Fiziologie cursul 1

Contractia musculara, bazele fiziologice

si biochimice
Sistemul muscular este alcatuit din aproximativ 400 muschi care contin in jur de 250
milioane de fibre muscualare striate.
Aceste fibre musculare au forma de cordoane cilindrice sau poligonale cu lungime de la 3 la
10 12 cm. Diametrul fibrei este variabil de la 10 microni pa la la 100 microni.
Grosimea fibrelor musculare depinde de sex, (barbatii au fibre mai groase) varsta (copii,
adolescenti, adulti , batrani )
Inactiviatea si imobilizarea ducand la subtierea fibrelor musculare
La nivelul muschiului, mai multe fibre musculare formeaza un fascicul.
Un fascicul contine aproximativ 1000 fibre legate intre ele printr-un tesut conjunctiv.
Fibra musculara striata este formata din:
I membrana celulara = sarcolema
II citoplasma = sarcoplasma
III nclei
Sarcolema are rol de a receptiona excitatia si prezinta o serie de invaginatii
(adancituri) profunde care poarta denumirea de sistem tubular transvers cu rol in
transmiterea excitatiei in profunzime spre miofibrile. (celula de contractie)
Sarcoplasma are pe langa organitele comune oricarei citoplasme are si anumite
particularitati:
- in partea centrala un numar de miofibrile (elementele specifice contractiei), ele
ocupand cea mai mare parte din volum 60 70 %
- exisitenta unui sistem reticular sarcoplasmatic care moduleaza procesul de excitatie,
contractie, relaxare, eliberarea si recaptarea ionilor de calciu (ionul de calciu
reprezinta baza contractiilor , ei ies prin acest sistem tubular cand muschiul se
incordeaza si reintra cand se relaxeaza)
- sistemul se afla in directa legatura cu sarcolema prin sistemul tubular transvers
Fibra musculara contine cateva mii de miofibrile dispuse paralel pe toata lungimea sa.
Diametrul acestora este in mod obisnuit de 1, 2 microni (poate ajunge si al 0.2 microni)
Lungimea miofibrilei este egala cu cea a fibrei musculare
Structura miofibrilei la microscopul electronic este alcatuita dintr-o alternatade benzi
intunecate A cu benzile clare.
Fiecare banda A are in mijloc o banda transparenta subtinre mai clara numita banda H
Banda H la randule ei contine in centru o dunga inchisa numita dunga M.
1
Banda clara este impartita in 2 de striul (dunga) intunecata , discul zet care adera la
sarcolema pentru a oferi stabilitate structurii musculare. Discurile sunt situate la acelasi
nivel pentu toate miofibrilele fibrei musculare de unde rezulta si aspectul striat al acestuia.
Sebmentul de miofibrila cuprins intre 2 discuri zet succesive se numeste sarcomer si
reprezinta unitatea morfofuncionala a fibrei striate.
In repaus sarcomerul are o lungime de 2, 3 microni
In contractei scade cu 20 50 %
Iar la intindere se poate alungi cu 120 %
Fiecare miofibrila este alcatuita din microfilamente de acina si miozina care sunt
proteine contractile. Ele se intrepatrund intr-o retea si reprezinta 85 % din complexul
miofibrilelor.
Filamentele de actina se mai numesc filamente subtiri ele pornesc de pe fetele discului
zet si se intind pe de o parte si de alta a acetuia pe toata lungimea benzii clare.
Filamentele ce miozina se numesc filamente groase ele ocupa toata banda A. Au niste
prelungiri laterale care asigura unirea cu filamentele actinice in cursul contractiei musculare.
In alcatuirea miofilamentelor intra 2 proteine cu o functie structurala foarte
importanta : troponina
Tropomniozina proteine reglatorii, ele intervin in
mecanismul initial si final al contractiei (tropomniozina inhiba interactiunea dintre actina
si miozina, iar troponina atrage ioni de calciu)
Reticulul endoplasmatic de la vinelul fibrei musculare striate este un rezervor de ioni
de calciu si este alcatuit dintr-o retea de canalicule longitudinale si transversale care
inconjoara miofibrilele.
Filamentele subtiri de actina aluneca peste filamentele groase de miozina catre
centrul sarcolemei apropiind discurile zet unul de celalalt.
Aceasta alunecare se datoreaza formarii si desfaceirii succesive de punti actomiozinice.
Declansarea contractiei musculare se face prin influx nervos care ajung la nivelul
plasii motorii (sinapsa) si elibereaza acetil colina , se creeaza un potential.
Sinapsa face legarura dintre caile eferente si muschi
Elasticitatea care se propaga pe suprafata fibrei musculare si transmite miofibrilelor prin
sistemul tubular transvers (T)
Fiziologie cursul 2
Energia necesara contractieimusculare se face pr 3 cai :
Anaerob alactacida, in lipsa oxigenului, fara acumulare de acid lactic
Aerob lactacid, in prezenta oxigenului
Aeroba
2
Capacitatea muschiului striat este reprezentata de cantitatae totala de ATP
eliberata de 1 gram de tesut muscular
Puterea fibrei musculare striate este reprezentata de cantiatea maxima de ATP
eliberata intr-o secunde de un gram de tesut muscular.
Dupa criteriul functional fibrele musculare se clasifica in fibre :
Rapide, de tip 2 sau albe
Lente, de tip 1 sau culoare rosie
Caracretistici ale fibrei lente :
- nivel scazut al ATP- azei
- posibilitati scazute de a folosi calciu
- glicoliza redusa
- numar mare de mitocondrii
- cantitate crescuta de mioglobina (le da culoarea rosie)
Acest tip de fibre sunt rezistente la oboseala si sunt folosite mai ales in sporturile de
anduranta. Ele dezvolta (fac) contarctii lungi si continue.
Fibrele rapide , de tip 2 sau albe (sunt opusul celor rosii)
- activitatea ATP- azei este ridicata ca nivel
- calciu este folosit de reticulul endoplasmatic foarte rapid iar sistemele glicolice sunt
foarte bine dezvoltate
- aceste fibre au ca caracteristica viteaza mare de scurtare a muschiului cu o tensiune
intermusculara de 3 5 ori mia mare decat fibrele lente
- aceste fibre sunt caracterisitce efortului anaerob.
Dupa criteriul metabolic:
1) Fibra cu metabolism prtedominant glicolitic care sunt mari producatorare de acid
lactic, ele generaza contractii cu forta maxima a muschiului
2) Fibre cu metabolism mixt glycolic-oxidativ acestea folosesc calea aeroba sau calea
anaeroba in functie de durata si intensitatea efortului
3) Fibre cu metabolism predominant oxidative sunt dependente aproape exclusive de
aparatul de sange si de oferta (cantitatea) de oxigen si sunt cele care dezvolta o
contractie musculara mai slaba dar pe durata foarte mare.
Def: Contractia musculara este un proce scomplex care cuprinde :
- transmiterea excitatiei
- cuplarea excitatiei cu contractia
- contractia musculara propriuzisa
Cu cat excitantul este mai puternic cu atat nr de unitati motorii care raspund acestuia
este mai mare si contractia este mai puternica.
Forta de contractie a muschiului depinde de suprafata de sectiune transversala.
Contractia muschiului poate fi crescuta prin antrenament de tip izometric
3
Amplitudinea contractiei musculare depinde de alunecarea muschiului, cu cat
muschiului este mai lung cu atat amplitudinea contractiei este mai mare.
Durata contractiei depinde de structura interna a muschiului respective de tipul fibrei
musculare.
Contractia musculara izometrica (statica) = muschiul isi mentine aceeasi lungime
(izos= la fel). Este contractia care lungimea fibrei musculare este constanta dar creste
tensiunea interna. Pot fi mentinute pe perioade scurte si au ca efect important solicitarea
aparatului cardio vascular si produce cresterea tensiunea arteriale sistenice.
Contractia izotonica (dinamica) muschiul se scurteaza prin apropierea capetelor de
insertie cu mentinerea constanta a tensiunii din interiorul muschiului. Permite ca fluxul
sangvin sa se desfasoare normal si sa asigure un aport suficient de oxigen si substante
nutritive (aportul de oxygen si aportul sangvin daca e foarte bun muschiul se spala de acid
lactic si alte reziduuri) (contractia izotonica este contractia care face deplasarea segmetelor
corpului)
Contractia izocinetica este o contractie in care viteza de contractie este constanta si
miscarea se desfasoara pe toata amplitudinea articulara libera indiferent de incarcatura
(bicicleate speciale, dinamometre)
Contractile dinamice izotonice : 1 concentrice, in care muschiul se scurteaza
2 excentrice, in care muschiul se alungeste fortat
1) Contractia concentrica caracterizeaza activitatea de invingere
2) Contracita excentrica caracterizeaza activitatea de cedare ( la sportivi cand efortul e
prea mare, un fel de supraincordare)
Compozitia biochimica a muschilor
80% apa
20% substante organice si anorganice
Substantele organice sunt reprezentate de proteine
- proteine contractile reprezentate de actina si miozina
- proteine reglatoare reprezentate de troponina si tropomiozina
Pe langa proteine mai avem si substante energetice:
- glucide
- lipide
- substante macroergice sau fosfatmacroergice : ATP-ul si CP-ul
Substantele anorganice sunt reprezentate de saruri minerale:
- calciu
- potasiu
4
- cloruri
- magneziu
- fosfor
Propretatile muschilor:
1) Contractibilitatea este capacitatea muschiului de a dezvolta o tensiune intre capetele
sale si de a se scurta. Unitatea morfofunctionala a contractibilitatii este datorata
SARCOMERULUI
2) Excitabilitatea se datoreaza permeabilitatii selective a membranei calulei musculare
striate, muschiul raspunzand la un stimul printr-un potential de actiune urmat de
contractia musculara. La nivelul membranei fibrei musculare avem un fenomen
electric iar la sarcomer un fenomen mecanic.
