CAPITOLUL III

ORGANIZAREA STRUCTURALA A EXPLOATATIILOR AGRICOLE 3.1. Organizarea structurala - concept , rol, componente, variabile organizationale Exercitarea functiunilor unei exploatatii agricole, cu statut de ntreprindere, unde ele se regasesc n totalitatea lor, solicita existenta unui cadru organizatoric. n acest fel, se asigura premise necesare realizarii activitatilor, de diferite feluri, pe care si le -a fixat exploatatia. Este vorba, de fapt, de un proces organizatoric cu valente multip le, specific societatilor comerciale agricole pe actiuni, putnd fi regasit, cu o sfera de cuprindere mai redusa, si n cazul unor societati comerciale create pe baza de initiativa privata sau al societatilor agricole. Abordata ca sistem societatea va avea, ca urmare, o serie de componente structurale (subsisteme). Organizarea presupune, tocmai, constituirea acestor subsisteme si articularea lor prin intermediul diferitelor relatii (de autoritate ierarhice si functionale, de cooperare, de control ). n acest fel, se urmareste sa se asigure functionarea corespunzatoare a sistemului, imprimndu-i, totodata, flexibilitatea necesara adaptarii la modificarile intervenite n mediul ambiant, fenomenul nscriinduse n rndul legaturilor existente ntre acesta si societatea comerciala, indiferent de tipul ei, sau societatea agricola. n mod concret, n cazul unei societati comerciale agricole pe actiuni, organizarea structurala presupune constituirea unor subsisteme ale sale (subdiviziuni, compartimente, departamente etc.) avnt caracter: a) de executiile (operationale ); b) de servire sau ajutatoare; c) functional. Menirea lor este sa contribuie, dupa caz, la: obtinerea produselor, servirea proceselor de productie din subdiviziunile operationale; asigurarea de informatii necesare actelor si proceselor decizionale initiate de

managementul societati; realizarea sistemului de relatii cu diversele componente ale mediului ambiant (achizitionarea de factori de productie, vnzarea unor produse etc.); coordonarea si desfasurarea activitatilor financiar-contabile etc. Activitatea societatii si eficienta ei, fiind obtinute prin agregarea celor ale fiecarui subsistem, vor depinde, desigur, de ceea ce se va realiza la nivelul fiecaruia dintre ele. Ca urmare, atentia celor care exercita managementul societatii va fi ndreptata spre modul n care se constituie si functioneaza subsistemele, cu referire speciala la: obiectul de activitate pe care l vor avea; dimensiune lor; sistemul de legaturi dintre componentele structurale si impactul lor asupra functionarii fiecareia si a societatii, n ansamblu; ncadrarea cu personal, derivnd din consumul de munca fizica si intelectuala, solicitat de catre fiecare subsistem, ceea ce are influenta att asupra realizarii obiectivelor subsistemelor, ct si a cheltuielilor cu salariile; asigurarea nzestrarii tehnice, acolo unde este cazul, n corelatie, ca nivel si structura, cu volumul si componentele domeniului de activitate. Felul si, mai cu seama, numarul subsistemelor (subdiviziunilor) cunosc o anumita varietate de la societate la alta, n functie de o serie de variabile organizationale : sfera atributiilor, competentelor si a responsabilitatilor unitatii; amploarea acestora conduce spre o structura organizatorica mai complexa (a se vedea, de exemplu, deosebirea dintre structura unei societati comerciale agricole pe actiuni si cea a unei societati agricole); dimensiunea unitatii, redata prin suprafata sau numar de animale; o societate comerciala agricola cu o suprafata mai mare va avea mai multe subdiviziuni (ferme), la aceeasi dimensiune a acestora din urma , dect alta care dispune de o suprafata mai redusa; complexitatea productiei si, legat de aceasta, profilul si specializarea unitatii; o structura de productie mai larga va determina existenta unor tipuri variate de subdiviziuni

