalitate juridic, cu ori fr scop patrimonial, sau orice organism oficial care are personalitate juridic ori care depinde de o autoritate care are aceast personalitate. Operator de transport rutier este orice ntreprindere care efectueaz transport rutier, contra plat, cu autovehicule rutiere deinute n proprietate sau cu orice alt titlu i care n prealabil a obinut licena de transport. Operatorul de transport rutier de mrfuri este operatorul de transport rutier care efectueaz transport rutier de mrfuri, iar operatorul de transport rutier de persoane este operatorul de transport rutier care efectueaz transport rutier de persoane pentru public sau pentru anumite categorii de utilizatori, pltit de ctre persoana/persoanele transportat/transportate sau de ctre organizatorul transportului, cu ajutorul autovehiculelor destinate acestui scop, adecvate s transporte mai mult de 9 persoane, inclusiv conductorul auto, n virtutea dotrilor i a tipului lor constructiv. De asemenea, se face distincia ntre operatorul de transport rutier romn (operator de transport rutier cu sediul sau domiciliul n Romnia) i operatorul de transport rutier strin (operator de transport rutier cu sediul sau domiciliul n strintate, autorizat s efectueze transporturi rutiere internaionale). Operator pentru activiti conexe transportului rutier este orice ntreprindere care desfoar activiti conexe transportului rutier i care a obinut n prealabil licena pentru activiti conexe transportului rutier. Efectuarea unui transport rutier de o anumit categorie i de un anumit tip, cu excepia transportului n interes personal, este permis pe baza licenei de execuie, emis de autoritatea competent pentru fiecare vehicul, pe numr de circulaie sau pentru un anumit traseu, n cazul transportului rutier public prin servicii regulate de transport de persoane. Transportul rutier public se efectueaz pe baz de contract, contra plat, de ctre operatori de transport rutier, titulari ai licenelor obinute n condiiile legii, care au ca obiect de activitate transportul rutier i care dein n proprietate sau cu orice alt titlu vehicule rutiere, indiferent de capacitatea de transport a acestora. Transportul rutier n cont propriu se efectueaz fr ncasarea unui tarif sau a echivalentului n natur ori n servicii al acestuia i se realizeaz n urmtoarele condiii: a) este o activitate secundar sau suplimentar celorlalte activiti ale ntreprinderii; b) mrfurile transportate sunt proprietatea ntreprinderii ori au fost vndute, cumprate sau nchiriate ori au fost produse, extrase, prelucrate sau reparate de aceasta; c) scopul deplasrii este transportul mrfurilor sau al persoanelor spre sau de la ntreprindere ori ntre punctele de lucru ale acesteia; d) persoanele transportate sunt angajaii ntreprinderii, scopul transportului fiind n interesul activitilor proprii; e) ntreprinderea folosete vehicule rutiere deinute n proprietate sau obinute de aceasta printr-un contract de vnzare-cumprare cu plata ulterioar ori n baza unui contract de leasing pe termen lung sau, n cazul transportului de mrfuri, vehiculele putnd fi nchiriate fr ofer;

49

f) vehiculele utilizate pentru astfel de transporturi sunt conduse de ctre conductori auto angajai ai ntreprinderii sau de persoana fizic nsi. Documentul de transport este acel document care se afl la bordul vehiculului rutier pe toat durata derulrii transportului, acesta avnd nscrise date privind expeditorul, ntreprinderea care efectueaz transportul, beneficiarul transportului, mrfurile sau persoanele transportate, dup caz, i care trebuie s fac posibil stabilirea categoriei i a tipului de transport rutier efectuat. Licena de transport este documentul prin care se atest c operatorul de transport rutier ndeplinete condiiile de onorabilitate, capacitate financiar i competen profesional, acesta avnd dreptul s efectueze transport rutier public numai cu respectarea reglementrilor naionale i internaionale din domeniul transporturilor rutiere. Licena de traseu este documentul care d dreptul operatorului de transport rutier s efectueze transport rutier public de persoane prin servicii regulate sau servicii regulate speciale n trafic naional pe un anumit traseu, conform graficului de circulaie coninut n caietul de sarcini al acesteia. Autorizaia de transport internaional este documentul care d dreptul unui operator de transport rutier s efectueze n anumite condiii unul sau mai multe transporturi pe teritoriul unui stat (tranzit sau destinaie), pe perioada sa de valabilitate. Programul de transport este un program ntocmit de ctre autoritatea competent, prin care se stabilesc traseele pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate, graficele de circulaie, capetele de traseu i staiile de oprire n tranzit, capacitatea i numrul de autovehicule necesare. Serviciul regulat de transport de persoane este serviciul de transport rutier public de persoane care asigur transportul persoanelor, pe baz de legitimaii de cltorie individuale, potrivit graficelor de circulaie, pe trasee specificate, n care urcarea/coborrea persoanelor transportate n/din autovehicul se face n puncte de oprire dinainte stabilite; serviciul regulat de transport de persoane presupune obligaia respectrii graficelor de circulaie, acesta fiind accesibil oricrei persoane, putnd fi condiionat cel mult de o rezervare prealabil. Serviciul ocazional de transport de persoane este caracterizat n principal prin faptul c asigur transportul grupurilor de persoane formate la iniiativa clientului sau a operatorului de transport rutier. 2.4. Clasificarea transporturilor rutiere. Conform O.U.G. nr. 109/2005, transporturile rutiere se clasific pe categorii i tipuri dup cum urmeaz: A. categorii de transport rutier: a) clasificarea din punct de vedere al ariei de desfurare: 1. transport rutier n trafic naional; 2. transport rutier n trafic internaional; b) clasificarea din punct de vedere al caracterului activitii: 1. transport rutier public; 2. transport rutier n cont propriu; B. tipuri de transport rutier: a) transport rutier de mrfuri: 1. transport rutier de mrfuri generale; 2. transport rutier de mrfuri perisabile;

50

3. transport rutier de mrfuri i deeuri periculoase; 4. transport rutier de deeuri; 5. transport rutier de animale vii; 6. transport rutier agabaritic; b) transport rutier de persoane: 1. transport rutier prin servicii regulate; 2. transport rutier prin servicii regulate speciale; 3. transport rutier prin servicii ocazionale.

3. Transportul rutier public Pot desfura operaiuni de transport rutier public numai operatorii de transport rutier nregistrai n Registrul operatorilor de transport rutier, inut de autoritatea competent. Pentru dobndirea calitii de operator de transport rutier, o ntreprindere trebuie s obin licena de transport care se acord n urma ndeplinirii condiiilor de onorabilitate, capacitate financiar i competen profesional. Condiia de onorabilitate se consider ca fiind ndeplinit numai dac persoana desemnat s conduc permanent i efectiv activitatea de transport rutier: a) nu a fost condamnat pentru infraciuni de natur comercial; b) nu a fost declarat inapt pentru a conduce permanent i efectiv activitatea de transport rutier, conform prevederilor legale n vigoare; c) nu a fost sancionat pentru nclcri repetate ale prevederilor n vigoare privind: - condiiile de plat i de angajare; - transportul rutier de mrfuri sau de persoane i, n special, prevederile privind perioadele de conducere i de odihn ale conductorilor auto, greutile i dimensiunile vehiculelor rutiere, sigurana rutier i sigurana vehiculului rutier, protecia mediului i alte reguli privind rspunderea profesional. Condiia de capacitate financiar const n dispunerea unor resurse suficiente pentru a se asigura demararea n bune condiii a activitii ntreprinderii i buna administrare a acesteia. Condiia de capacitate financiar se consider ca fiind ndeplinit numai dac operatorul de transport rutier dispune de un nivel financiar de 9.000 euro pentru primul autovehicul rutier i 5.000 euro pentru fiecare dintre celelalte autovehicule rutiere. Modul de evaluare a capacitii financiare a unei ntreprinderi se stabilete de autoritatea competent. Condiia de competen profesional se consider ca fiind ndeplinit dac persoana desemnat s conduc permanent i efectiv activitatea de transport rutier este titular a unui certificat de pregtire profesional eliberat de ctre autoritatea competent. Certificatul de pregtire profesional atest deinerea nivelului necesar de cunotine stabilit de autoritatea competent i se acord n urma unei examinri scrise obligatorii, care poate fi completat cu o examinare oral n forma stabilit de autoritatea competent. Exemplarul original al licenei de transport se elibereaz operatorului de transport rutier de ctre autoritatea competent, cu valabilitate de 5 ani, i se pstreaz la sediul acestuia. Pentru fiecare dintre vehiculele rutiere deinute de operatorul de transport rutier i utilizate la operaiuni de transport rutier, autoritatea competent elibereaz cte o copie

51

conform cu exemplarul original al licenei de transport. Copiile conforme cu exemplarul original al licenei de transport se elibereaz de ctre autoritatea competent, pentru perioade succesive de un an, pn la expirarea licenei de transport. n cazul n care operatorul de transport deine vehicule rutiere pe baz de contract cu orice alt titlu dect cel de proprietate, licena de transport se acord pe perioada de valabilitate a acestui contract, dar nu mai mult de 5 ani. Efectuarea transportului rutier public este permis numai pe baza copiei conforme a licenei de transport valabile, emis de autoritatea competent. Licena de transport se retrage n cazul n care operatorul de transport rutier nu mai ndeplinete condiiile care au stat la baza acordrii acesteia sau n cazul n care operatorul de transport a furnizat documente coninnd informaii eronate cu ocazia solicitrii acordrii acesteia. ntreprinderea care a dobndit calitatea de operator de transport rutier poate efectua operaiuni de transport rutier n cont propriu pe baza licenei de transport i a copiilor conforme ale acesteia eliberate de autoritatea competent, n condiiile prezentei ordonane de urgen. 4. Transportul rutier pe cont propriu Pot desfura operaiuni de transport rutier n cont propriu numai ntreprinderile nregistrate n Registrul ntreprinderilor. Registrul ntreprinderilor se ntocmete de ctre autoritatea competent, modul de completare i gestionare fiind stabilit de aceasta. Pentru a efectua transport rutier n cont propriu, o ntreprindere trebuie s obin un certificat de transport n cont propriu care se acord n urma ndeplinirii condiiei de competen profesional i a cerinelor de siguran rutier cu privire la standardele pentru conductorii auto i vehiculele rutiere. Exemplarul original al certificatului de transport n cont propriu se elibereaz ntreprinderii de ctre autoritatea competent, cu valabilitate de 5 ani, i se pstreaz la sediul acesteia. Pentru fiecare dintre vehiculele rutiere deinute de ntreprindere i utilizate la operaiuni de transport rutier, autoritatea competent elibereaz cte o copie conform cu exemplarul original al certificatului de transport n cont propriu, cu valabilitate de un an. n cazul n care ntreprinderea deine numai vehicule rutiere pe baz de contract de nchiriere, certificatul de transport n cont propriu se acord pe perioada de valabilitate a acestui contract, dar nu mai mult de 5 ani. Efectuarea transportului rutier n cont propriu este permis numai pe baza copiei conforme valabile a certificatului de transport n cont propriu, emis de autoritatea competent, pentru fiecare vehicul rutier. Certificatul de transport n cont propriu se retrage n cazul n care ntreprinderea nu mai ndeplinete condiiile care au stat la baza acordrii acestuia sau n cazul n care ntreprinderea a furnizat documente coninnd informaii eronate cu ocazia solicitrii acordrii acestuia. 5. Transportul rutier de mrfuri 5.1. Aspecte generale.