3) Extensibilitatea este proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actiunea fortei
exterioare. Substratul anatomic pentru aceasta proprietate ????????????????????
4) Elasticitatea este proprietatea speciala a muschilor de a se deforma sub actiunea unei
forte si de a reveni pasiv la forma de repaus cand forta a incetat sa actioneze ( este
important atunci cand efectueaza un lucru mecanic de invingere)
5) Tonusul muscular este reprezentat de o stare de tensiune permanenta caracteristica
muschiulor care au atat inervatia motorie cat si cea senzitiva intacta.
Fiziolgie seminar 1
Ultrastructura miofibrilelor:
Ele sunt constituite din unitati mai mici denumite miofibrile, contractile, de nature
proteica (actina si miozina). Discul clar este alcatuit din miofibrile de actin, lungi si subtiri
acestea se insera la un capat pe membrane Z, iar cu cel de al doilea capat liber patrunde
printre miofilamentele de miozina, care sunt scurte si groase. Unui miofilament de miozina
ii corespund sase miofilamente de actina.
Spatiu din discul intunecat delimitat de capetele miofibrilelor de actina poarta
denumirea de banda H, latimea ei depinde de starea fiziologica a fibrei musculare relaxata
sau contractata. Portiunea de sarcomer situata de o parte si de alata a benzi H, care contine
miofilamentele de miozina si de actina, constituie discul intunecat.
Mecanismele biochimice ale contractiei musculare:
5
Sunt initiate de cresterea concentratiei ionilor de calciu in sarcoplasma (elect al fluxului din
reticului edoplasmatic). Ca2+ (calciu divalent) favorizeaza formarea coplexului anatomic,
care determina cresterea activitatii miozin- ATP-azei si implicit hidroliza ATP-ului
generatoare de energie.
1)
CP-ul , mic rezervor de energie tisulara, refacere in repaus ATP care va fi utilizat in
timpul contractiei
2)
Prin metabolizarea anaeroba a unei molecule de glucoza se elibereaza energie necesara
sintezei de ATP, conform reactiei :
3) Glucoza+ADP+2HPO4 adid lactic + energie
O cincime din acidul lactic este metabolizat pana la produsi finali, in prenetza oxigenului.
Oxigenul suplimentar consumat de muschii striati scheletici, in timpul repausului, se
numeste datorie de oxigen
Fiziologie cursul 3
Manifestarile contractiei musculare:
1) Manifestarile electrice ale fibrei musculare:
Sunt reprezentate de potentialul de actiune al fibrei musculare. In repaus sarcolema este
polarizata cu sarcini positive la exterior si negative la interior avand o diferenta de
potential de 90 mili volti
Cauzele acestei depolarizari (diferenta de potential) sunt aceleasi ca si la neuroni
Excitarea fibrei muscualre pe cale naturala se face cu ajutorul placii motorii. Iar cea
artificiala cu acjutorul curentului electric si provoaca aparitia unui potential de actiune
6
care sa propaga de-a lungul fibrei musculare striate cu o viteza de 30m/sec. Potentialul de
actiune care se aduna la nivelul unei placi motorii sumeaza/formeaza potentialul de placa.
Activiatatea electrica a muschului se poate masura cu electromiograful iar diagrama
obtinuta se numeste electromiograma.
2) Manifestari mecanice:
Se inregistreaza/studiaza cu ajutorul miografului
Aplicarea unui stimul unic cu volum prag (volum care produce depolarizare) determina o
contractie musculara unica numita secusa musculara. Secusa este formata din :
- o faza de latenta, dureaza 0.01 sec din momentul aplicarii excitantului si pana la
aparitia contractiei
- faza de contractie 0.04 sec
- faza de relaxare 0.05 sec
Secusa poate fi izometrica si izotinica
Amplitudiena secusei variaza proportional cu intensitatea stimulului aplicat. De
aceea cu cat intensitatea stimulului creste se antreneaza mai multe fibre in contractie, pana
in momentul in care toate fibrele se contracta simultan.
In functie de frecventa de stimulare secusele toate adunate (suma secuselor)duce la
formarea asa numitului tetanus care poate fi : complet sau incomplete.
Tetanosul complet in graphic are un platou neregulat obtinut prin sumatia totala a
secuselor datorita aplicarii unor stimuli cu frecventa mai mare de 50 100 stimuli/sec.
Tetanosul incoplet in grafica are un platou dintat si se obtine prin stimularea cu o
frecventa joasa 10 20 stimuli/sec
Marea majoritate a contractiilor sunt tetanosuri (nu secuse)
Forta pe care o dezvota muschiul in timpul unui tetanus este de 4 ori mai puternica decat in
timpul unei secuse.
3) Manifestale termice( ale contractiei) :
Se datoreaza fenomenelor bio-chimice care au loc la nivelul fibrei musculare. Nu
toata energia biochimica eliberata in timpul contractiei este transformata in lucru mecanic, o
parte se pierde sub forma de caldura.
Exita o caldura muscualra de repaus degajata tot timpul de muschi si o caldura de
activitate care se elibereaza cand muschiul este in contractie. Acest tip de caldura fiind o
componenta importanta a termogenezei bazale a organismului, muschii fiind principalii
generatori de caldura in organism.
Oboseala muscualra:
Este o reducere temporara a capacitatii de contractie a muschulor si este
proportionala cu cantitatea de glicogen pierdut la nivelul muschiului.
7
Uneori oboseala duce la contracturi dureroase (crampe musculare) ( ex: dupa
practicarea unui efort intens dupa perioada unei inactivitati, dupa 24 48 ore apar dureri
la nivelul grupelor muscualre, care este fera musculara)
Hipertrofia si atrofia musculara
Hipertrofia muscualra consta in cresterea masei totale a unui muschi iar scaderea
masei totale a unui muschi se numeste atrofie
In cazul hoipertrofiei muschulare creste numarul de miofibrile care duce la cresterea
numarului de sisteme enzimatice care nu fac decat sa furinizeze mai multa energie.
Fiziologia aparatului respirator
Functiile plamanilor (generalitati)
a) functia respiratore a plamanilor are loc prin:
- arboreal bronsic
- membrane alveolo-capialra
`Arborele bronsic este un sitem de conducte prin care se realizeaza transportul si distributia
gazelor respiratorii(O2,CO2)
Prin membrane alveolo-capilara se realizeaza schimbul gazos
Functriile nerespiratorii ale plamailor:
Realizeaza o bariera intre mediul extern si mediul intern
Are o vascularizatei specifica si are un numar foarte mare de celule de tipuri diferite, peste
30 tipuri de celule
Venele transporta sange cu O2 si arterele sange cu CO2
Plamanul are rolul de aparare nespecifica:
1) curatarea aerului ( ex: reflexul de tuse )
2) elaborarea secretiilor si existenta unor secretii ( mucusul traheo-bronsic, surfactantul
alveolar)
3) are rol de aparare celulara
- macrofagele alveolar are functie facofirata
- cu celulele nefagocitare epitelul respirator
4) apararea biochimica reprezentata de antioxidanti
Apararea imunologica specifica a aparatului respirator este reprezentata de :
- apararea mediata prin anticorpi (AC)
- apararea celulara mediata prin linfocitele T
8
- apararea realizata prin macrofage si monocite, are rol in metabolismul glucidic
(glicoliza aeroba), are rol in metabolismul lipidic prin lipoliza, are rol in metabolismul
proteic prin sinteza de proteine
- are rol de control al presiunii/tensiunii arteriale sistenica si pulmonara.
- Are rol in mentinerea echilibrului hidro-electrolitic
- Are rol in mentinerea echilibrului acido-bazic
- Are rol in mentinera echilibrului termic
Fiziologie curs 4
Frecventa respiratiei normala la om este de :
- 18 respiratii/min la femei
- si de 16 respiratii/min la barbate
Cresterea frecventei respiratorii peste valuare normala se numeste polipnee sau
tahipnee
Scaderea frecventei respiratorii sub valuarea normala se numeste brodipnee
Oprirea respiratiei se numeste apnee
Polipneea termoreglatoare ( apare termoliza la nivelul aparatului respirator intr-un
procent mic ) pierderi insesizabile de apa datorata evacuarii prin caile respiratorii.
