Farmacoterapie Curs nr.

13
VITAMINE
Vitaminele sunt substante organice necesare pentru buna functionare a organismului.
Ele sunt introduse in organism prin intermediul alimentelor, unele fiind sintetizate si in
organism:vitamina K, vitamina D3, vitamina PP, biotina, vitamina B6, etc.
Vitaminele prezinta mai multe denumiri:
Denumirea alfabetica, folosind literele mari ale alfabetului A, B, C, , E, !, si
diferiti indici in cadrul unui tip de "itamina: #$%, B1, B#, B&, etc'
Denumirea chimica care are la baza structura c(imica a "itaminei: vitamina B6
- piridoxina (derivat de piridina), vitamina E - tocoferol (nucleu tocol), etc.'
Denumirea terapeutica dupa efectul farmacodinamic: vitamina A-vitamina
antixeroftalmica, vitamina -vitamina anti!corbutica, "itamina D-vitamina
antirahitica, vitamina E- vitamina anti!terilitate, vitamina PP-vitamina
antipela#ra, vitamina K-vitamina antihemora#ica !au vitamina coa#ularii.
Vitaminele au fost clasificate dupa solubilitate in:
"itamine lipo!olubile: A, , E, !'
"itamine hidro!olubile: comple)ul B, "itamina C.
*rebuie amintite si vitaminoidele, adica acei factori bioc(imici lipsiti de functie
enzimatica si anume:
"itamina +,
mezoinozitolul,
colina,
acidul pangamic,
acidul alfa$lipoic,
unii acizi grasi nesaturati esentiali ,"itamina F-.
.$au identificat si compusi mai mult sau mai putin asemanatori structural cu
"itaminele, capabili sa diminueze acti"itatea "itaminelor, numiti anti"itamine, unii a"and
utilizari terapeutice.
Vitaminele pot fi acti"e ca atare sau se pot gasi sub forma de pro"itamine ,precursori
inacti"i- care in organism sunt transformate in "itamine, cum ar fi carotenoidele.
Cele mai multe "itamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele bioc(imice.
in punct de "edere al mecanismului de actiune, "itaminele pot fi:
/ u efect nuclear: actioneaza influentand transcriptia A0 si formarea unor proteine
cu rol biologic. E).: vitamina A si D'
/ u efect membranar, impiedicand actiunea unor radicali liberi la ni"elul
membranelor biologice. E).: vitamina E;
/ u rol in tran!ferul unor #rupari cum ar fi$ -%&, -'3, -('&. E).: vitamina B1,
B6, B12,biotina, acidul pantotenic, acidul folic;
/ u rol in tran!ferul de electroni. E).: vitamina , vitamina B2, vitamina !,
vitamina "#

1
esi cantitatile de "itamine necesare organismului sunt mici, in cazul in care prin
alimentatie sau sinteza endogena nu sunt acoperite cerintele fiziologice apare carenta,
deficitul sau starea de (ipo"itaminoza. Ele pot apare:
o Datorita aportului redu!: alimentatie dezec(ilibrata, lipsa poftei de
mancare'
o Datorita ab!orbtiei necore!pun)atoare: afectiuni (epatice, biliare,
gastro$intestinale sau administrarea concomitenta a unor medicamente
care scad absorbtia'
o Datorita nevoilor cre!cute ale or#ani!mului: la femeia gra"ida, la
femeia care alapteaza, la copii in crestere, la batrani, in boli infectioase,
(ipertiroidism, la alcoolici, in cursul tratamentului cu unele medicamente.
Vitaminele se folosesc in doze mici profilactic sau pentru tratamentul (ipo"itaminozelor
usoare, dozele fiind totusi de 1$12 ori mai mari decat necesarul zilnic. 3n cazul
(ipo"itaminozelor gra"e ce imbraca forma unor afectiuni cum ar fi: pela#ra, !corbutul,
rahiti!mul, beri-beri sunt necesare doze mari de "itamine. *ot in doze mari, "itaminele
se folosesc pentru pre"enirea si tratarea unor afectiuni nelegate de starile carentiale
specifice.
Vitaminele in doze terapeutice sunt bine tolerate, putand apare reactii ad"erse se"ere
mai ales la administrarea "itaminelor liposolubile in doze mari.
1#1# VITAMINA A
2
Vitamina A este o "itamina liposolubila numita si vitamina antixeroftalmica.
