Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE

MASTER ANUL II SPECIALIZAREA BUGET PUBLIC, PIEE FINANCIARE, BNCI

REFERAT
Etica cercetrii tiinifice

Profesor ,

Prof.univ.dr.imandan M.

Masterand,

Murean Ciprian

CUPRINS

1. Despre etic i cercetare stiinific 2. Cercetarea tiinific n Romnia 3. Reglementarea legislative cu privire la etic n cercetarea tiiific din Romnia 4. Clasificarea abaterilor 5. Etica i conduita in cercetare 6. Principiile cercetrii tiinifice 7. Standarde n cercetarea tiinific 8. 9. Responsabiliti n cercetarea tiinific Etapele cercetarii tiinifice

10. Redactarea lucrarilor stiintifice 11. Bibliografie

ETICA CERCETRII TIINIFICE

1. Despre etic i cercetare stiinific


Etica este un sistem de reguli generale i publice pentru ndrumarea comportamentului uman. 1 Aceste reguli sunt generale pentru c se aplic tuturor oamenilor, n totdeauna; i sunt publice pentru c nu sunt secrete i ndrumeaz prin a interzice, permite sau impune anumite aciuni particulare n diferite situaii Cercetarea tiinific una din activitile umane cele mai pretenioase din punct de vedere intelectual iar ca i profesie poate fi o surs de mari satisfacii i unul dintre cele mai plcute i interesante moduri de via, dar si unul de mari fustrari i decepii2 Deci conform celor doua definiii cercetarea siinific are i ea un cod de reguli care trebuie respectate de toi cei implicai n cercetare. Problematica eticii i bunei conduite n activitatea de cercetare a devenit extrem de actual i vizibil n presa generalist n ultimii ani, o dat cu apariia unor cazuri de abateri intens mediatizate. Etica n cercetarea stiinific este o problem care trebuie tratat cu o importan deosebit, pentru c se refer la elita intelectual a unei ri, cu un impact fundamental asupra formrii sistemului de valori al generaiilor viitoare. De asemenea, trim ntr-o er a informaiei, unde proprietatea intelectual devine progresiv mai important i mai preioas dect proprietatea fizic, stnd la baza oricrei dezvoltri sustenabile a unei economii bazate pe cunoatere. Aplicarea fr compromis a acestor reguli este un pas, absolut necesar i fundamental, pe calea ctre construirea unei economii bazate pe cunoatere.

2. Cercetarea tiinific n Romnia


Cercetarea tiinific n Romnia prezinta o crestere an de an, dei finanarea acestui sector a sczut continuu. n anul 1999 s-a produs n ara noastr de doua ori mai mult tiin dect n ultimul an de dictatur. Contributia Romniei la literatura siintific international, este nc sub nivelul posibilitatilor si nu atinge nivelul rilor vecine din Europa Centrala i de Est (cu exceptia Republicii Moldova). Este de remarcat totusi creterea contributiei romanesti la literatura tiintific international n 1999 fat de 1986, n timp ce n rile vecine (cu excepia Poloniei) se constata o scadere (Rusia, Moldova) sau meninere relativ constanta (Ungaria, Cehia si Slovacia). Exist n cercetarea romaneasc domenii cu contribuie mai scazut la fluxul principal al literaturii stiintifice internationale. Sunt necesare masuri de stimulare a domeniilor in care cercetarea romaneasc este deficitar i prea putin vizibila pe plan internaional, mai ales in tiinele biomedicale i agricole, unde cu cateva excepii care constituie centre de excelent, rezultatele sunt sub necesiti i

1.(citat dupa: D. Resnik, Philosophical Foundations of Scientific Ethics, www.physics.emich.edu/mthomsen/resn1.htm)

Etica cerecetarii tiinifice Acad. Ionel Haiduc ACADEMIA ROMANA ADUNAREA GENERALA 3 IULIE 2012

posibilitati. Natura exacta a acestor masuri trebuie stabilit prin consultarea institutiilor i personalitatilor competente.

