Sunteți pe pagina 1din 166

existente pe ling2 pris5ci. De pild5, la 18 august 1657 este amintits prisac:~clc la Crad cu cas5 yi zemnic ; la 5 nlartie 16G2 se afirma cfi un locuitor luase de la un altul din Dolhe~ti,pe vremuri de lipsfi, ,,stupi ~i ce au gssit de mincare din zem- nicul de stupia a1 acestuia. Unele zemnice erau foatre inciip5toare ; la 9 mai 1695 se aminterjte un zemnic la Ceabrfiu care con- tinea 149 dc mjtci (stupi) de albine. Informatiile documentare sint confirmate

si de IgnaC Stephan Raicevich,

care scria c5 - dupfi ce toamna, cele mai

multe albine erau distruse - restul erau

pRstrate intr-un bordei, unde era lcisnt5

o cantitate de miere necesari~lor pentru

hran8 in lunile friguroase. Pri1n3vara, stupii erau scosi din zelnnic ~i instolati in prisacri ; intr-un docu~nent

de la

locuitor a scos primjvara 24 m5tci din zemnic si le-a pus in prisacci, sii roiasc5.

DupB traditia multisecul,~r;i, stupii erau scoyi dc la iernat la 17 martie ; daci ti~npulnu era prielnic, operatia se a~nina pentru 25 martie. Informatia este confir- mat5 de Anton Maria del Chiaro:

,,stupii sint agezati in anumite locuri po- trivite, nu la indem?n5, ci mai depsrtati de casB, in cimp, pe un teren cu o pozitie destul de pl5cut5, unde nu bate vintul ~i uncle nu sint expu~i la soare. Timpul hotdrit pentru a-i scoate afar5 (la cimp) este dup5 15 martie, numai sH nu cad5 dumineca." In aceleasi conditii erau tinuti ~i in vre-

mea

V i r g i 1i u s

4

iulie

1687 se afirma astfel c5 hn

romanilor,

in

aya

cum

scria

poetul

de

Georgice :

,,inainte

toate. Irebuie c5utat;i pentru albine 0 lo- cuint5 ad5postitS de vinturi, c5ci viniul le impiedics de a aduce la stup rodul muncii lor, ceea ce au cules din flori ; un loc unde nici oile, nici iezii zburdalnici s5 nu sar5 pe flori ; unde junca, r5tBcind pe cimp, s5 nu scuture roua si sa calce, piiscind, flnrile ~i iarba". Uup5 jnformatiile vremii, la sosirea pri- mkvcrii sau cind timpul se incglzea, stu- pii erau scogi din ad5postul lor de fin rji asczati pe cimp. Pe fiecare stup, prisBca-. rul qeza cite o piatr5 lats, care f5cea ca apa de ploaie s5 se scurgs. Dup5 aceea, din tufele de m5rScini facea o ingradi- tur5 in jurul stupinei, apoi s5pa o groap5 in pamint, iar deasupra ei ridica din birne scheletul ~i acoperi~ulbordeiului, pe care il acoperea mai lntii cu crengi, pcste care punea brazde de pgmint. Acesta era ad5postul stuparului care lo- cuia permanent in prisaca ce avea in

grij5.

A n d r e a s W o 1f consemna

stupinei, zvintat rji curatat de iarb8, rjtiu- beiele erau rinduite nu unul lings altul,

c5 pe locul

ci In o distant5 de trei pa@ depsrtare, nu in linie dreapt5 ci aSa cum credea de cuviint5 stuparul. Astfel amenajate, stupinele (prisscile) riimineau in terenul' melifer din prim5- vari pin5 in toamnZ, cind se recoltau mierea $i ceara. Dup5 cum rezults din documente, albi- ncle Se inmulteau foarte repede. Dintr-un act din 15 noiembrie 1669 aflgm c5 vor- nicul Gligora~Gherman d-d;I use unui locuitor 31 de stupi pe care acesta