52

Transportul rutier public de mrfuri poate fi efectuat de ctre operatorii de transport numai cu vehicule rutiere la bordul crora se afl, pe toat durata transportului, o copie conform a licenei de transport, acordat de autoritatea competent. Transportul rutier de mrfuri n cont propriu poate fi efectuat de ctre ntreprinderi numai cu vehicule rutiere la bordul crora se afl, pe toat durata transportului, o copie conform a certificatului de transport n cont propriu, precum i documente care s dovedeasc faptul c transportul efectuat este n cont propriu. n vederea efecturii transportului rutier public de mrfuri n trafic internaional, suplimentar fa de copia conform a licenei de transport corespunztoare acestei categorii de transport rutier, la bordul vehiculului rutier trebuie s se afle documentul de transport, precum i certificatul privind ncadrarea vehiculului rutier n normele de poluare i siguran rutier. Operatorii de transport rutier romni pot efectua transport rutier public de mrfuri n trafic internaional numai pe baza autorizaiilor de transport internaional eliberate de ctre autoritatea competent, dac acordurile sau conveniile internaionale la care Romnia este parte nu prevd altfel. Operatorii de transport strini pot efectua operaiuni de transport rutier public de mrfuri n trafic internaional pe teritoriul Romniei numai pe baza autorizaiei de transport internaional eliberate de autoritatea competent. 5.2. Contractul de transport rutier de mrfuri n trafic intern 5.2.1. Noiune, pri. Conform art. 413 Cod comercial coroborat cu art. 2 i 9 din O.G. nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, contractul de transport rutier poate fi definit ca fiind acel contract prin care un operator de transport rutier transport, contra cost i n anumite condiii, cltori, bagaje sau marf. Operator de transport rutier (transportator, cru) poate fi orice persoan juridic, romn sau strin, care deine n proprietate sau cu orice alt titlu vehicule rutiere i care efectueaz transporturi rutiere interne i/sau internaionale, precum i activiti conexe acestora. Din definiia dat mai sus reiese c prile care ncheie contractul de transport rutier, sunt dou i anume: - operatorul de transport rutier (transportatorul, cruul) i - cltorul (n cazul transportului de persoane) sau expeditorul (n cazul transportului de marf). Contractul de transport auto se ncheie prin acordul scris al celor dou pri artate mai sus. Forma scris este util ad probationem. Contractul se prezint, de regul, sub forma unui model tipizat. 5.2.2. Forma contractului de transport rutier de mrfuri. Scrisoarea de transport rutier. Transportul auto intern de mrfuri se desfoar n baza unui contract de transport rutier care poate lua diverse forme ca scrisoarea de transport, bonul de transport, fi de transport etc. Scrisoarea de transport se utilizeaz atunci cnd este necesar nscrierea condiiilor de executare a transportului, confirmarea transportului n diferite faze ale sale i calculul

53

sumelor de pltit. Spre exemplu o persoan - expeditor - ncheie un contract cu o firm de transport prin care aceasta din urm va transporta marfa expeditorului pn la un punct stabilit anume n scrisoarea de transport. Scrisoarea de transport este ntocmit n trei exemplare originale, semnate de expeditor i de transportator, aceste semnturi putnd s fie imprimate sau nlocuite prin tampilele expeditorului i transportatorului. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea nsoete marfa, iar la treilea se reine de transportator. n cazul n care marfa de transport trebuie s fie ncrcat n vehicule diferite sau dac este vorba de diferite feluri de marf ori de loturi distincte, expeditorul sau transportatorul poate s cear ntocmirea de scrisori de transport pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel de marf ori lot de mrfuri. Scrisoarea de transport trebuie s conin urmtoarele date: - locul i data ntocmirii sale; - numele i adresa expeditorului; - numele i adresa transportatorului; - locul i data primirii mrfii i locul prevzut pentru eliberarea acesteia. - numele i adresa destinatarului; - denumirea curent a naturii mrfii i felul ambalajului, iar pentru mrfurile periculoase, denumirea lor general recunoscut; - numrul coletelor, marcajele speciale i numerele lor; - greutatea brut sau cantitatea altfel exprimat a mrfii; - cheltuielile aferente transportului (pre de transport, cheltuieli accesorii i alte cheltuieli survenite de la ncheierea contractului i pn la eliberare); - interzicerea transbordrii; - cheltuielile pe care expeditorul le ia asupra sa; - totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea mrfii; - valoarea declarat a mrfii i suma care reprezint interesul special la eliberare; - instruciunile expeditorului ctre transportator cu privire la asigurarea mrfii; - termenul convenit n care transportul trebuie s fie efectuat; - lista documentelor remise transportatorului. Prile pot insera n scrisoarea de transport, pe lng datele de mai sus, orice alt indicaie pe care ele o consider util. 5.2.3. Executarea contractului de transport rutier de mrfuri. Executarea contractului de transport rutier de mrfuri ncepe odat cu semnarea sa ori la data sau momentul stabilite prin contract. Odat cu semnarea contractului, se nasc de ambele pri, drepturi i obligaii ce decurg din modul de executare a contractului. Neexecutarea obligaiilor de ctre una din pri atrage rspunderea acesteia pentru prejudiciul produs celeilalte pri. Drepturile i obligaiile se mpart dup cum partea este expeditor sau transportator. n cazul n care destinatarul mrfii este stipulat n contract cu drepturi i obligaii, el va rspunde n limita acestora. I. Drepturile i obligaiile expeditorului - expeditorul rspunde pentru toate cheltuielile i daunele pricinuite transportatorului din cauza lipsei sau inexactitii indicaiilor date de el n scrisoarea de transport.

54

- dac, la cererea expeditorului, transportatorul nscrie n scrisoarea de transport anumite clauze, se consider, pn la proba contrarie, c acesta a acionat n contul expeditorului, deci rspunderea i revine acestuia din urm. - expeditorul are dreptul s cear verificarea de ctre transportator a greutii brute a mrfii sau a cantitii acesteia altfel exprimate. El poate cere, de asemenea, verificarea coninutului cotelor. Rezultatul verificrilor se consemneaz n scrisoarea de trsur. n acest caz expeditorul trebuie s plteasc cheltuielile de verificare la cererea transportatorului. - expeditorul este rspunztor fa de transportator pentru daunele pricinuite persoanelor, materialului sau altor mrfuri, precum i pentru cheltuielile cauzate de defectuozitatea ambalajului mrfii, afar de cazul cnd defectuozitatea, fiind aparent sau cunoscut transportatorului n momentul primirii mrfii, transportatorul nu a fcut rezerve cu privire la aceasta. - n vederea ndeplinirii formalitilor administrative care trebuie fcute nainte de eliberarea mrfii, expeditorul trebuie s anexeze la scrisoarea de trsur sau s pun la dispoziia transportatorului documentele necesare i s-i furnizeze toate informaiile cerute. - expeditorul are dreptul de dispoziie asupra mrfii, n special s cear transportatorului oprirea transportului, schimbarea locului prevzut pentru eliberare sau s elibereze marfa unui alt destinatar dect cel indicat n scrisoarea de trsur. Acest drept se stinge n momentul n care al doilea exemplar al scrisorii de trsur este remis destinatarului sau dac acesta i exercit dreptul su de a accepta marfa, din acel moment, transportatorul trebuie s se conformeze ordinelor destinatarului. Este lipsit de dreptul de dispoziie expeditorul care face o meniune n acest sens, n scrisoarea de transport, acordnd acest drept destinatarului. - expeditorul va plti transportul i toate cheltuielile legate de acesta n cazul n care acestea sunt stipulate n scrisoarea de trsur. II. Drepturile i obligaiile transportatorului 1) n cazul unui singur transportator. La primirea mrfii, transportatorul este obligat s verifice: - exactitatea meniunilor din scrisoarea de trsur referitoare la numrul de colete, ct i la marcajul i la numerele lor; - starea aparent a mrfii i a ambalajului ei. Dac transportatorul nu are mijloace rezonabile de a verifica exactitatea meniunilor indicate n scrisoarea de transport, el va nscrie n aceast scrisoare rezerve care trebuie s fie motivate. El trebuie, de asemenea, s motiveze toate rezervele pe care le face cu privire la starea aparent a mrfii i a ambalajului ei. Aceste rezerve nu angajeaz pe expeditor, dac acesta nu le-a acceptat n mod expres n scrisoarea de trsur. n absena nscrierii n scrisoarea de trsur a rezervelor motivate ale transportatorului, exist prezumia c marfa i ambalajul ei erau n stare aparent bun n momentul primirii de ctre transportator i c numrul de colete, ct i marcajele i numerele lor erau conforme cu meniunile din scrisoarea de trsur. - transportatorul nu este obligat s examineze dac documentele necesare formalitilor administrative sunt exacte sau suficiente. Expeditorul este rspunztor fa de transportator pentru toate daunele care ar putea rezulta din lipsa, insuficiena sau din neregularitatea acestor documente i informaii, n afar de cazul n care culpa este a transportatorului.