Formele sub care se gaseste "itamina A sunt:
o retinolul (vitamina A*) si esterii retinolului'
o 3-dehidro-retinolul (vitamina A&)+
o retinalul+
o acidul retinoic+
o precursori de "itamina A ,pro"itamine- numiti carotenoide dintre care cel
mai important este ,-carotenul'
o analogi de sinteza ai "itaminei A: tretinoin, i)otretinoin, etretinat,
acitretin-
../etinolul, retinalul !i acidul retinoic !unt compu!i biolo#ic activi, dar
neechivalenti ca actiune-
3
*-*-*- 0ur!e de vitamina A
4rganismul nu sintetizeaza "itamina A, dar poate transforma pro"itaminele in "itamina
A.Vitamina A pro"ine din alimente, atat ca atare, cat si sub forma de pro"itamine.
Contin "itamina A sau carotenoide:
Produ!e animale cum ar fi: ficatul, laptele integral, untul, branza,
ouale, pestele si uleiul din ficat de peste'
Produ!e ve#etale cum ar fi: fructele, rosiile, morco"ii.
*-*-&- 1armacocinetica
Ab!orbtie$ Alimentele aduc in organism "itamina A sub forma de esteri ai retinolului si
beta$caroten. Esterii retinolului sufera o (idroliza inainte de absorbtie. 5etinolul se
absoarbe acti" din tubul digesti", printr$un mecanism la care participa o proteina
citosolica numita C5B+ ll ,cellular retinol binding protein 33-. Carotenoidele sunt
absorbite prin difuziune pasi"a,absorbtia fiind incompleta. 6-carotenul este transformat
in celulele epiteliale de la ni"elul locului de absorbtie in retinal si ulterior in retinol. +entru
absorbtia "itaminei A este necesara prezenta:
o sarurilor biliare
o lipazei pancreatice
o proteinelor si grasimilor alimentare.
77Din preparatele de vitamina A mi!cibile cu apa, acea!ta !e ab!oarbe mai bine
decat din preparatele de tip !olutie uleioa!a-
Di!tributia$ A8uns in mucoasa intestinala, retinolul este reesteriticat la retinilpalmitat,
forma sub care a8unge in sange si ficat prin intermediul c(ilomicronilor. Vitamina A este
stocata in principal in celulele !upffer din ficat si doar o mica parte in rinic(i, plamani,
suprarenale,retina si grasimi. 3n sange, retinolul liber se leaga de o 2*-#lobulina
(retinol bindin# protein) in proportie de 92:. Vitamina A trece mai greu placenta si
poate sa apara in laptele matern.
3etaboli)are$ 5etinolul este metabolizat in ficat la o 6$glucuronida care urmeaza un
circuit entero$(epatic si sufera o)idarea la retinal si acid retinoic.
Eliminare$ Vitamina A se elimina prin urina si fecale.
*-*-3- 1armacodinamie
/olurile vitaminei A$
*oate cele trei forme ale "itaminei A, retinolul, retinalul, acidul retinoic sunt acti"e. in
celulele tesuturilor tinta, retinolul si deri"atii sai se fi)eaza de transportori numiti /BP-
cellular retinol bindin# protein si /ABP-cellular retinoid acid4bindin# protein.
Acesti transportori asigura trecerea retinolului si acidului retinoic in nucleu unde
actioneaza receptori specifici ;$A$ %&etinoic acid &ecepto&' si $($ %&etinoic (
&ecepto&'). Acestia permit fi)area acidului retinoic de fragmente specifice din structura
A0-ului, /A/E (retinoic acid re!pon!ive element!)- Este astfel influentata
transcriptia A0$ului si formarea unor proteine cu efecte biologice.
4
Vitamina A*
E!te nece!ara pentru formarea pi#mentilor foto!en!ibili in retina !i prevenirea
nictalopiei (hemeralopiei)$
;Vitamina A amelioreaza "ederea crepusculara, carenta manifestandu-se prin tulburari
de adaptare la intuneric ,(emeralopie-. Ea este necesara pentru formarea pigmentilor
fotosensibili in retina, fiind componentul esential al &odopsinei#
ll$cis retinolul a8uns la ni"elul corneei este transformat in ll$cis retinal. +igmentul
fotosensibil din celulele cu bastonase, rodopsina, care asigura "ederea nocturna rezulta
prin combinarea la intuneric a ll$cis$retinalului cu opsina.
.ub actiunea luminii rodopsina se transforma in metarodopsina ll ,rodopsina acti"ata-,
iar ll$cis$retinalul este izomerizat in all-trans retinal. Aceasta fotoreactie initiaza un
potential receptor. 5odopsina acti"ata interactioneaza cu proteina <t sau transducina.
*ransducina stimuleaza o fosfodiesteraza care scade cantitatea de <=+c %+uano,in
monofosfat ciclic'. .caderea <=+c in(iba intrarea sodiului prin canalele sodice la
ni"elul celulelor cu bastonase, ceea ce antreneaza o reactie de (iperpolarizare.