3. Reglementarea legislative cu privire la etic n cercetarea tiiific din Romnia


Pentru a delimita normele din domeniul cercetrii s-au emis un set de reglementri att la nivel naional ct si la nivel internaiona. n acest sens, cadrul legal aferent eticii n cercetare a fost modificat substanial la noi n Romania, iar Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului (MECTS) i Asociaia Naional pentru Cercetare tiinific (ANCS) sper ca n urmtoarele luni, pe msur ce noile reglementri ncep s produc efecte, prestigiul i credibilitatea comunitii tiinifice i academice romneti, parial afectate n ultimii ani ai regimului comunist i n perioada de la cderea acestuia, s fie restabilite la un nivel demn de locul pe care aceast comunitate l ocup n societatea romneasc. Cele mai importante modificri legislative care reglementeaz etica n cercetarea tiinific sunt urmtoarele: Legea Educaiei Naionale nr. 1/2011, art. 306-310 i 318-326; Ordonana Guvernului nr. 28/2011 pentru modificarea Legii 206/2004 privind etic n cercetare; Ordinul ministrului Educaiei nr. 5735/2011 pentru aprobarea regulamentului i componenei Consiliului Naional de Etic a Cercetrii tiinifice, Dezvoltrii Tehnologice i Inovrii (CNECSDTI). Din punct de vedere al procedurilor, aceste reglementri introduc un sistem care analizeaz i sancionaz abaterile pe dou nivele: cel local, la nivelul instituiei, i cel central, la nivelul MECTS i al celorlalte organe ale administraiei publice centrale ce au uniti de cercetare n coordonare sau n subordine. n general, o sesizare este analizat i soluionat de ctre comisiile de etic ce trebuie organizate n fiecare instituie. Aceste soluii pot fi contestate ns la nivel central, prin naintarea unei contestaii ctre CNECSDTI. Fac excepie urmtoarele cazuri ce pot fi sesizate direct ctre CNECSDTI, fr o analiz prealabil la nivel local: abaterile grave (descrise mai jos), abaterile conductorilor de instituii, sau ale membrilor consiliilor de administraie i consiliilor tiinifice ale acestora, sau abaterile persoanelor ce ocup poziii de demnitate public. Dac la nivel local comisia de etic stabilete una sau mai multe sanciuni, acestea nu pot fi aplicate dect dup o perioad de 15 zile lucrtoare, timp n care persoana gsit vinovat poate contesta decizia la CNECSDTI. n afar de aspectul procedural, noile reglementri introduc o serie de definiii i detalieri ale tipurilor de abateri de la etica i buna conduit. n primul rnd, plagiatul, confecionarea de rezultate tiinifice i introducerea de date false n solicitrile de granturi sunt definite ca abateri grave. Contractele de munc ale persoanelor ce ocup posturi didactice i de cercetare, gsite vinovate de abateri grave de ctre CNECSDTI, nceteaz de drept la data constatrii abaterii de ctre CNECSDTI.

4. Clasificarea abaterilor
Abaterile de la etica i buna conduit n cercetare sunt de asemenea mprite n cinci categorii: 1). abateri de la normele de bun conduit n activitatea tiinific: confecionarea sau falsificarea de date; ngreunarea deliberat, mpiedicarea sau sabotarea activitii de cercetare a altor persoane 2).abateri de la normele de bun conduit n activitatea de comunicare tiinific, inclusiv n cadrul cererilor de finanare:

plagiatul; autoplagiatul; atribuirea incorect a autoratului unor publicaii tiinifice; introducerea de informaii false n cadrul cererilor de finanare; 3). abateri de la normele de bun conduit n evaluarea i monitorizarea cercetrii tiinifice: nedezvluirea conflictelor de interese; nerespectarea confidenialitii; discriminarea; 4). abateri de la normele de bun conduit n funcii de conducere a activitii de cercetare tiinific: abuzul de autoritate; obstrucionarea activitii unei comisii de etic, de analiz sau a CNECSDTI; nerespectarea prevederilor legale privind etica n cercetare; 5). normele de bun conduit privind respectarea fiinei i demnitii umane, evitarea suferinei animalelor i ocrotirea i refacerea mediului natural i a echilibrului ecologic: urmeaz a fi detaliate n Codul de etic sau n coduri de etic pe domenii. Legea prevede dou serii de sanciuni posibile: cele ce pot fi aplicate la nivel local, n fiecare instituie, sau la nivel central. CNECSDTI nu are personalitate juridic i nu poate aplica sanciuni n mod direct, ci poate doar constata existena unor abateri i poate face recomandri ctre organele executive abilitate. Rspunderea juridic pentru hotrrile CNECSDTI revine MECTS. Direcia juridic a MECTS avizeaz toate hotrrile CNECSDTI, conform legii. Sesizrile i contestaiile se transmit ctre CNECSDTI la adresa ANCS din strada Mendeleev 21-25, Bucureti, iar analiza acestora se realizeaz n termen de 90 de zile de la primirea lor. Rezultatele analizei i hotrrile CNECSDTI se fac publice printr-un raport, care se public pe site-ul CNECSDTI.

