Sunteți pe pagina 1din 2

Ion Creang, biografie (1837 - 1889)

Ion Creang (n. 1 martie 1837, Humuleti, jud. Neamului - d. 31 decembrie 1889, Iai) a fost un
scriitor romn. Recunoscut datorit miestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale, Ion Creang este
considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romne mai ales datorit operei sale autobiografice Amintiri
din copilrie.
Data naterii lui Creang este incert. El nsui afirm n Fragment de biografie c s-ar fi nscut la 1
martie 1837. O alt variant o reprezint data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici de nou-nscui din
Humuleti.
Creang a mai avut nc apte frai i surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile i Petre.
Ultimii trei au murit n copilrie, iar Zahei, Maria i Ileana n 1919.
Tinereea lui Creang este bine cunoscut publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din
copilrie. n 1847 ncepe coala de pe lng biseric din satul natal. Fiu de ran, este pregtit mai nti de
dasclul din sat, dup care mama sa l ncredineaz bunicului matern. n 1853 este nscris la coala
Domneasc de la Trgu Neam sub numele tefnescu Ion, unde l are ca profesor pe printele Isaia
Teodorescu. Dup dorina mamei, care voia s-l fac preot, este nscris la coala catihetic din Flticeni.
Aici apare sub numele de Ion Creang, nume pe care l-a pstrat tot restul vieii. Dup desfiinarea colii
din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin
Costachi" de la Socola.
S-a desprit cu greu de viaa rneasc, dup cum mrturisete n Amintiri.
La 19 decembrie 1860 se nate fiul su Constantin.
n 1864, Creang intr la coala preparandal vasilian de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe
Titu Maiorescu. Acesta l aprecia foarte mult i l-a numit nvtor la coala primar nr. 1 din Iai.
Dup ce timp de 12 ani este dascl i diacon la diferite biserici din Iai, este exclus definitiv din
rndurile clerului, deoarece i-a prsit nevasta, a tras cu puca n ciorile care murdreau Biserica Golia i
s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon.
Dedic din ce n ce mai mult timp literaturii i muncii de elaborare a manualelor colare.
n anul 1867 apare primul abecedar conceput de Ion Creang, intitulat Metod nou de scriere i
citire.
n 1871 apare n Columna lui Traian articolul Misiunea preotului la sate, semnat de preotul Ion
Creang. n acelai an este exclus din rndurile bisericii , fiind acuzat de a fi frecventat teatrul. Public
acum un manual de citire intitulat nvtorul copiilor , unde insereaz trei povestiri: Acul i barosul ,
Prostia omeneasc i Inul i cmea.
Un an mai trziu este exclus i din nvmnt i, n ciuda plngerilor i protestelor sale, situaia
rmne aceeai. i ctig existena ca mandatar al unui debit de tutun.
n 1873 se ncheie procesul su de divor, copilul su de 12 ani fiindu-i dat n ngrijire. A cutat o cas
n care s se mute, alegnd o locuin n mahalaua icu.
n aceast perioad l cunoate pe Mihai Eminescu, atunci revizor colar la Iai i Vaslui, cu care se
mprietenete. La ndemnul lui Eminescu frecventeaz societatea Junimea, unde citete din scrierile sale.
n cadrl revistei Convorbiri literare public Soacra cu trei nurori i Capra cu 3 iezi.
ntre 1875 i 1883, la ndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.
La 1878 , pentru activitatea sa didactica, este decorat cu ordinul Bene-merenti. Public basmul Ivan
Turbinc.
Civa ani mai trziu a fost bolnav de epilepsie i a suferit foarte mult la aflarea bolii i apoi a
decesului lui Eminescu, i al Veronici Micle.
Ion Creang cltorete la Slnicul Moldovei pentru a-i ngriji sntatea,l viziteaz pe Mihai
Eminescu la Mnstirea Neamului.

Horia Creang, nepotul povestitorului, este considerat cel mai important arhitect al perioadei
interbelice. n capital a proiectat peste 70 de imobile. Unele insa au fost schimbate de-a lungul
timpului, astfel ca nici specialistii nu mai recunosc stilul marelui arhitect scolit la Paris.
Umorul lui Creang este nsui umorul vieii, al acestui fenomen organic, n care durerea i bucuria,
rul i binele, prostia i inteligena, umbra i lumina se mbrieaz alternativ, ca s-o exprime n toata
realitatea.
La 31 decembrie 1889 se stinge din via n urma unui atac cerebral. Ion Creang este nmormntat
la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iai.
Amintiri din copilarie
Amintiri din copilarie partea I ( 1881)
Amintiri din copilarie partea II (1881)
Amintiri din copilarie partea III (1882)
Amintiri din copilarie partea IV publicata
postum (1892)
Anecdote
Mos Ion Roata si Unirea (1880)
Taranul si Unirea (1881)
Cinci pani (1882)
Ioan Roata si Voda Cuza (1882)
Mos Ion Roata si boierul (1885)
Articole
Misiunea preotului la sate (1872)
Jesuitismul in Romania (1872)
Intampinare la critica domnului I.Nadejde
asupra partei stiintifice din cartea de cetire
"Invatatorul copiilor " (1881)
O intrebare d-lui A.Gorjan, autorul mai multor
carti de georgrafie (1886)
Purtare nedemna (1887)
Raspuns la criticele nedrepte si calomniile
inversunate indreptate contra cartilor noastre
de scoala de catre domnul Ioan Pop Florentin
(1888)
Basme
Povestea lui Harap Alb (1877)
Manuale scolare
Metoda noua de scriere si cetire pentru uzul
clasei I primare (1868)
Invatatoriul copiilor - carte de cetit in clasele
primare de ambele sexe cu litere, slove si buchi,
cuprinzand invataturi morale si instructive
(1871)
Invatoriul copiilor - editia a II-a (1872)
Invatoriul copiilor - editia a III-a (1874)
Povatuitoriu la cetire prin scriere dupa sistema
fonetica (1876)
Invatoriul copiilor - editia a V-a (1878)
Geografia judetului Iasi (1879)
Poezii
Pasarica in timpul iernei (1868)
Nu lucrezi n-ai ce manca (1874)
Ia, clopotelul suna (1874)
Poezii populare
Cand eram in floarea mea (1881)
Mielusica (1881)
Lina Catalina (1882)
Bratu (1882)
Povesti
Capra cu trei iezi (1875)
Soacra cu trei nurori (1875)
Punguta cu doi bani (1876)
Danila Prepeleac (1876)
Povestea porcului (1876)
Povestea lui Ionica cel prost (1876)
Povestea lui Stan Patitul (1877)
Fata mosului si fata babei (1877)
Povestea povestilor (1877)
Ivan Turbinca (1878)
Ursul pacalit de vulpe (1878)
Povestea unui om lenes (1878)
Povestiri
Pacala (1874)
Inul si camesa (1874)
Acul si barosul (1874)
A fost, a fost, ca de n-ar fi fost nu s-ar povesti
sau Prostia omeneasca (1874)
Popa Duhu (1881)
Mos Nechifor Cotcariul - povestire
glumeata(1877)
Povestiri didactice
Pacala
Inul si camesa
Acul si barosul
Usul pacalit de vulpe