+otentialul receptor conduce la generarea unui potential de actiune ce a8unge la creier
prin intermediul ner"ului optic. All$trans retinalul poate ti izomerizat direct la 11-cis-retinal
sau poate fi redus la all-trans retinol, care apoi este con"ertit la 11$cis retinol si ciclul se
repeta. +igmentul fotosensibil din celulele cu conuri se formeaza cand o proteina
asemanatoare opsinei se combina cu retinalul. Ace!t pi#ment a!i#ura vederea diurna
!i colorata-5
E!te nece!ara pentru cre!terea !i diferentierea celulelor epiteliale, contribuind
la
re#larea troficitatii mucoa!elor !i te#umentelor $
; Aceste efecte sunt asigurate de acidul all-trans retinoic si acidul 9$cis retinoic, care in
tesutul epitelial cresc sinteza fibronectinei si reduc sinteza metaloproteinazelor
,colagenaze-,unor cito>ine, enzime si unor glicoproteine de pe suprafata membranei
celulare.?
Are proprietati anticanceroa!e, favori)and tran!formarea celulelor mali#ne in
celule normale !i inhiband cre!terea tumorilor$
,Vitamina A incetineste sau c(iar opreste e"olutia celulelor premaligne in celule maligne
in"azi"e, induce diferentierea in celulele maligne pentru a forma celule normale si poate
interfera cu mecanismele de aparare imuna ale gazdei-
E!te implicata in proce!ele imune !i in apararea antimicrobiana, !timuland
formarea de anticorpi+
E!te nece!ara pentru cre!terea oa!elor !i te!uturilor moi+
E!te nece!ara pentru reproducere !i de)voltarea embrionara+
lntervine in metaboli!mul !teroi)ilor !i !inte)a cole!terolului+
lnfluentea)a functia tiroidei !i #landelor !exuale-
E!te cofactor in !inte)a mucopoli)aharidelor, in activarea !ulfatului, in
dehidro#enarea hidroxi!teroi)ilor !i in functia en)imelor micro)omale
5
*-*-6- 1armacoterapie
Carenta "itaminei A poate fi datorata:
o unor diete dezec(ilibrate ,aport insuficient-'
o malabsorbtiei ,absorbtie redusa-'
o afectiunilor biliare si (epatice ,tulburari de absorbtie si depozitare in ficat-'
o bolilor renale ,eliminare crescuta-'
o (ipertiroidiei ,con"ersia carotenoidelor deficitara-'
o diabetului ,con"ersia carotenoidelor deficitara-'
o deficitului proteic ,diminua cantitatea de proteine transportoare-.
=anifestarile clinice ale carentei sunt: tulburari de vedere nocturna
(hemeralopie),u!caciunea pielii !i mucoa!elor, hiper7erato)a, intar)ierea cre!terii
!i de)voltarii cu tulburari de o!ificare, !caderea re)i!tentei la infectii, etc-
Vitamina A se indica in pre"enirea si tratarea stari de (ipo"itaminoza. .e mai indica
intr$o serie de afectiuni muco$cutanate cum ar fi: dermato)e, xeroftalmie,
con8unctivite, infectii !i inflamatii ale cailor re!piratorii !uperioare, tulburari
di#e!tive cronice. +oate fi folosita la cei cu (ipertiroidie si la copii care prezinta
intarzieri de crestere.
Analogii de sinteza ai "itaminei A naturala au actiune asupra proliferarii si diferentierii
tesuturilor, in special a epiteliilor. Astfel:
9retinoinul sau acidul all-tran! retinoic este folosit pentru tratamentul local al
acneei.+oate fi folosit pe cale orala in doze mari pentru tratamentul leucemiei
acute promielocitare in asociere cu c(imioterapie.
:!otretinoinul sau acidul *3-ci! retinoic este izomerul tretinoinului si se
utilizeaza in tratamentul acneei gra"e noduloc(istice, acneei rozacee gra"a si in
tulburari de >eratinizare rezistente la etretinat. .e administreaza oral sau cutanat.
Etretinatul, retinoid asemanator acitretinei se utilizeaza in tulburari congenitale
de >eratinizare, psoriazis, i(tioza si alte afectiuni dermatologice, a"and a"anta8ul
unei durate lungi de actiune.
Acitretinul este forma acti"a a etretinatului, a"and aceleasi indicatii cu acesta,
insa o durata de actiune mai scurta.Acesti compusi pot produce o serie de reactii
ad"erse caracteristice, cel mai important de semnalat fiind riscul crescut de
teratogenitate.
*-*-;- 1armacotoxicolo#ie
5eactiile ad"erse la "itamina A sunt doza dependente si apar la doze mari.