5. Etica i conduita n cercetare


Orice activitate de cercetare tiinific implic o responsabilitate pe mai multe planuri: tiinific, moral, social, politic etc. Cercetatorul tiinific care efectueaz o cercetare este direct rspunzator pentru descoperirea sa. Elementul central, al oricarei etici a activitii de cercetare tiinific l reprezinta responsabilitatea cercetatorului fa de munca sa, dar mai ales de rezultatele acesteia. Cercetatorul tiinific trebuie s justifice actul de cercetare, s justifice utilitatea i valabilitatea rezultatelor obinute, s ncerce s aduc prin cercetarea sa un beneficiu societii. Avnd in vedere aceste aspecte, orice cercetare stiintifica trebuie pusa sub semnul unei cenzuri morale. Activitatea de cercetare este astzi o activitate de nalt prestigiu profesional ce reclam n mod obligatoriu un stil de munc sau un model de conduit ce implica urmatoarele aspecte: seriozitate n alegerea i tratarea temei de cercetare; responsabilitate profesional, moral i social; respect fata de munca, fata de tema cercetata, fata de cercetator; sinceritate si modestie; o cooperare sincera, corecta in cadrul colectivului de cercetare; respectarea ierarhiilor, respectiv a statutelor i rolurilor, n colectivul de cercetare respectiv; comunicarea rezultatelor cercetrii dup o prealabil i serioas verificare a acestora, comunicare ce trebuie s aib caracter de corectitudine i valoare tiinific. 5

Etica cercetarii trebuie s aib n vedere i abaterile morale ale cercetatorilor stiintifici. Printre abaterile morale de la normele eticii cercetarii stiintifice se pot mentiona urmatoarele aspecte mai frecvent intalnite: furtul de idei; cercetari cu caracter paralel care urmresc subminarea unei activiti autentice de cercetare pentru a o devaloriza, a o face lipsit de interes, de utilitate; comunicarea unor rezultate incorecte, false din punct de vedere teoretic sau oferirea unor produse nesemnificative, inutile sau chiar periculoase; utilizarea activitii de cercetare tiinific n scopuri contrare intereselor sau securitii umanitii, n scopuri nocive, antisociale, distructive etc.;

Orice activitate de cercetare tiinific implic o responsabilitate pe mai multe planuri: tiinific, moral, social, politic etc. Cercettorul tiinific care efectueaz o cercetare este direct rspunztor pentru descoperirea sa. Elementul central al oricrei etici a activitii de cercetare tiinific l reprezint responsabilitatea cercettorului fa de munca sa, dar mai ales de rezultatele acesteia. Cercettorul tiinific trebuie s justifice actul de cercetare, s justifice utilitatea i valabilitatea rezultatelor obinute, s ncerce s aduc prin cercetarea sa un beneficiu societii. Avnd n vedere aceste aspecte, orice cercetare tiinific trebuie pus sub semnul unei cenzuri morale. Etica cercetrii tiinifice are rolul de a preciza principiile, responsabilitile i procedurile astfel nct cercetarea tiinific i inovarea s se desfoare n conformitate cu principiile etice acceptate de comunitatea tiinific internaional.

