Elaborare Metodica Nr.

Tema: Proteze dentare. Descriere. Clasificri. Scopul i metodele de tratament protetic.

I ntrebri de control:
1. Noiune de Proteze dentare". Definiie. Protezele dentare sau "dintii falsi" sunt proiectati pentru a inlocui dintii lipsa. Acestea se aplica persoanelor carora le lipsesc cativa dinti si celor care si -au pierdut toti dintii. De asemenea, protezele dentare arata si se comporta la fel ca si dintii naturali, dovedindu-se a fi o alternativa eficienta.

O proteza dentara reprezinta un set de dinti falsi atasati pe o placa de plastic sau de metal, care se potriveste in interiorul gurii. 2. Clasificarea protezelor dentare dup Rumpel, Oksman, Betelman. Dupa principiul de transmitere a presiunilor masticatorii, Rumpel: Fiziologice; nefiziologice; semifiziologice. Betelman: supradentare; supragingivale; dentogigivale.

In functie de tipul edentatiei, Oxman: proteze de restaurare a coroanelor dentare; proteze de restaurare a defectului arcadei dentare; proteze de restaurare complete a defectelor arcadei; proteze maxilo-faciale. 3. Clasificare protezelor dentare: a) dup material, b) metoda de realizare, c) metoda de fixare , d) aspectul fizionomie, e) dup numrul de uniti dentare recuperate. Dupa material: Metalice Acrilice/compozite Ceramice Compomeri Mixte (metalo-acrilice/metalo-ceramice) Dupa metoda de realizare: Clsica Moderna Dupa metoda de fixare: Mobile Fixe Dupa aspectul fizionomic: Fizionomice Nefizionomice Semifizionomice Dupa numarul de unitati recuperate: Partiale (reduce, medii, intinse, subtotale) Totale 4. Metode de tratament protetic. a) Tratament protetic nemijlocit (imediat), proteza este confectionata pana la extractia dintilor sau a altor interventii chirurgicale inzona maxilo -faciala si se instaleaza pe campul protetic pe masa de operatii sau mai tarziu de 24 ore dupa operatie sau nu mai tarziu de 24 ore dupa operatie. Se mai numeste potezare postoperatorie. Avantajele constau in faptul ca pacientul primindproteza imediat dupa extractie sau alte interventii chirurgicale este lipsit de influenta negativa a absentei dintilor asupra psihicii de dereglari functionale. Dintre dintii restanti nu sunt suprasolicit ati functional, iar sub baza protezelor mobile are loc o formare a apofizei alveolare mai favorabile. b) Protezarea in timpul apropiat dupa extractia dintilor sau a altor interventii chirurgicale (reactia apofizei alveolare,rezectia unui segment a corpului mandibulei etc.) se caracterizeaza printr-un tratament care incepe in primele 2-4saptamani, cand inca continua epitelizarea plagii. c) Protezarea tardiva se caracterizeaza printr-un tratament protetic efectuat nu mai devreme decat dupa 3-4 luni si mai mult dupa interventia chirurgicala, cand sa terminat formarea apofizei alveolare.

5. Remedii de tratament protetic. Proteze dentare Aparate ortopedice, dispozitive cu carcter de sinare. Sine-proteze Aparate ortopedice pure Aparate ortopedice- practica Aparatul utilizate intratamentul traumatismelor sistemului stomatognat. Aparate maxilare si faciale Aparate proteze mixte 6. Scopul terapeutic i curativo -profilactic a tratamentului protetic ca: a) protecia coroanelor dentare, b) pregtire preprotetic, c) imobilizarea dentar, d) tratamentul anomaliilor, e) restaurrii morfologiei esuturilor, f) agregarea protezelor fixe. 7. Caracteristica leziunilor odontale coronare. Durerea Sensibilitatea trmica Tulburari fizionomice, culoare, forma Abateri functionale Pot fi localizate pe diferite suprafete Pot leza punctele de contact Modificari de forma si marime a dintilor Lipsa substantei dentare de la nivelul cuspizi, fosete Dezechilibrul static si dinamic a sistemului stomatognat Complicatii locale manifestate prin pulpite acute sau cronice apar ca rezultat al evolutiei leziunei coronare catre pulpa dentara. La nivelul A.T.M. pot aparea dureri; crepitatii; salt articular; degenerari ale meniscului datorita traume cronice La nivelul muschiului apare oboseala, spasmul, dezechilibrul tonic. 8. Ce reprezint protezele? Proteza reprezinta un aparat, dispozitiv ce restabileste artificial morfologic si functional o parte din corpul uman, organ. 9. Ce reprezint aparatele i aparate -proteze? Aparate proteze sunt niste dispozitive ce restabilesc morfofunctional organele si tesuturile lezate sau pierdute. 10. Dezvluii protezele cu sprijin dento -parodontal.

Protezele cu suport dento-parodontal sunt acele proteze care se sprijina pe dintii restanti, din care fac parte: coroanele de invelis; metalice; incrustatiile; coroanele de substitutie; puntile dentare.