=anifestarile clinice ale -ipe&vitamino,ei A sunt:
.N" - oboseala, iritabilitate, cefalee'
Apa&at di/estiv - anore)ie, greata, "oma'
0a nivelul pielii si mucoaselo& - piele uscata, pierderea parului, uscaciunea
gurii, nasului'
0a nivelul oaselo& - ingrosarea oaselor lungi si incetinirea cresterii'
.an/e - anemie aplastica, leucopenie'
1epatic - stare icterica, (epatomegalie, cresterea enzimelor (epatice'
0a nivel ocula& - tulburari de "edere'
6
Efecte te&ato/ene - e)cesul de "itamina in timpul sarcinii poate produce
malformatii la fat.
*-*-6- 1armaco#rafie
0ecesarul zilnic recomandat de "itamina A este:
o Copil pana la un an: 2,3%1 mg'
o Copil 1$12 ani: 2,@ $ 2,% mg'
o Barbati: 1 mg'
o Femei: 2,A mg'
o Femei insarcinate: 1,3 mg'
o Femei care alapteaza: 1,# / 1,3 mg'
in terapie sunt folositi: retinolul sub forma de acetat !au palmitat pe cale orala sau
parenterala. +entru adulti se folosesc &;-<<<-;<-<<< u-i-=)i !au 3<<-<<<
u-i--=!aptamana, iar pentru copii &<<<-&<-<<< u-i-=)i-
Vitamina A mai poate fi aplicata local pe piele si mucoase sub forma de solutii si
unguente.
Bleiul de peste sau untura de peste ,oleum 8ecoris- care contine "itamina A se foloseste
in administrare orala.
1#2# VITAMINA D
"itamina D (calciferolii),numita si vitamina antirahitica, este o "itamina liposolubila.
Cn grupul "itaminei sunt incluse & "itamine, de la # la %. Cei mai importanti
compusi din grupul calciferolilor sunt:
o ergocalciferol ,#-,
o colecalciferol ,3-,
o calcifediol - metabolit acti",
o calcitriol - metabolit acti",
o alfacalcidol,
o un analog sintetic al "itaminei , di(idrota(isterol.
*-&-*- 0ur!e de vitamina D
"olecalcife&olul %vitamina D2' are origine endogena si e)ogena. El este sintetizat la
ni"elul pielii plecand de la >-dehidro-cole!terol (provitamina D3) care este con"ertit in
"itamina 3 sub influenta razelor B.V.
E&/oste&olul, p&ovitamina D2, preluat din alimente este transformat in ergocalciferol si
apoi in colecalciferol.
Vitamina se gaseste in: ficat, pe!te #ra!, unt, lapte, bran)a, #albenu! de ou-
*-&-&- 1armacocinetica
Ab!orbtie$ Vitamina administrata oral se absoarbe rapid din intestinul subtire,
necesitand prezenta bilei. Fata de "itamina #, "itamina 3 se absoaroe complet si mai
rapid. Absorbtia scade in: afectiuni biliare si (epatice si sindrom de malabsorbtie.
Vitamina se absoarbe bine si dupa administrare intramusculara.
7
Di!tributie$ upa absorbtie ea este transportata la ficat inclusa in c(ilomicroni. in sange
circula 3egata de o proteina specifica - vitamin D-bindin# protein. Ea poate fi stocata in
tesutul adipos si ficat timp indelungat.
=etabolizarea are loc la ni"elul ficatului si rinic(ilor, unde se formeaza o serie de
metaboliti acti"i.
ln ficat colecalciferolul este transformat in &;-%' colecalciferolul sau calcifediol si &;-
%' er#ocalciferolul, ambii cu acti"itate biologica. eri"atii #1 (idro)ilati pot participa la
circuitul entero(epatic. #1$4D colecalciferolul este metabolizat la ni"elul mitocondriilor
tubului contort pro)imal in 1,#1$,4D-$colecalciferolul sau calcitriol, forma acti"a cu
potenta crescuta a "itaminei . Didro)ilarea la ni"el renal mai poate a"ea loc in pozitia
#@ si #&.
Eliminarea$ Vitamina se elimina in fecale prin intermediul bilei si o mica cantitate este
e)cretata in urina.
*-&-3- 1armacodinamie./olurile vitaminei D
Vitamina este implicata in -omeosta,ia calciului si fosfatilo& prin influentarea:
o absorbtiei'
o mobilizarii din oase'
o eliminarii renale a acestora.
Vitamina si in principal metabolitul ei cel mai acti" *,&;-%' colecalciferolul se
fi)eaza de receptorul sau nuclear si induce sinteza unor proteine transportoare specifice
dintre care calcium-bindin# protein (aBP)- 0u este e)clus nici un efect direct al
calcitriolului pe sistemele de transport membranar.