(vegetale, zootehnice, de prelucrare etc.); societatile comerciale care presteaza servicii, sub forma de lucrari agricole, sau reparatii, vor dispune de subdiviziuni specifice; caracteristicile procesului tehnologic; n societatile comerciale care practica tehnologii de tip industrial n cresterea animalelor exista subdiviziuni specifice organizarii activitatii n flux: de monta si gestatie, maternitate si crestere tineret, de crestere si ngrasare a animalelor; gradul de specializare si de cooperare n productie; specializarea accentuata a subdiviziunilor mareste numarul acestora, solicitnd totodata, extinderea cooperarii pentru efectuarea de servicii reciproce; poate fi ntlnita si situatia inversa fermele se specializeaza, dar recurg pentru a-si satisface anumite nevoi la relatii cu alte unitati (prin intermediul societatilor de care apartin), structura organizatorica fiind, n acest caz, mai simpla. Decizia va apartine managementului societatii, pornind de la faptul daca este mai avantajos un asemenea mod de organizare si de desfasurare a activitatii, fenomenul nscriindu-se n procesul general privind optiunile n ceea ce priveste structura organizatorica si cea de productie care caracterizeaza societatea. conditiile naturale, dispunerea teritoriala a trupurilor de teren; relieful, cnd acesta este accidentat, dispersarea teritoriala a trupurilor de teren conduc, de regula, la dimensiuni mai reduse ale subdiviziunilor, marind, ca urmare, numarul lor. Adoptarea unei structuri eficiente presupune cunoasterea factorilor sai de influenta si a modificarilor lor n timp, facnd posibila luarea de masuri pentru adaptarea ei la noile conditii. Totalitatea subdiviziunilor de productie, de servire , ajutatoare si functionale, a posturilor si a organelor de management participativ, modul de constituire si de grupare a lor, ca si legaturile dintre ele stabilite pe niveluri ierarhice formeaza structura organizatorica a unei societati comerciale agricole.

Structura poate fi privita si n sens larg, adaugnd elementelor din definitia de mai sus si pe cele de servire socialculturale : camine, cantine, gradinite, cluburi , gospodarii anexe etc. Structura organizatorica se mparte n: a) structura organizatorica de productie concretizata n numarul si felul subdiviziunilor de productie, de servire si ajutatoare si amplasarea lor teritoriala, precum si prin relatiile de cooperare dintre ele n activitatea de obtinere a produselor agricole si agroalimentare (putnd sa apara compartimente de prelucrare a unor produse agricole, n procesul de dezvoltare integrata a unor societati comerciale agricole ). Ea se deosebeste de structura de productie a unei unitati, aceasta referindu-se la ramurile de productie pe care le practica; b) structura manageriala, care se concretizeaza n ansamblul subdiviziunilor functionale, al posturilor si al organelor de management participativ, precum si al relatiilor dintre acestea, distribuite pe niveluri ierarhice. Specificul societatilor comerciale, ndeosebi al celor care si desfasoara activitatea pe suprafete ntinse, impune amplasarea teritoriala a subdiviziunilor componente pentru a organiza si a desfasura procese de productie. Delimitarea domeniului de activitate al fiecarei subdiviziuni genereaza relatii de cooperare ntre ele, cu grad diferit de intensitate, cum ar fi cele dintre subdiviziunile n care se obtin produsele si cele care asigura servirea acestora:
Subdiviziuni de executie (operationale) ferme Subdiviziuni de servire sector mecanic sector de chimizare (sere) etc.

alte subdiviziuni de productie

Structura organizatorica se afla n relatii cu mediul ambiant n care functioneaza societatea, putnd fi considerata ca un sistem deschis catre acesta . Componentele mediului ambiant, schimbarile pe care le cunosc pot produce modificari ale structurii, solicitnd adaptarea la noi cerinte a elementelo r acesteia (crearea de noi subdiviziuni, largirea activitatilor unora dintre ele si modificarea modalitatilor de realizare a lor etc.). n acelasi sens, actioneaza si restrngerea sau dezvoltarea activitatii, diversificarea acesteia etc. Organizarea cunoaste, ca urmare, un anumit dinamism, fiind supusa rennoirilor periodice (la nceputul fiecarui an adunarea generala a actionarilor aproba organigrama societatii). Structura este, n acelasi timp, si rodul optiunilor strategice ale managerilor, al conceptiilor acestora cu privire la organizarea unei societati care sa favorizeze atingerea unor obiective de productie si economice. 3.2. Subdiviziunile organizatorice din societatile comerciale agricole pe actiuni Diversitatea societatilor comerciale agricole pe actiuni n ceea ce priveste domeniul n care actioneaza (vegetal, zootehnic, mixt, organizarea unor activitati de prelucrare a produselor agricole), profilul si gradul de integrare conduc la constituirea de subdiviziuni variate n ceea ce priveste felul, dimensiunea si, desigur, si numarul acestora. Cu toate acestea, subdiviziunea organizatorica predominanta n societatile comerciale agricole pe actiuni este ferma . Poate fi regasita sub forma de ferma vegetala sau zootehnica, specializata sau mixta. Alaturi de ferma mai pot exista: complexul agricol, sectoare de servire , sectoare (compartimente) functionale ca elemente ale structurii manageriale, aflate n legatura cu precedentele, sectia de mecanizare , ca subdiviziune de baza a societatilor comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura (de tip AGROMEC); desigur ca, si n cazul acestor societati, exista sectoare de servire si functionale.