6. Principiile cercetrii tiinifice


Nu se poate face cercetare tiinific far ca aceasta s fie guvernat de anumite principii sau legi care sa le conduc. Aceste principii sunt necesare, ntruct ele reprezint normele calauzitoare de care orice cercetator este obligat sa ina seama n activitatea sa. Ele reprezinta nu numai niste reguli de urmat de catre cercetatorul stiintific in activitatea sa de cercetare, ci si niste repere morale ce obliga si impun la o atitudine etica a celui care cerceteaza fata de obiectul cercetarii sale, dar mai ales de rezultatele obtinute de acesta in urma analizei metodice a obiectului cercetat. Principiile cercetrii tiinifice sunt urmatoarele: - Principiul competentei: acest principiu stabileste cine este capabil i poate defasura o activitate de cercetare tiinific. Prin aceasta se pune ntrebarea dac poate oricine, oricnd i oricum desfasura o activitate de cercetare stiintifica. Desigur ca nu. Se impun anumite reguli in acest sens. - Principiul obiectivitii: acest principiu se refer la obiectul cercetrii tiinifice i la modul n care acesta trebuie studiat, dar si la atitudinea cercetatorului fata de obiectul cercetarii sale. - Principiul adevarului: n virtutea acestui principiu, orice cercetare tiinific are ca scop descoperirea adevarului cuprins n concluziile care se desprind de cercetarea unui anumit obiect propus. Acest adevar trebuie sa respecte natura real a obiectului cercetat i s poata fi exprimat i nteles. - Principiul metodic: acest principiu se raporteaza la metodologia cercetarii stiintifice. Prin aceasta se realizeaza corelatia dintre necesitatile obiectivarii datelor urmarite la obiectul supus cercetarii stiintifice, precum si necesitatea de a descoperi adevarul legat de obiectul respectiv.

- Principiul demonstratiei: acest principiu sustine ca orice afirmatie (sau rezultat) ce decurge din activitatea de cercetare stiintifica a unui obiect trebuie demonstrata, dovedita daca este adevarata si ca ea apartine ca o calitate obiectului studiat. - Principiul corelatiei: acest principiu statueaza faptul ca rezultatele stiintifice care decurg din cercetarea unui obiect trebuie sa fie corelate cu datele deja existente in domeniul stiintific respectiv sau cu cele de factura interdisciplinara, din domeniile stiintifice inrudite. - Principiul evaluarii rezultatelor: acesta este tot un principiu care se raporteaza la metodologie si priveste modul de evaluare si de utilizare a rezultatelor obtinute din activitatea ce cercetare stiintifica. - Principiul utilitatii: in conformitate cu acest principiu trebuie ca activitatea de cercetare stiintifica, ce urmeaza a fi intreprinsa, sa aiba in vedere o utilizare atat teoretica, cat si practica a datelor rezultate din cercetare. Aceasta va trebui sa justifice cercetarea, ca o contributie efectiva la domeniul de cunoastere stiintifica respectiv, precum si in ceea ce priveste punere in practica a acestor rezultate. - Principiul psihomoral: acest principiu priveste atat cercetatorul, cat si modul in care se desfasoara activitatea de cercetare stiintifica a acestuia. Se pune problema seriozitatii si a onestitatii activitatii de cercetare sau, altfel spus, atat responsabilitatea stiintifica, cat si cea morala a celui care cerceteaza fata de cercetare, de rezultatele cercetarii, dar in acelasi timp si fata de consecintele ce decurg din aplicarea teoretica sau practica a rezultatelor cercetarii.

P7. Standarde n cercetarea tiinific


Respectarea standardelor tiinifice constituie o garanie a bunei conduite n cercetarea tiinific. Principalele standarde tiinifice generale exclud: ascunderea sau nlturarea rezultatelor nedorite; confecionarea de rezultate; nlocuirea rezultatelor cu date fictive; interpretarea deliberat distorsionat a rezultatelor i deformarea concluziilor; plagierea rezultatelor sau a publicaiilor; prezentarea deliberat deformat a rezultatelor altor cercettori; introducerea de informaii false n solicitrile de granturi sau de finanri; nedezvluirea conflictelor de interese; deturnarea fondurilor de cercetare; nenregistrarea i/sau nestocarea rezultatelor, precum i nregistrarea i/sau stocarea eronat a rezultatelor; nerecunoaterea erorilor proprii difuzarea rezultatelor proprii ntr-o manier iresponsabil, cu exagerri i repetri;

8. Responsabiliti n cercetarea tiinific


Conducerile unitilor i instituiilor de cercetare-dezvoltare trebuie s asigure structura organizatoric i condiiile care s permit respectarea principiilor i standardelor bunei conduite n cercetarea tiinific, precum i buna funcionare a comisiilor de etic. Unitile i instituiile de cercetare-dezvoltare, precum i cercettorii tiintifici nsii poart responsabilitatea pentru respectarea normelor i valorilor etice n cercetare dezvoltare.