Sistemul respirator este alcatuit din cei 2 plamani si caile repsiratorii
extrapulmonare.
Plamanul este alcaturi din cai respiratorii intrapulmonare respectiv arboreale bronsic
si tesut pulmonar numit parechim pulmonar si numeroase vase si nervi.
Plamanul drept are 3 lobi mari si plamanul stang are 2 lobi mari.
Lobulul pulmonar este unitatea structurala si functionala a plamanului el rezultand
din ramificarea bronhiolei pulmonare.
Acimul pulmonar se termina cu alveolele pulmonare
Alveolele pulmonare au in jurul lor numeroase capilare sangvine formand astfel
membrane alveolo-capilara.
Prin membrane alveolo-capilara are loc un schimb permanent de gaze respiratorii.
Respiratia este un proces continuu intre organism si mediul exterior prin care se face
schimbul de gaze (O2 si CO2) intre mediul extern si plamani si caile respiratorii.
Numarul de alveole pulmonare la nivelul celor 2 plamani sunt aproximativ 3 milioane.
Ventilatia pulmonara alveolara are 2 procese fundamentale:
1) Inspiratia process prin care aerul patrunde prin caile respiratorii in plamani ,
ajunge la alveolele pulmonare unde se produce schimbul gazos. Este un process activ ce
se desfasoara cu participarea muschilor intercostali, muschuil diafragmei ( cel mai
important muschi respirator). Muschuil diafragmei in timpul inspiratiei coboara presand
9
pe organelle din abdomen. Datoria insiratiei are loc cresterea volumului cavitatii toracale
prin cele 3 diametre (transversal longitudinal sagital ) si prin contractia muschilor
intercostali externi ai perechilor 1 10 (coaste) si muschuil diaframei.
Dupa relaxrea muschilor respiratori si revenirea cavitatii toracice are lox expiratia
2) Expiratia este un proces pasiv. In conditiile unui efort fizic inspiratia devine
fortata si expiratia devine acitva si in inspiratie intervin muschii inspiratori auxiliari.
Expiratia fortata favorizeaza contractia si a muschiulor abdominali.
Volumele respiratorii:
Volumul curent VC are valuare de 500 mll si reprezinta volumul de aer ventilat care
intra si iese din plaman intr-o respiratie normala
Volumul inspirator de rezerva VIR are valuare de 1500 mll si reprezinta valuarea de
aer care patrunde in plaman dupa inspiratia fortata.
Volumul espirator de rezerva VER are val 1500 mll si reprezinta volumul de aer
eliminate din plamani dupa o expiratie fortata
Volumul residual VR este volumul ramas in plaman dupa ce sa efectuat o expiratie
fortata si are valuare de 1500 mll
Capacitatea vitala CP este egala cu suma VC, VIR, VER adica CP=VC+VIR+VER
= 3500 (aproximativ)
Capacitatea vitala totala CPT=CV+VR=5000 mll
In conditii de repaus debitul ventilator este de 6-8 litri/ min
In timpul unui efort este de 30 40 litri/min
Debitul ventilator este produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie.
Frecventa respiratorie creste si ea in timpul efortului.
Fiziologie seminar 2
(Continuare la plamani)
Plamanii sunt inveliti in 2 pleure numite pleura viscerala
Pleura parietala
Pleura viscerala inveleste intim plamanul
Pleura parietala captuseste interiorul cutiei toracice.
Intre cele 2 se afla un lichid numit surfactant, care asigura alunecarea celor 2
pelicule intre ele.
Transportul de gaze pulmonara
Capilara
10
Tisulara
1) Etapa pulmonara
Se realizeaza pe baza diferentei presiunilor partiale ale gazelor respiratorii care trec
de o parte sau de alta a membranei alveolo-capilare in functie de gradientul de presiune
adica de la o presiune mai mare la o presiune mai mica. Datorita acestui gradient presional
oxigenul de la o presiune partiala de 100 mm coloana de mercur trece la nivelul unei presiuni
de 40 mm col de mercur astfel echilibrandu-se presiunea din alveola.
Dioxidul de carbon (Co2-ul) trece din sangele venos continut de catre artera capilara
de la o presiune de 47 mm col de mercur in aerul alveolar unde avem 40 mm col de mercur.
2)Etapa capialra:
Transportul sangvin al vaselor respiratorii se realizeaza in 2 sensuri:
Oxigenulde la plamani la tesuturi
Dioxidul de carbon in sens invers
Transportul oxigenului are loc dupa difuziunea lui prin membrane alveolo
pulomnara. Oxigenul ajuns la capatul venos al capilarului pulmonary, o cantitate foarte
mica se dizolva in plasma iar restul ( o cantitate mai mare) difuzeaza prin membrane
eritrocitleor si intra intr-o combinatie labila cu hemoglobina care poarta denumirea de
oxihemoglobina (HBO2)
Sangele oxigenat ajunge la inima prin venele pulmonare si pleaca prin artera aorta
care se ramifica in vase de calibru din ce in ce mai mic pana la nivel de capilare tisualre.
Ajuns in capatul arterial tisular oxihemoglobina se desface in hemoglobina si oxygen
Transportul de dioxid de carbon se face sub forma de :
- ?????? 7%
- Bicarbonate 70 %
- ????????? 23 %
2) Etapa tisulara
Se desfasoara in toate celulele organismului si consta in cedarea oxigenului
tesuturilor si legarea dioxidului de carbon produs in urma reactiilor de oxireducere. Oxigenul
difuzeaza din capilarul arterial de la o presiune de 97 mm col de mercur la o presiune de 40
mm col de mercur.
Dioxidul de carbon care rezulta din metabolismul tuturor celulelor dup ace se
formeaza trece de la o presiune de 47 mm col de mercur difuzand in capilarul tisular venos
unde presiunea partiala a dioxidului de carbon este de 40 mm col de mercur. (CO2 combina
cu hemoglobina = carboxihemoglobina)
Foarte important dioxidul de carbon combinat cu hemoglobina mentine exilibrul
acido-bazic al organismului deoarece formeaza bicarbonate de sodium si potasiu.
11
Fiziologie cursul V
Sangele
Sangele face parte din lichidele care circula prin corp.
Sangele este o varietate de tesut conjunctiv cu substanta fundamentala lichida care
se mai numeste si plasma.
Plasma este de culoare galbuie si contine 3 tipuri de elemente figurate sau celule
sangvine. Acestea se mai numesc:
- eritrocite sau globule rosii
- leucocite sau globule albe
- trombocite sau plachete sangvine
Compozitia chimica a plasmei: - 90% apa
-10% rezidu uscat care contine substante organice si
electroliti (sodiu potasiu calciu magneziu)
O parte din apa si din electrolitii continuti in sange trec in spatiu intercelular
formand asa numitul lichid interstitial.
Volumul sangvin total reprezinta 8 % din greutatea corpului.
Hematocritul este procentul volumului ocupat de elementele figurate raportat la
(impartit la ) volumul total de sange. Voluoarea normala la barbati este de 45% iar la femei
de 38 40%
Homeostazia este proprietatea organismului de a-si pastra constanta (in limite
fiziologice) proprietatile fizice si chimice.
Eritrocitele
-au forama unor discuri diconcave
-numarul lor este aproximativ 5 milioane / mm cub la barbati, si 4.5 mil/mm cub la femei
-sunt celule anucleate (nu au nucelu)
-citoplasma contine hemoglobina
-nu au mitocondrii
Hemoglobina este raspunzatoare de transportul oxigenului si a dioxidului de carbon.
Oxigenul in combinatie cu hemoglobina un compus stabil numit oxihemoglobina.
Hemoglobina +CO2 o combinatie stabila numita carboxihemoglobina
Hemoglobina+CO (monoxid de carbon) o combinatie stabila care nu se mai desface si se
numeste methemoglobina si duce la liza (distrugerea) eritrocitelor (intoxicatia cu gaz metan)
Cresterea numarului de hematii poarta denumirea de poliglobulie (de altitudine) (pers
care traiesc la altitudine de peste 3000 m)
12
Citoplasma eritrocitelor contine hemoglobina care este o heteroproteina formata
dintr-o parte proteica numita globina si una neproteica numita hem
Hemul prezinta in centru structurii sale fier divanelt care se leaga de oxygen formand astfel
produsul numit HBO@ hexihemoglobina
Leucocitele polinucleare sunt de 3 feluri :
- neurtofine
- bazofile
- euzinofile sau acidofile
Au forme diferite
Emit pseudopode ( euzinofilele nu au pseudopode )
Pseudopodele contin niste granulatii ( granule mici )
Nucleul este polilobat, sub forma de lobi (ca o floare cu mai multe petale)
Ca valuare este de 4000 8000 / mm cub
Daca numarul lor cresete se numeste leucocitoza si inseamna ca organismul nostru a fost
atacat de un organism strain lui (microb, bacterie, parazit, etc. )
Daca numarul lor scade sub 4000 fenomenul se numeste leucopenie si ne denota o scadere a
imunitatii organismului si puterii lui de aparare.