Ferma vegetala se organizeaza pentru a practica culturi de cmp, legumicole, pomicole sau viticole. Suprafata ei variaza n functie de domeniul de care se ocupa, fiind mai mare n cazul culturilor de cmp si mai mica n cel al pomiculturii, al viticulturii si, mai cu seama, al culturilor legumicole, datorita cunoscutelor particularitati ale legumiculturii. Ferma vegetala are urmatoarele caracteristici: este organizata spatial, prin delimitarea unei parti din suprafata detinuta de societate, careia i apartine (procesul este asigurat cu ocazia organizarii de ansamblu a teritoriului unitatii, urmarindu-se fixarea unei dimensiuni a fermei, care sa permita desfasurarea rationala a activitatii de productie); asigura obtinerea productiei, potrivit structurii culturilor, decurgnd din obiectivele generale ale societatii; are centru de productie individual sau unul comun pentru mai multe ferme; dispune de tractoare si masini agricole, asigurate de catre societatea de care apartine, care sa-i permita efectuarea lucrarilor agricole; pentru ntretinerea si repararea acestora intra n relatii de co operare cu sectorul mecanic, existent n structura organizatorica a societatii ; pentru activitatea pe care o desfasoara recurge, n numar mai mare sau mai mic n functie de specificul acesteia, la forta de munca cu caracter permanent sau sezonier, ultima situatie are n vedere perioadele de vrf de executare a unor lucrari manuale, de mare volum (de exemplu: recoltarea unor produse fructe, struguri, legume etc.). n ceea ce priveste ferma zootehnica , sunt de subliniat ca trasaturi :

 are n exploatare sau n crestere un anumit efectiv de animale, a carui marime si a carui structura variaza n functie de specia sau de categoria de animale crescuta si de tehnologia practicata; astfel, n cazul unor tehnologii intensive, de tip industrial, efectivul de animale al unei ferme este mai mare, dect cel dintr-un sistem clasic modernizat sau semiintensiv de crestere; fermele dispun (mai putin cele din societatile comerciale agricole fara pamnt) de suprafete de teren pentru culturi furajere, care pot asigura n totalitate, ori partial necesarul furajelor de volum; pot exista ferme care se ocupa cu producerea furajelor; furajele se mai asigura si de la fermele de culturi de cmp; societatile fara pamnt fie cumpara furaje din afara, fie, avnd fabrici de nutreturi combinate, recurg la achizitionarea componentelor necesare, dezvoltnd relatii si cu exploatatiile familiale pentru procurarea de cereale, n vederea producerii nutreturilor combinate solicitate de specia sau categoria de animale crescuta; ferma are centrul de productie care cuprinde adaposturile pentru animale si alte cladiri cu destinatie productiva sau administrativa, dispune de diverse mijloace tehnice, de forta de munca, numarul acesteia fiind determinat de tehnologia de crestere a animalelor si, implicit, de gradul de mecanizare a unor lucrari. Fermele zootehnice sunt diferite: de crestere a vacilor de lapte, a taurinelor la ngrasat, a ovinelor, a porcinelor, a pasarilor etc. Ele au specializari diferite, inclusiv n obtinerea materialului biologic. Att ferma vegetala, ct si cea zootehnica, n relatiile lor cu societatea comerciala de care depind, dispun, cel putin pna acum, de gestiune interna (nu au personalitate juridica). Au program de productie, n care sunt nscrise obiective care decurg din cele ale societatii si buget de venituri si cheltuieli. Dispune de o anumita autonomie n privinta stabilirii structurii culturilor si n gestionarea resurselor, dar coordonarea, n aceste domenii, se