55

- transportatorul este rspunztor ca i un comisionar de consecinele pierderii sau utilizrii inexacte a documentelor menionate n scrisoarea de trsur i care o nsoesc sau care i s-au predat; totui, despgubirea pus n sarcina sa nu o va depi pe aceea care ar fi datorat n caz de pierdere a mrfii. - transportatorul este rspunztor pentru pierderea total sau parial sau pentru avarie, produse ntre momentul primirii mrfii i cel al eliberrii acesteia, ct i pentru ntrzierea n eliberare. Transportatorul este exonerat de aceast rspundere dac pierderea, avaria sau ntrzierea a avut drept cauz o culp a persoanei care are dreptul s dispun de marf, un ordin al acesteia nerezultnd dintr-o culp a transportatorului, un viciu propriu al mrfii sau circumstane pe care transportatorul nu putea s le evite i ale cror consecine nu le putea preveni. Transportatorul nu poate invoca, pentru a fi exonerat de rspundere, nici defeciunea vehiculului pe care-l folosete pentru efectuarea transportului, nici culpa persoanei de la care a nchiriat vehiculul sau a prepuilor acesteia. Se consider ntrziere la eliberare atunci cnd marfa nu a fost eliberat n termenul convenit sau, dac nu a fost convenit un termen, atunci cnd durata efectiv a transportatorului depete timpul care n mod rezonabil este acordat unui transportator diligent, inndu-se cont de circumstane i, printre altele, n cazul unei ncrcri pariale, de timpul necesar pentru ambalarea unei ncrcturi complete n condiii normale. - transportatorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor legate de solicitarea de instruciuni sau cele determinate de executarea instruciunilor primite, cu condiia ca aceste cheltuieli s nu fie consecina culpei sale. 2) n cazul mai multor transportatori. Dac un transport care face obiectul unui contract unic este executat n mod succesiv de ctre mai muli transportatori rutieri, fiecare dintre acetia i asum rspunderea executrii transportului total; transportatorul al doilea i fiecare dintre transportatorii urmtori devenind, prin primirea de ctre ei a mrfii i a scrisorii de trsur, pri la contract, n condiiile prevzute n scrisoarea de trsur. Transportatorul care preia marfa de la transportatorul precedent i remite acestuia o confirmare de primire datat i semnat. El trebuie s-i nscrie numele i adresa sa pe al doilea exemplar al scrisorii de trsur. Dac este cazul, el completeaz pe acest exemplar, ct i pe confirmarea de primire, rezervele sale. Att timp ct nu este vorba de o cerere reconvenional sau de o excepie formulat n faa unei instane, referitoare la o aciune ntemeiat pe acelai contract de transport, aciunea privind rspunderea pentru pierdere, avarie sau ntrziere nu poate fi ndreptat dect mpotriva primului transportator, ultimului transportator sau transportatorului care a executat partea din transport pe parcursul cruia s-a produs faptul care a cauzat pierderea, avaria sau ntrzierea; aciunea poate fi ndreptat n acelai timp mpotriva mai multora dintre aceti transportatori. Aciunea n regres. Transportatorul care a pltit despgubiri, are dreptul de regres, pentru suma pltit, mpreun cu dobnzile i cheltuielile suportate, contra transportatorilor care au participat la executarea contractului de transport conform dispoziiilor urmtoare: a) transportatorul prin fapta cruia s-a produs paguba trebuie s suporte singur despgubirea pltit de el sau de un alt transportator; b) dac paguba s-a produs prin fapta a doi sau mai muli transportatori, fiecare dintre ei trebuie s plteasc o sum proporional cu partea sa de rspundere; dac evaluarea

56

prilor de rspundere este imposibil, fiecare dintre ei este rspunztor proporional cu partea de remunerare a transportului care i revine; c) dac nu se poate stabili care dintre transportatori rspunde pentru pagub, despgubirea se repartizeaz ntre toi transportatorii, n proporia fixat la litera b. Dac unul dintre transportatori nu este solvabil, partea de despgubire care i incumb i pe care nu a pltit-o se repartizeaz ntre toi ceilali transportatori, proporional cu remunerarea lor. III. Drepturile i obligaiile destinatarului Destinatarul: - dup sosirea mrfii la locul prevzut pentru eliberare, destinatarul are dreptul de a cere ca al doilea exemplar al scrisorii de trsur s-i fie remis i ca marfa s-i fie eliberat contra unei dovezi de primire. Dac pierderea mrfii este stabilit sau dac marfa nu a sosit la expirarea termenului, destinatarul este autorizat s pretind n numele sau de la transportator drepturile care rezult din contractul de transport. Destinatarul care se prevaleaz de drepturile care i sunt acordate mai sus, este obligat s plteasc creanele care rezult din scrisoarea de trsur. - are dreptul de a dispune de marf atunci cnd i s-a dat un drept de dispoziie prin scrisoarea de trsur. - are obligaia de a plti toate cheltuielile legate de transport, dac acest lucru cade n sarcina destinatarului conform scrisorii de transport. Conform contractului ncheiat, pot s apar i alte drepturi i obligaii fie expres stipulate n contract, fie existente n acte normative interne sau internaionale, datorate urmrilor pe care le produce executarea contractului. 5.2.4. Modificarea contractului de transport rutier de mrfuri. Contractul de transport rutier de mrfuri poate fi modificat n dou moduri. 1. Modificarea contractului de ctre expeditor sau destinatar. a) Expeditorul are dreptul de dispoziie asupra mrfii, n special s cear transportatorului oprirea transportului, schimbarea locului prevzut pentru eliberare sau s elibereze marfa unui alt destinatar dect cel indicat n scrisoarea de trsur. Acest drept se stinge n momentul n care al doilea exemplar al scrisorii de trsur este remis destinatarului sau acesta deja a intrat n posesia destinatarului. b) Dreptul de dispoziie aparine totui destinatarului din momentul ntocmirii scrisorii de trsur, dac expeditorul face o meniune n acest sens pe aceast scrisoare. Dac, exercitnd dreptul su de dispoziie, destinatarul ordon eliberarea mrfii unei alte persoane, aceasta nu poate desemna ali destinatari. Exerciiul dreptului de dispoziie este supus urmtoarelor condiii: - expeditorul sau, destinatarul, care vrea s exercite acest drept, trebuie s prezinte primul exemplar al scrisorii de trsur, pe care trebuie s fie nscrise noile instruciuni date transportatorului i s despgubeasc pe transportator pentru cheltuielile i prejudiciul pe care le-a antrenat executarea acestor instruciuni; - executarea acestor instruciuni trebuie s fie posibil n momentul n care instruciunile parvin persoanei care trebuie s le execute i nu trebuie nici s mpiedice exploatarea normal a ntreprinderii transportatorului, nici s aduc prejudicii expeditorilor sau destinatarilor altor transporturi;

57

- instruciunile nu trebuie niciodat s aib ca efect divizarea transportului. n cazul n care transportatorul nu poate executa instruciunile pe care le primete, el trebuie s ntiineze imediat despre aceasta persoana care a dat aceste instruciuni. Transportatorul care nu execut instruciunile date sau care s-a conformat acestor instruciuni fr s fi cerut prezentarea primului exemplar al scrisorii de trsur va fi rspunztor fa de cel care are dreptul s cear acoperirea prejudiciului cauzat de acest fapt. 2. Modificarea contractului de ctre transportator. Transportatorul poate modifica contractul prin ntreruperea, suspendarea sau anularea transportului. n cazul n care, din orice motiv, se ntrerupe transportul, cruul are obligaia de a continua transportul cu cel mai rapid mijloc de transport, iar dac expeditorul refuz, i se va restitui partea din tax corespunztoare poriunii de cale neparcurs. n cazul anulrii sau suspendrii transportului din cauze neimputabile cruului i a cror nlturare nu depinde de el, acesta este obligat s restituie expeditorului taxele de transport achitate de acesta. 6. Transportul rutier de persoane 6.1. Aspecte generale. Transportul rutier public de persoane poate fi efectuat numai de ctre operatorii de transport rutier cu autovehicule la bordul crora se afl, pe toat durata transportului, o copie conform a licenei de transport, acordat de autoritatea competent. Transportul rutier n cont propriu de persoane poate fi efectuat de ctre ntreprinderi numai cu autovehicule la bordul crora se afl, pe toat durata transportului, o copie conform a certificatului de transport n cont propriu, precum i documente care s dovedeasc faptul c transportul efectuat este n cont propriu. Transportul rutier public de persoane se poate realiza prin: a) servicii regulate; b) servicii regulate speciale; c) servicii ocazionale. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate pe un traseu naional se poate efectua de ctre operatorii de transport rutier numai pe baza licenei de traseu eliberate de ctre autoritatea competent, perioada de valabilitate a acesteia fiind de 3 ani. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate n trafic judeean i interjudeean se efectueaz pe baza programelor de transport, perioada de valabilitate a acestora fiind de 3 ani. n vederea ntocmirii programului de transport judeean, consiliul judeean are obligaia s transmit autoritii competente, pn la data comunicat de aceasta, propuneri care s conin traseele judeene care urmeaz a fi incluse n program. La efectuarea transportului rutier public de persoane prin servicii regulate, operatorii de transport rutier au obligaia respectrii prevederilor caietului de sarcini al licenei de traseu i a graficului de circulaie coninut n acesta. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate pe un traseu internaional se poate efectua de ctre operatorii de transport rutier romni numai pe baza autorizaiei de transport internaional eliberate de autoritatea competent a statului unde

58

este situat cellalt capt de traseu i a autorizaiilor de transport internaional eliberate de ctre autoritile competente ale statelor tranzitate. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate pe un traseu internaional se poate efectua i de ctre mai muli operatori de transport rutier, n comun. Operatorii de transport strini pot efectua transport rutier public de persoane prin servicii regulate n trafic internaional pe teritoriul Romniei (tranzit sau destinaie) numai pe baza autorizaiei de transport internaional eliberate de autoritatea competent. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate speciale n trafic naional se poate efectua de ctre operatorii de transport rutier numai pe baza licenei de traseu eliberate de autoritatea competent, cu valabilitate egal cu perioada contractului ncheiat cu beneficiarul transportului, dar nu mai mare de un an, serviciul respectiv utiliznd ca staii pentru urcarea/coborrea persoanelor transportate alte staii dect staiile publice, asigurndu-se existena la bordul autovehiculului a legitimaiilor valabile eliberate de beneficiarul transportului. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate speciale n trafic internaional se poate efectua de ctre operatorii de transport rutier romni numai pe baza autorizaiei de transport internaional eliberate de autoritatea competent a statului unde este situat cellalt capt de traseu i a autorizaiilor de transport internaional eliberate de autoritile competente ale statelor tranzitate, serviciul respectiv utiliznd ca staii pentru urcarea/coborrea persoanelor transportate alte staii dect staiile publice, asigurndu-se existena la bordul autovehiculului a legitimaiilor valabile eliberate de beneficiarul transportului. Transportul rutier de persoane prin servicii ocazionale n trafic naional se poate efectua de ctre operatorii de transport rutier numai pe baza documentului de transport eliberat de autoritatea competent. Transportul rutier public de persoane prin servicii ocazionale n trafic internaional se poate efectua numai n condiiile respectrii prevederilor Acordului privind transportul internaional ocazional de persoane cu autocarul i autobuzul (Acordul INTERBUS), ratificat prin Legea nr. 439/2002, pe baza documentelor prevzute n respectivul acord, eliberate de autoritatea competent. Pentru statele nesemnatare ale Acordului INTERBUS, transportul rutier public de persoane prin servicii ocazionale n trafic internaional se poate efectua numai pe baza documentului de transport convenit ntre autoritatea competent i autoritile competente din statele pe teritoriul crora se deruleaz transportul. Transportul rutier ocazional de persoane n cont propriu n trafic internaional se poate efectua numai pe baza documentului de transport eliberat i convenit de autoritatea competent cu autoritile competente din statele pe teritoriul crora se deruleaz transportul. 6.2. Contractul de transport rutier de calatori Transportul auto de calatori se efectueaz de ctre operatori de transport rutier, cu acest profil, cu autobuze prevzute in mersul autobuzelor afiat la fiecare autogara si la punctele de oprire in parcurs, precum si cu autobuze puse la dispoziia beneficiarilor la cererea lor, in funcie de necesiti. Transportul auto intern se desfoar n baza unui contract de transport rutier. Contractul de transport auto de calatori se incheie prin prezentarea calatorului la ghiseele