Unitile i instituiile care fac parte din sistemul naional de cercetare dezvoltare, ca i cercettorii tiinifici nii au responsabiliti directe asupra: respectrii dreptului la via; respectrii libertii individuale; respectrii demnitii umane; proteciei fiinei umane, a animalelor i a mediului mnconjurtor; libertii de expresie; securitii alimentaiei; securitii sistemului de informatizare a datelor;

Autorii aceluiai produs tiinific sunt solidari responsabili, i, dup caz, individual, pentru corectitudinea lui. Calitatea de autor onorific nu este acceptat. Unitile i instituiile de cercetare dezvoltare , precum i cercettorii tiinifici nii au datoria de a sesiza instituiile statului atunci cnd constat c rezultatele cercetrii tiinifice au un efect negativ asupra societii. Responsabilitatea pentru folosirea corect a fondurilor de cercetarer revine unitilor i instituiilor din sistemul naional de cercetare dezvoltare.

9. Etapele cercetarii tiinifice


Acest aspect priveste planificarea strict riguroas a momentelor ce se succed n cazul unei activiti de cercetare tiinific. Aceste etape sunt urmatoarele: 1. Alegerea tematicii de cercetare: orice activitate stiintifica trebuie sa aiba o justificare sau o fundamentare logica, rationala atunci cand se trece la desfasurarea ei. Ea trebuie sa fie rezultatul unei reflectii prealabile si sa corespunda unor necesitati teoretice si practice reale. cercetarea serioasa nu este condusa de pasiuni sau de curiozitati, ci numai de gandirea rationala bazata pe o serioasa pregatire profesionala si o temeinica informare bibliografica in domeniul respectiv. Pasiunile si curiozitatea stau la baza motivatiei activitatii de cercetare. Gandirea rational-logica trebuie insa sa reprezinte metoda care le conduce, le ordoneaza si le stapaneste, orientandu-le intr-o directie creatoare. 2. Informatii asupra temei de cercetare: orice activitate de cercetare stiintifica trebuie, in mod obligatoriu, sa fie precedat de o informare stiintifica serioasa, intinsa si aprofundata in domeniul caruia ii apartine tema de cercetare. 3. Caracterul cercetarii propuse: nc de la nceputul abordarii unei activiti de cercetare tiinific, trebuie stabilit cu exactitate care este caracterul cercetarii stiintifice propuse si ce scopuri urmareste aceasta. 4. Obiectivele cercetarii: obiectivele cercetarii stiintifice sunt reprezentate de ceea ce urmareste sa realizeze cercetarea stiintifica respectiva. Nu trebuie sa confundam obiectivele unei cercetari stiintifice cu obiectul cercetat. Obiectivele sunt scopurile pe care isi propune sa le realizeze cercetarea respectiva. Este ceea ce se urmareste sa descopere la obiectul cercetat. 5. Organizarea activitatii de cercetare: odat fixate informatiile de mai sus, se trece la organizarea activitatii de cercetare stiintifica propriu-zisa. 6. Metodologia activitatii de cercetare: etapa urmatoare in organizarea de cercetare stiintifica este reprezentata de alegerea si punerea la punct a metodologiei adecvate temei pe care colectivul de cercetatori isi propun sa o indeplineasca. Metodologia va reprezenta in felul acesta modelul de gandire, dar si stilul de munca al grupului de cercetatori si al personalului auxiliar al acestora. 7. Prelucrarea datelor rezultate din cercetare: datele rezultate din cercetarea stiintifica trebuie sa reproduca, intr-o forma coerenta, logica, ceea ce s-a obtinut in urma actiunii metodologice prin 8