face de catre societate prin intermediul unor indicatori de productie si economici: productia obtinuta, nivelul costurilor, al profitului etc. Realizarile fermei, n ceea ce priveste productia si eficienta economica, stau la baza aplicarii, de catre managementul superior al societatii, a sistemului de motivatie: salarii acordate, participarea componentilor fermei la profit, la fondul pentru prime etc. Deoarece ferma nu are personalitate juridica, asigurarea resurselor financiare, achizitionarea factorilor de productie si desfacerea produselor intra n atributiile societatii si sunt efectuate prin intermediul compartimentelor de specialitate. Complexul agricol este ntlnit n unele societati comerciale agricole care concentreaza efective mai mari de animale . De asemenea, societati comerciale agricole pe actiuni, avnd ca domenii de activitate productia vegetala, si, care s-au privatizat, au creat n locul fermelor complexe de productie. Ca si ferma, complexul are gestiune interna. n ferme se organizeaza productia (structura culturilor, a efectivelor de animale, asolamentul si rotatia culturilor n cazul fermelor vegetale etc.), dar si procese de munca . Modul n care se desfasoara acestea depinde de specializarea fermei, n cazul culturilor de cmp, munca avnd un pronuntat caracter sezonier, n timp ce n viticultura, pomicultura, procesele de munca au un grad mai ridicat de continuitate. Fenomenele amintite influenteaza att aspectele organizatorice, ct si gradul n care este folosita forta de munca, posibilitatile de motivatie . Vrfurile de munca pot crea dificultati n asigurarea fortei de munca si n desfasurarea normala a diferitelor lucrari agricole, cu implicatii directe asupra nivelului rezultatelor de productie si economico-financiare. n cazul fermelor zootehnice procesele de munca au un grad ridicat de continuitate, problemele privind organizarea acestora si folosirea permanenta a fortei de munca se pun n alti termeni.

Procesele de munca din ferme se desfasoara la nivelul locurilor de munca. n productia vegetala locul de munca l reprezinta sola sau parcela pe care se executa lucrari mecanizate sau manuale, randamentul obtinut depinznd de un complex de factori, de la cei naturali, pna la cei care tin de forta de munca utilizata, nivelul de nzestrare tehnica a muncii etc. n cresterea animalelor, locul de munca l constituie adaposturile pentru animale. Numarul de animale care revin unui ngrijitor (norma de servire) depinznd de caracteristicile sistemului de productie practicat, fiind mai mare n cazul celor intensive si mai mic atunci cnd sistemul este semiintensiv sau clasic, cu diferite modernizari. Sectoarele (compartimentele) ajutatoare sprijina activitatea de obtinere a produselor agricole, prin asigurarea de servicii tehnice subdiviziunilor de baza (ferme). Potrivit profilului societatii, pot exista: sector mecanic asigura asistenta tehnica pentru functionarea tractoarelor, a masinilor etc.; sector de chimizare (administrarea de ngrasaminte, de insecticide etc.), cum este, de exemplu cazul societatilor de sere; sector de hidroamelioratii, care efectueaza lucrari specifice, existent n societati unde conditiile specifice le solicita ; sector de service, specializat n asistenta tehnica pentru unele tipuri si marci de masini agricole din import; sector de ntre tinere si reparatii, la AGROMEC-uri; sector de constructii, avnd activitati n acest domeniu

Compartimentele functionale cuprind, n principal: compartimentul (sectorul) economic, care ndeplineste activitati continute de functionarea financiar-contabila; asigura informatii sistemului de management al societatii, prin sintetizarea rezultatelor de productie si economice, necesare fundamentarii deciziilor pe care acesta le ia n vederea cresterii performantelor societatii n diversele domenii. compartimentul de aprovizionare desfacere - transport (nlocuit n unele societati cu compartimentul de marketing), care are atributii ale functiunii comerciale - achizitionarea de factori de productie si aprovizionarea fermelor, ncheierea de contracte, livrarea produselor, efectuarea de transporturi etc. Sectia de mecanizare din AGROMEC-uri are ca domeniu de activitate efectuarea de lucrari agricole pentru diferite unitati: exploatatii familiale, societati agricole etc. Sectiile sunt organizate cu caracter permanent. Dispun de mijloace tehnice n volum si structura, care sa asigure efectuarea lucrarilor solicitate de tehnologiile diferitelor culturi practicate n unitatile amintite. Sectia functioneaza pe baza de gestiune interna. 3.3. Formalizarea structurii organizatorice Structura organizatorica a unei societati comerciale agricole este redata, n principal, prin intermediul organigramei. Ea contine o serie de elemente comune, dar, avnd n vedere masura n care se regasesc o serie de factori de influenta (domeniu de activitate, dimensiunea societatii, tehnologia de productie existenta n cazul celor de tip industrial, capacitatea de cuprindere a activitatii n procesele manageriale, necesitatea de a rationaliza structura si de a diminua cheltuielile de administrare, gradul de integrare etc.) apar si elemente de diferentiere de la o societate la alta. n principiu, structura unei societati comerciale agricole se realizeaza prin mbinarea n anumite proportii a fermelor si a sectoarelor (compartimentelor de servire si functionale). O asemenea structura este redata prin organigrama 1.