Neutrofilele au afinitate catre colorantii neutri
Neutrofilele au rol de diapepeza (se deplaseaza)
Intervin neutrofilele in imunitatea organismului si in apararea nespecifica prin procesul de
fagocitoza ( a manca, a ingloba ) a agentilor patogeni (virusi, bacterii, etc. )
Acidofilele ( euzinofilele ) se coloreaza intr-un roz, au o afinitate pentru colorantii
acizi si au granulatii mari in citoplasma
Crestera lor = ??????
Bazofilele au o afinitate crescuta pentru colorantii bazici si se coloreaza in albastru sau bleo
Secreta substante active vazodilatatoare:
- histamiona
- seotonina
- heparina
Leucocitele mononucleare: - monocitele
Monocitul reprezinta forma circulanta a macrofagului
Roluri:
1 fagociteaza resturi celulare
13
2 are rol de diapeteza (se poate deplasa)
- Linfocitul b este implicat in procesul de aparare al organismului in prezenta unui
agent infetios, se transorma in plasmocit, plasmocit care secrta anticorpi specifici.
-Linfocitul t sunt implicati in imunitatea mediata celular (fac acelasi lucru ca
linfocitul b). La contactul cu antigelu se sintetizea proteinele receptor cu care se recunosc
antigeli si se distrug
Antigelu= tot ce vine si agreseaza organismul
Fiziologie curs 6
Trombocitele sunt plachete sangvine
Trombocitele sunt cele mai mici celule ale sangelui si se mai numesc si plachete sangvine.
Valuare normala este de 130 000 150 000 /mm cub
Sunt celule anucleate (nu au nucelu)
Rolul lor :
- produc coagularea sangelui
- formeaza asa numitul dop plachetar alb
- in acelasi timp trombocitele sunt corespunzatoare cu producerea factorilor
trombocitari ai coagularii
Grupele sangvine
Ele se numesc : 0, A, B, AB Sau 1, 2, 3, 4
Pe membrana hematiilor exista niste aglutinogene (antigeli) A, B, 0 (0 cine nu are)
Exista in plasma niste aglutinine polasmatice numite alfa si beta
Aglutinogenele si aglutininele se transmit genetic si se fac pt testul de paternitate.
Aglutinogenele si aglutinele nu sunt de acelasi fel:
Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt 0 si aglutinina alfa si beta
Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt A si aglutinina beta
Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt B si aglutinina alfa
RH-ul
Poate fi pozitiv sau negative , 85% din populatie au rh-ul pozitiv iar 15 % negative.
Factorul rh apare doar la rasa alba!
Functiile sangelui
Sangele are o functie de hemostaza fiziologica
14
si o functie de aparare
Hemostaza fiziologica consta printr-o succesiune de procese biologice prin care se
limiteaza/reduce sangerarea la nivelul leziunilor vasculare.
Hemostaza are 2 etape : primara
secundara coagularea
Dupa prima si a doua etapa are loc fibrinoliza adica distrugerea chiagului.
Hemostaza primara se declanseaza de de leziunea unor vase sangvine de calibru mic.
Fibrele vegetative care se gasesc in peretele arteriorelor sau capilalelor determina
vazoconstrictia locala.
Trombocitele adera/se lipesc de peretele vascular lezat si formeaza dopul plachetar alb.
Ca si process enzimatic complex formarea unui chiag de samge rosu se formeaza in 3 5 min
de la lezarea vasului cu ajutorul factorilor trombocitari si plasmatici ai coagularii.
Formarea unei retele de fibrina (ca niste fibre) in ochiurile careia se prind eritrocitele (aici se
formeaza chiagul rosu)
Formarea chiagului are 3 faze :
- 1 se foreamza tromba plastinei
- 2 se formeaza trombina activa
- 3 se formeaza fibrina
Dupa formarea chiagului avem o a 4 etapa fibrinoliza.
Fibrinoliza este un process enzimatic prin care plasminogenul de la nivelul chiagului
sub actiunea unor factori activatori se transforma in plasmina ( plasmina e o enzima).
Aceasta enzima proteolitica distruge fibirina (chiagul rosu) si astfel se reia circulatia la
nivelul vasului.
Imunitatea
Repreazinta totalitatea mecanismelor prin care organismul se apara de ogresiunea
oricaror substante recunoscute ca straine. Substantelele straine (agenti patogeni ) pot fi
bacterii, virusi, paraziti sau produsi ai acestora.
Cand acesti agenti vin in contact cu un organism care le recunoaste si care
declanseaza un mechanism de aparare se numesc antigene.
Organismul se apara cu anitcorpi.
Imunitatea poate fi specifica si nespecifica
Cea nespecifica are ca process cel mai important fagocitoza care consta in captarea si
distrugerea intracelulara a agentilor patogeni (leucocitele , macrofagul )
Imunitatea specifica este un proces complex de aparare antiinfectioasa in care este
obligatorie recunoasterea structurii chimice a agresorului.
Imunitatea specifica este de 2 feluri
- imunitate mediate cellular IMC (se face cu ajutorul celulelor)
15
- imunitate mediate umoral IMU (se face cu ajutorul umorilor)
IMC este realizata de linfocitele T
Linfocitele T iau nastere in maduva rosie hematogena. Se elibereaza in circulatie si
ajung in timus. Aici ele sunt prelucrate/instruite pentru a recunoaste antigenele. De aici se
duce mai departe in organele cu structura linfatica (ganglioni linfatici). La contactul cu
antigenul linfocitele T produc niste proteine specifice numite proteine receptor. Cu ajutorul
proteinelor receptor linfocitele T pot sa recunoasca si sa distruga antigenul. Dupa ce
linfocitul T a fost activate intra in circulatie si se duce la tesutul infestat, se fixeaza pe
membrane antigenuli si elibereaza substante chimice care distrug antigenul.
IMU este realizata de linnfocitu B , se gasesc cantonate la nivelul organelor
linfoide.
Linfocitul B cand e activate de antigen se transforma in plasmocit care la randul lui
secreta niste anticorpi numiti imunglobuline. Imunglobulinele ajung din linfa in sange si in
sange neutralizeaza antigenul care ia determinat aparitia. Acesti imunglobuline prezinta
specificitate, ei distrug numai antigenul care i-a determinat aparitia.
Fiziologie seminarul 3
Fiziologia aparatului circulator
Proprietatile miocardului :
- are o proprietate speciala , numita automatismul inimii
- si 3 proprietati commune cu cele ale muschiului striat : exctitabilitatea,
conductabilitatea, contractibilitatea.
Excitabilitatea reprezinta proprietatea fibrei musculare de a raspunde la
stimuli care au intensititatea programata printr-un potential de actiune. In timpul sistolei
(perioada de contractie a inimii ), inima se afla in starea retractara absoluta, adica oricat de
puternic ar fi stimulul, el ramane fara efect. Aceasta caracteristica este importanta pentru
ca, cu ajutorul ei se poate mentine functia de pompa ritmica a inimii.
Stimululii cu frecventa mare nu pot face miocardul sa execute o contractie tetanica
(ptin sumatia contractiilor), raspunzand la primul stimul, inima intra in sistola sin nu mai
raspunde la stimuli urmatori pana la faza de diastola (relaxarea inimii). Aceasta stare se
datoreaza unui potential de actiune carea are un platon de depolarizare cu durata intre 200
300 mili sec si care coincide cu durata sistolei mecanice.
Automatismul este propriu inimii de a se excita. Acest lucru este realizat de tesutul
modal sau de sistemul excito-conductor cardiac. Se produce prin niste punete la nivelul
inimii:
16
- modulul sino-aterial (se gaseste la baza de varsare a venei cave sup. ) Descarca
impulsul cu frecventa cea mai rapida de 70 80/ min (frecv normala a inimii, ritmul
sinusal)
- modulul atrio-ventricular, se mai numeste dupa localiare jonctiunea atrio-
ventriculara. Frecventa 40 impulsuri / min. Daca modulul atrio-arterial e scos din
functiune comanda e preluata de modulul atrio-ventricular.
- Fasciculii his, frecv. 25 impulsuri/ min , se gaseste in peretele care desparte cele doua
ventricule. El preia comanda daca nu functioneaza celelalte 2. Atunci automat se
produce tulburarea la nivelul inimii, numita bloca atrio-ventricular de gradul III
Proprietatea de automatizare e influentata de concentratia plasmaica a ionilor de
sodium, potasiu, calciu. Daca ea scade (calciul) se produce tahicardia (creste nivelul cardiac
cu peste 80 batai/ min )
Fasciculul his se desparte in reteaua lui Purchinije care e mai dezvoltata in VS si mai
putin in VD cu 2 ramuri
Sistemul nevos simpatico prin cei 2 mediatori adrenalina si nomadrenalina peoduc
tahicardie.