59

autogarii sau in statiile de oprire in parcurs si solicitarea biletului (legitimatiei) de calatorie pentru o anumita destinatie, in schimbul platii taxei de transport. n momentul cumprrii biletului sau legitimaiei de ctre cltor, se consider ncheiat contractul de transport auto, dar majoritatea obligaiilor se nasc abia din momentul folosirii acestui contract (bilet, legitimaie etc.), adic n momentul utilizrii mijlocului de transport. Inscrisul doveditor al incheierii contractului de transport este biletul sau legitimatia de calatorie. Transportatorul poate refuza transportul unor cltori, chiar dac a admis iniial aceasta, n condiiile n care: - cltorul (persoan contractant), tulbur linitea sau incomodeaz pe ceilali cltori; - cltorul (persoan contractant), insult sau svrete acte de violen fa de ceilali cltori sau fa de angajaii transportatorului; - cltorul (persoan contractant), este bolnav contagios sau n stare de ebrietate. Din contractul de transport incheiat se nasc anumite obligatii in sarcina transportatorului cat si calatorului. Transportatorul ii revine obligatia sa asigure conditiile de confort si serviciile necesare unei calatorii normale. De asemenea, transportatorului ii revine obligatia de a lua toate masurile de siguranta necesare pentru ca, pe timpul calatoriei, pana la ajungerea la statia de destinatie, calatorului sa nu i se intample nimic, fiind raspunzator in caz de moarte sau accidentare a calatorului. Transportatorul va putea inlatura raspunderea sa (pentru moartea sau vatamarea corporala a calatorului) numai daca va putea dovedi ca s-au datorat culpei exclusive a calatorului sau a unor imprejurari ce nu-i sunt imputabile, deoarece nu le-a putut evita si nici inlatura (preveni). Calatorul ii revine obligatia de a respecta regulile de calatorie stabilite pentru transportul auto de persoane, sa se supuna masurilor luate de angajatii carausului si sa achite taxa de transport. Transporturile de calatori cu autobuze se taxeaza potrivit tarifului prestabilit, in functie de distanta kilometrica, stabilita pe zone de taxare. Calculul taxelor in transporturile auto speciale, efectuate cu autobuze comandate, se face tot dupa tariful pe zone, potrivit distantei efectiv parcurse si la numarul total de locuri, chiar daca numarul de calatori este mai mic. 7. Contractul pentru transportul de mesagerii cu mijloace auto Prin mesagerii se inteleg marfurile si coletele predate pentru a fi transportate la destinatie cu autobuzele, curse de calatori. Greutatea totala a coletelor, limitele de greutate pe colet, cat si numarul total de colete ce pot fi primite la transportul de mesagerii se stabilesc prin tarif. Sunt admise la transport ca mesagerii, marfurile care, dupa natura, volumul si greutatea lor pot fi transportate in portbagajul autobuzelor de calatori. Nu sunt admise la transportul de mesagerii marfurile excluse sau admise conditionat la transport cum sunt, de exemplu, cele explozibile, incendiare, caustice etc. Dovada incheierii contractului de transport de mesageri se face cu documentul de transport denumit recipisa de mesagerie, care va contine toate mentiunile pe care le prevede formularul respectiv.

60

Odata cu predarea coletelor de transport expeditorul are obligatia de a achita taxa de transport si eventual alte taxe accesorii. Destinatarul va ridica coletele in statia de destinatie, in timpul stationarii autobuzului sau de la autogara, semnand de primirea coletului pe recipisa. Neprezentarea destinatarului pentru ridicarea coletelor la statia de destinatie sau la autogara, indicate pe recipisa si pe colet, acestea vor fi readuse in statia de plecare, urmand a fi avizat despre aceasta situatie expeditorul. Expeditorul avizat, pentru a putea ridica coletele, va trebui sa plateasca taxa de transport pentru reintoarcerea coletelor, iar pentru intarziere, va fi obligat si la taxa de magazinaj. Neridicarea coletelor in termenul stabilit, da dreptul transportatorului sa procedeze la valorificarea lor, fiind considerate ca abandonate. 8. Contractul de transport international auto de marfuri 8.1. Consideratii introductive Transporturile internationale auto (pe sosele) de marfuri, sunt reglementate prin mai multe acte normative la care tara noastra a aderat, dupa cum urmeaza: - Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri (C.M.R.). - Conventia vamala referitoare la transportul international al marfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. incheiata la Geneva la 15 ianuarie 1959. - Conventia asupra circulatiei rutiere din 19 septembrie 1949. - Acorduri bilaterale incheiate intra tara noastra si un alt stat sau UE. Prevederile acestor acte normative sunt aplicabile oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cand locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in doua tari diferite, dintre care cel putin una dintre ele este tara contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract si indiferent cine efectueaza transporturile. 8.2. Incheierea si executarea contractului de transport Contractul de transport se incheie prin oferta facuta de catre o parte si acceptarea ei de catre cealalta parte (prin realizarea consimtamantului) si predarea efectiva a marfurilor transportatorului, deoarece si acest contract are caracter real. In conformitate cu art. 4 din Conventia C.M.R., proba contractului de transport se face prin scrisoare de trasura. Absenta, neregularitatea sau pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza nici existenta, nici valabilitatea contractului de transport, care ramane supus dispozitiilor conventiei. Scrisoarea de trasura se intocmeste in trei exemplare originale, semnate de expeditor si transportator. Scrisoarea de trasura face dovada, pana la proba contrara, a incheierii, a continutului contractului, cat si a primirii marfii la transport. Marfa care face obiectul transportului internaional trebuie s fie nsoit de: scrisoarea de trsur tip C.M.R.; factura comercial sau proform; factura consular; certificatul fitosanitar sau veterinar, dup caz; certificatul de origine; certificatul de calitate; specificaia mrfurilor ncrcate etc.

61

Prin Conventie se recunoaste dreptul expeditorului de dispozitie asupra marfii, care consta in: oprirea transportului, schimbarea locului prevazut pentru eliberare sau sa fie eliberata marfa unui alt destinatar decat cel indicat in scrisoarea de trasura. Dreptul de dispozitie al expeditorului se stinge in momentul in care al doilea exemplar al documentului de transport este inmanat destinatarului sau cand acesta isi exercita drepturile sale rezultate din contractul de transport. Din acest moment transportatorul trebuie sa se conformeze ordinelor destinatarului. Atunci cand se ivesc impedimente la eliberare la destinatie sau la executarea transportului ori destinatarul refuza primirea marfii, transportatorul poate sa descarce marfa in contul persoanei care are dreptul sa dispuna de aceasta, transportul fiind considerat executat. Daca marfa este eliberata destinatarului fara incasarea rambursului care ar fi trebuit sa fie perceput de catre transportator in virtutea dispozitiilor contractului de transport, transportatorul este obligat sa desbagubeasca pe expeditor cu suma reprezentand rambursul, ulterior recuperand-o printr-o actiune in regres exercitata impotriva destinatarului. 8.3. Raspunderea in contractul de transport auto international de marfuri Expeditorul raspunde fata de transportator pentru daunele pricinuite mijlocului de transport sau altor marfuri, precum si pentru cheltuielile cauzate de defectuozitatea ambalajului marfii, cu exceptia situatiei in care defectuozitatea fiind aparenta, transportatorul nu a facut rezerve fata de aceasta. Expeditorul are obligatia de a anexa la scrisoarea de trasura si de a preda catre transportator toate documentele necesare (factura, licenta de export, formalitatile vamale etc.) ce trebuie sa insoteasca transportul, fiind raspunzator pentru daunele care ar putea rezulta din lipsa, insuficienta sau din neregularitatea acestor documente, exceptia fiind culpa transportatorului. Transportatorul, potrivit art. 17 din Conventia C.M.R., va raspunde pentru pierderea totala sau partiala, avarierea marfii, din momentul primirii pana al eliberarii acesteia, cat si pentru intarzierea executarii contractului. Despagubirea pe care trebuie sa o plateasca transportatorul in cazul pierderii totale sau partiale a marfii se calculeaza dupa valoarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia pentru transport. Valoarea marfii, potrivit art. 23, pct. 2, din Conventia C.M.R., se determina pe baza cursului bursei sau, in lipsa acestuia, pe baza pretului curent al pietii, iar in lipsa acestora, pe baza valorii uzuale a marfurilor de acelasi fel, de aceeasi calitate fara a putea depasi 25 franci per kilogram. In afara acestei despagubiri, carausul este obligat sa restituie taxa de transport, taxele vamale si celelalte cheltuieli ocazionate de transport, in totalitate in caz de pierdere totala si proportionala, in caz de pierdere partiala. Marfa se considera pierduta daca nu a fost predata in termen de 30 de zile de la expirarea termenului convenit sau, daca nu a fost convenit un asemenea termen, in 60 de zile de la primirea marfii de catre transportator. Proprietarul marfii primind despagubirea pentru marfa pierduta, poate cere sa fie incunostintat in cazul gasirii marfii, in cursul anului care urmeaza platii despagubirii. In termen de 30 de zile de la primirea incunostintarii, cel in drept poate cere sa-i fie predata

62

marfa in schimbul restituirii despagubirii primite si sub rezerva valorificarii dreptului la despagubire pentru intarzierea la eliberare. In lipsa cererii de predare a marfii dupa ce a fost gasita sau a gasirii ei dupa un an de la plata despagubirii, transportatorul poate dispune de marfa potrivit legislatiei locului unde se gaseste marfa. In cazul avarierii marfii transportate, carausul va fi obligat la plata contravalorii deprecierii marfii, insa despagubirea nu poate depasi: - daca totalul expeditiei este depreciat prin avarie, suma care ar fi trebuit platita in caz de pierdere totala; - daca numai o parte a expeditiei a fost depreciata prin avarie, suma care ar trebui platita in caz de pierdere a partii depreciate. Pentru depasirea termenului de executare a transportului, carausul raspunde prin restituirea unei parti din taxa de transport, proportionala cu timpul depasit, iar daca prin depasire s-a produs si o paguba marfii, despagubirea nu poate depasi cuantumul taxei de transport. Potrivit art. 17, pct. 2, din Conventia C.M.R., transportatorul este exonerat de raspundere daca pierderea, avaria sau intarzierea a avut drept cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezultand dintr-o culpa a transportatorului, un viciu propriu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni. Potrivit art. 29 din Conventia C.M.R. transportatorul, nu beneficiaza de prevederile referitoare la excluderea sau limitarea raspunderii sale daca paguba a fost provocata prin culpa grava sau dolul ce-i sunt imputabile lui sau prepusilor sai care au lucrat in exercitiul functiunii lor. 8.4. Reclamatii si actiuni In conformitate cu prevederile art. 31 din Conventia C.M.R. pentru toate litigiile rezultate din contractul de transport supus Conventiei, reclamantul poate sa se adreseze, in afara organelor de jurisdictie ale tarilor contractante, stabilite de comun acord de catre parti, organelor de jurisdictie din tara pe teritoriul careia: a) se afla resedinta obisnuita a paratului, sediul sau principal sau sucursala ori agentia prin intermediul careia contractul de transport a fost incheiat; b) este situat locul preluarii marfurilor sau a celui prevazut pentru eliberarea marfurilor si nu poate sesiza decat aceste organe de jurisdictie. Conventia prevede posibilitatea ca prin contract partile sa insereze o clauza prin care sa atribuie competenta solutionarii litigiilor de catre un tribunal arbitral, care are obligatia de a aplica dispozitiile Conventiei. Daca un astfel de litigiu este in curs de judecata, o actiune la un organ de jurisdictie competent aratat mai sus sau daca intr-un asemenea litigiu s-a pronuntat o hotarare de catre un astfel de organ de jurisdictie, nu mai poate fi introdusa o noua actiune pentru aceeasi cauza intre aceleasi parti, cu exceptia cazului in care hotararea organului de jurisdictie la care a fost introdusa prima actiune nu este susceptibila de a fi executata in tara in care este introdusa noua actiune. Atunci cand o hotarare data de un organ de jurisdictie competent al unei tari contractante a devenit executorie in aceasta tara, ea devine executorie, in fiecare dintre celelalte tari contractante, imediat dupa indeplinirea formalitatilor necesare in tara interesata. Aceste formalitati nu pot duce la o revizuire a cauzei.