FERMA VEGETALA 1

FERMA VEGETALA 2 MANAGER ADJUNCT TEHNIC

salarizare personal

FERMA VEGETALA n

SECTOR CHIMIZARE

SECTOR MECANIC

FERMA ZOOTEHNICA 1

MANAGER GENERAL

EPIZOOTOLOG SEF

FERMA ZOOTEHNICA 2

A.G.A

FERMA ZOOTEHNICA n

SECTOR CONTABILITATE

juridic

MANAGER ADJUNCT ECONOMIC

ORGANIGRAMA 1

SECTOR A.D.T.

CANTINA

SECTOR CONSTRUCTII

Fermele vegetale, sectorul de chimizare si cel mecanic sunt subordonate managerului adjunct tehnic, iar fermele zootehnice epizootologului sef. Managerului adjunct economic i sunt subordonate compartimentele functionale viznd activitatea financiar-contabila si de aprovizionare desfacere transporturi, carora li se adauga cantina si un sector de constructii. Este o structura relativ simpla deoarece nu se ntlnesc activitati de integrare (prelucrare, desfacere etc.) O structura mai cuprinzatoare este cea regasita n organigrama 2. Este vorba de o societate comerciala viticola care are si ferme de culturi de cmp si zootehnice, desfasoara activitati mai ample de desfacere si de marketing si are si compartimente cu caracter social (brutarie, cantina, gradinita). Activitatile de integrare pot sa influenteze favorabil rezultatele economice, iar cele sociale cresc gradul de motivatie a personalului, ceea ce, este de presupus, duce la marirea aportului lor la realizarea obiectivelor societatii si, n general, a disponibilitatii manifestate fata de societatea din care face parte si prin intermediul careia si ating o serie de scopuri (materiale, realizare de sine etc.) Este cunoscut faptul ca, n special, n domeniul cresterii pasarilor si a porcinelor exista societati comerciale care aplica tehnologii de tip industrial ce asigura continuitatea proceselor de munca, organizarea distincta a diferitelor stadii ale ciclului de productie etc. Ele desfasoara activitati diverse (productie, abatorizare, prelucrare, desfacere), aparnd si alte subdiviziuni de baza, ceea ce conduce la o structura organizatorica, am putea spune, complexa. Structura organizatorica a unei societati comerciale cu profil avicol este prezentata n organigrama 3. Observam existenta fermelor care functioneaza pe linie tehnologica: reproductie, incubatie, cresterea puilor de carne. Integrarea a condus la nfiintarea unui abator. Activitatea comerciala este puternica, cuprinznd asa dupa cum se observa, compartimente numeroase.

MANAGER ADJ. TEHNIC

Energetic , investitii Preg. si urmarirea productiei Ferma viticola 1 Ferma viticola 2 Ferma viticola 3

INGINER SEF

Ferma viticola n Ferma vegetala 1

cenzori

Ferma vegetala n Ferma zootehnica 1 MANAGER ADJ COMERCIAL MANAGER GENERAL

A.G.A

Ferma zootehnica n Complex vinificatie Atelier mecanic reparatii

Marketing, oferte, contractare MANAGER ADJ. ECONOMIC Aprovizionare, depozitare Desfacere Transport Magazine proprii de defacere
personal nvatamnt salarizare

control financiar

consilier juridic

ORGANIGRAMA 2

Brutarie Financiar-contabil Analize economice preturi Administrativ Cantina Gradinita de copii

Informatica, centru de calcul

ORGANIGRAMA 3

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

CENZORI MANAGER GENERAL

CONSILIER TEHNIC CONSILIER JURIDIC CONTROL FINANCIAR

MANAGER ADJ.TEHNIC

MANAGER ADJ. COMERCIAL

MANAGER ADJ. ECONOMIC Epizootolog, CTC, Laborator,Metrologie

Programarea si urmarirea productiei Sector mecano-energetic Fabrica nutreturi combinate Ferma gaini reprod.rase grele

Marketing, ofertare, contracte Aprovizionare, depozitare

Financiar, contab.,informat. Personal, nvatamnt Analize economice, preturi

Desfacere Administrativ Transport

Salarizare, restructurare, Privatizare, Management NTS, Protectiea muncii

Statia de incubatie Ferma pui carne 1 Ferma pui carne 2 Ferma pui carne 3 Magazin desfacere 1 Magazin desfacere 2 Paza,cantina, PSI., gospodarie anexa