Parasimpaticul si acetil-colina produc bradicardie ( sub 60 batai / min )
Conductabilitatea e proprietatea miocardului de a propaga excitatia la
toate fibrele sale cele mai mari ?(vt) ? de conducere a excitatiei. Le au fasciculul his si
reteaua purchinjie (5m/s)
Din momentul in care se descarca modulul sino-atrial si pana sunt cuprinse toate fibrele
atriilor si ventriculelor , de sistem, trec 0.22sec.
Ca urmare se produce sistolele atriala si ventriculara . Pentru ca legatura dintre A si V o
face modulul atrio-ventricular si fasciculul his, orice leziune produce tulburari de conducere
numite blocuri.
Blocuriele pot fi : partiale ( gradul I si II ) sau totale (gradul III ). Mai este si bloc
de ramura cand e blocata conducerea pe una din ramurile fasciculului his.
Contractilitatea e proprietatea miocardului de a dezvolta o tensiune intre
capetele fibrelor sale. Forta de contractie e proportionala cu grosimea peretilor inimii.
Contractiile inimii se numesc sistole , iar relaxarile diastole. Intre momentul in care se
produce excitatia fibrei miocardului si contractia ei se produc niste procese fizio-chimice prin
care se cupleaza excitatia cu contractia.
Energia necesara contractiei e asigurata de moleculele de ATP, care se desfac in
ADP, legate de fosfor si energie. Refacerea moleculelor de ATP se face pe baza energiei
rezultate din descompunerea fosfo-creatinei
PC+ADP ATP+C
17
PC se reface pe baza energiei eliberate in urma reactiilor de oxido-reducere pe care le sufera
alimentele la nivelul CICLULUI CREPS si al lantului respirator cellular.
Inima este organul care nu poate face datorie de oxigen ca muschii scheletici (stiati).
Muschiul miocard nu functioneaza fara oxigen (necesita un aport mare de oxigen, care e
asigurat de debitul coronaidian, respectiv arterele coronare ale inimii). Forta de contractie a
inimii e cu atat mai mare cu cat umplerea in diastola cu sange e mai mare . eficienta pompei
cordiare e proportionala cu alungirea diastolei , a fibrei sale .
Fiziologie curs 7
Revolutia cardiaca
Revolutia cardiaca sau ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola. Pentru
ca stimulul intarzaie la nivelul nodulului atrio-ventricular exista un asincronism intre
sistola atriala si sistola ventriculara. Sistola atriala precede sistola ventriculara cu 0,1 sec,
durata arpoximativ a ciclului cardiac este cam de 0,8 secunde.
Revoluta cardiaca incepe cu sistola atriilor care dureaza 0,1 sec in acest moment
ventriculele se afla la sfarsitul diastolei si sunt aproape pline cu sange. Sistola atriala
produce umplerea totala a ventriculelor (cam 15 20 % ). In timpul sistolei atriale are loc o
crestere a presiunii din atrii. Sangele nu poate reflua pe venele mari datorita contractiei
fibrelor musculare din jurul orificiilor de varsare a venelor. Singura cale deschisa este
reprezentata de orificiile atrio-ventriculare.
Sistola atriala este urmata de diastola atriala cu durata de 0,7 sec. La inceputul
diastolei atriale are loc sistola ventriculara cu durata de 0,3 sec si are 2 faze
1) faza de contractie izovolumetrica (izos=la fel, isi pastreaza
acelasi volum) incepe in momentul deschiderii valvelor atrio-ventriculare si se termina in
momentul deschiderii valvelor semilunare. In acest interval ventriculul se contracta ca o
cavitate inchisa, lucru care duce la o crestere rapida a presiunii intracavitare. Cand
presiunea intracavitara o depaseste pe cea din artere se deschid valvele semilunare si sangele
trece din ventricule in arterele mari ( se produce ejectia sangelui).
2 ) faza de ejectie incepe cu deschiderea valvelor semilunare si se
termina cand acestea se inched. La inceput are loc o ejectie rapida cu 2/3 din debitul sistolic
ventricular, se elibereaza in arterele pulmonara si aorta. Volumul de sange ejectat in timpul
unei sistole ventriculare este de 70 75 mll cand organismul e in stare de repaus si poate
creste pana la 150 200 in efort.
Dupa sistola urmeaza diastola ventriculara care are 0.5 sec. datorita relaxarii
miocardului presiunea intracavitara scade rapid. Cand presiunea din ventricul devine
inferioara celei din arterele mari are loc inchiderea valvelor semilunare care impiedica
18
scurgerea sangelui din arterele mari in ventricule . pentru ascurt timp ventriculele sunt
cavitati inchise , acest moment poarta denumirea de diastola izovolumetrica. Presiunea
intraventriculara continua sa scada pana la valori mai mici decat cele din atrii. In acest
moment umplerea cu sange a ventriculelor.
?????????????????
0.4 sec diastola generala atriile si ventriculele sunt in stare de relaxare.
????????????????
La sfarsitul diastolei generale are loc sistola atriala si revolutia cardiaca reincepe.
Lucrul mecanic al inimii reprezinta travaliul efectuat de pompa ventriculara in
timpul sistolei ventriculare. Se inmulteste volumul sistolic, fractia de ejectie 70 75 se
inmulteste cu o presiune de valuare medie 100 mm col de mercur , 100 g Ventricul stang, 20
g ventricul drept .
Circulatia arteriala
Arterele sunt vase de sange care ies din inima (prin care sangele iese din inima)
Avem 2 tipuri de artere : elastice
musculare
Arterele elastice sunt reprezentate de arterele mari respective aorta, carotidele,
arterele iliace, axilare. Au in tunica medie numeroase fibre elastice care le permit sa se
destinda si sa preia volumul de sange expulzat de inima. Proprietatea lor principala este
elasticitatea. Elasticitatea permite destinderea lor la cresterea presiunii arteriale si revenirea
la calibrul initial dupa ce presiunea a scazut.
Arterele musculare sunt cele mai numeroase in organism si se caracterizeaza prin
faptul ca in tunica medie au un numar mare de fibre netede. Ele servesc ca si canale de
distributie a sangelui prin care sangele este dus la organele mari.
Arteriolele au un strat foarte gros de celule netede care alcatuiesc tunica medie iar
lumenul ( orificiul vasului este foarte ingust/ diametru foarte mic). Arteriolele isi modifica
diametrul lumenului prin contractia sau relaxarea muschilor netezi din peretele lor.
Autoreglarea presiunii sangvine la nibelul arteriolelor permite organelor sa isi ajusteze
rezistenta vasculara si sa isi mentina debitul sangvin constant in ciuda variatiilor presiunii
arteriale.
Teoria metabolica si teoria musculara (miogenica) explica acest fenomen.
Teoria metabolica daca presiunea arteriala creste determina si o crestere a
debitului sangvin local la nivelul unu organ, asta inseamna ca indeparteaza si vasele
vasodilatatoare locale si automat are loc si o crestere a rezistentei periferice.
19
Teoria musculara ne explica ca cresterea presiunii arteriale determina si o crestere a
presiunii in peretele vaselor determinand intinderea fibrelor musculare netede ca urmare are
loc contractia acestor fibre si scaderea diametrului lumenului vascular (creste presiunea
periferica, scade debitul de sange)
Fiziologie seminar 4
Marea circulatie sau circulatie sistemica
Ventricul stang artera (sange cu O2) artere mici artere mijlocii artere mici
arteriole metaarteriole capilar arterial tesut muscular
Tesut muscular capilar venos venule vene mici vene mijlocii vena cava
(superiaora si inferioara) atriul drept scurg in vemtriculul drept prin cele 2 orificii
atrioventriculare prevazute cu valvele bicuspide.
Mica circulatie sau circulatia pulmonara:
Porneste din vnetriculul drept prin artera pulmonara , sangele ajunge la plaman unde
se face schimbul gazos (lasa CO2 si se incarca cu O2 ) si se reintoarce la inima prin cele 4
vene pulmonare care se deschid in atriul stang . cele 4 vene pulmonare sunt singurele vene
care transporta sange cu O2.
Inima este formata din 3 parti
Endocardul este cea mai profunda parte
20
Miocardul inveleste endocardul
Pericardul inveleste miocardul
Pericardul este format din 2 foite viscerala, cea lipita de inima
Parietala cea lipita de torace
Cele 2 artere mari pulmonara Vd
Aorta Vs au valve tricuspide numite valve semilunare.
Manigestarile acustice ale inimii:
Zgomotul 1 este dat de inchiderea valvelor atrio-ventriculare
Zgomotul 2 este dat de inchiderea valvelor semilunare de la baza arterei pulmonare si arterei
aorte.