63

Prevederile mentionate se aplica hotararilor pronuntate contradictoriu, in lipsa si tranzactiilor judiciare, neaplicandu-se si hotararilor judecatoresti cu executie provizorie, cat si celor prin care se acorda, in afara cheltuielilor de judecata, daune-interese impotriva unui reclamant ca urmare a respingerii totale sau partiale a actiunii sale. In vederea asigurarii recuperarii cheltuielilor de judecata, nu se poate solicita cautiune cetatenilor tarilor contractante care au domiciliul sau un sediu in una din aceste tari. Potrivit art. 32 din Conventie, termenul de prescriptie a dreptului la actiune izvorat din contractul de transport rutier international de marfuri este de un an, iar in caz de dol sau culpa grava din partea partii parate, termenul pe prescriptie este de 3 ani. Momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie este urmatorul: a) in caz de pierdere partiala, de avarie sau de intarziere la eliberare, din ziua in care marfa a fost eliberata; b) in caz de pierdere totala, incepand de la a treizecea zi dupa expirarea termenului convenit prin contract sau, daca nu a fost convenit un asemenea termen, incepand de la a saizecea zi de la primirea marfii de catre transportator; c) in toate celelalte cazuri, incepand de la expirarea unui termen de trei luni de la data incheierii contractului de transport. Reclamatia scrisa adresata transportatorului suspenda prescriptia pana in ziua in care transportatorul respinge in scris si restituie documentele care erau anexate la reclamatie. In caz de admitere partiala a reclamatiei, prescriptia nu-si reia cursul sau decat pentru partea din reclamatie nerezolvata si ramasa litigioasa. Intreruperea cursului prescriptiei are loc, de regula, prin introducerea actiunii la organul jurisdictional, cat si in celelalte cazuri prevazute de lege. Dovada primirii reclamatiei administrative sau a raspunsului si a documentelor anexate cade in sarcina partii care invoca acest fapt. Reclamatiile ulterioare cu acelasi obiect nu suspenda cursul prescriptiei. Actiunea prescrisa nu mai poate fi exercitata sub forma cererii reconventionale, sau pe cale de exceptie.

64

TRANSPORTURILE MARITIME

1. Noiunea, natura juridic i formele contractului de transport maritim de mrfuri Contractul de transport maritim de mrfuri este acel contract prin care una din pri - o companie de transport naval (navlosantul) se oblig s transporte mrfuri dintr-un port n altul, iar cealalt parte din contract (navlositorul sau expeditorul) se oblig s plteasc preul stabilit (denumit navlu). Corespunztor celor dou forme de transport (de linie i tramp), contractul de transport maritim de mrfuri poate fi ncheiat n urmtoarele forme: 1. contractul de transport naval propriu-zis (pentru transporturile executate cu navele de linie). n acest caz contractul se ncheie pentru transportul mrfurilor determinate cu bucata, pentru transportul de colete, n containere i palete. 2. contractul de navlosire - se pune la dispoziia navlositorului pentru transport o nav, pri din nav, sau o ncpere de ctre navlosant. Acest contract se ncheie n cazul transportului tramp, i nu are itinerar i orar precis, navele circulnd n cutare de mrfuri, oprindu-se n porturile unde gsesc ncrcaturi. Pe baza acestui contract se transport ndeosebi mrfuri de mas, n vrac, cu ocuparea spaiului de transport al navei n ntregime sau n parte, prile stabilind portul de ncrcare i cel de destinaie. Se folosesc i nave cu destinaie special pentru anumite produse cum sunt tancurile petroliere, mineralierele etc. Contractul de navlosire se ncheie n mai multe forme, dintre care cele mai importante i folosite sunt urmtoarele: a. Time charter (pe timp determinat) - n care navlosantul se oblig s pun la dispoziia navlositorului nava cu echipaj cu tot pentru a transporta o anumit marf sau cltori, s suporte cheltuielile pentru ntreinerea echipajului, a navei, cheltuieli pentru carburani i asigurarea navei contra riscurilor de navigaie. Navlositorul primete nava pe perioada de valabilitate a contractului i achit navlul n avans. Tot navlositorul suport i cheltuielile legate de voiajele pe care le execut nava din ordinul su (taxe de canal i strmtori, taxe portuare etc). n principiu, rspunderea pentru exploatarea tehnic a navei i revine armatorului, iar pentru exploatarea comerciala, navlositorului. Obligaiile prilor sunt stabilite prin contract, iar n lipsa unor asemenea clauze sunt aplicate dispoziiile legale n materie. b. Voyage charter (pe durata uneia sau mai multor cltorii). Acest contract se poate ncheia pentru o singur cltorie de la un port la altul, pentru o cltorie n ambele sensuri, pentru cltorii circulare cu escale n mai multe porturi i pentru voiaje consecutive. Armatorul suport toate cheltuielile pentru ntreinerea navei, a echipajului i celelalte auxiliare (taxe de canal, portuare etc), iar navlositorul se oblig s plteasc navlul cuvenit. n cazul mai multor voiaje consecutive, condiiile contractuale stabilite rmn aceleai pentru toate voiajele. Rspunderea pentru exploatarea tehnic i comercial a navei revine armatorului.

65

c. Charter by demise este forma folosit cu precdere n cazul tancurilor petroliere, navlositorul devenind armator-chiria, dobndind pe perioada de valabilitate a contractului, posesia i controlul deplin al navei. Armatorul pune la dispoziia navlositorului nava fr echipaj i n bun stare de funcionare. Navlositorul echipeaz nava i pltete anticipat navlul, suportnd cheltuielile cu echipajul i combustibilul, precum i taxele de canal i portuare. Navlositorul este rspunztor pentru consecinele rezultate din exploatarea tehnic i comercial a navei, nu poate utiliza nava n afara porturilor stabilite n contract i nu poate ncarc nava cu alte mrfuri dect cele stabilite prin acordul prilor. n contractul de transport cu navele de linie nu se pune la dispoziia expeditorului nava, ca n contractul de navlosire, realizndu-se numai efectuarea transportului mrfii contractate. 2. ncheierea contractului de transport maritim Ambele contracte de transport naval (de navlosire i cu nave de linie), potrivit art. 557 Cod comercial se ncheie sub forma scrisa, folosindu-se formulare tipizate, care difer n raport de felul navlosirii, de felul mrfii transportate etc. In transporturile maritime de mrfuri executate de companiile romneti, se folosete, indiferent de felul ncrcturii, un contract tip denumit "Gencon", imprimat n limba englez. ncheierea contractului de transport se face pe baza ofertei fcute de oricare din viitoarele pri, i acceptarea ei de ctre cealalt parte. Prin voina legiuitorului, contractul de transport maritim de mrfuri avnd un caracter consensual, momentul ncheierii sale valabile este cel al realizrii acordului de voina intre prii. Acest contract neavnd un caracter real, remiterea mrfii cruului, pentru transport, are loc ulterior momentului ncheierii contractului. Prestaiile de transporturi maritime internaionale se vnd i se cumpra pe aa-numita "pia mondial a navlurilor". Prin urmare, pe piaa mondiala a navlurilor se formeaz cererea i oferta pentru fiecare fel de marfa i navlosire. Raporturile dintre navlosant i navlositor sunt concretizate n contractul de navlosire, cele dintre expeditor i compania de transport cu navele de linie, n contractul de transport, si, n ambele cazuri, n conosament. Contractul sub cele doua forme i conosamentul fac dovada ncheierii contractului de transport i a condiiilor de executare a transportului, acestea putnd fi dovedite i cu oricare alt mijloc legal de proba. Contractul de navlosire cat i contractul de transport cu navele de linie trebuie sa cuprind urmtoarele meniuni: a. n contractul de navlosire se menioneaz naionalitatea, clasa de nregistrare, tonajul, felul propulsiei, viteza, locul unde se afla n momentul ncheierii contractului i data la care este gata de ncrcare. b. numele i prenumele (denumirea) i adresa (sediul) prilor contractante (navlosantului i navlositorului, n contractul de navlosire i cele ale companiei de transport i expeditorului, n contractul de transport). Ca parte din contract, n calitate de transportator, poate sa nu fie proprietarul navei, ci numai ca armator, adic acela care exploateaz o nava n nume propriu, care poate aparine lui ori altuia, n scop de navigaie;

