ERGONOMIE

CUPRINSUL CURSULUI:
CURS 1- NOIUNI . DEFINIII. ISTORIC.
CURS 2 ANTROMOMETRIE. MODULORI. STANDARDE
DIMENSIONALE. PROPORII.
CURS 3 - CONFORT FIZIC. APARATUL LOCOTMOTOR
CURS 4 ELEMENTE DE ERGONOMIE PENTRU SPAII
REZIDENIALE

CURS 5 - ELEMENTE DE ERGONOMIE PENTRU SPAII DE

LUCRU: BIROURI, ATELIERE
CURS 6 CONFORT VIZUAL. P1-LUMIN. I CULOARE

CURS 7

1. CONFORT AUDITIVSunet. Zgomot.

Izolare acustic
2. CONFORT DE MEDIU INTERIOR.
Ventilaie. Umiditate. Temperatur.

SEMINARII
Seminar1 loc plcut/loc neplcut- analiza spaiului n care existm pentru
determinarea unor cerine i nevoi, analizarea senzaiilor de confort
ambiental
Seminar2 releveul camerei in care locuieste studentul si se analizeaza
plusurile si minusurile pe baza carora se imagineaza un ideal de mobilare,
pentru fiecare caz in parte, pentru un studiu al camerei de tineret . Accent
pe multifuncionalitate, versatilitate, mobilitate
Seminar3- studii de mobilare si ergonomie pentru spaii de odihn: dormitor
rezidenial, camer de hotel,
Seminar4- studii de mobilare si ergonomie pentru spaii de alimentaie n
spaii rezideniale i publice
Seminar5- studii de mobilare si ergonomie pentru spaii de igien
rezidenial i public (hotel, birouri, restaurante)
Seminar 6- studiul spaiilor de lucru rezidenail i de tip office
Seminar 7- studiul spaiilor de circulaie in zona rezidenial i public

Curs1
Definiii i noiuni generale

Definitie:
(definitie adoptata in august 2000 de catre consiliul director al
Asociatiei Internationale de Ergonomie).

Ergonomia este stiina care studiaz interaciunea dintre

oameni si alte elemente ale unui sistem, precum si profesia care
aplica teorii, principii, informaii si metode de design pentru
optimizarea activitii omului si performanele sistemului din care
acesta face parte.
Denumirea de ergonomie deriva din cuvintele grecesti
ergon(=munca) si nomos (=reguli) pentru a exprima stiinta muncii,
dar se aplica tuturor domeniilor de activitate.

Ergonomia ia in considerare aspectele

fizice,
cognitive,
sociale,
organizationale,
de mediu si alti factori importanti.
Pentru aceasta, ergonomia integreaza cunotine dintr-o varietate
de discipline care includ:
anatomia, fiziologia,
igiena muncii, medicina muncii,
antropometria,
stiinte tehnice,
psihologie, sociologia, economie etc.

ERGONOMIAQUANTIFICAREA CONFORTULUI UMAN n

vederea optimizrii spaiului nconjurtor
Omul percepe spaiul nconjurtor cu ajutorul celor 5 simuri

Confortul se resimte la nivelul acestor 5 simuri:

AUZ
VZ
TACTIL
MIROS
GUST

Sistemul VIZUAL
-confort vizual
Noiuni despre:

CULOARE
LUMIN

Simul KINETICANTROMOMETRIA:
-DIMENSIUNILE CORPULUI UMAN
-MODULE I TIPIZRI
-IMPLICAII N STANDARDE DE
PROIECTARE

Sistemul auditiv
-confort AUDITIV
-noiuni despre
sunet, zgomot,
stres auditiv
-msuri de

IZOLARE
FONIC
GUST+MIROS
-confort HIGROTERMIC
Noiuni despre:

TEMEPRATUR
VENTILAIE
UMIDITATE

ISTORIE I ETIMOLOGIE
Ergonomia -termenul este derivat din cuvintele greceti
ergon-locul de munc i
nomos [legile naturale]
Denumirea de ergonomie a fost lansat de psihologul englez K.F.H. Murrel n
1949.
PRIMELE DOVEZI indic faptul c civilizaia Elen n secolul 5 .Hr. a folosit
principiile ergonomice
Un exemplu remarcabil poate fi descrierea lui Hipocrate despre modul n care se
execut operaiile si instrumentele necesare (a se vedea Marmaras, Poulakakis
i Papakostopoulos, 1999).
De asemenea, nregistrrile arheologicele indic ulilizarea principiilor
ergonomice la confecionarea uneltelor de uz casnic dar i n alte domenii:
Aprare, agricultur, prelucrarea alimentelor