Pulsul este perceput ca o unda mecanicacare se propaga pe peretii (arterelor) vaselor si se
percepe in periferie. Valuarea normala a pulsului este de 60 80 batai/min.
Cand pulsul este mai mare de 80 batai/min avem tagicardie
Cand pulsul este mai mic de 60 batai/min avem brodicardie
Tensiunea arterialaeste, presiunea cu care circula sangele. Se masoara cu tensiometru.
Valorile normale sunt : sistolica 100 140 mm col de mercur ; diastolica 60 90 mm col de
mercur. Cea intre 90 140 se numeste tensiune de granita (border line)
Hipertensiune = peste aceste valori
Hipotensiune = sub aceste valori
Fiziologie seminar 5
Microcirculatia cuprinde toate vasele cu diametrul sub 100 microni si include
urmatoarele vase: metaarteriole, arteriole capilare si venule post capilare. Schimbul dintre
lichidul extracelular si sistemul vascular are loc la nivelul capilarelor si venulelor post
capilare.
Microcirculatia este o retea fina care distribuie sangele fiecarei celule din organism.
Capilarele se pot forma direct din arteriole sau metaarteriole. La locul de origine al
capilarelor exista de obicei sfincterul precapilar. Nu toate capilarele sunt functionale in
acelasi timp. In conditii bazale 10 % din capilare nu sunt functionale. In timpul efortului
sau a unor activitati metabolice intense mai multe capilare devin functionale ceea ce mareste
aportul de O2 si substante nutritive. Inchiderea si deschiderea capilarelor produce modificari
a debitului sangvin si determina vazomotricitatea capilarelor.
21
Microcirculatia este locul unde se realizeaza schimbul intre sange si lichidele
inerstitiale. Viteza de circulatie e de 0.3 0.4 mm/sec.
Permeabilitatea capilara pentruca prin endoteliu capilar permeabilitatea capilarelor permite
transferal de apa si substante dizolvate. Prin endoteliu capilar trec toti componenti
plasmatici cu exceptia proteinelor. (asa a preadt profa )
Circulatia venoasa:
Venele sunt vase prin care sangele se reintoarce la inima. Volumul venos este de 3 ori
mai mare decat cel arterial, deci in teritoriu venos se afla cam 75 % din camtitatea de sange
total. Presiunea sangelui in vene este de 10 mm col de mercur la origini (capilar venos) si de 0
mm col de mercur la varsarea venelor in atriul drept. Structura peretilor venosi contin
cantitati mici de tesut elastic si muscular neted.
Proprietatile venelor :
Distensibilitatea este proprietatea venelor de a-si mari pasiv calibrul sub actiunea
presiunii sangelui. Prin aceasta capacitate ????????
Cele mai distensibile vene din organism sunt venele hepatice, venele splenice si venele
subcutanate (sub tegument)
Contractilitatea este proprietatea vaselor de a-si modifica in mod active calibrul prin
contractia sau relaxarea muschilor netezi din peretele lor. Contractia venoasa duce la
cresterea debitului cardiac si la mobilizarea sangelui din organele de rezzerva catre inima.
Factorii care determina/au rol in circulatia venoasa:
Cauza principala prin care sangele se intoarce la inima este activitatea inimii de
pompa. Inima creeaza si mentine permanent o diferenta de presiune intre aorta unde avem
presiune de 100 mm col de mercur si atriul drept unde avem 0 mm col de mercur
Functia de pompa a inimii este aspiro-respingatoare respectiv respingerea sangelui n aorta si
aspiratia sangelui din venele mari in atriul drept
(facoii care determina circulatia venoasa)
I Aspiratia toracica :
Aspiratia toracica se manifesta mai ales in inspiratie. Ea are rolul de a mentine valori
scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica
II presa abdominala:
Reprezinta presiunea din cavitatea abdominala care impinge sangele spre nima. Iar in
inspiratie datorita coborarii diafragmului efectul de presa este accentuat.
III pompa musculara
22
In timpul contractiilor musculare venele profunde sunt golite de sange iar in perioada de
relaxare ele aspira sangele din venele superficiale. Rflexul sangvin este impiedicat de
prezenta valvelor venoase. ( la nivelul venelor de la membrele inferioare)
IV Gravitatia
Are un efect nefavorabil asupra intoarcerii sangelui la inima insa ea favorizeaza asupra
celor care sunt desupra atriului drept
V masajul pulsatil:
Efectuat de catre artere la venele omoloage , ele fiind situate in acelasi pachet vascular.
Fiziologie seminar 6
Circulatia linfatica
Linfa este lichid care circula prin vasele linfatice
Sensul de circulatie are loc dinspre capilarele linfatice din tesuturi spre marile
ducturi/canale linfatice care varsa linfa in confluentii venosi de la baza gatului/in venele
mari de la baza gatului (vena subcalviculara)
Formarea linfei:
La nivelul capilarelor arteriale se filtreaza in fiecare min 16 mll apa. Din acest
volum 15 mll se rezorb in sange la nivelul capatului venos al capilrelor si 1 mll (volum
restant) iau calea capilarelor linfatice. Debitul linfatic mediu este de 1500 mll pe zi.
Linfa are compozitie asemantoare cu a plasmei, difera continutul de proteine care e
mai mic.
Dupa ce linfa trece prin ganglioni se imbunatateste cu proteine si elemente celulare.
Compozitia ei variaza foarte mult de teritoriu care il dreneaza.
Linfa care dreneaza intestinul subtire are mai multe lipide lucru care ii da un aspect laptos.
Linfa din ficat este bogata in proteine si enzime.
Factorii de care depinde circulatia linfatica:
1) factori intrinseci
2) factori extrinseci
1) Factorii intrinseci sunt reprezentati de contractiile ritmice ale vaselor linfatice mari.
Contractiile sunt proportionale cu debitul linfatic. Vasele linfatice au valve, ca si venele.
2) Factorii extrinseci sunt reprezentati de presiunea din tesuturi
-- factorii care mentin circulatia venoasa.
Rolurile sistemuli linfatic:
23
1) este o cale de intoarcere a lichidului extracelular in sistemul venos si blocarea
circulatiei linfatice duce la edeme
2) dreneaza permanent proteinele exreavozate din capilare
3) transporta lipidele absorbite din intestinul subtire
4) participa la apararea antiinfetioasa a organismului prin ganglionii sa linfatici.
Circulatia sangelui :
Circulatia coronariana ( inima 2 artere mari stanga si dreapta)
Debitul coronarian reprezinta aproximativ 5% din debitul cardiac de repaus. Debitul
coronarian in vasele coronariene stangi este maxim in timpul peroadei de relaxare
izovolimetrica.
Circulatia cerebrala arterele care iriga creierul sunt cele 2 artera carotida
dreapta si stanga . Intreruperea fluxului sangvin pentru 5 10 sec produce pierderea
cunostintei. Oprirea circulatiei 5 10 min produce alterari ireversibile ale tesutului
cerebral.
Socul:
- stare patologica caracterizata printr-un flux sangvin insuficient, neadegvat catre
inima, creie, ficat, rinichi, etc.
Cauzele sunt multiple: (cateva)
- socul primar sau sincopa se produce prin dilatarea brusca a arterelor sau prin
scaderea fredventei cardiace
- socul hipovolemic il reprezinta un volum sangvin foarte mic
- soc cardiogen apare o disfunctie majora a inimii.
- Socul septic provocat de infectiibacteriene grave.
Fiziologie curs 8
Metabolismul : termoregalrea
Este formata din 2 procese fundamentale:
I Termogeneza - producerea permanenta de caldura
II Termoliza - pierderea de caldura
Intre aceste 2 procese este un echilibru permanent.
Mecanismele termogenezei::
La baza termogenezei stau reactii catabolice si de oxidoreducere celulara.
24
Organitele care produc caldura in organism sunt mitocondriile.
Toti hormonii din organism care stimuleaza consumul de O2 cresc termogeneza.
Dintre acestia glanda tiroida este cea mai importanta, activitatea ei creste iarna si scade
vara. Roli termogenetici au si hormonii modulo-suprarenali si sistemul nervos simpatic,
Incalzirea corpului este rezultatul termogenezei din fiecare celula. Cei mai mari
producatori de caldura sunt ficatul si inima in conditii de repaus. Muschiul striat produce
caldura prin frison si prin activitate voluntara/ effort fizic.
Mecanismul termolizei:
Pierderea de caldura se baseaza mai ales pe schimbul termic dintre organism si mediu. Acest
schimb se face prin 4 mecanisme mari :
1) Iradierea reprezinta pierderea de caldura sub forma de radiatii infrarosii pe care le
emite organismul.
2) Conductia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct intre suprafata
corpului si obiectele din jur.
3) Convectia reprezinta pierderea de caldura prin incalzirea moleculelor de lichid care
se deplaseaza pe suprafata corpului.