66

c. numele (denumirea) i adresa (sediul) destinatarului mrfurilor pentru ca transportatorul sa tie persoana fizica sau juridica ndreptit s cear eliberarea mrfii la destinaie; d. locul i timpul stabilit pentru ncrcarea i descrcarea mrfurilor, acestea putnd fi diferite n raport de locul ncheierii contractului. n contract se precizeaz i data punerii la dispoziia expeditorului a navei pentru ncrcare, precum i locul unde se afla nava n momentul ncheierii contractului; e. navlul i alte sume datorate de ctre navlositor ca urmare a executrii transportului i a altor operaiunii. Compania de navigaie are un drept de retenie asupra mrfii pana la plata sumelor ce i se cuvin ca urmare a executrii transportului. f. denumirea mrfurilor i determinarea lor cantitativa prin menionarea tonajului navlosit sau a metrilor cubi. Pe lng aceste meniuni, a cror menionare expres este obligatorie, se considera ca fcnd parte implicita din contractul ncheiat, urmtoarele clauze: compania de transport garanteaz buna stare de navigabilitate a navei, aceasta obligaie presupunnd dotarea navei cu tot ceea ce este necesar cltoriei respective; compania de transport garanteaz efectuarea transportului astfel ca mrfurile sa ajung n stare buna la destinaie; sa respecte itinerarul stabilit, sa nu se abat de la traseu, cu excepia cazurilor fortuite sau majore; prile trebuie sa contribuie cu buna credina la realizarea scopului pentru care au ncheiat contractul. 3. Conosamentul 3.1. Noiune i forme Ca urmare a ncheierii unui contract de navlosire sau a unui contract de transport cu navele de linie, primirea la transport a mrfurilor se face pe baza de conosamente. O definiie a conosamentului se gsete n art. 1 pct. 7 din Convenia Naiunilor Unite privind transportul de mrfuri pe mare din 1978, care prevede c prin conosament se nelege un document care face dovada unui contract de transport pe mare i a prelurii sau ncrcrii mrfurilor de ctre cru, prin care cruul se oblig s livreze mrfurile contra prezentrii acestui document. O astfel de obligaie se realizeaz prin prevederea expres din document ca mrfurile s fie livrate la ordinul unei persoane nominalizate, la ordin, sau la purttor. Aa cum rezulta din definiia data de Convenia Naiunilor Unite din 1978 conosamentului, precum i ca oricare alt titlu de credit, prin voina prilor, conosamentul poate avea una din urmtoarele forme: 1. Din punct de vedere al persoanei ndreptite s ridice marfa din portul de destinaie, conosamentul poate fi: - conosament nominativ, n care numele primitorului mrfii este expres menionat n el, marfa putnd fi predat la destinaie numai acestei persoane; - conosament la ordin, reprezint un titlu de proprietate pe care destinatarul l are asupra mrfii; - conosament la purttor, n care nu sunt nscrise nici un fel de date cu privire la persoan i simpla prezentare a conosamentului, d dreptul deintorului de a intra n posesia direct a mrfurilor pe care le prevede. Semnatarul conosamentului este obligat s-i ndeplineasc ndatorirea de a elibera mrfurile n cantitatea i calitatea prevzut n conosament, dar numai dup ce, n prealabil,

67

a verificat legitimitatea posesorului, de la aceasta regula fcnd excepie posesorul unui conosament la purttor. 2. Din punct de vedere al expedierii mrfii: a. conosament "ncrcat la bord"; b. conosament "primit spre ncrcare" - se practica de regula n transportul cu nave de linie, iar meniunile fcute pe conosamente urmate de semntura i tampila armatorului, evit la destinaie complicaii de natur juridic. 3. Din punct de vedere al strii mrfii sau a ambalajului specificate n conosament: a. conosament curat - presupune inexistena unei nereguli cu privire la marfa sau la ambalajul acesteia; b. conosament ptat sau murdar - conine meniuni categorice privind starea necorespunztoare a mrfii sau a ambalajului. 4. Dup modul de ntocmire a conosamentului: a. conosament direct - este o form folosit n cazul transporturilor succesive cu mai multe nave, aparinnd unor navlosani diferii; b. conosament fracionat - este forma folosit n cazul n care primitorul mrfii dorete s-i revnd marfa nscris n conosament, n partizi mai mici, mai multor cumprtori; c. conosament semnat sub protest - comandantul, ori de cate ori constat la ncrcare nereguli n legtura cu marfa sau ambalajul acesteia, iar expeditorul refuz s ia un conosament murdar sau ptat, marfa nedescrcndu-se din acest motiv, are posibilitatea de a descrca un conosament curat, semnat sub protest. Conform pct. 3 din Convenia internaional pentru unificarea anumitor reguli n materie de conosament, ncheiat la Bruxelles la 25 august 1924, i art. 14 din Convenia Naiunilor Unite privind transportul de mrfuri pe mare din 1978, dup ce mrfurile vor fi fost luate n primire, transportatorul, cpitanul sau agentul transportatorului este obligat, la cererea ncrctorului, s elibereze acestuia un conosament cu meniunea "ncrcat". n conformitate cu art. 566 din Codul comercial, conosamentul va fi fcut n 4 exemplare originale, destinate cpitanului, proprietarului sau armatorului vasului, expeditorului i persoanei creia lucrurile ncrcate trebuiesc predate (destinatarului). Pe fiecare original se va arta persoana creia i este destinat. 3.2. Coninutul conosamentului Conosamentul trebuie s cuprind, printre altele, urmtoarele meniuni: - natura general a mrfurilor, marcajele principale necesare pentru identificarea mrfurilor, o declaraie expres, dac este cazul, privind caracterul periculos al mrfurilor, numrul de colete sau de buci, precum i greutatea mrfurilor sau cantitatea lor exprimat n alt mod, aa cum au fost furnizate aceste indicaii de ctre expeditor; - starea aparent a mrfurilor; - denumirea i sediul principal al cruului; - denumirea i sediul expeditorului; - denumirea i sediul destinatarului, dac este numit de expeditor; - portul de ncrcare prevzut n contractul de navlosire sau de transport maritim i data la care mrfurile au fost preluate n portul de ncrcare; - portul de descrcare prevzut n contractul de transport maritim; - denumirea, pavilionul i capacitatea navei; - numrul de exemplare originale ale conosamentului;
68

- locul emiterii conosamentului; - semntura cruului sau a unei persoane care acioneaz n numele su; - navulul i alte sume de bani cuvenite companiei de navigaie i cine le-a pltit sau cine le va plti; - data sau termenul de livrare a mrfurilor n portul de descrcare, daca aceasta data face obiectul unui acord expres intre pri; - limita sau limitele majorate ale rspunderii, au fost fixate prin acordul prilor, conform Conveniei din 1987. n cazul n care la primirea mrfii la transport, cruul tie sau are motive s cread c marfa nu reprezint ceea ce se prevede n conosament, sau dac nu a avut mijloacele de a controla realitatea meniunilor, va proceda la prevederea unei rezerve prin artarea inexactitilor sau motivul bnuielilor, ori absena mijloacelor de control. Atunci cnd se elibereaz conosamentul fr aceste rezerve, exist prezumia c mrfurile primite sunt n stare aparent bun. 4. Navlul (taxa de transport). Dup cum s-a vzut la definirea contractului de transport, transportatorul se oblig s transporte marfa de la portul de ncrcare la cel de destinaie n schimbul unei taxe de transport achitat de expeditor. Din cele artate mai sus se poate spune c navlul este taxa (concretizat ntr-o sum de bani) care reprezint echivalentul prestaiei cruului. La calcularea navlului, transportatorul are n vedere mai muli factori, ca de exemplu: - modul de transport ( tramp sau n linie); - clasa din care face parte nava; - operaiunile de ncrcare-descrcare a mrfii (cnd este cazul); - numrul de nave folosite la transportul unei mrfi (cnd este cazul); - felul i volumul mrfii; - distana dintre portul de mbarcare i cel de debarcare a mrfii; - viteza de transport; - taxe portuare etc. n transporturile maritime pot interveni urmtoarele cazuri care influeneaz plata navlului: a. n cazul ntreruperii forate a cltoriei, navlositorul poate s aleag fie ateptarea cltoriei, fie s achite navlul ntreg i s continue cltoria cu un alt navlosant, pe baza ncheierii unui alt contract de navlosire; b. Potrivit art. 578 din Codul comercial, sosirea cu ntrziere a navei la destinaie din cauze de fora major, compania de navigaie nu are dreptul la despgubiri i nici ncrctorul la reducerea navlului; c. La sosirea la destinaie a mrfurilor cu o alt nav, care le-a preluat pe parcurs, dac se prevede un asemenea caz n contract, ncrctorul va plti att navlul cuvenit navlosantului iniial ct i cel ce revine pentru nava care a continuat transportul; d. Navlositorul va plti navlul i atunci cnd mrfurile au ajuns la destinaie avariate prin viciul lor, fiind interzis abandonarea lor, adic s fie lsate drept pre al navlului, aa cum prevede art. 591 din Codul comercial;

69

e. Potrivit art. 587 Cod comercial nu se datoreaz navlu pentru mrfurile pierdute n naufragiu, rpite de pirai sau capturate de inamici, iar dac navlul a fost pltit urmeaz a fi restituit, dac aceasta s-a prevzut n contract. Obligaia de plat a navlului i revine navlositorului, iar n contractul de transport cu navele de linie i revine expeditorului, ns prin convenia prilor stipulat n contract, obligaia poate reveni i destinatarului n portul de destinaie. Dac destinatarul nu a fost gsit sau refuz plata navlului, obligaiile de plat revin, dup caz, navlositorului sau expeditorului. Avnd n vedere c toate transporturile maritime de marf n cadrul comerului internaional, sunt executate n baza unor contracte de vnzare-cumprare care au inserate clauze ce au legtur cu contractul de transport, acesta din urm va fi ncheiat innd cont de acele clauze. Aceste clauze pot face referiri la cine pltete taxa de ncrcare i descrcare a mrfurilor, plata transportului, plata taxelor vamale etc., sau la alte obligaii ale prilor din contractul de vnzare-cumprare care se rsfrng i asupra contractului de transport. n ceea ce privete, cine pltete taxele de transport i celelalte cheltuieli accesorii, acestea pot fi stipulate n contractul de comer internaional prin regulile INCOTERMS (cu ultima revizuire a lor din 2000), reguli oficiale ce sunt date de Camera Internaional de Comer, pentru interpretarea condiiilor comerciale. Trebuie menionat c regulile INCOTERMS se aplic "n concreto" contractului de vnzare-cumprare i nu celui de transport, dar se poate vorbi despre ele i n cadrul unui transport ntruct aceste reguli se refer la probleme legate de drepturile i obligaiile prilor din contractul de vnzare-cumprare cu privire la livrarea mrfurilor vndute. De asemenea, mai trebuie menionat c aceste reguli nu au un caracter obligatoriu, de la ele putndu-se deroga. 5. Obligaiile prilor pn la plecarea navei n curs Din contractul de transport rezult pentru navlosant obligaia de a pune la dispoziia navlositorului nava stabilita i n buna stare de navigabilitate, adic sa reziste la navigaia i riscurile pe care le presupune ruta stabilita dintre portul de ncrcare i cel de destinaie. Dup acostarea navei la dana de ncrcare, comandantul trebuie s comunice n scris, printr-un notice navlositorului c nava este gata de a fi ncrcat cu marfa stabilit n contract. Dac navlositorul nu este gata cu ntreaga ncrctura la data i locul fixat i prin aceasta s-a nregistrat o depire a staionrii navei, va fi obligat la plata de despgubiri. Totodat, dac navlositorul nu se prezint cu mrfurile la ncrcare, navlosantul este n drept s adopte una din urmtoarele soluii: - s cear rezilierea contractului; - s pretind despgubiri corespunztoare duratei staionarii i s menin contractul sau s fac oferte de a ncheia cu navlositorul un alt contract, n alte condiii. Rspunderea pentru stivuirea corespunztoare a mrfii, n vederea asigurrii integritii navei, echipajului i a ncrcturii i folosirea integral a capacitii de transport revine comandantului navei. 6. Obligaiile navlosantului n timpul cltoriei