Ferma pui carne n Ferma gaini rase usoare Abatorul de pasari

Magazin desfacere n

Lor li se adauga compartimente economice, ca si cele care intra n structura de ansamblu a unei societati (cantin a, gospodarie anexa). Remarcam, de asemenea, organizarea distincta a unor activitati de restructurare, privatizare, management, care sa asigure pregatirea societatii de adaptare la noul mediu economic si a conditiilor de privatizare. n cazul cresterii porcinelor exista societati de mari dimensiuni, care aplica tehnologii industriale, ele fiind de tip integrat. Cresterea animalelor pentru carne se combina cu activitati aflate n amonte si n aval de aceasta, care se desfasoara n diferite tipuri de subdiviziuni. Activitati din amonte : subdiviziuni pentru producerea materialului de reproductie complexe de testare si selectie, complexe de reproductie si crestere tineret, complexe de nmultire; subdiviziuni pentru producerea nutreturilor combinate fabrici de nutreturi combinate, sectii pentru fainuri proteice; subdiviziuni pentru servirea tehnica a activitatii de baza sectoare: mecanic, energetic, de constructii. Activitati din aval (prelucrarea carnii): abatoare; fabrici de industrializare a carnii; sectii de ambalaj metalice; etc. Sectoarele functionale sunt de forma birourilor si chiar a serviciilor: serviciul economic - preturi; serviciul de aprovizionare depozite ; contabilitate, prelucrare automata a datelor. Structura cuprinde subdiviziuni de comercializare cu amanuntul a produselor (magazine, complex comercial). Exista structuri integrate n care se combina, n anumite proportii, subdiviziuni de productie agricole care, spre deosebire de situatia de mai sus, sunt ferme vegetale - de culturi de cmp,

de legume, viticole, de furaje sau zootehnice cu subdiviziuni de prelucrare industriala a unor produse vegetale sau provenite din cresterea animalelor. naltimea integrarii, n acest caz este mare, accentuata si de posibila existenta a unor magazine de desfacere cu amanuntul a produselor agroalimentare. n structura organizatorica exista, desigur, si compartimente tehnice si economice . n procesul de transformare a factorilor unitatii agricole de stat si societatii comerciale s-a manifestat tendinta de creare a unor unitati de tip holding . Holding-ul este o unitate o unitate tot de tip integrat. Structura sa organizatorica este complexa, componentele structurale, de genul departamentelor, cunosc o gama larga, de la cele vegetale pna la cele de comercializare. Nu lipsesc, desigur, componente tehnice si economice . Integrarea presupune o mai buna punere n valoare a produselor, exercitnd un management specific fiecaruia. 3.4. Perfectionarea structurii organizatorice Structura organizatorica, privita n ansamblu, trebuie sa satisfaca la un nivel corespunzator cerintele tehnice de productie, economice si de management al societatii si sa contribuie la utilizarea eficienta a resurselor de care aceasta dispune. Analiza structurii existente, a modului sau de functionare constituie un mijloc important de relevare a faptului daca ea corespunde desfasurarii rationale a activitatii fiecarei societati, de a surprinde, deci, incidenta sa asupra rezultatelor obtinute. Intereseaza functionarea societatii ca sistem: legaturile de natura diversa dintre subdiviziuni; masura n care sunt satisfacute cerintele conditionarilor dintre ele; influenta pozitiva sau negativa exercitata de activitatea unei subdiviziuni asupra alteia cu care se afla n relatii de cooperare, cum ar fi cele dintre sectoarele de servire si ferme sau dintre fermele vegetale si fermele zootehnice.

Analiza structurii trebuie sa se desfasoare n mod periodic, dar, acum, utilitatea ei este mai mare, daca avem n vedere restructurarea, sub multiple aspecte (dimensiuni, structura organizatorica si de productie, privatizare etc.), a societatilor comerciale agricole. Prin analiza se urmareste sa se surprinda, pe lnga masura n care structura asigura desfasurarea rationala a activitatii, modificarile treptate care au intervenit, n decursul timpului, sub influenta anumitor factori, aparuti n intervalul de functionare a societatii. n acelasi timp, se fac comparatii cu societati similare. Subdiviziunile (fermele) sunt urmarite prin prisma modului n care, prin numarul si dimensiunea lor, au favorizat punerea n valoare a resurselor pe principiul economicitatii, ca si n ceea ce priveste nivelul contributiei la realizarea obiectivelor de ansamblu ale societatii, inclusiv, si mai cu seama, cele privind profitabilitatea. Analiza functionarii subdiviziunilor de baza se face n legatura cu cea a celor de servire care, prin serviciile pe care le ofera primelor, contribuie la potentarea rezultatelor lor sau, dimpotriva, au o influ enta reductoare. Se vor avea n vedere, n context, proportiile dintre cele doua categorii de subdiviziuni, daca cele de servire au fost dimensionate si si-au desfasurat activitatea potrivit nevoilor reale ale celor de baza. Analiza este necesara deoarece ca parti ale sistemului societate comerciala agricola, subdiviziunile, prin activitatea lor, asigura sau nu functionarea acesteia la parametrii fixati. Cu prilejul analizei se formuleaza un diagnostic structural si, n baza acestuia, se recurge la masuri de perfectionare a structurii organizatorice. Caracterul de sistem dinamic al societatii comerciale sub influenta unor factori endogeni sau exogeni se reflecta si n ceea ce priveste structura organizatorica care o caracterizeaza. Adaptarea ei la mediul ambiant presupune, ntre altele, restructurarea sa n componenta organizatorica de productie. Tinnd seama de necesitatea adaptarii societatilor comerciale la conditiile economice actuale, pot exista diverse