cercetarea stiintifica a obiectului sau temei supuse cercetarii. Ea va reprezenta rezultatele studierii lotului de subiecti, dupa niste criterii riguroase, in special cu un limbaj clar, explicit, de tip codificat stiintific. 8. Interpretarea datelor rezultate din cercetare: dupa prelucrarea datelor rezultate, acestea vor fi analizate, comentate, pentru a se putea pune in evidenta valoarea lor, validitatea si importanta lor teoretica si practica. 9. Valorificarea rezultatelor cercetarii: orice cercetare stiintifica duce la niste rezultate finale. Acestea trebuie valorificate. Valorificarea reprezinta actiunea, dar si atitudinea prin care se impun noile descoperiri, prin care acestea sunt introduse in circuitul cunostintelor stiintifice, in limbajul stiintific, in teorie si practica. 10. Concluziile cercetarii: orice activitate de cercetare stiintifica trebuie sa duca la niste concluzii. Acestea vor reprezenta intr-o maniera sintetica, concisa, rezultatele stiintifice obtinute. Din aceste concluzii se vor construi viitoarele teorii stiintifice sau vor pute fi realizate proiecte de actiune practica in domeniul respectiv. 11. Elaborarea unei lucrari stiintifice: datele rezultate din cercetarea stiintifica vor trebui sa fie difuzate, aduse la cunostinta specialistilor in domeniul respectiv. Ele vor fi facute cunoscute mediilor stiintifice prin comunicari stiintifice, prin articole sau monografii publicate pe tema cercetarii respective, prin conferinte publice.

6. Redactarea lucrarilor tiinifice


Orice lucrare tiinific poate fi prezentat spre valorificare ntr-o form explicit prin redactarea textului ei. Redactarea lucrarilor tiinifice este o parte important a cercetarii tiinifice, prezentnd pentru apreciere rezultatul investigatiilor tiinifice. Redactarea constituie o comunicare a rezultatelor cercetrilor. n ea vom gsi realizarea obiectivelor propuse, metodele si tehnicile folosite si comunicarea propriu-zisa a rezultatelor obtinute. Comunicarea rezultatelor investigatiilor este o activitate, un lucru obligatoriu si o forma de valorificare a rezultatelor prin reintegrarea cunostintelor dobandite in urma elaborarii stiintifice pentru a ajunge la rezultatul scontat. Redactarea lucrrilor tiinifice presupune cerinte deosebite fat de forma lucrarilor. Ele trebuie sa fie elaborate cite cu o acuratete deosebit, clare, pe intelesul tuturor. Este foarte important problema exprimarii i a prezentarii. Un rol aparte ine de limbajul stiintific, de logica exprimarii, de ortografia i de sintaxa corect, adic o armonie dintre forma si continutul lucrarii. E necesar de respectat cateva reguli de unificare a continutului si formei: stil simplu, clar si precis de exprimare, adecvat obiectului exprimarii; respectarea legii comunicarii prin a scrie citet, a se folosi de o logica a demonstrarii, prin folosirea corecta a semnelor de punctuatie, folosirea frazelor concise; o structura bine gndit a lucrrii cu evidenierea prilor componente ale ei; evidenierea raionamentelor i concluziilor, demonstrrilor fiecarei pri, fiecarui gand enuntat etc.; un volum al lucrarii pe masura cerintelor si un echilibru intre partile componente ale lucrarii; o concluzie precisa si conforma problemei sau temei cercetate.

Bibliografie

1. Constantin Enachescu, Tratat de teoria cercetarii stiintifice, Iasi, Ed. Polirom, 2007. 2. http://www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=9482&node=1355 3. http://www.ad-astra.ro/library/journals/cdf/cdf_36_1.pdf 4. http://www.fhh.org.ro/ed_fhh/reviste/arhiva_cdf/42_7_2002.htm 5. http://www.ad-astra.ro/docs/2006-11-20_starea_actuala.pdf 6. http://www.utm.md/master/curs/filos/cap7.pdf 7. Etica cercetrii tiinifice Acad. Ionel Haiduc ACADEMIA ROMANA ADUNAREA GENERALA 3 IULIE 2012 8. Ordinul 5735/2011 privind Regulamentul de organizare i funcionare al Consiliului Naional de Etic a
Cercetrii tiinifice, Dezvoltrii Tehnologice i Inovrii (denumit n continuare Consiliul Naional de Etic). 9. Ordin nr.4393/2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare a Consiliului Naional de Etic a Cercetrii tiinifice, Dezvoltrii Tehnologice i Inovrii

10