77(ivelul !eric !ca)ut de calciu !i fo!fat duce la eliberarea hormonului
paratiroidian din #landele paratiroide, hormon ce cre!te activitatea en)imatica la
nivel renal !i favori)ea)a conver!ia vitaminei D in formele !ale active, re!pectiv in
calcitriol-
0a nivel intestinal
Vitamina ,calcitriolul- stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului, fa"orizand sinteza
unor proteine numite calbindine care cresc pasa8ul calciului prin citosolul celulei
digesti"e. e asemenea calcitriolul induce sinteza de fosfataze alcaline la ni"elul
celulelor intestinale ce permit (idroliza polifosfatilor neabsorbabili in fosfati absorbabili.
E 0a nivel &enal
Vitamina acti"a (calcifediolul) creste retentia din urina a calciului si fosfatului prin
cresterea reabsorbtiei acestora la ni"elul tubilor renali pro)imali. Acestea sunt realizate
prin fa"orizarea sintezei unor proteine specifice transportoare si fa"orizarea actiunii
(ormonilor paratiroidieni la ni"el renal.
0a nivel osos
Calcifediolul si calcitriolul participa la mineralizarea normala a oaselor. Cand "alorile
calcemiei scad, la ni"el osos are loc o stimulare a resorbtiei osoase. =ecanismele prin
care calcitriolul antreneaza liza matricei osoase si eliberarea calciului si fosfatilor sunt
putin cunoscute. El actioneaza asupra osteoblastelor, eliberand un factor stimulant al
osteoclastelor.+e de alta parte, fa"orizeaza recrutarea si diferentierea celulelor
precursor in osteoclaste. Cand e)ista un deficit de calciu in oase, sub actiunea "itaminei
8
creste calcemia si are loc depunerea calciului in oase, stimulandu$se sinteza de
osteocalcina in osteoblaste, o proteina transportoare de calciu.
0a nivelul pa&ati&oidelo&
Ca ni"elul paratiroidelor, calcitriolul in(iba sinteza parat(ormonului intr$un mod indirect,
creste calcemia si in(iba e)presia unei gene responsabila de sinteza sa.
+rin toate aceste mecanisme calciul si fosforul sunt mentinuti la concentratiile
plasmatice necesare pentru o acti"itate neuro$musculara normala, pentru o mineralizare
osoasa optima,pentru eliberarea unor (ormoni si neurotransmitatori, pentru coagulare,
pentru un bun transport prin membrane si alte functii calciu dependente.
alcitrilol inter"ine in diferentierea si maturarea mononuclearelor, >eratinocitelor si
producerea de limfo>ine, el putand de asemenea in(iba anumite proliferari celulare.
Dihidrotahi!terolul mobilizeaza calciul din oase si creste calcemia, a"and actiune
rapida si de scurta durata fata de calciferol.
*-&-6- 1armacoterapie
Dipo"itaminoza poate sa apara:
+rin lipsa sau insuficienta e)punerii la soare'
+rin aport insuficient prin alimente'
Ca persoanele cu malabsorbtie'
Ca cei cu afectiuni (epatice si biliare ce pot afecta absorbtia "itaminei'
Ca persoanele cu acidoza (ipocloremica si insuficienta renala cronica, datorita
in(ibarii calcitriolului'
Ca femei insarcinate si in perioada de alaptare'
Ca prematuri si in perioadele de crestere'
Ca cei cu toleranta ,rezistenta- la "itamina , datorata probabil unei deficiente
genetice'
Ca persoanele ce folosesc timp indelungat medicatia anticon"ulsi"anta
,fenobarbital,fenitoina-, care prin efectul inductor enzimatic afecteaza
metabolismul "itaminei'
Ca cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi.
'ipovitamino)a D imbraca forma de ra(itism la copil si osteomalacie la adult. Ea
poate determina (ipocalcemie si (ipofosfatemie.
Vitamina este folosita in pre"enirea si tratamentul starilor carentiale ,(ipo"itaminozei-
.Ea se indica in rahiti!m, o!teomalacie, o!teoporo)a, hipocalcemie,
hipoparatiroidie, tuberculo)a cutanata-
.e folosesc er#ocalciferolul, colecalciferolul, dihidrotahi!terolul ,la renali si cei cu
(ipoparatiroidism-, 2*- calcidolul, calcifediolul, calcitriolul ,la renali, in osteodistrofie
renala-. alcipotriolul un analog al calcitriolului se foloseste local in forme usoare si
medii de psoriasis.
*-&-;- 1armacotoxicolo#ie
Administrarea in cantitati mari a "itaminei poate duce la fenomene de
hipervitamino)a,cu hipercalcemie !i hipercalciurie, insotite de calcefieri ale
tesuturilor moi de la ni"elul inimii,rinic(ilor, "aselor de sange, plamanilor, oc(ilor.