directii de actiune pentru perfectionarea structurii organizatorice, cum ar fi: a) Reproiectarea unor elemente ale structurii organizatorice, n cadrul deja constituit, urmarind rezolvarea unor probleme care apar n procesul de functionare a ntregului sistem. Desigur ca , vor fi avute n vedere acele subdiviziuni care nu se ncadreaza perfect n sistemul de relatii dintre acestea (de exemplu, proportiile unui anumit sector nu sunt pe masura nevoilor reale ale societatii). b) Delimitarea si redimensionarea fermelor n vederea gasirii acelei dimensiuni care sa permita organizarea rationala a proceselor de munca, punerea n valoare a resurselor si cuprinderea tuturor activitatilor n procesul managerial. Procesul de privatizare poate fi gndit si prin prisma redimensionarii fermelor si a al altor subdiviziuni organizatorice. c) Perfectionarea relatiilor dintre subdiviziuni , mai ales a celor de cooperare, avnd n vedere rolul acestora n functionarea sistemului. Se poate interveni, n acest sens, alaturi de dimensionarea optima a fiecareia si prin profilarea rationala a lor. d) Crearea unor noi tipuri de subdiviziuni, ceruta de: modernizarea nzestrarii tehnice, care reclama sectoare de service pentru masini si utilaje agricole de nalta tehnicitate; largirea domeniului de activitate, care solicita subdiviziuni de prelucrare a unor produse agricole; prestarea unor servicii catre persoane juridice sau fizice. e) Adaptarea atributiilor subdiviziunilor la cerintele economiei de piata, n special ale compartimentului de ADT, el devenind un adevarat compartiment de marketing, avnd n vedere modul deosebit n care se nfaptuieste functiunea comerciala a societatii n noile conditii economice. Acest compartiment trebuie sa studieze cererea, oferta, preturile si posibilitatile de extindere si de diversificare a productiei. n acelasi timp, preocuparile sale urmeaza sa cuprinda si problemele referitoare la asigurarea factorilor de productie

necesari, precum si la vnzarea produselor, inclusiv, daca este cazul, la operatiunile de import-export. i revin, deci, activitati de asigurare a unor informatii cuprinzatoare, care au n vedere piata diferitelor produse si cea a factorilor de productie si, pe aceasta baza, sa elaboreze strategii si tactici de piata. Cuvinte si expresii cheie structura organizatorica organigrama subdiviziuni organizatorice structura organizatorica (operationale, de servire, integrata functionale) variabile organizationale relatii de cooperare structura organizatorica de analiza structurii productie (operationala) organizatorice structura organizatorica diagnostic structural manageriala (functionala) ferma perfectionarea structurii sectie de mecanizare ntrebari de verificare 1. Cum se defineste si care este rolul structurii organizatorice a unei societati comerciale agricole ? 2. Care sunt principalele componente ale structurii organizatorice a societatilor comerciale agricole ? 3. Care sunt variabilele organizationale care diferentiaza structura organizatorica a societatilor comerciale agricole? 4. Prin ce se caracterizeaza ferma vegetala si cea zootehnica ? 5. Care sunt principalele componente de servire tehnica si functionale si care sunt trasaturile lor ? 6. Prin ce se formalizeaza structurile organizatorice ntlnite n cazul societatilor comerciale agricole si prin ce se caracterizeaza ele ? 7. n ce consta analiza structurii organizatorice si care ar fi unele directii de perfectionare a acesteia n perspectiva restructurarii si a privatizarii societatilor comerciale agricole pe actiuni ?