11. Elucidai esena protezelor cu sprijin mucoperiostal sau muco -osos. Din acestea fac parte protezele partial mobilizabile acrilice, placa. Acestea se sprjina pe mucoasa campului protetic si retentivitatile anatomice ale acestuia. 12. Care e esena prototipului construciei cu suport mixt.
Esenta este in faptul ca acestea au drept sprijin atat tesuturile dento-parodontale cat si muco osoase.

Protez metaloacrilic cu culise intracoronare pe dini.

Proteza dentara permanent pe implante.

Protezele dentare

O protez dentar este o lucrare protetic, detaabil, ce substituie dini lips i tesuturile nconjuratoare, folosit att pentru mandibul, ct i pentru maxilar. Exist dou tipuri de proteze dentare: proteze dentare totalei proteze dentare pariale. Protezele dentare totale sunt utilizate atunci cand lipsesc toi dinii de pe o arcad, iar cele pariale sunt folosite atunci cnd mai exist nc dini naturali, dar nu exist legturi pentru lucrri fixe. Protezele imediate Protezele dentare imediate sunt efectuate n avans i pot fi poziionate imediat dup ce dintii au fost extrai. Ca urmare, pacientul nu va rmne fr dini n timpul perioadei de vindecare. Cu toate acestea, oasele i gingiile se vor retrage i protezele vor avea nevoie de ajustri dese pentru a se adapta corespunztor modificrilor ce au loc n timpul procesului de vindecare. n general, acestea ar trebui s fie considerate doar o soluie temporar pn cnd protezele convenionale putea fi fcute. Protezele totale Proteza total este o metod de restaurare frecvent utilizat pentru edentaia total (lipsa complet a dinilor). Proteza total este o plac din material plastic fabricat n labotarorul de tehnic dentar, pentru a se potrivi fiecarui individ n parte. Este confecionat din acrilat roz pentru simularea esuturi gingivale, iar dini sunt de plastic sau de porelan. Protezele pariale Proteza parial nlocuiete dinii care lipsesc, ns nu acoper tot maxilarul. Aceast protez conine un cadru metalic, cu dinti de plastic i zone de gingie. Cadrul metalic este ancorat de dinii naturali prin dou tipuri de ataamente: cleme metalice i sisteme de ancorare de precizie. Clemele metalice sunt n form de C, I si Y, iar sistemele de ancorare de precizie se potrivesc precum o cheie n broasca. Cheia se afla pe proteza, iar broasca pe coroana de pe dinte. Protezele partiale pot fi mobile sau fixe. Cele mobile pot fi ndeprtate cu uurin i sunt fixate cu clame metalice, iar cele fixe, numite i puni, sunt cimentate. Punile sunt preferate protezelor pariale deoarece sunt mai comfortabile i arat mai natural, ns sunt mai scumpe si dinii de care sunt ancorate trebuie s fie sntoi.

Protezele pe implante Proteza pe implante apare ca o protez tradiional. Cu toate acestea, la implante, deasupra gingiei, se proiecteaz echipamente semi rigide care ajut la meninerea protezei n siguran n timp ce se mnnc, se vorbete i n timpul altor activiti, dar permit ndeprtatea uoar a protezei pentru curare. Exist dou etape n acest proces. Prima este o faz chirurgicala, de inserare a implantelor, iar a doua este faza protetic (efectuarea protezei). n faza chirurgical, implanturile sunt inserate n osul maxilarului, esutul gingival este suturat. Numrul implantelor necesare este stabilit de medic, n funcie de nevoile individuale i limitrile anatomice. Mai multe implante vor oferi sprijin suplimentar n pstrarea i stabilitatea protezei. La finalul perioadei de vindecare, implantele sunt expuse prin eliminarea esutului gingival care le-a acoperit. O extensie este apoi nurubat pe implantele expuse. De aceasta este legat o suprastructur, care poate avea diverse configuraii, de la o bar metalic pn la sisteme bil caps. Pentru purttorul protezei, implanturile nsemn o via fr durere, fr jen, i fr obiceiurile alimentare nesntoase. Studiile arat c protezele susinute pe implante, cresc semnificativ fora masticatorie, implanturile fiind o ans de a avea o dantur care funcioneaz ca dinii naturali. Adezivi pentru protezele dentare Adezivii pentru proteza sunt cel mai simplu mod de a obine o retenie mai buna a protezei pe maxilar. Fabricati de diferite companii cu profil farmaceutic, acetia sunt disponibili sub form de past sau sub form de pulbere, n aproape toate farmaciile i supermarket-urile. Scopul utilizrii unui adeziv dentar este pe de o parte de a spori retenia, stabilitatea i forta mucturii oferind, n acelai timp, pacientului un sentiment de securitate.

Dac proteza ncepe s bat, provoc leziuni i disconfort nu trebuie s utilizai adeziv. Dei v ofer o soluie temporar de siguran, o proteza care nu se mai adapteaza corect, va rani gingia cauznd durere. n cazul n care proteza incepe sa jeneze, s bat sau dac observai modofocri n adaptarea ei este necesar s consultai medicul stomatolog. O rebazare, sau chiar nlocuirea vechii dvs. proteze ar putea fi necesar.