70

Din contractul de navlosire i cel de transport cu navele de linie reiese pentru armator obligaia de a transporta marfa n portul de destinaie, n bun stare i n termenul fixat, sau ntr-un termen rezonabil. n vederea ndeplinirii acestei obligaii, dup ncheierea operaiunilor de ncrcare a mrfii la bord, armatorul procedeaz la pregtirea navei n vederea plecrii n curs. Momentul nceperii cltoriei este acela al depirii limitelor portului de ncrcare de ctre nava iar momentul terminrii cltoriei este cel al sosirii navei n portul de destinaie. Comandantul navei sau agentul acestuia au obligaia de a notifica destinatarului mrfii plecarea navei din portul de ncrcare. Este posibil ca n timpul voiajului nava s se defecteze, devenind inapt de a continua cltoria; comandantului navei i revine obligaia de a lua toate msurile de conservare a mrfurilor pn la repararea navei i reluarea cltoriei. n cazul n care repararea navei presupune o perioada ndelungat de timp, armatorul are obligaia de a procura o alt nav, de a asigura transbordarea i de a suporta toate cheltuielile ocazionate de efectuarea acestei operaiuni. Navlosantul mai are obligaia de a asigura buna stare de navigabilitate pe ntreaga durat a cltoriei rspunznd pentru toate greelile comandantului comise n domeniile navigaiei, administraiei pe nav i pentru lipsa de diligen n pstrarea i conservarea mrfurilor. Comandantul navei rspunde i de respectarea actelor normative i a uzanelor aplicabile n porturile n care acosteaz, precum i de respectarea prevederilor conveniilor internaionale privind navigaia, care sunt aplicabile potrivit clauzelor contractuale. 7. Obligaiile la sosirea navei n portul de destinaie Sosirea navei n portul de destinaie se anun din timp. Comandantul navei are obligaia de avizare a destinatarilor, pentru a avea timpul necesar s ia masurile ce se impun pentru asigurarea danei de acostare i a mijloacelor de descrcare i transportare a mrfurilor din port. La rndul lor, destinatarii au obligaia de a crea toate condiiile descrcrii fluente scop n care trebuie s elibereze locul de descrcare prin ridicarea mrfurilor pe msura descrcrii lor. Nendeplinirea corespunztoare a acestei obligaii, ndreptete navlosantul de a proceda la executarea lucrrilor pe riscul i n contul destinatarului, iar dac prin aceasta a suferit i un prejudiciu poate pretinde i despgubiri pentru ntrziere. Compania de navigaie are obligaia de a preda mrfurile destinatarului prevzut n contract sau celui ce posed conosamentul. Eliberarea mrfurilor altei persoane dect celei n drept, va antrena rspunderea sa, neelibernd-o de obligaia de predare a mrfurilor. Pentru a fi eliberat de rspundere ntr-un asemenea caz, va trebui s fac dovada c eroarea este rezultatul culpei expeditorului care a indicat greit destinatarul. Suportarea cheltuielilor ocazionate de descrcarea mrfurilor revine armatorului sau destinatarului n raport de condiia de descrcare prevzut n contract. n cazul n care se constat unele lipsuri calitative sau cantitative la mrfurile primite, destinatarul mrfii va ntocmi un protest pe care l va nainta comandantului sau armatorului prin agentul acestuia. 8. Cltoria navei i avariile comune

71

n dreptul roman avariile erau reglementate prin lex Rhodia de jactu, care reprezint o culegere a uzurilor observate la navigatorii din insula Rodos. n cazul producerii unor avarii comune n cursul expediiei maritime, att armatorul cat i proprietarul mrfii aveau obligaia de a contribui la repararea lor. Prin avarii se nelege pagubele sau cheltuielile extraordinare pe care le poate suporta n cursul voiajului pe mare ncrctura sau navlul, cauzate de evenimente, accidente sau fapte neobinuite proprii riscului acestui fel de transport. n conformitate cu dispoziiile Codului comercial, avariile sunt de doua feluri: a. comune sau generale b. particulare sau simple n ceea ce privesc avariile comune, este necesar s precizm c legiuitorul folosete impropriu termenul de comune, deoarece nu avaria poate fi caracterizat ca fiind comun ci contribuia prilor interesate la acoperirea cheltuielilor (aceasta este comun). Spre deosebire de avaria comun, avaria particular presupune c pierderea sau cheltuiala necesar s fie suportat de partea care a suferit-o, fr a fi antrenat contribuia celor interesai n expediia maritim respectiv. Prin avarie comun se neleg pagubele sau cheltuielile extraordinare voluntare i raionale fcute n cursul cltoriei n legtur cu ncrctura sau nava, determinate de evenimente excepionale (neobinuite) proprii navigaiei maritime, pentru a salva de la un pericol comun nava, ncrctura i navlul i la a cror acoperire contribuie toi cei interesai n expediia maritim. Lichidarea avariilor comune are loc pe cale amiabil sau pe cale judectoreasc i dup o anumit procedur. Avariile particulare sau simple sunt consecina unor accidente sau situaii (cum sunt fora major, neglijena unor persoane .a.) sau privesc unele cheltuieli fcute n interesul unuia din cei interesai n expediie (nava sau mrfurile). Ca exemplu de avarii particulare putem aminti defectarea navei, un incendiu produs, o pierdere suferit prin ntrzierea navei n cltorie, aruncarea n mare a unor animale bolnave de boli molipsitoare etc. 9. Limitarea rspunderii proprietarilor de nave Potrivit regulilor generale stabilite prin art. 998 Cod civil, proprietarul navei, este obligat cu ntregul su patrimoniu prezent i viitor s acopere prejudiciul cauzat. n anumite cazuri, prin art. 501 din Codul comercial, se acord posibilitatea proprietarului navei ca pentru a se elibera de obligaia de a face plata anumitor datorii, s renune n favoarea creditorilor respectivi la drepturile sale asupra navei i la creanele sale asupra navlului. Aadar, abandonul navei apare ca o modalitate a sistemului general al limitrii rspunderii cruului maritim. Abandonul navei este valabil n cazurile privind obligaiile nscute n sarcina proprietarului din faptele ilicite ale comandantului i echipajului naval sau din obligaiile izvorte din actele ncheiate de comandant n timpul cltoriei pentru necesitile navei i continuarea cursei.

72

Prin Convenia Internaional de la Bruxelles din 25 august 1924, s-a ncercat o reglementare care ine seama de toate sistemele de limitare a rspunderi proprietarilor armatori. La baza acestei Convenii stau urmtoarele principii: - principiul rspunderii forfetare; - principiul rspunderii limitate pn la concurena valorii navei, a navlului i a accesoriilor navei; - principiul despgubirilor speciale pentru caz de deces sau leziuni corporale .a.. Proprietarul navei rspunde la concurenta valorii navei, mpreuna cu navlul i accesoriile navei pentru: a. remuneraiile de asistenta i salvare; b. partea contributiva ce cade n sarcina sa n caz de avarie comuna; c. obligaiile rezultate din contractele ncheiate de comandant n afara portului de origine al navei, pentru nevoile navei i continuarea cltoriei. n caz de deces sau leziuni corporale, despgubirile se vor plti dintr-un fond special calculat i constituit. Proprietarul navei nu va beneficia de limitarea rspunderii, rspunznd nelimitat pentru: a. obligaiile rezultate din faptele sau culpa proprie; b. obligaiile rezultate din contractele ncheiate de comandantul navei, n afara portului de origine al navei, cu condiia ca proprietarul sa le fi notificat sau autorizat; c. obligaiile proprietarului rezultate din contractele de munca ale membrilor echipajului.

Influena Regulilor INCOTERMS asupra transporturilor

73

Livrrile de mrfuri n cadrul comerului internaional sunt executate, de regul, n temeiul unor contracte de vnzare-cumprare n care pot fi inserate clauze care au legtur cu contractul de transport. Prin aceste clauze contractuale se stabilesc obligaiile prilor referitoare la ncheierea contractului, ncrcarea mrfurilor, plata preului transportului, asigurarea mrfurilor, etc. Pentru facilitarea desfurrii comerului internaional, Camera de Comer Internaional de la Paris a ntocmit un set de reguli unitare, cunoscute sub denumirea de "Regulile Incoterms". Aceste reguli nu au caracter imperativ (nu constituie un acord internaional) i, prin urmare, acceptarea sau folosirea lor nu este obligatorie. Totodat, prile contractante au libertatea de a modifica sau completa aceste reguli prin clauzele contractuale. Regulile Incoterms se refer la contractul de vnzare cu element de extraneitate i nu la contractul de transport. Totui, prile contractului de transport sunt interesate n cunoaterea i aplicarea lor, deoarece unele dintre cheltuielile directe sau indirecte aferente contractului de transport pot fi astfel mai uor i mai clar afectate. n principal, "Regulile Intercoms" reglementeaz urmtoarele: a) obligaia de livrare a mrfurilor ce revin vnztorului, precum i obligaia de preluare i de plata a cumprtorului; b) momentul i locul suportrii cheltuielilor i a riscurilor; c) cheltuielile de ambalare; d) cheltuielile de control (cntrire, preluare de mostre etc.); e) obligaia de avizare a vnztorului; f) obinerea documentelor de livrare (licena de import-export, certificatul de origine, certificatul consular etc.); g) asigurarea mrfurilor (apare numai la clauza C.I.F.). Se poate considera c Regulile INCOTERMS pot fi mprite, prin prisma relevanei lor pentru activitatea de transport, n trei categorii: 1. Reguli care se aplic oricrui tip de transport (ci ferate, rutiere, aeriene, navale, multimodal); 2. Reguli care se aplic numai transportului pe ap; 3. Reguli care se aplic mrfurilor livrate la o frontier terestr. 1. Reguli care se aplic oricrui tip de transport (ci ferate, rutier, aerian, naval, multimodal) a) EXW - EX WORKS (... named place): FRANCO-FABRICA (... loc numit) "Ex Works" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia de livrare n momentul n care pune mrfurile la dispoziia cumprtorului la sediul vnztorului sau un alt loc numit (fabric, uzin, depozit etc.) fr ndeplinirea formalitilor pentru export i fr ncrcarea mrfurilor n vreun vehicul trimis s le ridice. Aceast condiie reprezint aadar minimum de obligaie pentru vnztor, iar cumprtorul suport toate cheltuielile i riscurile rezultate din preluarea mrfurilor de la depozitul vnztorului. Concret, clauza ex work presupune urmtoarele obligaii pentru prile contractante:

74

Pentru vnztor se nasc obligaiile: de livrare a mrfii conform contractului; livrarea ei n locul i termenul stabilit; ambalarea corespunztoare; avizarea cumprtorului asupra datei cnd marfa este gata de expediere; efectuarea cheltuielilor de control; suportarea cheltuielilor i a riscurilor asupra mrfurilor pana n momentul predrii lor .a.. La rndul sau, cumprtorul are obligaiile de preluare a mrfurilor conform prevederilor contractului i plata a preului; suportarea cheltuielilor i riscurilor asupra mrfurilor din momentul prelurii lor; plata taxelor de export; plata cheltuielilor suplimentare ocazionate de nepreluarea mrfii la timp; suportarea cheltuielilor pentru obinerea documentelor de export etc.. b) FCA - FREE CARRIER (... named place): FRANCO TRANSPORTATOR (... loc numit) "Free Carrier" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia de livrare n momentul n care a predat mrfurile, cu formalitile pentru export ndeplinite, n custodia cruului numit de cumprtor, n locul numit. Trebuie menionat c locul ales pentru livrare influeneaz obligaiile de ncrcare i descrcare a mrfurilor n acel loc. Dac livrarea se face la localurile vnztorului, acesta este rspunztor de ncrcare. Dac livrarea se face n orice alt loc, vnztorul nu este rspunztor de descrcare. "Cru" (carrier) este orice persoan care, ntr-un contract de transport, i asum sarcina s execute sau s procure transportul pe cale ferat, rutier, aerian, maritim, cale navigabil intern sau printr-o combinaie de astfel de modaliti. Dac cumprtorul l nsrcineaz pe vnztor s livreze ncrctura unei persoane alta dect cruul, se consider c vnztorul i-a ndeplinit obligaia de livrare a mrfurilor din momentul n care acestea se afl n custodia acelei persoane. c) CPT - CARRIAGE PAID TO (... named place of destination): TRANSPORT PLTIT PN LA (... loc de destinaie numit) "Carriage Paid To..." nseamn c vnztorul livreaz marfa cruului numit de el, dar vnztorul are obligaia s plteasc i navlul pentru transportul mrfurilor pn la destinaia numit. Aceasta nseamn c, cumprtorul suport toate riscurile i orice alte costuri dup ce mrfurile au fost astfel livrate. "Cru" este orice persoan care, ntr-un contract de transport, ia asupra sa sarcina de a executa sau de a asigura executarea transportului pe calea ferat, rutier, aerian, maritim, cale navigabil intern sau transport combinat. Dac se folosesc mai muli crui succesivi pentru transportul la destinaia convenit, riscul se transfer n momentul n care mrfurile au fost livrate primului cru. Condiia CPT cere ca vnztorul s ndeplineasc formalitile vamale de export. d) CIP - CARRIAGE AND INSURANCE PAID TO (... named place of destination): TRANSPORT I ASIGURARE PLTITE PN LA (... loc de destinaie numit) "Carriage and Insurance Paid to..." nseamn c vnztorul livreaz marfa cruului numit de el, dar vnztorul are obligaia s plteasc i costul transportului pentru aducerea mrfii la destinaia numit. Aceasta nseamn c, cumprtorul suport toate riscurile i orice alte costuri suplimentare dup ce marfa a fost astfel livrat. Cu toate acestea, conform CIP, vnztorul are i obligaia de a procura asigurarea mpotriva riscului cumprtorului de pierdere sau deteriorare a mrfurilor n timpul transportului.

75

n consecin, vnztorul contracteaz asigurarea i pltete prima de asigurare. Cumprtorul trebuie s tie c, conform condiiei CIP, vnztorul are obligaia de a obine doar asigurare cu acoperire minim. n cazul n care cumprtorul vrea s fie protejat de o acoperire mai mare, acesta trebuie fie s convin expres asupra acestui lucru cu vnztorul, fie s-i ia singur msuri de asigurare suplimentare. "Cru" este orice persoan care, ntr-un contract de transport, ia asupra sa sarcina de a executa sau de a asigura executarea transportului pe calea ferat, rutier, aerian, maritim, cale navigabil intern sau transport combinat. Dac se folosesc mai muli crui succesivi pentru transportul la destinaia convenit, riscul se transfer n momentul n care mrfurile au fost livrate primului cru. Condiia CIP cere ca vnztorul s ndeplineasc formalitile vamale de export. 2. Reguli care se aplic numai transportului pe ap a) FAS - FREE ALONGSIDE SHIP (... named port of shipment): FRANCO DE-A LUNGUL NAVEI (...port de expediere numit) "Free Alongside Ship" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia de livrare atunci cnd mrfurile au fost depuse de-a lungul navei n portul de expediere numit. Aceasta implic obligaia cumprtorului de a suporta toate costurile i riscurile de pierdere sau deteriorare a mrfurilor din acel moment. Condiia FAS cere vnztorului s ndeplineasc formalitile pentru export. Cu toate acestea, dac prile doresc ca formalitile de export s fie ndeplinite de cumprtor, acest lucru trebuie stabilit clar prin adugarea unei meniuni explicite n acest sens n contractul de vnzare-cumprare. b) FOB - FREE ON BOARD (... named port of shipment): FRANCO LA BORD (...port de expediere numit) "Free On Board" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia de livrare atunci cnd mrfurile au trecut peste balustrada navei n portul de expediere numit. Aceasta implic obligaia cumprtorului de a suporta toate costurile i riscurile de pierdere sau deteriorare a mrfurilor din acel punct. Condiia FOB cere vnztorului s ndeplineasc formalitile pentru export. c) C&F - COST AND FREIGHT (... named port of destination): COST I NAVLU (... port de destinaie numit) "Cost and Freight" nseamn c vnztorul i-a ndeplinit obligaia de livrare cnd mrfurile trec peste balustrada navei n portul de expediere. Vnztorul are obligaia s plteasc costurile i navlul necesare pentru a aduce mrfurile n portul de destinaie numit, dar riscul de pierdere sau deteriorare a mrfurilor, precum i orice costuri suplimentare datorate unor evenimente ulterioare livrrii mrfurilor se transfer de la vnztor la cumprtor. Condiia CFR oblig vnztorul la ndeplinirea formalitilor vamale pentru export. d) CIF - COST, INSURANCE AND FREIGHT (... named port of destination): COST, ASIGURARE I NAVLU (... port de destinaie numit)

76

"Cost, Insurance and Freight" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia de livrare n momentul n care mrfurile trec peste balustrada navei n portul de expediie. Vnztorul are obligaia s plteasc costurile i navlul necesare aducerii mrfurilor n portul de destinaie, dar riscul de pierdere sau deteriorare a mrfurilor, precum i orice alte costuri suplimentare datorate unor evenimente ulterioare livrrii se transfer de la vnztor la cumprtor. Cu toate acestea, conform CIF, vnztorului i revine de asemenea obligaia de a procura asigurarea maritim mpotriva riscului cumprtorului de pierdere sau deteriorare a mrfurilor n timpul transportului. n consecin, vnztorul contracteaz asigurarea i pltete prima de asigurare. Cumprtorul trebuie s ia not c, n conformitate cu condiia CIF, vnztorului i se cere s obin o asigurare numai pentru minimum de acoperire. Dac cumprtorul dorete s fie protejat printr-o acoperire mai mare, el trebuie fie s cad de acord asupra acestui lucru n mod expres cu vnztorul, fie s-i fac aranjamente de asigurare suplimentare. Condiia CIF cere vnztorului s ndeplineasc formalitile de export. 3. Reguli care se aplic mrfurilor livrate la o frontier terestr ( indiferent de modalitatea de transport) a) DAF - DELIVERED AT FRONTIER (... named place) - FRANCO FRONTIERA (... loc numit) "Delivered At Frontier" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia de livrare atunci cnd mrfurile au fost puse la dispoziia cumprtorului la sosirea mijloacelor de transport nedescrcate, cu formalitile pentru export ndeplinite, nainte de ndeplinirea formalitilor vamale de import n punctul i locul numit la frontier, dar nainte de frontiera vamal a rii nvecinate. Termenul "frontier" poate fi folosit pentru orice frontier, inclusiv cea a rii exportatoare. Este deci extrem de important s se defineasc cu precizie frontiera n cauz, menionnd ntotdeauna punctul i locul din condiie. Cu toate acestea, dac prile doresc ca vnztorului s-i revin obligaia descrcrii mrfurilor din mijloacele de transport care sosesc i ca acestuia s-i revin riscurile i costurile descrcrii, acest lucru trebuie precizat clar prin adugarea unei meniuni explicite n acest sens n contractul de vnzare-cumprare. b) DDU - DELIVERED DUTY UNPAID - FRANCO DESTINAIE NEVMUIT (... loc de destinaie numit) "Delivered Duty Unpaid" nseamn c vnztorul livreaz mrfurile cumprtorului, fr ndeplinirea formalitilor de import i nedescrcate la sosirea n orice tip de mijloace de transport, la locul de destinaie numit. Vnztorul va suporta costurile i riscurile pe care le implic aducerea mrfii n acel loc, cu excepia "taxelor" (termen care include obligaia i riscul ndeplinirii formalitilor vamale, precum i plata formalitilor, taxelor vamale, impozitelor i altor cheltuieli) pentru importul n ara de destinaie. Astfel de "taxe" trebuie suportate de cumprtor, precum i orice costuri i riscuri rezultate din nendeplinirea la timp a formalitilor de import. Cu toate acestea, dac prile convin ca vnztorul s ndeplineasc formalitile vamale i s suporte costurile i riscurile ce rezult din aceasta, precum i unele din cheltuielile pltibile la importul mrfurilor, acest lucru trebuie specificat n mod expres prin adugarea unei meniuni explicite n acest sens n contractul de vnzare-cumprare.

77

c) DDP - DELIVERED DUTY PAID (... named place of destination) - FRANCO DESTINAIE VMUIT (... loc de destinaie numit) "Delivered Duty Paid" nseamn c vnztorul livreaz mrfurile cumprtorului, nedescrcate i cu ndeplinirea formalitilor de import, la sosirea n orice tip de mijloc de transport, la locul de destinaie numit. Vnztorul va suporta toate costurile i riscurile pe care le implic aducerea mrfurilor n acel loc, i dac este cazul, tot vnztorul va suporta orice "tax" (termen care include obligaia i riscul ndeplinirii formalitilor vamale, precum i plata formalitilor, taxelor vamale, impozitelor i altor cheltuieli) pentru importul n ara de destinaie. Aceast condiie nu trebuie folosit dac vnztorul nu poate, direct sau indirect, s obin licena de import. Cu toate acestea, dac prile convin s exclud din obligaiile vnztorului unele dintre costurile pltibile la importul mrfii (precum taxa pe valoarea adugat), acest lucru trebuie specificat n mod expres prin adugarea unei meniuni explicite n acest sens n contractul de vnzare-cumprare. n timp ce EXW este condiia cu obligaii minime pentru vnztor, DDP reprezint maximum de obligaii.

78