=anifestarile ce apar sunt :
9
o Di#e!tive: greata, "oma, anore)ie, diaree si constipatie'
o /enale: poliurie, proteinurie, calculi renali'
o ardio-va!culare: (ipertensiune arteriala, calcifierea arterelor, aritmii'
o %a!e,mu!chi: dureri musculare, intarzieri de crestere la copil,
osteoporoza'
o (ervoa!e$ astenie, cefalee'
o ?a fat$ stenoza aortica, cu suprimarea acti"itatii paratiroidiene.
*ratamentul acestei (iper"itaminoze consta in oprirea "itaminei , diminuarea calciului,
aport de lic(ide, e"entual glucocorticoizi.
*-&-6- 1armaco#rafie
0ecesarul zilnic recomandat de "itamina este:
o Copil pana la un an: 2,22%1 / 2,212 mg,
o Copil 1$12 ani: 2,212 mg,
o Barbati: 2,221 / 2,212 mg,
o Femei: 2,221 / 2,212 mg,
o Femei insarcinate: 2,212 mg,
o Femei care alapteaza: 2,212 mg.
Er#ocalciferolul se administreaza
profilactic la gra"ide si femei ce alapteaza: 1222$1122 u.i.Fzi'
curati" la gra"ide si femei ce alapteaza &22222 u.i.Fzi la @$& saptamani'
pentru profila)ia ra(itismului la sugar @22$1222 u.i.Fzi'
pentru tratamentul ra(itismului @22 222$&22 222 u.i. oral, in8ectabil intr$o priza
sau 1 222$11 222 u.i.Fzi in #$3 prize, timp de 3$& saptamani asociat cu calciu.
olecalciferolul se administreaza
profilactic in ra(itism #22 222$@22 222 u.i. la & luni'
curati" in ra(itism #22 222 u.i. pe saptamana, # saptamani.'
curati" in osteomalacie #22 222 u.i. la # saptamani, pentru 3 luni.
Dihidrotahi!terolul se administreaza oral 2,1$1 mgFzi, alfacalcidolul intre 2,222#1 /
2,221mg F zi ,2,#1$1 ugFzi- la adult si 2,22221 - 2,2221 mg F >g F zi ,12$122 ngF>gFzi-la
copil, iar calcitriolul 2,222#1 $ 2,221 mgFzi ,2,#1$1 ugFzi-.
1#2# VITAMINA E
.ub numele de "itamina E este desemnata familia tocoferolilor, cel mai acti" fiind
2-tocoferolul. Este o "itamina liposolubila, numita si "itamina antisterilitate, stabila la
lumina si caldura in absenta o)igenului, dar care se o)ideaza in prezenta o)igenului.
*-3-*- 0ur!e de vitamina E
Vitamina E o gasim in urmatoarele produse:
Bleiuri de origine "egetala ,ulei de s2ia-'
10
Cegume cu frunze "erzi '
Cereale integrale'
Ficat, carne'
Bnt, lapte'
4ua'
<rasimi animale.
*-3-&- 1armacocinetica
Ab!orbtia. Vitamina E se absoarbe la ni"el intestinal incomplet ,intre #2$@2:-, a"and
ne"oie pentru absorbtie de prezenta sarurilor biliare. Ea intra in circulatie incorporata in
c(ilomicroni si a8unge la ficat.
Di!tributia- *ransportul in sange se face cu a8utorul lipoproteinelor. .e distribuie larg in
organism, tesuturile cu concentratie ridicata de "itamina E fiind tesutul adipos, ficatul,
anumite glande endocrine si trombocitele.
3etaboli)area- Vitamina E este putin sau deloc metabolizata in organism, suferind
procese de o)idare si con8ugare.
Eliminarea- .e elimina prin intermediul bilei in fecale, o mica parte eliminandu$se si
urinar ca si glucuronocon8ugati.
*-3-3- 1armacodinamie- /olurile vitaminei E
Vitamina E indeplineste mai multe roluri in organism:
a&e efect antio3idant in vit&o si in vivo#
+rin acesta prote8eaza de o)idare acizii grasi nesaturati, "itamina A, carotenoidele,
grupele tiolice ale unor enzime. Ea se opune pero)idarii acizilor grasi, fiind transformata
intr-un radical liber relati" stabil, retransformat in tocoferol de "itamina C sau glutation.
.unt prote8ati astfel de o)idare unii constituenti celulari importanti, printre care si
fosfolipidele membranare.
