Basmul popular

Basmul cult

Are un tipar narativ consacrat care se concretizeaz ntr-o serie de situaii tipologice, cu grad mare de stabilitate, devenite funcii. Succesiunea funciilor este canonic.

Poart mrcile originalitii scriitorului care preia tiparul narativ consacrat prin eposul popular i funciile specifice basmului, dar reorganizeaz structurile stereotipe conform principiilor estetice (Eminescu: romantic; Creang: realist) i viziunii sale artistice. Naratorul omniscient alterneaz cu ipostaza uniscient. Se proiecteaz uneori n text ca narator auctorial, ca descriptor (secvene descriptive/ de observare moral / psihologic a eroilor), ca reflector (inserii de tip reflexiv / funcia de interpretare). i asum toate cele trei funcii ale naratorului. Personajele sunt individualizate prin: limbaj, comportament, atitudine, psihologie etc. Pot fi dinamice, parcurgnd aventura iniierii (Harap-Alb: antieroul, neiniiatul eroul), schimbnd regimul moral (fata mpratului Ro:farmazoan de esena diabolic mireasa eroului), alteori sunt eroi n construcia crora eticul nu se mai suprapune esteticului (cei cinci uriai fabuloi sunt pocitanii, dihnii, namile de om).

Prezena naratorului omniscient este textualizat numai prin pronumele n dativul etic i prin indici ai persoanei nti n formule stereotipe (cea final). Predomin funcia narativ, dublat de funcia de regie Personajele nu sunt individualizate, definindu-se ca arhetipuri ce reprezint modele morale opuse: eroii pozitivi (ntruchipnd binele, adevrul, dreptatea etc.) versus personaje negative (egoismul, rutatea, viclenia, lcomia etc.); sunt personaje statice. Categoria etic i cea estetic se suprapun Discursul este spontan, caracterizat prin stereotipii lingvistice (calul zboar ca vntul i ca gndul etc.). Registrul stilistic este unic: limbaj popular, marcat de oralitate.

Discursul este elaborat, cu mrci stilistice particulare. Registre stilistice diferite (discursul naratorului vorbirea personajelor); uneori chiar discursul naratorului e marcat de variaie stilistic, de la o secven la alta.

Discursul este puternic formalizat, marcat de enunuri stereotipe care ncadreaz discursul narativ, semnalnd pragurile lumii fabuloase (formula iniial i cea final) sau care nlnuie episoadele narative (formule mediane). Clasificare: basme fantastice (dominate de elementul miraculos); nuvelistice (cu elemente reflectnd realitatea concret) i animaliere (dezvoltate din vechi legende totemice i alegorii)