Al doilea rzboi mondial a marcat dezvoltarea de maini noi i complexe i a

introdus noi cerine privind tiina operatorilor, care se refer la:
luare a deciziilor, atenie,
contientizarea situaiei i
coordonarea ochi-mana operatorului mainii a devenit cheie n succesul sau
eecul unei sarcini.
n 1943, Alphonse Chapanis , un locotenent n Armata SUA, a artat c aceast
aa-numita "eroare de pilotare" ar putea fi mult redus dac s-ar contientiza
anumite procese, micri i operaii pentru a se putea controla i eficientiza.
Dup rzboi, ergonomia muncii s-a dezvoltat odat cu industrializarea.

n anul 1959 s-a constituit la Oxford Asociaia internaional de

Ergonomie.
n 1967 s-a inut primul Simpozion internaional de Ergonomie,
organizat la Praga, unde s-au definit principalii factori care au determinat
apariia i dezvoltarea ergonomiei ca tiin a muncii:
Progresul tehnic i tehnologic - a determinat schimbri fundamentale
n coninutul muncii, ceea ce impune adaptarea tehnicii la om i a omului la
tehnic;
Evoluia concepiei omului despre munc - crete exigenele privind
calitatea vieii i confortul la locul de munc ;
Evoluia tiinelor tehnice, umane, economice i sociale, care au
putut furniza cunotine cu privire la studiul activitii omului n procesul
muncii.

Factorii ergonomici
Factorii ergonomici care afecteaz performana uman n condiiile produciei
moderne, se mpart n trei mari grupe :
a)Factori care depind de organismul uman :
caracteristicile aparatului locomotor n munc ;
condiionarea capacitii de munc
gradul de adaptare prin antrenament ;
dezorganizarea funcional prin oboseal ;
regimul raional de activitate i odihn ;
ritmul de munc ;
particularitile sferelor senzorial, perceptual, mintal, emoional;
caracteristicile termoreglrii;
starea de sntate.
b)Factori care depind de condiiile de munc :
organizarea procesului de munc ;
microclimatul (zgomotul, vibraiile, iluminatul) ;
relaii psihosociale.
c)Factori care depind de condiiile generale de via, de calitatea vieii
alimentaia ;
condiiile de locuit .

ORIENTRI I CLASIFICRI N ERGONOMIE

Tendine i orientri actuale n ergonomie
Preocuprile n domeniul ergonomiei au urmat, n general o curb
ascendent de evoluie, pe plan modial nregistrndu-se urmtoarele
tendine :
a crescut interesul pentru preocuprile de psihologie datorit schimbrii
coninutului muncii si a condiiilor n care aceasta se desfoar, ceea ce
duce la creterea gradului de solicitare neuropsihic a executanilor ;
factorii de ambian fizic dein o pondere important n cadrul
preocuprilor de ergonomie ;
preocuprile legate de protecia muncii au tendina de a nu se mai
individualiza ca preocupri independente, ci nglobate n cadrul cercetrilor
interdisciplinare de ergonomie ;
s-au intensificat cercetrile legate de sistemul om-main-mediu ;

Ramurile principale ale ergonomiei sunt:

1. ERGONOMIA FIZIC,
2. ERGONOMIA COGNITIV
3. ERGONOMIA ORGANIZAIONAL.

Clasificri n ergonomie
n funcie de cerinele care i se adreseaz, ergonomia poate fi privit dup o
serie de criterii care delimiteaz mai multe domenii specifice de preocupare
n ergonomie.
1) Funcie de SCOPUL urmrit distingem :
Ergonomia adaptrii muncii la om studiaz crearea mijloacelor de
munc de la cele mai simple pn la cele mai complexe, dimensionarea
locurilor de munc, crearea mediului ambiant profesional i extraprofesional
astfel inct orice fel de solicitri adresate omului s se armonizeze cu
posibilitile fizice, neuropsihice i celebrale ale acestuia.
Ergonomia adaptrii omului la munca sa se ocup cu orientarea,
selectia, formarea i perfecionarea profesional, avnd ca scop s asigure
fiecrui om o munc potrivit cu aptitudinile i posibilitile individuale.

2) Dup STADIUL sau FAZA DE APLICARE :

Ergonomie de concepie are ca obiect elaborarea unor standarde
ergonomice care se aplic n faza de proiectare a unei ntreprinderi, secie,
loc de munc, utilaj, produs ;
Ergonomie de corecie studiaz locurile de munc deja existente,
pentru a elimina disfunciile create n sistemul om main-mediu., ca
urmare a unor erori de concepie.
.