Este implicata in metabolismul aci,ilo& nucleici;
Inte&vine in metabolismul seleniului'
lnte&vine in activitatea /landelo& se3uale;
A&e &ol in inte/&itatea mo&fo4functionala a musc-ilo&;
5 A&e activitate antia/&e/anta plac-eta&a;
Inte&vine in functia imuna unde c&este imunitatea mediata celula& la va&stnici.
*-3-6- 1armacoterapie
*inand cont de importanta data in ultima "reme stresului o)idati" in diferite afectiuni,
"itamina E care este un antio)idant a fost testata intr$o serie de afectiuni cu rezultate
mai mult sau mai putin semniticati"e:
$ +re"enirea aterosclerozei si de aici pre"enirea accidentelor "asculare
cerebrale de origine ateromatoasa, scaderea riscului de afectiuni
coronariene'
$ +re"enirea cancerelor ,in principal cancer de prostata la fumatori-.
arenta de vitamina E care se poate instala in cadrul !indromului de malab!orbtie
lipidica nu prezinta simptome specifice, putand apare: tulburari neurolo#ice, tulburari
11
mu!culare,fra#ilitate eritrocitara !i anemie hemolitica la prematuri, !caderea
activitatii !uprarenalelor !i hipofi)ei, cre!terea ri!cului atero!clerotic-
ln acest conte)t "itamina E este indicata pentru pre"enirea si tratarea starilor carentiale
la:
Cei cu malabsorbtie intestinala'
Femeile insarcinate si care alapteaza'
Ca prematurii (raniti artificial, la cei cu fibroplazie retroleticulara carora li s$au
administrat cantitati mari de o)igen'
Ca "arstnici cu tulburari de circulatie periferica, etc.
+e 3anga toate acestea ea mai poate fi indicata in:
A"ort (abitual,
.terilitate,
istrofii musculare,
Depatita cronica,
ermatoze,
Bnele afectiuni neurologice.
*-3-;- 1armacotoxicolo#ie
ozele mari si tratamentele indelungate pot produce tulburari genitale cum ar fi:
oli#o!permie, a)o!permie, involutia ovarelor, tulburari ale men!truatiei.
+ot apare (emoragii,dureri de cap, oboseala, greata, tulburari de "edere.
*-3-6- 1armaco#rafie
0ecesarul zilnic recomandat pentru "itamina E este:
$ Copii pana la un an: 3$@ mg'
- Copii intre 1$12 ani: &$% mg'
- Barbati: 12 mg'
$ Femei: A mg'
$ Femei gra"ide: 12 mg'
$ Femei care alapteaza: 11$1# mg.
oza terapeutica in administrare orala la adulti este de 12$#22 mgFzi. Administrarea se
poate face si parenteral, intramuscular, 1$# mgF>g pe zi.
1#6# VITAMINA !
Vitamina ! numita si vitamina antihemora#ica sau vitamina coa#ularii, face parte
din grupul "itaminelor liposolubile. ln grupul "itaminei ! intra mai multi compusi care au
in comun nucleul *,64naftochinonic. Astfel au fost descrise:
o vitamina K* sau fitomenadiona, filochinona,
o vitamina K& sau menachinona, farnochinona,
o vitamina K3 sau menadiona.
Aceste trei "itamine sunt liposolubile, primele doua naturale, ultima de sinteza. .e
folosesc si formele hidro!olubile ale "itaminei !1 si !3, ph@tomenadioni natrii
12
dipho!pha!, respecti" menadionii natrii bi!ulfi!. e la menadiona s$au obtinut alte
"itamine ! sintetice (idrosolubile K6-K>, K6 menadiolul, K;-K> compu!i cu #rupari
aminice-
*-6-*- 0ur!e de vitamina K
"itamina K* este prezenta in produsele "egetale cum ar fi: frun)ele ver)i (!panac),
tomatele,!ti#matele de porumb, uleiurile ve#etale-
"itamina K& o gasim in produse animale cum ar fi carnea !i pe!tele, dar este
!inteti)ata !i de flora inte!tinala la om-
*-6-&- 1armacocinetica
Ab!orbtie- Vitamina ! naturala, liposolubila, se absoarbe bine intestinal, a"and ne"oie
de prezenta sarurilor biliare.
Di!tributie- ln ficat o parte este depozitata ,ficatul fiind cel mai bogat in "itamina-, o
parte este o)idata la produsi inacti"i, iar o parte este secretata asociata VCC$ului si
distribuita in tesuturi de CC.
3etaboli)are- =etabolizarea se face rapid, rezultand glucuronocon8ugati polari, usor de
eliminat.
Eliminarea- Eliminarea "itaminei ! si metabolitilor sai se face in principal prin fecale, o
proportie mica e)cretandu$se si in urina.