4) Evaporarea reprezinta pierderea de caldura prin vaporizarea sudorii, transpiratiei
de la suprafata corpului.
Pierderi mai putin semnificative de caldura prin urina, maretii fecale, respiratie,
transpiratie.
Cand aerul si obiectele din jurul nostrum sunt sub 30 grade C termoliza se realizeaza
prin primele 3 mecanisme ( iradiere, conductie, convecte)
Cand temperature este mai mare primele 3 sunt insuficinete si intervine cel de al IV-
lea proces, evaporarea.
Mecanismele termoreglarii
Temperatura corpului este reglata aproape in intregime de mecanisme neroase
de feed back. Centri termoreglatori se gasesc la nivelul hipotalamusului.
Receptorii termici celule specializate care detecteaza variatiile de
temperature si care isi descarca impulsulrile pe masura ce temperature creste si scade rata
descarcarilor cand temperature scade. Marea majoritate a lor sunt neuroni care se gasesc
in aria proptica din hipotalanus.. pe langa acestea mai exista si alti receptori:
- termoreceptorii din piele , pt rece sunt de 10 ori mai multi decat cei pentru cald
- mai avem receptori la nivelul maduvei spinarii si in abdomen, in general acestia
transmit impulsuri pentru rece
intre centri termoreglatori hipotalamici si cei alimentari (foamei sisatietatii) exista o legatura
stransa. In conditii de mediu rece sunt stimulate centrii foamei lucru ce duce la o ingestie
suplimentara de alimente. In mediu hipertermic (cald) foamea scade si creste setae .
25
Vitaminele
Vitaminle sunt indispensabile organismului nostrum, nu pot fi sintetizate de
organismul uman. Ele au rol foarte important in reglarea unor procese metabloice din
organism si sunt de 2 feluri :
1) hidrosolubile se dizolva in apa
2) liposolubile nu se dizolva in apa, se dizolva in grasimi
Vit hidrosolubile:
Vit B1 tiomina
- surse : din tarate, oua, ficat
- boli care apar datorita lipsei: paralizii, spasme musculare.
Vit B2 roboflavina
- surse: oua, ficat, tarate, drojdie
- rol fiziologic oxidoreducere celulara.
- Boli care apar datorita lipsei: predispusi la leziuni musculare si a epidermului
Vit B6 piridoxina
- surse: aceleasi ca la B1 si B2
- rol fiziologic: este o enzima care catabolizeaza activitatea transominazelor
( apartin ficatului sub forma PGO, PGP , probe inflamatorii ale ficatului)
- boli: daca lipseste B6 apar tulburari cutanate la maini si picioare.
Vit PP nicotinamina
- surse: oua, carne , ficat, lapte
- rol fiziologic: oxidarea biologica
- boli cauzate de carenta tulburari digestive si nervoase.
Vit B12 cobolamina (este vit antianemica)
- surse: ficat, rinichi
- rol fiziologic: stimuleaza hematopoeza si sinteza de proteine
26
- boli proocate de carenta, anemie megaloblasitca
Vit C- acid ascordic
- surse: legume fructe citrice
- rol fiziologic: - stimuleaza procesele de oxidoreducere;- creste rezistenta la
infectii o organismului; - creste capacitatea de efort; - protejeaza peretele
vascular
Vit P
- surse fructe legume oua lapte ficat
- rol fiziologic: mentine permeabilitatea si integritatea capilarelor
- boli : anemii, hemoragii cutanate.
Fiziolofie curs 9
Metabolismul intermediar glucidic
Glucidele = hidrati de carbon
Sunt alcatuite din carbon , oxygen si hydrogen
In natura se gasesc glucide cu molecula simpla sau molecula complexa (polizaharide)
(monizaharide si dizaharide)
Glucide simple: pentoze riboza , 5 atomi de carbon
Hexoze glucoza, fructoza, 6 atomi de carbon.
Polizaharidele polimeri ai glucozei, ex : celuloza si amidonul care provin din plante, iar
glicogenul care are origine animala.
Rolul fiziologic al glucidelor:
1) Rolul energetic, prin oxidare pana la CO2 si H2O a unui gram de glucoza ( ciclul
creps) obtinem 4.1k calorii.
2) Rol plastic glucoza participa la formarea unor structuri celulare.
3) Rol functional se refera la moleculele de ATP contin riboza ( anticoagulant
natural) . heparina contine glucoza.
Glucidele se absorb sub forma de monozaharide in special glucoza. Aceasta ajunge in
circulatia hepatica si de aici in ficat, din ficat ajunge in circulatia generala de unde este
preluat de toate celulele organismului nostrum.
Valuarea medie a glucozei in sange (glicemie) este de 100mlgr la 100 mll plasma.
27
Dupa masa(dupa ce mancam,) nivelul glicemic creste/ hiperglicemie postbrandiala
Glucoza este utilizata in primul rand ca sursa energetica . catabolismul glucozei
prezinta avantajul ca in etapa metabolizarii incomplete dintr-o molecula de glucoza se poate
forma o molecula de acid citric, substanta cheie in cadrul ciclului creps.
Primul process:
I Glicoliza anaeroba pentru ca se desfasoara in lipsa O2-ului glucoza este
metabolizata incomplete si la sfarsit ajungem sa obtinem din fiecare molecula de glucoza 2
molecule de acid piruvic, din acidul piruvic el este hidrogenat si se obtine acidul lactic care
este produsul final al glicolizei anaerobe.
Daca asupra acidului piruvic intervne O2-ul atunci acesta se va transorma in acetil
coenzima
II Glicoliza aeroba se desfasoara in prezenta O2-ului, este reprezentata de
ciclul creps. Ciclul creps incepe cu formarea acidului citric, el se formeaza cu ajutorul acetil
coenzimei A dupa care in urma decarboxilarii rezultand CO2 si H2O. apa este produsul final
al proceselor de oxidoreducere celulara.
In timpul acestor reactii oxidative se elibereaza cantitati mari de energie sub forma
de ATP proces numit fosforilare oxidativa.
Sediul glicolizei anaerobe este citoplasma
Sediul glicolizei aerobe sunt mitocondrii.
Prin degradarea complata pana la CO2 si H2O a unui mol gram de glucoza (180
grame) se elibereaza 680 kcalorii
Gliconeogeneza reactii de degradare ale glucozei. Din faza anaeroba se pot
desfasura se in sens invers, dinspre metabolitii intermediari ai glicolizei inapoi la glucoza.
Acesti metabolite intermediari provin din precursori neglucidici, lipide sau proteine.
Gluconeogeneza este foarte importanta pentru sistemul nervos care este mare consummator
de glucoza si nu are reserve proprii.
Principalele organe in care are loc gluconeogeneza: ficatul, rinichiul
Hormonii care stiumuleaza procesul gliconeogenezei :
- glucocorticoizi
- tiroidinei
- glucagons
Procesul este stimult de insulina.
Glicogenogeneza (formarea de glicogen)
Toate celulele organismului pot sintetiza glicogenul prin polimelizarea glucozei.
Organele specialiste sunt ficatulsi muschiul striat.
Ficatul poate produce glicogen si din fructoza si din galactoza. Sinteza de glicogen
la nivel hepatic creste in timpul absorbtiei glucozei din intestinal subtire sau/si in timpul
hiperglicemiei postbrandiala.
28
Gluiconeogeneza este stimulata de insulina si sistemul nervos vegetative parasimpatic.
Lipogeneza (producerea/sinteza de lipide din glucoza)
Glucidele pot fi transformate in grasimi si depuse sub forma de resurse lipidice in tesuturi.
Cand aportul de glucide este foarte mare capacitatea celulelor de a se incarca cu glcogen este
depasita. Surplusul de glucoza este transformat in lipide si duce la aparitia obezitatii.
Lipogeneza din glucide se intensifica sub actiunea insulinei care favorizeaza patrunderea
glucozei in celule.
Tulburari ale metabolismului glucidic:
Utilizarea glucozei la nivel celular depinde de insulina, daca secretia de insulina
dispare sau scade apare diabetul zaharat si este caracterizata prin hiperglicemie si glicozurie
(prezenta glucozei in urina)
Hipoglicemia afecteaza sistemul nervos, tulburari vegetative.
Seminar (continuare curs 9)
Tulburarile metabolismului glucidic
Utilizarea glucozei la nivel celular depinde foarte mult de insulina. Diminuarea sau
absnta secretiei de insulina provoaca boala diabet zaharat care se caracterizeaza prin
scaderea depozitelor celulare de glicogen si lipide hiperglicemie si glicozurie.
Hipersecretia de insulina creste depozitul de glucide celulare si astfel este insotita de
o scadere marcata a concentratiei de glucoza in sange --: hipoglicemie.
Metabolismul intermediary al lipidelor
Lipidele sunt substante organice alcatuite din carbon, oxygen si hidrogen dar contin
hidrogen mai mult si oxigen mai putin.