3) Dup OBIECTUL PREOCUPRILOR :

Ergonomie a produciei studiaz condiiile ergonomice de desfurare a
muncii n toate fazele procesului de producie : aprovizionare, programare,
fabricaie, reparaii, transport intern, expediie. Aceast ramur a ergonomiei
elaboreaz i urmrete aplicarea standardelor ergonomice n procesul de
producie.
Ergonomie a produsului studiaz din punct de vedere ergonomic,
produsele ce vor deveni mijloace de munc sau bunuri de consum.
Elaboreaz i urmrete aplicarea standardelor ergonomice ale produselor

4) Dup CONINUT :

Ergonomia activitilor ramur a ergonomiei care studiaz munca din

urmtoarele puncte de vedere:
- antropologic- la proiectarea mijloacelor de munc se iau n
considerare variabilele antropologice
- fiziologic conceperea proceselor de munc n condiii de solicitri
normale ale organismului (respectarea limitelor normale ale
capacitii de munc)
- Igienic eliminarea factorilor de risc pentru mbolnviri profesionale,
accidente de munc, ambian necorespunztoare.

Ergonomie a informaiei studiaz cognitivitatea implicat n, i

generat de procesul de producie avnd la baz percepia,
raionamentul decizia (gsirea celor mai adecvate soluii pentru ca
percepia senzorial s fie clar i rapid, informaiile pe care omul le
primete sub form de semnale de la main i mediu s poat fi uor
selectate, analizate, astfel nct decizia s fie corect) ;
Topoergonomia se ocup cu cercetarea i proiectarea dimensional
a mainilor, organelor de comand ale locurilor de munc, conform
particularitilor antropometrice ale omului ;
Bioergonomia studiaz fenomenul de oboseal a organismului uman
n raport cu elementele de organizare a mincii (durata zilei de munc,
repaosul, munca de noapte, munca n schimburi).

Ergonomia studiaz i realizeaz o organizare a sistemului "om - main

- condiii de loc de munc" n aa fel, nct munca s fie efectuat cu costuri
biologice minime i maxim eficien.

SCOP
Adaptarea sarcinilor de munc i a locului de munc la oameni ct i a
oamenilor fa de munc i loc de munc.
Optimizarea funcionrii sistemului "om-main-condiii de munc"
Urmrete reducerea maxim pn la eliminare a bolilor (mbolnvirilor)
profesionale.
Proiectarea ergonomica a locului de munca asigur conditiile necesare pentru
o munca de inalta productivitate cu cele mai reduse consumuri de munca si de
efort, fara miscari inutile sau incomode.

Ergonomia fizic se refera la modul de raportare la activitatea

fizica a caracteristicilor anatomice, fiziologice si biomecanice ale
omului.

Domenii de studiu: posturi de lucru, manipularea obiectelor,

micri repetitive, tulburri musculoscheletale, designul locului
de munca, sanatatea si securitatea n munc.

Ergonomia fizic este important n domeniul medical, n special pentru

cei diagnosticati cu boli sau tulburri fiziologice, cum ar fi artrita (att
cronic i temporare) sau sindrom de tunel carpian .

Ergonomia cognitiv se refera la modul in care

procesele mentale, cum ar fi perceptiile, memoria, logica,
raspunsurile motorii, influenteaza interactiunile dintre
oameni si alte elemente ale unui sistem.

Domenii de studiu: suprasolicitarea neuropsihica, luarea

deciziilor, obtinerea performantei, interactiunea omcalculator, stresul la locul de munca, pregatirea.

Ergonomia organizaional este ramura ergonomiei care

se preocup de optimizarea sistemelor sociotehnice,
incluznd structurile organizaionale, politicile i procesele de
operare.

Domenii de studiu: comunicarea, managementul resurselor,

planificarea muncii, stabilirea orarului de munca, munca in
echipa, ergonomia comunitatilor, noi paradigme in munca,
organizatii virtuale, teleactivitatea, managementul calitatii.

Aplicaii ale ERGONOMIEI:

Mai mult de douzeci de subgrupe tehnice n factorul uman i
societatea Ergonomia
(HFES) indic gama de aplicatii pentru ergonomie.
Factorii de inginerie uman continu s fie aplicate cu succes n
domeniul
AEROSPAIAL
MBTRNIRE, SNTATE,
IT, COMPUTERE
DESIGN DE PRODUS,
TRANSPORT,
PROIECTAREA DE ARHITECTUR
INDUSTRIE - execuie i proiectare

Regulile care se refera la amenajarea locului de munca impun:

totalitatea obiectelor muncii si materialele utilizate de executat,

precum si produsele finite (documente prelucrate in cazul birourilor),

trebuie sa aiba un loc bine definit si stabil; corect dimensionat i
proporionat
obiectele muncii si materialele trebuie asezate la distane optime de
folosire
este important ordinea de asezare a materialelor in funie de ordinea
utilizarii lor in timpul lucrului si in functie de frecventa utilizarii lor.