*-6-3- 1armacodinamie- /olurile vitaminei K
Vitamina ! este implicata in coagularea sangelui, inter"enind in formarea unor factori ai
coagularii $ factorii 33, V33, 3G, G, cat si a unor factori anticoagulanti $ proteina C si ..
Acestia sunt proteine specifice sintetizate in ficat plecand de la precursori inacti"i printr$
un proces la care participa "itamina !.
+recursorii inacti"i sunt carbo)ilati in prezenta unor carbo)ilaze a caror cofactor este
"itamina !, rezultand #ama-carboxi#lutamati activi. Vitamina ! redusa este o)idata in
timpul reactiei si ea re"ine la forma redusa sub actiunea unei "itamina ! -
epo)ireductaza si "itamina ! $ reductaza.
+rodusii rezultati din carbo)ilarea dependenta de "itamina ! inter"in si in procesul
mineralizarii osoase cum este cazul osteocalcinei produsa de osteoblaste.
+entru a$si e)ercita efectul, "itamina ! are ne"oie de celule (epatice sanatoase,
functionale care sa sintetizeze precursorii factorilor coagulanti.
*-6-6- 1armacoterapie
esi organismul uman sintetizeaza "itamina !, carente ale acestei "itamine pot fi
intalnite in anumite situatii:
Ca nou nascut, datorita florei intestinale insuficient dez"oltata, aportului redus de
"itamina prin laptele matern si trecerii reduse a "itaminei prin placenta'
upa administrarea orala timp indelungat a unor antibiotice si c(imioterapice cu
spectru larg care pot distruge flora saprofita ,sulfamide, tetracicline-'
Ca cei care primesc timp indelungat alimentatie parenterala'
Cantitate redusa de bila in intestin ,icter mecanic, fistula biliara-'
.indrom de malabsorbtie'
Afectiuni (epatice in care nu se pot forma prefactorii coagularii ,(epatita, ciroza,
insuficienta (epatica se"era-'
13
Carenta se manifesta prin sangerari de tip: ec(imoze, epista)is, (emoragie digesti"a,
(ematurie, sangerari post$operatorii, rar (emoptizie si (emoragii cerebrale. 5educerea
ni"elelor plasmatice ale "itaminei ! determina o scadere a densitatii osoase si un risc
crescut de fracturi.
Astfel, tratamentul cu "itamina ! se indica in: .
Carenta "itaminei din cauzele prezentate mai sus'
.upradozarea anticoagulantelor orale, care sunt anti"itamine !' .
iateze (emoragice'
Dipoprotrombinemii ce pot apare in tratamentele cu salicilati'
.upradozarea "itaminei A, care poate in(iba formarea "itaminei ! de flora
intestinala.
.."itamina K nu e!te eficace in hemofilie (deficit de factor ":::, :A), purpura
(tulburari de hemo!ta)a, le)iuni va!culare, deficiente ale trombocitelor), !corbut
(carenta de vitamina ),anemie apla!tica (afectarea maduvei hematoformatoare)-
*-6-;- 1armacotoxicolo#ie
.uplimentele cu "itamina !1 si !# sunt bine tolerate. oze de 92 mgFzi #@ de saptamani
pot produce reactii aler#ice !i di!confort #a!tric.
Administrarea i.". a "itaminei !1 poate determina alterarea !en)atiei #u!tului,
inro!irea fetei, tran!piratie, bronho!pa!m, hipoten!iune, tahicardie. e aceea
administrarea i.". trebuie sa se faca lent.
Administrarea menadionei se e"ita la nou-nascuti prematuri si sugari fiindca poate da
anemie (emolitica, (iperbilirubinemie, fa"orizand icterul nuclear.
*-6-6- 1armaco#rafie
0ecesarul zilnic recomandat de "itamina ! este:
Copii pana la un an: 2,221 / 2,21 mg'
Copii intre 1$12 ani: 2,211 / 2,23 mg'
Barbati: 2,2@1 / 2,2A mg'
Femei: 2,2@1 - 2,2&1 mg'
Femei gra"ide: 2,2&1 mg'
Femei care alapteaza: 2,2&1 mg.
1itomenadiona se administreaza oral si parenteral. Ca adulti: 1$12 mgFzi i.". in
(emoragii obisnuite. ln caz de supradozare a anticoagulantelor orale se administreaza
#2$122 mgFzi. .e fac determinari ale timpului de protrombina. +entru nou$nascuti se
administreaza 1 mgF>g i.m.intr$o administrare si se repeta la #$3 zile. +entru copii mai
mari 1$11 ani se administreaza 1$12mgFzi i.m. 3 zile sau 12 mg pe saptamana.
3enadiona se administreaza oral si i.m., e"itandu$se la nou$nascuti prematuri si
sugari.
14
15