Teste de autoevaluare 1. Cu prilejul organizarii structurale a societatilor comerciale agricole pe actiuni, atentia celor ce exercita managementul acestora va fi focalizata spre (1 p): a. indicatorii prin care se exprima marimea si dimensiunea societatilor comerciale b. sistemul de legaturi dintre componentele structurale si impactul lor asupra functionarii fiecareia si a sistemului societate comerciala c. stabilirea gradului de intensivitate al culturilor la care se va recurge n noul ciclu managerial d. organizarea si utilizarea componentelor fizice ale capitalului fix al societatii comerciale e. crearea unui regim rational de munca pentru componentii societatii comerciale agricole 2. Asigurarea de informatii necesare actelor si proceselor decizionale dintro societate comerciala agricola pe actiuni revine unor subdiviziuni (compartimente) ale acesteia, cum ar fi cele (0,5 p): a. de executie b. ajutatoare c. functionale d. ierarhice e. situate la nivelul managementului superior al societatii comerciale 3. Obtinerea produselor agricole ntr -o societate comerciala pe actiuni are loc n urmatoarele subdiviziuni (compartimente ale acesteia (0,5) a. de executie (operationale) b. functionale c. ajutatoare d. complementare e. de servire 4. n procesul de organizare structurala a unei societati comerciale agricole pe actiuni se va tine seama de influenta unor variabile organizationale, cum ar fi : (1 p): a. relatiile de complementaritate dintre ramurile de productie si productiile prevazute a se obtine b. structura fortei de munca dupa vrsta si dupa nivelul de formare profesionala c. sfera atributiilor, componentelor si responsabilitatilor societatii comerciale d. dimensiunea si forma solelor pe care se amplaseaza culturile

e. marimea si structura capitalului de exploatatie 5. Subdiviziunea organizatorica de productie predominanta n societatile comerciale agricole pe actiuni se regaseste sub forma de (0,5 p): a. compartiment functional b. ferma c. sector de servire d. compartiment de coordonare e. sector ajutator 6. n relatiile sale cu societatea comerciala de care apartine ferma vegetala nu are (1 p): a. gestiune limitata b. program de productie c. buget de venituri si cheltuieli d. dreptul sa desfasoare activitati cu institutiile financiare, sa achizitioneze factori de productie si sa recurga la desfasurarea produselor e. o anumita autonomie n gestionarea resurselor si n organizarea proceselor de productie 7. n calitate de componenta a organizarii structurale a societatii comerciale agricole pe actiuni, sectorul mecanic are rol (0,5 p): a. de executie b. de servire c. functional d. de coordonare e. de exercitare a managementului societatii 8. Un rol important n demersul ntreprins pentru perfectionarea structurii organizatorice a unei societati comerciale agricole pe actiuni l au (1 p): a. tipul de structura organizatorica b. complexitatea organigramei prin intermediul careia este formalizata structura organizatorica c. analiza structurii existente si formularea diagnosticului structural d. metodele dupa care se desfasoara procesele de munca e. manifestarea relatiilor de subordonare ierarhica si a celor de cooperare 9. Organizarea structurala a unei societati comerciale agricole pe actiuni are drept continut crearea unor subsisteme (subdiviziuni) ale sale, avnd rol (2 p): 1. social 2. de executie (operationale) 3. att de executie, ct si de servire 4. de servire

5. de exercitare a managementului 6. de stabilire a proportiilor dintre diferitele componente ale domeniului de activitate 7. functional 8. numai de a crea conditiile necesare adaptarii societatii la mediul ambiant n care si desfasoara activitatea a 1,2,8; b 2,4,7; c 5,7,8; d 3,6,7; e 2,6,8. 10. Diversitatea structurii organizatorice a societatilor agricole comerciale pe actiuni este generata de influenta unor variabile organizationale, cum ar fi (2 p): 1. structura culturilor, n calitate de componenta a sistemului de productie practicat n societatile comerciale 2. caracteristicile subsistemului relational constituit n societatile comerciale 3. dimensiunea societatilor comerciale 4. relatiile dintre ramurile existente n structura de productie a societatilor comerciale 5. complexitatea productiei, profilul si specializarea societatilor comerciale 6. exercitarea relatiilor de subordonare ierarhica n societatile comerciale 7. caracteristicile procesului tehnologic 8. flexibilitatea asigurata structurii organizator ice, necesara adaptarii societatilor comerciale la mediu la ambiant a 1,2,3; b 2,4,6; c 3,5,7; d 4,6,8; e 1,3,5;