Unele dintre lipide contin fosfor (P)
Din punct de vedere chimic lipidele sunt esteri ai acizilor grasi in combinatie cu acool
superior.
Acizii grasi (esterii) acidul palmitic cu 16 atomi de carbon
-- acidul oleic cu 18 atomi de carbon
Alcoolul cel mai frecvent este glicerolul.
Lipidele sunt insolubile in apa si solubile in solventi organici (grasimi)
Principalele lipide din organism sunt :
- trigliceride
29
- colesterolul
- fosfolipide
Sursele de lipide sunt de origine animala ( in special grasimi)
de origine vegetala floarea soarelui nuci masline
----------------------------(pana aici sunt caracteristici generale, posibil sub de
examen)---------------------------------------------------------------------------
Rolul fiziologic al lipidelor:
1) rol energetic
2) rol plastic
3) rol functional
1) Rolul energetic :
Datorita numarului mare de atomi de hidrogen din molecula lor lipidele degaja o
cantitate mare de caldura prin ardere. Daca se catabolizeaza 1gr de lipide obtinem 9.3
kcalorii ( prin ciclul creps)
Organismul foloseste ca material energetic atat lipidele cat si glucidele. O
caracteristica a metabolismului lipidic este stocarea energiei oferita de lipide sub forma unor
reserve lipidice in cantitati insemnate. Catabolismul lipidic are un dezavantaj, desi se
consuma rezervele de lipide din organism se genereaza in exces corpi cetonici ( subst toxice).
Tesutul nervos nu catabolizeaza lipidele ci numai glucidele, dintre toate lipidele rol energetic
il au trigliceridele
2) Rolul plastic
Cel mai important il au fosfolipidele. La nivelul nervilor teaca de mielina contine
foarte multe lipide. Lipidele intra in constitutia tuturor membranelor celulare si
intracelualre.
4) Rolul functional:
lipidele se depun subcutanat si in jurul organelor interne
impiedicand un rol protector mecanic si termic
colesterolul reprezinta un precursor al acizilor biliari
exista acizi grasi nesaturati de aceea se numesc acizi grasi esentiali.
Fiziologie curs 11
Metabolismul intermediar lipidic
Lipidele sunt substante organice alcatuite ca si glucidele din C, O2, H dar contin mai
mult H si mai putin O2
Din pct de vedere chimic lipidele sunt esteri ai acizilor grasi cu alcooli superiori.
Acizii grasi cei mai frecvent intalniti : - acidul polemic 16 atomi de C
30
- acidul oleic 18 atomi de C
Alcoolul cel mai frecvent intalnit este glicerolul.
Lipidele sunt insolubile in apa si solubile in solventi organici
Principalele lipide din organism sunt trigliceridele
- colesterolul
- fosfolipidele
Sursele de lipide sunt de origine animala grasimile
de origine vegetala ulei de masline, floarea soarelui , nuci, etc.
Metabolismul lipidic:
1) Primul pas de metabolizare a lipidelor are loc in enterocit ( intestinal subtire)
trigliceridele si acizii grasi.
2) Cel de al doilea pas are loc la nivelul adipocitelor (tesutului gras) si hepatocitelor ( la
niv ficatului)
Subtitlu ))))
1) depunerea sub forma de depozite/reserve numita lipogeneza
2) lipoliza catabolizarea lipidelor
3) cetogeneza producerea de corpi cetonici
4) gluconeogeneza ( cea de la glucide)
1) lipogeneza depunerea sub forma de reserve a lipidelor se face la nivelul ficatului
si in tesutul adipos. Substanta sub forma care se depozteaza sunt trigliceridele.
(lipseste ceva)
Lipogeneza este conditionata de aportul glucidic !!!!!
Cand se consuma glucide in cantitate mare excesul de glucoza este
transformat in lipide de rezerva si are loc ingrasarea.
Daca nu mai administram organismului glucide, lipogeneza inceteaza si organismul
incepe sa consume din rezervele de proptii de lipide.
2) Lipoliza mobilizarea rezervelor lipidice din depozite, lucru care se datoreaza
lipozelor (enzime) tisulare. Lipolizele dizolva/desfac/catabolizeaza lipidele in
acizi grasi si glicerol. Acesti acizi grasi trec in sange unde sunt utilizati de toate
tesuturile in afara de sistemul nervos SN.
3) Cetogeneza consta in formarea corpilor cetonici, acestia pot fi degradati pana
la CO2, H2O si energie (ciclul creps)
In mod normal acesti corpi cetonici se gasesc in cantitati reduse. Utilizarea excesiva
a acizilor grasi duce la corpilor cetonici in sange si respectiv la cresterea
aciditatii mediului intern al organismului (la eforturile aerobe)
4) gluconeogeneza o gasim la glucide !! e aceeasi
31
Fiziologie curs 10
Metabolismul intermediar proteic
Proteinele sunt substante organice formate din carbon O2 H si azot.
Unitatea elementara de structura a proteinelor sunt aminoacizii (AA). Aminoacizii
provin din acizii grasi cu lant scurt (putini atomi de carbon)
Sursele de proteine : - de origine animala : carne , peste , lapte, oua
- de orgine vegetala : paine , fructe, legume
la nivelul tubului digestive proteinele sunt hidrolizate (actionate de HOH, apa) sub
actiunea unor enzime proteolitice pana la aAA si sub forma de AA se rezorb din
intestinal subtire.
Roll fiziologic al proteinleor:
1) Rol energetic (sursa de energie)
Organismul foloseste proteinele ca sursa energetica numai cand glucoza nu se mai
poate utilize. Prin arderea unui gram de proteine obtinem 4.1 kcalorii
Produsi finali ai catabolismului proteic:
- uree
- acid ureic
- creatina
Efectul negative al folosirii proteinelor ca sursa energetica este reprezentata de
toxicitatea produsilor intermediar ai catabolismului proteic, ex amoniac, corpi cetonici.
2) rol plastic toate celulele contin proteine
3) rol functional
- rol de enzme
- rol de structura respiratorie (hemoglobina)
- anticorpi , imunglobulinele (plasmatice)
- rol in coagularea sangelui
- rol in contractia musculara
- ron in reglarea echilibrului acido-bazic
- etc.
Caile de metabolizare a AA:
Dupa absorbtia din intestinal subtire AA ajung pe cale portala in ficat si de aici in
circulatia sangvina generala
AA pot urma 2 cai metabolice :
1) calea sintezei de proteine respective anabolism
2) calea degradarii catabolice respective catabolism
Biosinteza proteinelor:
32
Fiecare celula din organism isi sintetizeaza propriile proteine, astfel se reinoiesc
permanent componentele celulare ale fiecarei structura. Zilnic se reinoiesc in organismul
nostrum 500 grame de proteine.
Sediul sintezei proteice este la nivelul reticulului endoplasmatic rugos si a ribozomilor.
Matricea (reteta) baza a sintezei proteinelor are o
specificitate ???????????????????????????????????
Sinteza de proteine foloseste energia provenita din hidroliza ATP-ului
Unii AA sunt folositi in procesul de gluconeogeneza, acidul glutamic si aspartic.
Ficatul si rinichii sunt sediile de formare a gluconeogenezei
Din 100 g proteine glucoforatoare 60 g proteine
Catabolismul proteic:
1) Prima etapa consta in descompunerea moleculei macromoleculei proteice in AA pe
care ii contine. Aceste reactii au loc la nivelul tubului digestive si in interiorul
oricarei alte celule. AA care rezulta din aceasta degradare intra intr-un deposit
comun al AA.
2) A 2 a etapa este catabolizarea AA care la randul ei are 2 etape :
1) pe cai specifice si continua cu
2) cu degradarea oxidative ( in prezenta O2-ului)
Catabolizarea AA prin caile specifice se face prin 3 tipuri de reactii :
- I dezaminarea
- IIdecarboxilarea
- Transaminarea
(Degradarea oxidative are loc la glucide , lipide si proteine)
Dezaminarea consta in ?desfacerea? AA in ammoniac + aflacetoacid
Decarboxilarea se indeparteaza Co2 si AAizii se transorma in amin biogene ( ex
mediatorii chimici histamine , serotonina )
Locul unde se produce decarboxilarea este intestinal gros cu ajutorul florei de putrefactie.
Transaminarea consta in transferal gruparii NH3 de la un AA la un alt AA
formandu-se un AA nou. Enzimele procesului se numesc transaminaze.
Mentinerea echilibrului intre anabolismul si catabolismul proteic se face cu ajutorul
hipotalamusului ( are 3 portiuni ) , cea posterioara intensifica procesul de catabolism proteic
(distrugerea), iar partea anterioara intensifica procesul de anabolism proteic (producerea)
Exista niste hormone care influenteaza:
Hormoni anabolizanti : samatrop (sth) insulina si hormonii sexuali.
33
BAFTA LA EXAMEN !!!!!
34